Vlad Gabriel Hogea
Vlad Gabriel Hogea
Sittings of the Chamber of Deputies of March 15, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.31/22-03-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 15-03-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 15, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.30 Vlad Gabriel Hogea - 15 martie 1848, o zi neagră pentru umanitate.  

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

15 martie 1848, o zi neagră pentru umanitate.

Mă voi opri astăzi la semnificația reală a datei de 15 martie 1848, sărbătorită ca veritabilă "zi națională a ungurilor de pretutindeni". În realitate - și acest lucru trebuie spus răspicat, chiar dacă pe unii îi va deranja - acea zi a fost una neagră pentru Europa Centrală și de Sud-Est și pentru Umanitate, în general. S-a pus la cale un complot în toată regula, în scopul anexării Ardealului (care, anterior, era o provincie autonomă în cadrul Imperiului Habsburgic, avînd o conducere proprie) la Ungaria, deși structura populației din Transilvania istorică, Banat, Crișana și Maramureș arăta, în perioada respectivă, cam așa: 2.400.000 de români, 430.000 de secui, 400.000 de unguri (nobilimea aparținea, în mare majoritate, acestei etnii), 200.000 de sași și 100.000 de șvabi. La 15 martie 1848, avea să fie făcut public "Programul Revoluției Maghiare", care prevedea, ca ultim punct, unirea Transilvaniei la Ungaria. Bineînțeles, fără consultarea prealabilă a majorității românești, care reacționează vehement, printr-un alt document istoric, și anume "Programul Revoluției Române din Transilvania", aprobat la Adunarea Națională de la Blaj din 3/15 mai 1848. Românii respingeau alipirea Ardealului la Ungaria și declarau că dacă aceasta va fi, totuși, proclamată unilateral, "națiunea română va protesta solemn și nu o va recunoaște". A urmat unirea forțată și, imediat, s-a declanșat o cumplită prigoană antiromânească: cine protesta împotriva "unirii" era arestat, bătut și chiar spînzurat. Românii nu s-au speriat, însă, de aceste abuzuri și amenințări, astfel că au continuat să protesteze. Autoritățile administrative maghiare au declanșat represaliile. Primul masacru împotriva românilor a fost cel de la Mihalț, din 2 iunie 1848, cînd au fost uciși 30 de români, alți 50 fiind răniți. Masacrele declanșate de nobilime împotriva satelor românești s-au ținut lanț, așa că, în vara lui 1848, în spînzurători atîrnau o mulțime de români. Apoi, în decembrie 1848, a intrat în acțiune "Armata Revoluționară Maghiară", condusă de generalul polonez Josef Bem, oaste de strînsură formată din polonezi, ruși, austrieci, slovaci! Acești mercenari odioși, puși pe jafuri și silnicii, au măcelărit peste 40.000 de români, dintre care cei mai mulți nu au fost uciși în luptă, ci au fost, efectiv, executați: bărbați, femei, copii dați morții numai pentru "vina" de a fi fost români. De bună seamă, pe atunci nu se auzise de "drepturile omului", ori de conceptul de "crime împotriva Umanității". Astăzi, aceste "detalii" ale evenimentelor din 1848-1849 se omit, cu premeditare. Se ascund crimele, iar călăii sînt "inocentați". Se ridică monumente ale "libertății" (sic!), în cinstea celor care, cu sabia în mînă, din goana cailor, au spintecat femei și prunci. Se scriu tomuri mincinoase prin care se încearcă "demitizarea" istoriei adevărate și transformarea ei într-un borș telenovelistic, numai bun de adormit simțurile unui popor flămînd, trist și fără speranță. Și, peste toate, UDMR este la guvernare, membru de seamă al coaliției de la Putere care, încă, dă linia directoare în România. Pentru cîtă vreme și în ce condiții, asta depinde de noi toți, de modul energic sau, dimpotrivă, blazat, în care vom reacționa la imperativele prezentului.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 18 avril 2021, 22:23
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro