Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 21, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.33/28-03-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
18-09-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 21-03-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 21, 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Petre Popeangă și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că, din totalul celor 332 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 234. Sunt absenți 98, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 9 deputați.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2005 pentru abrogarea alin.2 al art.38 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2002 privind cadrul general de reglementarea comunicațiilor, adoptat de Senat în ședința din data de 14 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunerea raportului: 24 martie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2005 pentru modificarea art.12 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.113/2002 privind identificarea și înregistrarea bovinelor în România și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.61/2004 privind acordarea, în anul agricol 2004-2005, a unui sprijin direct al statului de 2,5 milioane de lei pe hectar producătorilor agricoli pentru suprafețe de teren arabil de până la 5 hectare inclusiv, adoptat de Senat în ședința din data de 14 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunerea raportului: 24 martie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.17/2005 pentru stabilirea unor măsuri organizatorice la nivelul administrației publice centrale, primit de la guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunerea raportului: 24 martie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Boghiș, județul Sălaj, prin reorganizarea comunei Nuspalău, inițiată de domnul deputat Sereș Dénes și domnul senator Fekete Szabó András, membri ai grupurilor parlamentare ale UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunerea raportului: 31 martie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, adoptat de Senat, în ședința din data de 17 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunerea raportului: 24 martie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.13/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.29/2000 privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 17 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunerea raportului: 24 martie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea participării Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, în calitate de observator la Asociația Rețeaua Președinților Curților Supreme de Justiție ale Uniunii Europene, adoptat de Senat în ședința din data de 17 martie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunerea raportului: 7 aprilie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.15 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale (republicată), s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.90/2004 privind unele măsuri pentru pregătirea în vederea privatizării, a unor societăți comerciale producătoare de aparatură și instrumente medicale;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2004 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2002 privind Parchetul Național Anticorupție;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.124/2004 pentru modificarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraților și a Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară.
Aprobarea de modificări în componența nominală a unor comisii permanente.  

Vă supun unele modificări în componența nominală a unor comisii permanente propuse de Grupul parlamentar al P.S.D., și anume: desemnarea domnului deputat Miron Tudor Mitrea în calitate de membru al Comisiei pentru sănătate și familie; desemnarea domnului deputat Victor Viorel Ponta în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină și imunități; trecerea domnului deputat Costică Macaleț, în calitate de membru, de la Comisia pentru sănătate și familie la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologi; trecerea domnului deputat Valeriu Ștefan Zgonea, în calitate de membru, de la Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Întreb plenul dacă sunt comentarii. Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerile de modificare au fost aprobate în unanimitate.

Intervenție a domnului deputat Miron Ignat pe tema participării echipei de fotbal a Parlamentului României la turneul interparlamentar de fotbal desfășurat în Turcia.  

Înainte de a intra în ordinea de zi și a fi luate în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi, domnul deputat Miron Ignat vrea să adreseze câteva cuvinte Camerei.

Domnule deputat, aveți microfonul.

   

Domnul Miron Ignat:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi parlamentari,

În perioada 17-19 martie, în Turcia, au avut loc întâlnirile sportive între echipele de fotbal ale parlamentelor din țările balcanice. Pe lângă țara organizatoare, Turcia, au mai participat echipe ale Parlamentelor din Albania, Bulgaria, Bosnia-Herțegovina, Macedonia, Grecia și România.

Parlamentarii români, indiferent de culoarea lor politică, au dat dovadă de unitate, de fair-play, de o mobilizare totală, în a apăra prestigiul Parlamentului României. Meciurile s-au desfășurat în sistem eliminatoriu. În finală, echipa României s-a întâlnit cu formația parlamentară a Turciei. Acestor întâlniri parlamentare, amicale, li s-a acordat o atenție deosebită. Ambasadorul Turciei din România s-a întâlnit cu echipa de fotbal a Parlamentului României, la Clubul parlamentarilor din Camera Deputaților, și le-a urat succes în desfășurarea acestor întâlniri.

Iar în meciul de finală, primul-ministru al Turciei a fost prezent pe stadion și, în mod simbolic, a dat lovitura de începere a partidei de fotbal între Turcia și România. Echipa României a condus echipa Turciei până în minutul 70. (Aplauze)

La finalul întâlnirii, România a devenit vicecampioană balcanică. (Aplauze) Dovadă este această cupă și medaliile pe care le-au primit toți colegii parlamentari. (Aplauze) Cupa o vom depune la clubul parlamentarilor din Camera Deputaților.

În cuvântul meu, am apreciat inițiativa Parlamentului Turciei și am subliniat că aceste întâlniri sportive între parlamentele țărilor balcanice pot deveni o tradiție. Reprezentantul delegației turce a sugerat ca următoarea întâlnire sportivă a parlamentarilor din țările balcanice să se desfășoare în România, bazându-se pe faptul că țara noastră a devenit vicecampioană balcanică.

Această propunere o putem analiza cu toții. Colegii noștri deputați, nu numai că s-au întrecut cu parlamentarii din celelalte țări, dar, locuind în același complex, s-au întâlnit, au conversat și au legat prietenii. Aceste întâlniri sportive au un rol important în stabilirea de legături prietenești de colaborare între parlamentele țărilor participante.

Să urmăm succes în continuare echipei de fotbal a Parlamentului României.

Vă mulțumesc pentru atenție, stimați colegi. (Aplauze)

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea art. 3 din Legea nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (adoptată propunerea de respingere).  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Intrăm în ordinea de zi, de fapt continuăm ordinea de zi cu dezbaterea punctului nr.3: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea art.3 din Legea nr.1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe (republicată).

Comisia pentru apărare.

   

Domnul Mihai Stănișoară:

Mulțumesc, domnule președinte.

Propun un timp de 5 minute pentru dezbateri generale, cu un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dar este vorba de o propunere...comisia a propus respingerea.

Înainte de a intra în orice fel de dezbatere, dacă susțineți acest punct, eu am să-l supun votului.

Deci, Comisia pentru apărare a propus respingerea propunerii legislative.

Dacă există comentarii. Da. Domnul Tudor. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt și inițiator și fac parte și din Comisia de apărare. Și vreau să vă pun, într-un minut, două, în temă, măcar să înțelegeți ce s-a întâmplat, cât de cât. Pentru că aceste propuneri sunt extrem de pertinente și necesare, nici nu vreau să mai fac discuții asupra lor, ci asupra faptului că fiind atât de necesare, grupurile parlamentare au căzut de acord să fie pus în discuție un asemenea proiect și a fost trecut cu rapiditate prin Biroul permanent, cu voturi unanime.

Necesitatea discuțiilor măcar, dacă nu și aprobării acestor două modificări, a fost atât de evidentă, încât s-a și trecut peste toate celelalte, punându-se, a doua zi sau a treia zi, în discuția Comisiei de apărare. După ce am început să expun ceea ce cunoșteam cu toții înainte și căzusem de acord că sunt necesare, am fost atât de mult apostrofat și atât de mult argumentat invers de către unii oameni cu care căzusem de acord înainte că sunt necesare, încât am ajuns, până la urmă, un fel de paria, un fel de "ce te mai bagi și dumneata, domnule, de ce ai mai băgat un asemenea proiect de lege?"

În condițiile astea, nu mă surprinde o astfel de trădare de inițiativă, pentru că nu e prima dată când se întâmplă cumva, avem experiență de la alegerile generale. Eu ar fi trebuit, pur și simplu, să retrag proiectul de lege pe care alții m-au rugat cumva să-l pună înainte, că e necesar.

În fond, despre ce e vorba? Două articole sunt. Unu. Din experiența mea de vicepreședinte al Comisiei de apărare din legislatura trecută, timp de 4 ani, în care trei membri din patru, din biroul comisiei de apărare, făceau parte și din Comisia de control a activității Serviciului de Informații Externe, fiind vorba de Frunzăverde, Drăgănescu și de Priboi, niciodată nu participau la ședințele Comisiei de apărare, participau numai la ședința Comisiei de control a activității Serviciului de Informații Externe.

Ca atare, cum Răzvan Ionescu, cred că a făcut vreo 30 de deplasări în patru ani în străinătate, era tot timpul plecat, am rămas singur să fac toate minunile existente și neexistente în Comisia de apărare, de unul singur. Secretar n-aveam, vicepreședintele celălalt nu era. Semnam singur pentru toate. Am zis: "Haideți să facem un proiect de lege în care să nu mai fie acceptat să facă parte din Biroul permanent un om care a fost și este și în Comisia de control a activității Serviciului de Informații Externe, deoarece nici acolo și nici acolo nu-și desfășoară activitatea în concordanță cu cerințele acelor comisii."

Practic, nu poate nici colo, nici colo. Ca să-mi spună un coleg care, nevoie mare, cât se dă de informat, că nu e posibil, după ce căzusem de acord înainte că e perfect valabil și posibil. Pentru că îi reduc din drepturile lui de a fi ales. Păi, legea chiar asta face. Reduce din drepturile oamenilor. Legea e o restricție. Legea mai curând e o accepție de beneficii. Este o restricție, e chiar esența legii. De ce nu face din o astfel de comisie și unul de la Comisia de sănătate?! Că n-are voie! La fel și aici, nu are voie, prin acceptul nostru de vot. Și asemenea aberante explicații am ajuns să mi se dea numai ca să mă pună și în situație dificilă, că de ce am mai făcut un asemenea proiect de lege.

Acum, eu nici nu mai vreau să mai spun de celălalt punct, pentru că văd că s-a căzut de acord asupra nominalizării...Ba am fost acuzat că de ce am făcut în numele unui om un proiect de lege. N-am făcut în numele nici unui om. De patru ani mă zbat cu așa ceva. N-avea nici o legătură un om anume, nici nu mai sunt prezenți aceia.

Dar, să revin. Pentru că mi-e și jenă să tot discut despre trădarea unor oameni, dar măcar s-o știm și noi, cum zice Caragiale. Nu mă mai puneți în situația dificilă să susțin un proiect de lege pe care l-am propus tocmai la cerințele dumneavoastră, prin înțelegerea grupurilor parlamentare, ca până la urmă să fiu apostrofat că "nu e domnule, dumneata îl faci așa, că aveți interes acolo!"

Domnule președinte, puneți la vot respingerea, pentru că mi-e și jenă de jena unora dintre noi care au două obrazuri, măcar ca Ianus și cu...Nu, unul râde și unul plânge. Nici măcar așa!

De aceea, eu nu mai vreau să aduc argumente pe text, pentru că aduc argumente inutil, din moment ce chiar Comisia de apărare, care era cea mai îndreptățită să înțeleagă esența unor asemenea propuneri, din moment ce tocmai noi ne-am lovit de ele, nu a fost de acord cu ele, din motive care nu țin de esența legii și de argumentele legii, ci de niște înțelegeri foarte jenante între partide și grupuri parlamentare.

Și o să fiu și mai dur altă dată. Mă opresc numai aici, domnule Nicolăescu, și când va fi nevoie voi mai vorbi. Vă mulțumesc. Trădarea are și ea niște limite totuși.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Înțeleg că nu v-ați opus propunerii de respingere formulate de Comisia de apărare, care-și menține propunerea.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei. Domnul Bolcaș.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog să mă iertați, dar voi răspunde unei întrebări retorice adresate din sală "Care e problema?". Problema este de principiu. Și n-aș vrea ca această lege să apară născută numai din niște tranzacții politice fără nici o legătură cu principialitățile legislației noastre.

Problema care se pune este una singură: este necesar, în condițiile în care constituim comisii comune parlamentare formate din senatori și deputați, să creăm o anume proporționalitate între senatori și deputați? Asta este problema. Nici una din comisiile parlamentare care funcționează în acest sens nu are această partajare numerică care, efectiv, duce la subminarea egalității ideii de exprimare a parlamentarilor în comisiile permanente ale fiecărei Camere în parte, sau a Camerelor reunite.

Și asta este problema. Și asupra acestui lucru aș vrea să meditați raportat, evident, și la pragmatismul unor asemenea soluții care ne permit deblocarea unor stări conflictual politice, dacă vreți, artificial create, în scopul numai unei clăbuceli publicitare.

De aceea, grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege, măcar de principiu, pentru că atunci când nu putem să votăm cu eficiență, votăm măcar pentru principii și ca să-l citesc pe domnul deputat Tudor Marcu, îl votăm pentru obrazul nostru și nu pentru al dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru apărare privind respingerea propunerii legislative.

Cine este pentru? Vă rog, numărați! 208 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 20 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă cu 208 voturi pentru și 20 voturi împotrivă.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 (adoptată propunerea de respingere).  

Punctul 4 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.30 din 1998 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.

Comisia pentru sănătate propune respingerea acestei propuneri legislative.

Vă păstrați propunerea de respingere, da? Da.

Dacă există comentarii. Nu. În acest caz, supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost respins cu unanimitate de voturi.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/1999 pentru modificarea articolului 101 din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 (adoptată propunerea de respingere).  

Punctul 5 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/1999 pentru modificarea art.101 din Legea asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.

Comisia de sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Inițiatorul vrea să ia cuvântul să spună câteva cuvinte. Inițiatorul are cuvântul.

   

Domnul Székely Ervin Zoltán:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Această ordonanță se referă la modificarea Legii nr.147 din 1999 care a fost abrogată prin aprobarea Ordonanței 150 privind asigurările de sănătate.

În această situație, modificarea unei legi care nu mai este în vigoare nu mai avea sens și atât inițiatorul, cât și comisia, suntem de acord cu respingerea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, de respingerea ordonanței de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost respins în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 180/2000 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 (adoptată propunerea de respingere).  

Punctul 6 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.180 din 2000 pentru modificarea și completarea Legii asigurărilor sociale de sănătate nr.145/1997.

Comisia de sănătate propune respingerea proiectului de lege.

Dacă există comentarii. Dacă nu, supun propunerea de respingere votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost respins.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 145/1997, a asigurărilor sociale de sănătate (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.7 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.145/1997 privind asigurările sociale și de sănătate.

Comisia de sănătate propune respingerea propunerii legislative.

Dacă există comentarii. Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Plenul Camerei a respins în unanimitate propunerea legislativă.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.8 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.19 din 2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă propune soluția Senatului, și anume respingerea proiectului de lege.

Dacă există comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate propunerea legislativă a fost respinsă.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.9 pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Comisia pentru muncă propune soluția Senatului, și anume respingerea.

Dacă este cineva dornic să facă comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră respingerea proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Dezbaterea Proiectului de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 1958 (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.10 pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind reparațiile morale și materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată după 23 August 1944.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în noiembrie 2004.

Dacă există comentarii privind proiectul de lege?

Domnul deputat Marian Sârbu, aveți microfonul.

   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur, nu doresc neapărat o dezbatere generală pe tema proiectului de lege, cu atât mai mult cu cât aceste reparații morale și materiale, inclusiv de către cei care propun respingerea proiectului de lege, au fost considerate oportune, dar intervenția mea are în vedere o explicație a ceea ce a propus comisia, în legătură cu respingerea proiectului de lege, cu care grupul nostru parlamentar nu este de acord, și vreau să precizez că vom vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

În analiza pe care a făcut-o, comisia spune la pct.a), cum că proiectul de lege ar institui un tratament discriminatoriu față de alte categorii profesionale îndepărtate din profesia lor, în mod abuziv.

Societatea românească de 15 ani tot încearcă să repare anumite nedreptăți, care în decursul timpului, în perioada, bineînțeles, de dinainte de '89, au dus la abuzuri și au dus la îndepărtarea unor persoane din funcțiile pe care le dețineau, este proiectul pe care-l avem în vedere astăzi.

Deci, faptul că se instituie sau s-ar institui un tratament discriminatoriu este - după părerea mea - ceea ce am făcut în toți acești 15 ani. La momentele în care am avut posibilitatea, bineînțeles, și din punct de vedere financiar, și din punct de vedere, până la urmă, politic, am reușit să reparăm anumite nedreptăți. Deci, instituirea unui tratament discriminatoriu, ca argument adus respingerii legii, este absolut nepermisă în opinia mea.

La pct.b) se spune că nu există o corelare între diferite proiecte de lege în acest sens. Este foarte simplu: inițiatorul sau inițiatorii, sau cei care propun respingerea puteau să propună corelațiile respective. Iar la pct.c) că nu este identificată sursa de finanțare. Și aici punctul de vedere al reprezentanților PSD în comisie a fost unul foarte clar, legat de precizările care au fost făcute de ministrul finanțelor și de reprezentanții Puterii, în legătură cu succesele deosebite obținute de actualul Guvern în primele două luni de zile, în ceea ce privește colectarea fondurilor la bugetul de stat. Domnul Tăriceanu, domnul Ionuț Popescu, deci membri marcanți ai Executivului, au vorbit foarte clar de un plus de 7.500 de miliarde de lei pe primele două luni. Asta înseamnă circa 3.250 de miliarde pe lună; dacă înmulțim cu 12 luni, vom ajunge la un surplus la bugetul de stat de aproape 42.000 de miliarde.

Ar fi un succes deosebit și ar putea fi finanțat, în opinia noastră, și acest proiect de lege, pentru că suma necesară pentru aceste reparații morale este absolut insignifiantă, în raport cu acest succes, în ceea ce privește colectarea veniturilor pe care le-a înregistrat, deja, după primele două luni, actuala Putere.

În condițiile în care acest lucru nu ar fi acceptat, asta înseamnă că, realmente, actuala Putere a dezinformat populația și că nu are încredere în propriile sale cifre. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Tudor Marcu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Susțin cu multe argumente, dar nu le voi da acum, decât unul, eventual, acest proiect de lege, deoarece pe adresa noastră, și la Comisia pentru apărare, și la noi, ca parlamentari, marea majoritate a asociațiilor ofițerilor aflați în rezervă și în retragere din țară, pe regiuni sau în București, au făcut de nenumărate ori apel la noi ca să susținem asemenea proiect de lege.

El repară unele nedreptăți, numai unele, făcute în perioada '44 - '58. Păi, cei care au vituperat de 15 ani încoace să se repare acele nedreptăți, toate emisiunile de televiziune ne sensibilizează în acest sens, toată istoria pusă în cărți, în articole, în eseuri, în tot felul de evenimente literare ne sensibilizează în acest sens, iar noi - tocmai cei care zicem că vrem să reparăm necazurile făcute unor oameni cu vină foarte puțină sau deloc - ne opunem unui asemenea proiect legislativ. Păi, cum explicăm, noi, domnilor, că vrem să reparăm necazurile făcute în perioada '44 - '58? Cum ies eu afară să spun, nu sunt de acord cu reparația, lasă-i să suporte în continuare nedreptățile făcute în acel regim!

Este vorba de un număr restrâns de oameni, care au fost îndepărtați în mod abuziv din armată, după război, în '44, de foștii ofițeri activi din perioada antebelică. Este bine să le păstrăm în continuare aceleași necazuri și pe puținii ani care le-au mai rămas de trăit? Aproape toți au peste 80 de ani, dacă nu, sigur toți au peste 80 de ani. Mulți dintre ei au murit așteptând o asemenea reparație 15 ani. Trebuia s-o facem din anul '90, și nu vrem nici acum, pentru că se opune nu știu cine, din nu știu ce interese egoiste?

Găsiți surse, domnilor, sunteți la guvernare. Ați venit cu tot felul de propuneri, de grozăvii, de minuni: vom face, vom drege, și lumea v-a votat. Și acum ziceți: V-am mințit, iertați-ne! N-avem bani. Păi, dacă n-avem bani, puteau și minoritățile să conducă, nu asociația aia, și nu partidele alea. Găsiți bani! N-ați făcut toate minunile cu cota unică de impozitare, cu încă 40 de impozite suplimentare. Am ajuns cu prețul la benzină mai scump decât toate țările europene, aproape; cu prețul la motorină, la fel cu cel la benzină, inexistent în tot Occidentul. Unde ajungeți cu aberațiile astea? Reparați-vă un pic, măcar, modalitatea de a strânge banii pentru buget, de a alimenta bugetul, deoarece iată la ce aberații ajungeți. Faceți promisiuni oamenilor, acuzând pe ceilalți care au fost la guvernare, că nu au reparat nedreptățile, ca până la urmă să ziceți: păi, n-avem bani să ne ducem la îndeplinire promisiunile, că nu ne-au lăsat cei dinainte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la chestiune, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am înțeles. Chestiunea este următoarea făcând parte din astfel de structuri, nu sunt eu în cauză, pentru că aveam un an în perioada aia, dar aș primi o astfel de reparație, că și anul acela a fost greu pentru mine, darămite pentru toți ceilalți care au fost scoși din armată în mod abuziv? Aveți toți unchi, bunici, nu se poate să nu aveți pe undeva prin familii, care au făcut războiul și care imediat după război, nu numai că au fost îndepărtați din armată, au mai fost și închiși, și mai știu și eu ce alte necazuri au avut. Vrem să le reparăm acum și ni se spune: Da, e bine să le reparați, dar n-avem bani.

Făceți-vă bani, domnilor de la guvernare, nu ne cereți nouă soluții. Trebuia să ne cereți soluții dacă eram noi la guvernare. Sunteți la guvernare, găsiți soluții și acoperiți asemenea nevoi. Altfel, ieșiți acum în stradă și spuneți: Nu suntem de acord cu reparațiile morale ale ofițerilor îndepărtați abuziv din armată în perioada '44 - '58, pentru că n-avem bani. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Fără doar și poate că principial, corect este să se facă astfel de reparări morale și materiale pentru abuzuri săvârșite la un moment dat. Însă, ascultând discursul patetic al antevorbitorului, țin să menționez în mod explicit, că între '92 - '96, inclusiv acest partid reprezentat de domnia sa, a făcut parte dintr-o coaliție de guvernare timp de 4 ani și, și atunci s-ar fi putut face, ca și acum, astfel de corecturi.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Rușine! Solicit dreptul la replică.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, permiteți-i vorbitorului să continue.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă rog să-l rugați pe distinsul domn deputat să limiteze aprecierile "de nerușinare" la adresa colegilor.

A doua chestiune este următoarea: este evident că în două luni, este mai dificil de făcut ceea ce timp de 4 ani nu s-a făcut. Guvernul, când s-a discutat la comisie, a pus problema în termenii următori: în clipa de față, Ministerul Muncii lucrează la un pachet legislativ care să includă reparații morale și materiale și pentru situații ca cele din proiectul de lege care îl avem acum în față.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Vorbiți corect gramatical!

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Domnule președinte,

Pot să nu primesc lecții de gramatică tocmai de la domnul deputat antevorbitor?

Și atunci, vin să spun că se va reveni la acest subiect al dezbaterii cu un pachet de legi pe care Ministerul Muncii ni-l va propune nouă. Adică, nu se respinge de facto.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Învățați gramatica românească, că mă jigniți!

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Unul dintre colegi, înainte să vin aici, mi-a spus să recomand unora dintre colegi să ia niște pastile de calmare.

Deci, închei prin a spune următorul lucru: asupra acestui subiect se va reveni printr-o propunere de la Guvern și vom vota astfel de reparații. Dar în acest moment, când se face abstracție de multe alte corelări pentru finanțare, este mai dificil de făcut acest lucru.

Deci, de principiu, se vor face aceste corecturi, dar în acest moment se amână puțin. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Marcu, nu vi s-a spus numele. Haideți că ducem discuția... La respingeri, se vorbește împotriva respingerii și pentru respingere. Ați vorbit. Să trecem la vot.

30 de secunde aveți dreptul la replică.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

În primul rând, că nu am fost la guvernare, domnule, că nu vă rețin numele, de fapt nu l-am știut niciodată, îmi cer scuze, niciodată. Am avut timp de două luni trei secretari, nu știu pe unde, pe care i-am retras imediat. Aia nu-i guvernare!

Al doilea: atrag atenția celor care folosesc greșit limba română, aici, în Parlament, că eu voi face tot ceea ce-mi stă în putință să fac corecțiile necesare, deoarece și eu, ca și alții dintre noi, ne simțim jigniți de calitatea unora care au intrat în Parlament și nu sunt capabili să vorbească corect limba română, nici măcar la nivelul clasei a șaptea. Și nu mai faceți pe grozavii cu noi, învățați întâi carte. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat Marcu, vă rog să vă abțineți de la asemenea declarații. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, comisia își păstrează, din câte înțeleg, punctul de vedere, și îl păstrează de la microfon.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a votat, cu majoritate, respingerea acestui proiect de lege. De altfel, și punctul de vedere al Guvernului Adrian Năstase, înaintat în urmă cu 2 ani de zile, atât Senatului, cât și Camerei Deputaților, era în acest sens. Dar vreau să spun că este o problemă extrem de delicată.

Săptămâna trecută am stat de vorbă cu unii reprezentanți ai structurilor asociative care reunesc astfel de persoane și am căzut de acord ca de săptămâna următoare, și pe această cale îi invit pe toți cei care vor să contribuie la elaborarea unui act normativ mult mai așezat, mult mai consistent, să reluăm discuțiile astfel încât aceste reparații, atât materiale, cât și morale să fie acordate persoanelor respective. De altfel, se dorește și extinderea perioadei, nu numai de la 1944 până 1958, ci de la 1944 - 1989.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnul Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Văzând, totuși, disponibilitatea actualei coaliții guvernamentale de a rezolva această problemă, eu personal nu văd de ce, în acest moment, plenul Camerei n-ar decide retrimiterea proiectului la comisie și rezolvarea lui într-un termen cât se poate de rezonabil, poate chiar în comisie putem decide într-o lună de zile dacă acest proiect de lege este, într-adevăr, susținut de Ministerul Muncii.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Există din sală o propunere de retrimitere a proiectului de lege la comisie. Conform procedurilor, am să supun această propunere.

Cine este de acord cu retrimiterea la comisie a proiectului de lege?

Întotdeauna se votează trimiterea înapoi la comisie, știți foarte bine acest lucru. 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 115 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Deci, propunerea de retrimitere la comisie a căzut cu 115 de voturi împotrivă, o abținere și 86 de voturi pentru.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a proiectului de lege, pe care a făcut-o comisia.

Cine este pentru? 118 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 68 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Proiectul de lege a fost respins cu 118 de voturi pentru, 68 de voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind tichetele de vacanță (adoptată propunerea de respingere).  

Pct.11 pe ordinea de zi: propunerea legislativă privind tichetele de vacanță.

Comisia pentru muncă propune respingerea, soluție care a fost adoptată și la Senat, Camera fiind cameră decizională.

Dacă există alte puncte de vedere? Dacă există intervenții?

Domnul deputat Giurescu.

   

Domnul Ion Giurescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Discuțiile pe care le-am avut în comisie referitoare la acest proiect de lege, se vede de altfel și după numărul de voturi acordate - 9 pentru, 7 împotrivă - au arătat următorul lucru: în primul rând, aceste tichete de vacanță sunt similare, dacă vreți, tichetelor de masă. Numărul lor se poate acorda în limita prevederilor bugetului de stat, așa cum se face și pentru tichetele de masă.

În al doilea rând, prezentarea influențelor bugetare care a fost făcută de către Guvern, este o prezentare statică, în sensul că nu a arătat și banii care revin din folosirea acestor tichete de vacanță, și numai banii care n-ar mai intra în buget prin acordarea acestor tichete de vacanță.

Unul din amendamentele făcute de noi și care, cu surprindere, nu-l văd aici, a fost votat de altfel în comisie, a fost că: în cazul în care anul acesta nu ar exista banii necesari pentru aplicarea acestui proiect de act normativ, să se treacă posibilitatea aplicării acestui proiect cu 1 ianuarie 2006. A fost un amendament susținut de mine, care a fost respins. Îl propun din nou însă, acum. Sper că președintele comisiei este de acord că a fost acest amendament în comisie și l-am și votat. Și rugămintea mea este ca să se ia în seamă acest lucru.

Mi se pare foarte normal ca, pe lângă cei 400.000 de salariați care au câștigat prin acești 16%, nu foarte mulți, dar, oricum, câștigă cei care oricum mergeau în vacanță, n-aveau nevoie de bani suplimentari sau de tichete de vacanță, să poată participa marea majoritate a celor care muncesc la ora asta și care au salariul undeva aproape de salariul minim pe economie. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Deci, există un punct de vedere împotriva respingerii.

Dacă există alte intervenții?

Domnul deputat Nicolăescu, aveți microfonul.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Cred că propunerea comisiei de respingere este corectă și am să vă spun și de ce.

Reprezentantul PSD susține aprobarea acestei propuneri legislative. Dacă într-adevăr considera că se poate realiza, că există suficiente fonduri financiare pentru plata acestor tichete, era timp suficient în legislatura precedentă, în care PSD-ul avea puterea, să facă acest lucru. N-a dorit s-o facă. Fișa financiară care este prezentată presupune un efort financiar, dacă nu mă înșeală memoria, pentru anul 2005, de peste șase sau șapte mii de miliarde.

Guvernul actual a optat să recalculeze pensiile cu acești bani, și problema tichetelor de vacanță să fie discutată cu altă ocazie și într-un alt context. Și cred, de aceea, că, în acest moment, nu sunt bani în bugetul de stat pentru o asemenea propunere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Giurescu.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Îmi cer scuze față de colegul meu, dar am impresia că n-am fost bine înțeles. Eu am spus că, în cazul în care acest proiect nu se aplică anul acesta, că nu sunt bani, să se ia în considerare amendamentul, ca de la 1 ianuarie 2006 să se aplice proiectul de lege, un amendament făcut de mine în comisie, care vă rog să-l supunem la vot. Eu asta am cerut în final.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să pot să supun la vot amendamentul dumneavoastră în momentul în care cade propunerea de respingere și intrăm pe dezbaterea legii pe articole.

Deocamdată, am o propunere de respingere, pe care dumneavoastră ați contestat-o.

Deci, am să supun propunerea de respingere votului Camerei. Dacă ea cade, sigur, intrăm la dezbaterea pe articole a propunerii legislative. Dacă ea trece, atunci propunerea legislativă va fi respinsă.

Ca să fie foarte clar ceea ce supun votului: supun votului propunerea de respingere a propunerii legislative privind tichetele de vacanță, propunere făcută de Comisia pentru muncă și contestată de o parte dintre deputați.

Cine este pentru respingere, vă rog? Vă rog să numărați. 116 voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog? 81 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 116 voturi pentru, și 81 voturi împotrivă, propunerea legislativă a fost respinsă.

Procedură, domnul deputat Tudor Marcu.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Noi luăm în discuție acum niște proiecte legislative dinainte, din vechea guvernare.

Eu vă propun dumneavoastră, dacă tot suntem puși pe respins, așa, pe bandă rulantă, aceste propuneri legislative, numai pentru că sunt din vechea guvernare, să luăm o pauză de câteva luni, până când actuala guvernare își va face niște proiecte legislative normale, pe care să le discutăm. Pentru că așa venim numai să respingem, pe bandă rulantă, propuneri vechi.

Am așteptat patru luni, ca să aveți propuneri legislative de așa manieră, încât să ne justifice orele de lucru. Nu le-ați făcut. Cât timp vă mai trebuie ca să faceți niște propuneri, la pachet, la cum vreți dumneavoastră, pe care să le putem discuta, și eventual aproba, ca să nu ne mai facem aici de lucru, făcându-ne că votăm, că luăm în discuție niște propuneri anterioare, dar, de fapt, votându-le pe bandă rulantă împotrivă.

Cât timp vă mai trebuie și, dacă sunteți de acord cu propunerea mea, să luăm o vacanță până la vară. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sper ca intervenția dumneavoastră, domnule deputat, să fie de procedură.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Intervenția mea sau intervenția domnului deputat Marcu?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Intervenția tuturor celor care iau microfonul, mă iertați, domnule deputat, pe procedură, sper să fie procedură.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Da, intervenția mea este pe procedură.

Vă rog frumos, pentru că nu este pentru prima oară, în momentul în care se cere intervenția pe procedură, iar intervenția nu este pe această temă, vă rog să dispuneți întreruperea microfonului și să vă conformați exact regulamentului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dați-mi voie să conduc ședința așa cum consider, încercând să păstrez o atmosferă cât mai colegială în sală. Am să încerc întotdeauna să fac acest lucru. Sigur că sunt colegi care, din toate grupurile, folosesc cererea de a lua cuvântul pentru procedură și după aceea o folosesc pentru altceva. Nu este un caz unic, cel pe care l-a făcut astăzi colegul nostru, domnul Tudor. (Vociferări.)

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru completarea art. 19 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor (rămasă pentru votul final).  

Urmează pct.12 pe ordinea de zi: propunerea legislativă pentru completarea art.19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.

Comisia pentru administrație publică propune adoptarea. Este lege organică.

Inițiatorul. Nu este.

Comisia, vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.19 din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, instituindu-se obligația publicării în Monitorul Oficial al României a deciziilor primului-ministru.

Această inițiativă legislativă este motivată de necesitatea asigurării comunicării și transparenței în actul guvernamental, întrucât deciziile emise de primul-ministru pot avea și caracter normativ și, prin urmare, se impune publicarea lor în Monitorul Oficial.

Având în vedere toate acestea, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune aprobarea acestui proiect.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc comisiei.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule deputat Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Nu interveneam dacă nu se strecura o mică greșeală din punct de vedere strict juridic: toate actele normative pentru a fi legale trebuie publicate în Monitorul Oficial. Aici este vorba de actele primului-ministru, cu caracter individual.

Și, din acest punct de vedere, evident, că este valabilă propunerea legislativă, pentru că din moment ce, potrivit legislației incidente în materie, actele normative trebuie publicate pentru a fi valabile în "Monitorul Oficial", pentru cele cu caracter individual trebuie o normativizare expresă.

Din punct de vedere al necesității de a fi publicate și actele normative cu caracter individual, sigur, credem că este necesar, având în vedere transparența de care trebuie să se bucure activitatea primului ministru.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă există alte intervenții la dezbateri generale? Înțeleg că nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole. Vom lucra pe raportul comisiei.

Punctul 1 din raport. Titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

La articolul unic al legii, comisia a făcut două modificări, conform raportului.

Supun articolul unic al legii discuției dumneavoastră. Dacă există intervenții? Nu.

Supun votului articolul unic în formularea pe care o propune comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată pe articole.

Fiind vorba de o lege organică, o trimitem la votul final în ședința de mâine dimineață, la ora 11,00.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanțarea acțiunilor Comunității în sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004-2007, semnat la Bruxelles la 22 octombrie 2004.  

Punctul 13 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Comunitatea Europeană privind participarea României la cadrul general pentru finanțarea acțiunilor Comunității în sprijinul politicii consumatorilor pentru anii 2004-2007, semnat la Bruxelles la 22 octombrie 2004.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform prevederilor art. 111 și 112 din Regulament, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci sesizate în fond să-mi facă propunerile.

   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Propunem 3 minute, cu 1 minut de intervenție pentru fiecare articol în parte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut pentru dezbaterea fiecărui articol, trei minute dezbaterea întregului proiect de lege.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abțineri?

Adoptat.

Inițiatorul? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cătălin Florin Teodorescu (președinte A.N.P.C):

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și domni deputați,

Ratificarea acestui memorandum va asigura pentru O.N.G.-urile din România, ce activează în domeniul protecției consumatorilor, drepturi egale cu cele ale O.N.G.-urilor din statele membre. Pentru anul 2005 suma de 112.327 de euro a fost inclusă în bugetul A.N.P.C.

Față de cele de mai sus, vă rugăm să aprobați ratificarea prin lege a acestui memorandum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc. Dacă la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Nu. Comisia?

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acest proiect de lege are ca obiect reglementarea ratificării Memorandumului între Guvernul României, pe de o parte și Comunitatea Europeană, privind participarea țării noastre în cadrul general pentru finanțarea acțiunilor comunității, pentru sprijinul politicii consumatorilor între anii 2004 - 2007. Acesta a fost semnat de Guvernul Năstase la 22 octombrie 2004.

Comisia propune aprobarea în forma prezentată de către Guvern a actualului proiect de lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Supun dezbaterii titlul legii.

Dacă există intervenții? Nu. Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastră art. 1. Dacă există intervenții? Nu.

Articolul 1 al legii a fost adoptat în unanimitate.

Supun dezbaterii dumneavoastră art. 2 al legii.

Dacă există intervenții? Nu sunt. Articolul 2 al legii a fost adoptat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege ordinară, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind dezvoltarea proiectelor cu Implementare în comun pe baza articolului 6 al Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la București la 28 septembrie 2004.  

Punctul 14 pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind dezvoltarea proiectelor cu "Implementare în comun" pe baza articolului 6 al Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la București la 28 septembrie 2004.

Inițiatorul? Vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Sulfina Barbu (ministrul mediului și gospodăririi apelor):

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

România este parte la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992, convenție ce a fost ratificată de România prin Legea nr. 24/1994.

Țara noastră a fost prima parte înscrisă în anexa 1 a convenției, care a ratificat și Protocolul de la Kyoto din 1997, prin Legea nr. 3/2001.

În baza prevederilor din convenție și protocol se pot încheia memorandumuri de înțelegere cu țări dezvoltate, care să creeze cadrul de derulare pentru acest tip de proiecte.

În baza acestui memorandum-cadru, pot fi apoi derulate proiecte concrete, care să rezolve aspecte de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, cu respectarea politicii din domeniul protecției mediului și a priorităților de aplicare a acesteia.

În conformitate cu art. 6 al Protocolului de la Kyoto, memorandumul facilitează dezvoltarea și implementarea în România a unor proiecte ce vizează reducerea emisiilor și transferul către Republica Franceză a unor unități de reducere a emisiilor ce rezultă din aceste proiecte.

În consecință, vă rog să aprobați acest proiect de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Comisia?

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum a argumentat foarte bine și a explicat doamna ministru, prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Memorandumului de Înțelegere între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze privind dezvoltarea proiectelor cu "Implementare în comun" pe baza articolului 6 al Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la București la 28 septembrie 2004.

În baza acestui memorandum-cadru, pot fi derulate proiecte concrete care să rezolve aspecte legate de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu respectarea politicii din domeniul protecției mediului.

Comisia propune ratificarea acestui memorandum.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă la dezbateri generale există intervenții din partea grupurilor parlamentare? Înțeleg că nu.

Trecem la dezbaterea legii.

Dacă la titlul legii există intervenții? Nu.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă există intervenții? Nu.

Articolul unic a fost adoptat în unanimitate.

Fiind vorba de o lege cu caracter ordinar, o supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal (rămas pentru votul final).  

Punctul 15 pe ordinea de zi. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2004 pentru completarea Codului penal.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Invit biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, sesizată în fond, să ne facă propuneri privind timpii aferenți dezbaterii.

   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Cred că ne putem încadra în 5 minute cu totalul dezbaterilor și 1 minut pentru fiecare intervenție. Aceasta este propunerea comisiei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc. Îmi însușesc propunerea comisiei și o supun votului dumneavoastră: 1 minut cu 5 minute.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

A fost adoptată propunerea pe care am făcut-o.

Inițiatorul? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Eftimescu (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ministerul Justiției și Guvernul susțin și vă solicită să adoptați Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 44/1997. Este o ordonanță prin care s-a incriminat o infracțiune specifică, legată de încălcarea unor reguli ale transportului rutier public. Este vorba de reprimarea unor fapte de două ori periculoase: o dată pentru că sunt o formă a economiei subterane și în al doilea rând, dar de fapt în primul rând, pentru că induc o stare de pericol în mediul rutier. Această ordonanță a Guvernului a fost aprobată de Comisia juridică cu amendamente numai sub aspectul lărgirii plajei de apreciere a pedepselor de către judecători.

Nota de fundamentare este semnată de domnii miniștri Miron Tudor Mitrea și Cristian Diaconescu. Considerăm că ea va întruni voturile dumneavoastră, ale tuturor.

Vă mulțumim foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc. Din partea grupurilor parlamentare dacă există intervenții? Nu sunt. Comisia raportoare, domnule președinte?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul reglementării propuse este introducerea unui articol nou în Codul penal, art. 2811, care vizează incriminarea unor fapte ce constituiau contravenții, și anume, diferite ipostaze și diferite vinovății legate de efectuarea de transporturi publice, fără licență de transport sau de traseu, ori acordarea de licențe fără întrunirea condițiilor legale sau trimiterea în cursă fără asemenea licențe.

Este o propunere născută din experiențele nefericite care au avut loc pe șosele, în special când a fost vorba de transportul unor produse extrem de periculoase și când s-a constatat că acestea se efectuau cu multă iresponsabilitate.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaților este Cameră decizională.

Și, în urma dezbaterilor, comisia propune adoptarea proiectului de lege cu modificările care apar în anexele privind amendamentele.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule președinte.

Am să-i rog pe colegii deputați să lucrăm pe raportul comisiei. Va fi mai simplu așa, să înțelegem ceea ce votăm. Și trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune titlul care a fost adoptat de Senat.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt. Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune să-l adoptăm așa cum a fost adoptat de Senat.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt intervenții. Articolul unic al legii a fost adoptat în unanimitate.

Intrăm pe ordonanță.

Articolul 2811 al legii este modificat de către comisie, așa cum apare în raport, până la alin. 3.

Supun formularea comisiei votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Soluția comisiei a fost adoptată în unanimitate.

La alin. 4 comisia propune eliminarea acestui alineat.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră eliminarea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Eliminarea a fost adoptată în unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole. Fiind un proiect de lege cu caracter organic, îl trimitem la votul final pentru mâine la ora 11,00.

Mulțumesc Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a înnoirii Parcului național auto.  

Punctul 16 de pe ordinea de zi. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de Stimulare a înnoirii Parcului național auto.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Rog biroul comisiei să facă o propunere privind timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Am făcut o mică consultare cu domnul secretar și am rămas să propun 5 minute pentru dezbateri și câte 1 minut pentru intervenții, dacă sunt.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi însușesc propunerea biroului comisiei și am să propun 1 minut cu 5, așa cum comisia ne-a propus.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Am adoptat timpii.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Susținem aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 99/2004 prin lege, deoarece prin această lege au fost preluate toate amendamentele pe care noi le-am adus prin Ordonanța nr. 1/2004.

Aș aminti principalele amendamente și modificări care au intervenit la textul inițial al Ordonanței Guvernului nr. 99/2004, și anume: au fost preluate observațiile Consiliului Concurenței privind eliminarea discriminării dintre producătorii, importatorii autorizați și/sau reprezentanții autorizați ai acestora. Inițial, în categoria producătorilor validați erau incluși doar producătorii de autoturisme. A fost eliminată sintagma "ajutor de stat". În cazul acestui program, de suma de 30 de milioane beneficiază persoanele fizice, deci nu poate să reprezinte un ajutor de stat. A fost refăcut articolul referitor la condițiile care trebuie îndeplinite de persoana fizică pentru a beneficia de suma de 30 de milioane. A fost completată definiția "autoturismului uzat". Au fost interzise comercializarea, reînmatricularea ulterioară și introducerea în circulație a unui autoturism uzat, predat spre distrugere și a fost prelungită durata de aplicarea a programului până la data de 31.11.2005, în limita sumei alocate de 450 de miliarde de lei.

În consecință, vă rugăm să aprobați prezentul proiect de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există intervenții? Înțeleg că nu.

Dau cuvântul reprezentanului Comisiei pentru industrii și servicii, sesizată în fond.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă informez că această ordonanță de urgență a fost avizată favorabil de Consiliul legislativ, cu adresa nr. 1.141 din 11 noiembrie 2004 și adoptată de Senat în ședința din 6 decembrie 2004, în forma propusă de inițiator.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil, de asemenea, de Comisia juridică, de disciplină și imunități, în ședința din 24 ianuarie 2005.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

De asemenea, vă informez că în ședința din 7 martie 2005 plenul Camerei Deputaților a hotărât retrimiterea la comisie a proiectului de lege, pentru o nouă examinare și așa cum vi s-a prezentat de către inițiator, proiectul a fost reexaminat în ședința comisiei din 10 martie, cu unele amendamente care v-au fost deja prezentate, iar raportul înlocuitor asupra proiectului de lege a fost adoptat în unanimitate în Comisia pentru industrii și servicii.

Ca atare, solicit să aprobați, cu amendamentele admise, acest proiect de lege prezentat în forma depusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog colegii să lucrăm pe raportul Comisiei pentru industrii și servicii, care ne va ușura să înțelegem ceea ce avem de legiferat astăzi.

Intrăm la aprobarea legii pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune să fie nemodificat.

Dacă există intervenții? Nu.

Titlul legii a fost adoptat în unanimitate.

Articolul unic al legii. Comisia ne propune reformularea, așa cum apare în raport.

Dacă există intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră reformularea articolului unic, conform propunerii comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic a fost aprobat.

Dacă vă uitați pe coloana privind amendamentele admise de comisia noastră de industrii și servicii veți vedea că au numerotat cu cifre arabe modificările pe care le-au făcut și eu am să fac referire la aceste cifre arabe, atunci când am să spun, de exemplu, că am să vă supun acum titlul ordonanței. Deci, cifra arabă 2 din raportul comisiei, coloana pe care sunt amendamentele comisiei noastre.

Deci, titlul ordonanței, așa cum este propus de Comisia pentru industrii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul ordonanței a fost adoptat.

Articolul 1 comisia ne propune să-l adoptăm până la punctul 2, inclusiv, nemodificat.

Cine este de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 1, paragraful 2 inclusiv, a fost adoptat nemodificat.

La paragraful următor, punctul 3 din raportul comisiei. Comisia ne propune o reformulare.

Cine este de acord cu reformularea Comisiei pentru industrii? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Reformularea comisiei a fost adoptată.

Punctul 4. Comisia ne propune ca la art. 1, pct. 4 să fie abrogat.

Cine este de acord cu abrogarea punctului 4 la art. 1? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Punctul 4 de la art. 1 a fost abrogat.

Comisia ne propune ca art. 2 de la pct. 5 să aibă cuprinsul pe care ni-l propune în raport.

Cine este de acord cu formularea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Articolul 2 a fost adoptat conform formulării comisiei.

Comisia ne propune adoptarea art. 3 nemodificat.

Dacă există la art. 3 intervenții? Nu există.

De fapt introducerea art. 3, nemodificat, precum și pct. 1 nemodificat.

Cine este de acord cu păstrarea paragrafului 1 de la art. 3 nemodificat? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Introducerea art. 3, precum și alin. 1 au fost adoptate nemodificat.

La art. 3 pct. 2 comisia ne propune abrogarea acestuia.

Cine este de acord cu abrogarea pct. 2 la art. 3? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Punctul 2 de la art. 3 se abrogă.

Comisia ne propune la pct. VII, ca pct. 3 de la art. 3 să aibă cuprinsul din raport.

Cine este de acord formularea pe care ne-o dă comisia în raport?

Cine este împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate formularea comisiei a fost adoptată.

Tot la art. 3, pct. 4, comisia ne propune să adoptăm acest punct, nemodificat.

Cine este de acord cu poziția comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Punctul 4 a fost adoptat nemodificat.

La art. 3, pct. 5, comisia ne propune reformularea, conform raportului.

Cine este de acord cu reformularea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu sunt.

Punctul 5 de la art. 3 a fost adoptat.

La art. 3 pct. 6 comisia ne propune reformularea.

Cine este de acord cu reformularea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Punctul 6 de la art. 3 a fost adoptat în formularea comisiei.

Punctul 7 de la art. 3. Comisia ne propune să-l adoptăm în formularea inițiatorului.

Există intervenții? Nu.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Punctul 7 de la art. 3 a fost adoptat nemodificat.

La art. 3 pct. 8 comisia propune să fie abrogat.

Există intervenții? Nu.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Punctul 8 de la art. 3 s-a abrogat.

Comisia ne propune ca pct. 9 de la art. 3 să-l abrogăm.

Cine este pentru poziția comisiei? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Punctul 9 de la art. 3 a fost abrogat.

La pct. XII, art. 4 comisia ne propune reformularea, conform raportului.

Supun votului dumneavoastră reformularea de la punctul XII, pe care o propune comisia pentru art. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Deci propunerea comisiei a fost adoptată.

La punctul XIII din raport, comisia propune ca art. 5 să aibă forma din raport.

Cine este de acord cu raportul comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

În unanimitate, poziția comisiei de la punctul 13 din raport a fost adoptată.

La punctul 14 comisia ne propune reformularea art. 6.

Dacă sunt intervenții? Nu.

Supun votului dumneavoastră reformularea comisiei pentru art. 6.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Punctul 14 din raport a fost adoptat în formularea comisiei.

La punctul 15 din raport, comisia propune reformulare pentru art. 7.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Art.7 a fost adoptat în reformularea comisiei.

La punctul 16, comisia propune pentru punctul 8 reformularea, așa cum este în raport.

Supun votului dumneavoastră poziția de la punctul 16 pentru art. 8, pe care ne-o propune comisia.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Reformularea comisiei pentru art. 8 a fost adoptată.

La punctul 17 din raport, comisia ne propune abrogarea art. 9.

Cine este de acord cu poziția comisiei? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nimeni.

Abțineri? Nimeni.

Art. 9 se abrogă.

La punctul 18 din raport, comisia ne propune reformularea art. 10.

Cine este de acord cu reformularea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Art. 10 a fost adoptat în forma prezentată în raport.

La art.19, comisia ne propune reformularea art. 11.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Art. 11 a fost adoptat conform formulării din raport.

Comisia propune introducerea art. II.

Cine este de acord cu propunerea comisiei? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Art. II a fost adoptat.

Comisia ne propune introducerea art. III.

Cine este de acord cu formularea din art. III? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Nu avem voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem abțineri.

Art. III a fost adoptat în unanimitate.

Constatăm că proiectul de lege a fost adoptat pe articole așa cum a fost propus de Comisia de industrii și servicii.

Fiind o lege cu caracter ordinar, propun proiectul de lege votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate, conform raportului întocmit de către Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto (adoptată propunerea de respingere).  

Punctul 17 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2004 privind instituirea Programului de stimulare a înnoirii Parcului național auto. Proiect de lege adoptat de Senat, dar pentru care Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților propune respingerea.

Dau cuvântul comisiei.

   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Având în vedere faptul că această ordonanță, Ordonanța nr. 1/2005 modifica Ordonanța nr. 99 pe care am aprobat-o adineauri, noi am mai intervenit împreună cu inițiatorul, am făcut și alte modificări de substanță, drept pentru care acum nu mai este cazul s-o mai aprobăm încă o dată.

Solicit să fie propusă direct pentru respingere această ordonanță, fiindcă nu mai are obiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Inițiatorul este de acord?

Dacă există intervenții? Nu există.

Supun votului dumneavoastră propunerea Comisiei pentru industrii și servicii, cu care inițiatorul este de acord, de respingere a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanței.

Cine este de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Proiectul de lege a fost respins în unanimitate de Camera Deputaților.

Conform programului adoptat astăzi, se încheie prima parte a ședinței noastre și o invit pe doamna vicepreședintă Daniela Popa să continue cu partea a doua.

 
Aprobarea componenței nominale a Comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul siderurgic SIDEX S.A.  

Înainte de aceasta însă, supun votului dumneavoastră deputații propuși în Comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001 privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul siderurgic "SIDEX" S.A., și anume: Mihai Tudose - Grupul parlamentar al PSD, Vasile Cosmin Nicula - Grupul parlamentar al PSD, Cornel Popa - Grupul parlamentar al PNL, Nicolae Bara - Grupul parlamentar al PD, Octavian Mircea Purceld - Grupul parlamentar al PPRM, Petru Lakatos - Grupul parlamentar al UDMR, Bogdan Ciucă - Grupul parlamentar al PUR-SL.

Supun votului dumneavoastră această comisie de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Comisia de mediere a fost adoptată în unanimitate. Vă mulțumesc.

  Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

(În continuare,ședința este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședintă a Camerei Deputaților.)

   

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi, începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

 
  Marian Sorin Paveliu

Domnului deputat Marian Sorin Paveliu - Grupul parlamentar al PNL. Este în sală? Da. Răspunsul se dă de către domnul ministru al educației și cercetării Mircea Miclea.

Domnule ministru, poftiți, vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Mircea Miclea (ministrul educației și cercetării.):

Vreau să fiu scurt în răspuns. Vreau să răspund domnului deputat Paveliu că referitor la prima întrebare a domniei sale, și anume la atitudinea pe care noi o avem față de ordinele Ministerului Educației și Cercetărilor nr.4822/2004 și nr. 3543. Vreau să spun că aceste ordine au fost suspendate. Și dumneavoastră ați semnalat că sunt o mulțime de deficiențe ale acestor ordine și pentru că universitățile ne-au subliniat o mulțime de deficiențe și, într-adevăr, aceste ordine au fost suspendate.

Referitor la poziția pe care noi o avem de acum încolo, vreau să spun că poziția noastră este aceasta că odată suspendate, cât de repede cu putință, trebuie să punem în loc alte cerințe, mai ales pentru posturile de conferențiar și profesor.

Lucrăm la aceste noi criterii și acestea sunt criterii internaționale. Adică, principiul de la care pornim este că nu poate să devină cineva conferențiar și profesor dacă nu are un număr minimal de publicații în străinătate. Acesta este criteriul și, în momentul în care vom fi cu ele mult mai avansate, vă vom putea prezenta aceste criterii.

În legătură cu atitudinea pe care o avem față de Ordinul nr. 5723/1994, oficiul juridic care a fost și în condițiile în care au fost jurizate celelalte concursuri, a mers pe o anumită cutumă. Interpretarea care s-a dat din 1994 și până acum a fost aceasta: întrucât acest ordin nu e în contradicție cu prevederile Legii nr. 84 și ale Legii nr. 128, nu a fost niciodată suspendat sau abrogat și, ca atare, el este în vigoare. Până una alta, el este cel pe baza căruia se fac aceste lucruri, chiar dacă el, într-adevăr, așa cum ați semnalat dumneavoastră, a fost dat înainte de apariția legii. Nu contrazice prevederile legii, prevede organizarea pe domenii, așa cum prevede și Legea învățământului, n-a fost niciodată suspendat și atunci, întrucât a fost adus la cunoștință comisiilor care operează pentru aceste concursuri, am considerat că el își face în continuare efectele, dar vă garantăm că pentru foarte scurt timp, pentru că venim cu aceste noi criterii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Eu cred că dintr-un punct de vedere sunt edificat. Mă bucur că ați suspendat cele două ordine de ministru care aveau deficiențe, în orice caz, de concepție.

Dar, cu privire la Ordinul nr. 5723/1994, vreau să vă subliniez faptul că el nu poate fi suspendat, nu poate fi abrogat, pentru simplu fapt că nu există. Și nu este vorba de o marotă a mea, este vorba de un principiu. Legea este aceeași pentru toți și nimeni nu este deasupra legii, indiferent că este vorba de o cutumă sau este vorba de ceva ce ați moștenit acolo.

Problema este că acest ordin ar trebui să aibă valoare de act normativ, nefiind un act care să fi fost vreodată publicat, nemaiținând cont de faptul că este emis înainte de apariția legii. Nu poți să apelezi la un ordin de ministru care ar trebui să fie dat în aplicarea legii. Nu aceasta este problema. Problema este că nu a fost publicat. Nefiind niciodată publicat, este inexistent din punct de vedere juridic, pentru că este un act normativ. Nu-l vizează pe Ionescu, pe Popescu, ci vizează pe toată lumea, pe toți cei care au candidat.

Dacă aceasta este soluția pe care v-au pus-o la dispoziție cei din Departamentul juridic al ministerului, părerea mea este că aveți o problemă. Deci nu este vorba de a rezolva o problemă punctuală, ci este vorba de consultanța sau soluțiile pe care vi le pun la dispoziție și care ar trebui să fie inatacabile și, cel puțin din punctul acesta de vedere, eu cred că sigur nu este o soluție corectă. Dar cred că aceasta se va lămuri în cel mult o lună. Ca dovadă, de altfel, cele două ordine pe care le-ați suspendat sunt două ordine care au fost publicate în Monitorul Oficial. Un ordin care n-a fost publicat în Monitorul Oficial nu poate fi anulat printr-un ordin care se publică în Monitorul Oficial.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, la microfon, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Miclea:

Aș vrea să discutăm mai mult despre viitor și mai puțin despre trecut.

Într-adevăr, acest ordin din 1994 nu a fost publicat, dar a fost aplicat mereu de către comisiile de atestare și titluri universitare. Prin urmare, să-l mai discutăm acum cred că este destul de neproductiv. Mai degrabă să ne gândim la viitor și la aceste noi criterii care urmează să apară.

Pe de altă parte, referitor la aceste ordine care au fost suspendate, vreau să spun că, în mod ciudat, o parte din ele au fost publicate în Monitorul Oficial, o altă parte n-au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că și în legătură cu ele sunt o serie de chestiuni discutabile. Noi am recurs la suspendarea lor.

Vă propun să tragem linie și să ne gândim mai mult la viitor, la ce criterii trebuie să introducem de acum în colo ca să sporească competitivitatea cercetării științifice și a demnității titlului de profesor universitar, și mai puțin să ne gândim la 1994.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Petru Andea

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Andea, de al PSD.

   

Domnul Mircea Miclea:

Am și răspunsul scris, care este mai lung.

Sunt trei întrebări pe care le-a pus domnul deputat. Una dintre ele este: ce rectificări ale bugetului de stat pe anul 2005 vor fi efectuate în favoarea învățământului.

Vreau să vă spun, domnule deputat, că noi, Ministerul Educației și Cercetării, cu siguranță că pledăm pentru cauza învățământului și probabil că acest lucru l-ați văzut în ultimele luni și în ultima săptămână, prin efortul pe care l-a făcut și Ministerul Educației și Guvernul. Vreau să vă spun însă, că rectificările bugetare nu sunt decise de către Ministerul Educației și Cercetării, ci de către Guvern.

Noi sperăm ca aceste rectificări să fie pozitive și să fie în favoarea învățământului. Este clar că pledăm pentru o mai bună finanțare pentru învățământ, dar ce rectificări se vor face cred că nu poate spune un minister, ci poate să spună Guvernul. Deci nu putem da un răspuns mai lung la această întrebare.

A doua întrebare este: cum va evalua salarizarea cadrelor didactice în anul 2005.

Eu cred că vestea cea bună a fost anunțată săptămâna trecută, după ședința de Guvern. După cum știți, Guvernul a găsit până la urmă soluția de a acorda o creștere salarială de 12%.

Subliniez încă o dată faptul că aceste creșteri salariale, plus cele de 14 procente, obținute în urma grevelor pe care le-au făcut cadrele didactice în toamna anului trecut, nu au fost prinse în bugetul Ministerului Educației și Cercetării. De aceea, a fost un efort apreciabil, substanțial, din partea Guvernului - s-a văzut și voința politică de a arăta că educația este o prioritate națională - și s-au găsit, până la urmă, soluțiile, astfel încât, în acest moment, și personalul didactic din învățământ va avea o creștere de 12%.

Pentru ca această creștere să prindă și lunile ianuarie și februarie, procentul de creștere va fi mai mare, până în octombrie va fi de 55%, față de 45%, ca la ceilalți bugetari, tocmai pentru a recupera aceste neacordări în lunile ianuarie și februarie. Deci, cred că evoluția salarială este adecvată și cred că este în concordanță cu planul de guvernare, care spune că educația este o prioritate națională. Încă o dată, Guvernul a făcut eforturi substanțiale ca să plătească ceea ce, de fapt, nu a fost aprobat anul trecut, în buget. Deci noi a trebuit să găsim resurse și a trebuit să plătim câteodată creșteri pe care unii le fac pe hârtie, noi făcându-le însă real.

În legătură cu a treia întrebare, legată de Legea asigurării calității, vreau să vă spun că este o lege absolut necesară pentru învățământul românesc.

În momentul de față avem un proiect foarte avansat de Lege de asigurare a calității. În baza acestui proiect se va înființa o agenție națională de asigurare a calității și acreditare, care va avea în componență și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare.

Proiectul de lege conține multe detalii atât în legătură cu aranjamentul instituțional, cât și în legătură cu metodologia de asigurare a calității.

Cred că, cu sprijinul dumneavoastră, în această sesiune vom reuși să trecem prin Parlament acest proiect de Lege a asigurării calității, pe care îl vom înainta spre Parlament printr-o aprobare a Guvernului cam în trei săptămâni de acum în colo.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniți.

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare atenție răspunsul.

Aș avea de formulat câteva obiecții la ceea ce a fost prezentat.

Apreciez faptul că s-a dascălilor acea creștere salarială de 12%, stabilită pentru anul 2005.

Deoarece domnul ministru afirmă că nu au fost prinși în bugetul pe anul 2005, este limpede că o rectificare bugetară înseamnă că a fost făcută. Ca atare, sigur s-a discutat la ordinea de zi a ședințelor de Guvern o rectificare bugetară în favoarea învățământului, cel puțin pentru salarizarea aceasta de 12%. De aceea mi-am exprimat îndoiala că s-a discutat strict această rectificare bugetară și nu s-a purtat o discuție vizavi de toate nevoile învățământului pentru anul 2005.

Menționez că tema Alianței DA în campania electorală și, presupun și în programul de guvernare ca atare, a constituit-o majorarea alocațiilor pentru învățământ, considerate total insuficiente. Ne amintim că se discuta, practic, de o dublare a salariilor cadrelor didactice, de o alocare a 6% din p.i.b. pentru învățământ, și aceasta cât mai grabnic, ideea era încă de la 1 ianuarie 2005. Iată că suntem în fața situației în care rectificarea reconstituie sau aduce la nivelul plutirii hotărârile vizavi de salarizarea dascălilor, luate încă din anul 2004.

În ceea ce privește Legea calității în învățământ, deci apreciez faptul că este o preocupare a ministerului, cunosc că sunt în faze avansate articole din aceste legi. Întrebarea mea se referea la faptul - ce semnificație mai avea trecerea în programul legislativ al Guvernului, pentru domeniul educație, o modificare a Legii Consiliului Național de Evaluare și Acreditare prevăzută pentru anul 2007, deoarece este limpede că în 2005, prin Legea calității, vor trebui rezolvate toate aceste probleme.

Deci, întrebarea era de ce se mai prevede în 2007 o modificare a Legii evaluării și acreditării?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, dacă doriți să interveniți, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Miclea:

În Programul de guvernare se prevedea o eventuală modificare a legii respective în 2007 pentru că, probabil, în acel moment nu era foarte clar aranjamentul instituțional. Noi considerăm însă că aranjamentul instituțional cel mai bun este cel pe care îl avem în acest proiect, caz în care această lege referitoare la CNEAA probabil că va suferi unele modificări dar va fi într-o anumită măsură absorbit în această nouă lege, astfel încât CNEAA-ul să devină foarte funcțional. Am avut serioase discuții și cu domnul profesor Mihăilescu tocmai în acest sens, deci cred că el își va găsi mult mai bine locul în acest nou aranjament instituțional.

Încă o dată vreau să spun, cu tot respectul față de dumneavoastră, creșterile salariale care au fost obținute în urma grevelor din octombrie nu au fost prinse în buget și noi a trebuit să plătim lucruri care nu au fost prinse în buget, cu un efort substanțial, tocmai arătând că, într-adevăr, pentru noi educația este prioritate națională.

Deci, vreau să vă spun că efortul Guvernului este exact în acest sens, nu pentru a plăti ceea ce de fapt ar fi trebuit să se plătească, ci pentru a plăti ceea ce, de fapt, nu a fost prevăzut în buget. Noi am făcut un efort substanțial tocmai pentru acest lucru.

Întrebarea dumneavoastră, însă, se referea la bugetul de stat, rectificarea bugetului de stat. Or, noi am găsit o soluție doar pentru a oferi aceste creșteri salariale pentru Ministerul Educației și Cercetării. Nu am discutat despre rectificarea bugetului de stat.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

La întrebarea domnului deputat Petru Andea, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la măsuri legislative privind domeniul culturii și cultelor, răspunde domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Mulțumesc. Bună seara!

Domnule deputat, trei au fost întrebările esențiale pe care ni le-ați adresat.

La prima întrebare, în legătură cu necesitatea modificării Legii audiovizualului, vă amintesc că prin Capitolul 20 din acquis-ul comunitar, "Cultură și politică în domeniul audiovizualului", noi va trebui să modificăm o dispoziție, respectiv art. 75 alin. 2 din Legea audiovizualului, pentru a o armoniza cu normele europene.

În legătură cu modificarea Legii nr. 292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale, o lege la al cărei lucru am și participat, ea a fost, de fapt, o propunere legislativă, și nu un proiect de lege, trebuie să vă spun că modificările noastre vizează: crearea cadrului necesar organizării și funcționării așezămintelor culturale, organizarea și funcționarea acestora fiind lăsate la dispoziția finanțatorilor în acest moment; crearea premiselor înființării și funcționării de așezăminte culturale private; reglementarea la nivel de principiu a existenței așezămintelor culturale fără personalitate juridică; flexibilitatea actului de cultură, astfel încât acesta să se realizeze respectând, în același timp, atât nevoile culturale locale, cât și posibilitățile financiare și administrative ale finanțatorilor publici locali; realizarea obiectivelor de deconcentrare a deciziei administrative în domeniul cultural; sublinierea importanței, existenței și funcționării așezămintelor culturale la nivelul comunităților locale, prin introducerea obligativității înființării a cel puțin unui așezământ cultural în fiecare unitate administrativ-teritorială, așezământ care să ofere servicii culturale comunității; eliminarea lacunelor și a echivocului unor prevederi ale legii care dau naștere la interpretări diferite - de exemplu: "Salarizarea personalului din școlile populare de arte și meserii; reglementarea statului personalului didactic care desfășoară activități de educație permanentă în cadrul așezămintelor culturale; clarificarea statului juridic al ansamblurilor folclorice profesioniste, care sunt reglementate atât în Legea nr.292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale, cât și Legea nr.504/2004 privind instituțiile publice de spectacole și concerte".

În legătură cu faptul că aceste propuneri sunt în programul legislativ al Guvernului, prevăzute pe 2007, trebuie să vă spun că am gândit astfel lucrurile încât să știm care va fi impactul, să analizăm impactul acestor modificări. Această idee și necesitate se leagă și de răspunsul la ultima dintre întrebările dumneavoastră, și anume, de ce a fost necesar Institutul pentru politici publice în Institutul de cercetări în domeniul culturii.

Este, iarăși, o cerință a Uniunii Europene. Vă aduc aminte, în context, că nu există în România un asemenea institut de cercetări. Este vorba, în legătură cu procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană, de evaluarea impactului unor măsuri în domeniul politicilor culturale; analize cost-beneficiu și evaluarea costurilor tranzacționale; identificarea, evaluarea și prognozarea nevoilor culturale, precum și cercetarea tendințelor de consum cultural, și evaluarea post factum a politicilor publice în acest domeniu.

În ce privește costurile, trebuie să vă spun că, așa cum probabil ați văzut din hotărârea de Guvern, centrul va fi condus de un simplu director, cu un număr de maximum 20 de angajați, dintre care 10 cercetători științifici, iar costurile anuale pentru funcționare se cifrează la circa 25 de miliarde de lei anual.

V-am formulat și dumneavoastră un răspuns și vi-l pun acum la dispoziție.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat!

 
   

Domnul Petru Andea:

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Din formularea programului guvernamental în domeniul culturii și din răspunsul primit am tras concluzia că probleme care privesc, spre exemplu audiovizualul, nu sunt priorități pentru actuala guvernare, întrucât modificările care privesc audiovizualul sunt prevăzute tocmai pentru anul 2007. Recunosc că acest lucru m-a surprins, că o serie de probleme care par importante și au fost declarate ca fiind importante, la ora actuală par a fi suficient de împinse în timp, ca să spun așa, sau pare suficientă împingerea lor în timp până în 2007.

În legătură cu ultima întrebare, cu institutul pentru cercetări respectiv. Întrebarea se referea la faptul ce instituții culturale din România au resimțit sau au solicitat înființarea acestui institut.

Am reținut din răspuns că nu din România s-a solicitat sau este nevoie de acest institut, ci de la Uniunea Europeană ca și condiție a integrării.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți? Da, poftiți, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule deputat, așa cum bine știți, Legea audiovizualului este una dintre puținele legi din țara noastră care a fost armonizată cu reglementările europene aproape de la început. Și, cum vă spuneam, este vorba de un singur alineat din lege, art.75 alin.2, și pot să vă spun și care este conținutul. Este vorba că prin documentele europene suntem obligați să preluăm, tale quale, emisiuni ale posturilor publice sau private de televiziune din Uniunea Europeană. Noi, în acest alineat, și eu am legea în față, vă pot cita, dar nu vreau să vă rețin cu asta, am introdus o propoziție care ne oferea o anumită protecție. Pentru că, preluarea prin satelit sau prin antenă a posturilor străine, înseamnă și o anume concurență pe piața de publicitate. Am încercat această frază cu un caracter oarecum protecționist și vrem să o modificăm cât mai aproape de momentul integrării, astfel încât, până atunci să reușim, totuși, să mai avem această formă de protecție.

În ce privește institutul, toată lumea care dă bani pentru cultură, inclusiv autoritățile administrației publice locale, se întreabă dacă acești bani sunt investiți cu eficiență, pentru că, așa cum bine știți, noi nu știm și nu există o cercetare de piață, nu știm în acest moment care sunt nevoile culturale preponderente ale cetățenilor.

La urma urmei, e vorba de fonduri publice, fie prin Ministerul Culturii, fie prin autoritățile administrației publice locale, actul cultural și instituțiile de cultură se adresează publicului, cetățenilor plătitori de impozite și taxe și trebuie să știm care sunt nevoile culturale ale oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Sârb

Domnul deputat Gheorghe Sârb, de la PSD. Întrebare adresată domnului Lazslo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, întrebare referitoare la criteriile de selecție a județelor în care se vor construi locuințe sociale în anul 2005. Răspunde la întrebare domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.64A/2005 vă comunicăm următoarele: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului derulează prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe programul "Construcții, locuințe pentru tineri destinate închirierii" - programe ce au un caracter social. Județul Bihor este cuprins în programul mai sus menționat cu un număr de 7 amplasamente aflate în execuție în 7 localități ale județului, acestea totalizând un număr de 378 de unități locative, din care vor fi puse în funcțiune în 2005 un număr de 138 de unități locative.

În vederea realizării de locuințe sociale care să vină în întâmpinarea rezolvării problemelor sociale deosebite existente pe plan local la nivelul întregii țări, în perioada imediat următoare, ministerul nostru va organiza într-o primă fază concursuri pentru identificarea unor proiecte pilot de clădiri moderne cu eficiență energetică ridicată, care pot fi realizate în termen scurt implicând costuri reduse.

În faza a doua, se va stabili prin parteneriat cu autoritățile modalitatea de punere în practică a proiectelor pilot în diferite zone ale țării. În funcție de numărul de solicitări pentru locuințe sociale, precum și de terenurile ce urmează a fi puse la dispoziție pentru realizarea acestor construcții, se va analiza introducerea în acest program inclusiv a județului Bihor.

De asemenea, domnul ministru Borbely își cere scuze, fiind plecat din țară, n-a putut să vină el să vă prezinte acest răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Este în regulă. Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD. Vă rog să lăsați în scris, doamna deputat nefiind în sală.

 
  Romeo Hanganu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Umanist. Întrebarea referitoare la tronsoanele de autostradă Comarnic-Predeal și Predeal-Brașov. Întrebarea adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului.

Răspundeți, domnule secretar de stat, Alexandros Galiatatos.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.47A/2005, vă comunicăm următoarele. Compania franceză "Vinci" și Firma israeliană "Adsrom Roisman" sunt investitori pentru Tronsonul de autostradă Comarnic-Predeal și, respectiv, Predeal-Brașov.

În prezent, negocierile cu investitorii pentru tronsoanele menționate sunt finalizate. Iar contractele de parteneriat public privat sunt inițializate.

În vederea semnării contractelor, acestea urmează să fie avizate, în prealabil, de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor. Firmele care finanțează lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să realizeze proiectul tehnic și detaliile de execuție, după semnarea contractelor de proiect.

Pentru realizarea investiției, parteneriatul privat va contracta împrumuturi de la bănci, urmând ca rambursarea acestora să se asigure de către statul român prin plățile de disponibilitate.

În prezent, se fac calcule de preț comparativ de referință, dacă parteneriatul public privat pentru cele două tronsoane are sau nu valoare pentru bani. Calculele vor fi făcute de către doi consultanți internaționali independenți. Clauzele contractuale pot fi renegociate în condițiile efectuării unui audit care să recomande acest lucru. Există variante alternative la contractul de parteneriat public privat, prin accesarea fondurilor de coeziune de la Uniunea Europeană începând cu data aderării României.

Precizăm că există studii de fezabilitate pentru cele două tronsoane menționate, și că acestea au fost aprobate de către consiliul tehnico-economic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și cel al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să înceapă în maximum 12 luni de la semnarea contractelor și obținerea avizelor de specialitate din partea ministerelor menționate pentru contractele de proiect.

Domnul ministru e în aceeași situație, domnule deputat, și n-a putut să vă dea răspunsul.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Romeo Hanganu.

 
   

Domnul Romeo Hanganu:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspuns.

Întrebarea a fost adresată în primul rând Ministerului Transporturilor, pentru că, dar înțeleg că și domnul Dobre este în aceeași situație, mi-a comunicat că o să avem o discuție zilele viitoare. Eu aș vrea doar să precizez că situația ar fi bine dacă ar fi așa cum ați spus-o dumneavoastră. Din păcate, totuși, cred că au trecut suficiente luni, vreo cinci luni, de când acest contract este practic blocat. Sigur, că este blocat, în primul rând, datorită unei declarații politice făcute la alegerile parlamentare, și atunci când se pot face tot felul de astfel de declarații cred că rolul nostru și al dumneavoastră, în primul rând, este acela de a debloca astfel de situații și de a nu ne lăsa apărați emoțional de o astfel de declarație politică, pentru că este păcat ca un contract atât de important și cu niște firme, poate cele mai bune, cele mai importante din lume, să fie blocat dintr-un astfel de motiv.

Vreau să vă spun că noi, cei care am avut anumite demnități, fie în județul Prahova, fie în județul Brașov, sau suntem parlamentari sau am fost parlamentari de Prahova sau de Brașov, ne zbatem de foarte mult timp ca să reușim, în primul rând, de a face între Ploiești și Brașov un drum pe patru benzi, așa încât, vedeți că noi nu întrebăm nimic legat de autostrada până la Comarnic. De bine de rău, până la Comarnic există patru benzi. De la Comarnic încolo însă, pentru ambele județe și, în special, pentru Valea Prahovei, acest proiect este extrem de important. Extrem de important, o dată pentru faptul că se reușește a avea un acces rapid pe cel mai aglomerat drum din țară, pe cea mai aglomerată porțiune de drum din țară, și, în afară de asta, un astfel de proiect ar însemna un avânt extraordinar pentru turismul de pe Valea Prahovei. Așa încât, eu cred că trebuie făcute absolut toate demersurile pentru deblocarea proiectului, auditul despre care vorbiți dumneavoastră, este adevărat, că trebuie în primul rând făcut, el nu este plătit, pentru că o parte din el trebuie plătit pentru ceea ce s-a făcut până acum, la fel de 5 luni de zile nu s-a făcut nimic în această privință, partenerul francez așteaptă, cei care trebuie să facă auditul așteaptă și ei la rândul lor. Eu sper că și urmare ultimei întâlniri dintre domnul Tăriceanu și domnul Rafarin, lucrurile se vor debloca, așa încât nu cred că exagerez atunci când cred că este datoria noastră a tuturor de a împinge înainte aceste proiect extrem de important, să zic eu, pentru toată lumea, nu numai pentru cele două județe.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la condiții improprii de călătorie pe calea ferată. Răspuns dat de domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.68A/2005, vă comunicăm următoarele:

Începând cu anul 1990 a început un program de modernizare a materialului rulant la CFR - călători. Această modernizare se desfășoară pe următoarele paliere, să spunem, principale: modernizarea locomotivelor, inclusiv dotarea acestora cu generatoare electrice și iluminarea încălzirii cu aburi; modernizarea parcului de vagoane prin achiziții noi sau modernizarea celor existente; modernizarea vagoanelor de dormit, un proces programat a se finaliza în 2006; achiziția de automotoare și rame electrice în continuare. Referitor la interpelarea dumneavoastră, considerăm că un răspuns trebuia solicitat fostei conduceri a Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului care nu a urmărit și programul de reparații și întreținere curentă a materialului rulant, fiind, în schimb, de acord cu cheltuieli nejustificate și neoportune economic într-o perioadă când respectarea angajamentelor luate și implementarea acestora sunt esențiale pentru integrarea României în structurile Uniunii Europene, și facem referință la Cantina-restaurant și la Complexul Snagov, ca să enumerăm doar două dintre aceste cheltuieli neoportune.

Referitor la vagonul în cauză din trenul accelerat 1767 Timișoara - Iași, dorim să vă informăm că acest vagon este construit în anul 1970, reparațiile capitale au fost efectuate în anul 1984, reparații curente în anul 1993, fiind planificat în anul 2000 pentru modernizare și reparații capitale.

Datorită lipsei de resurse financiare, această reparație nu s-a putut efectua la timp, executându-se doar cele curente.

Pentru perioada 2004-2008, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va continua modernizarea și înnoirea parcului existent, în măsura asigurării resurselor financiare. Facem cunoscut că acest necesar se ridică la circa un miliard de euro.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriți să interveniți, da? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

În primul rând, sunt cumva impresionat plăcut de operativitate, am depus această întrebare miercuri și deja am primit răspunsul, iar în ceea ce privește condițiile, sper ca Guvernul, indiferent care va fi și cele care vor veni, să aibă în vedere condițiile pentru calea ferată și, având în vedere faptul că și călătorii plătesc biletul, pentru a călători în condiții civilizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Este în regulă.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a depus răspunsuri în scris pentru dumneavoastră, domnule deputat, știți, da? Vă mulțumesc mult.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Există 28 de deputați care s-au înscris pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Doamna deputat Monica Iacob Rizi a depus interpelarea în scris.

Domnul deputat Ion Gonțea a depus interpelarea în scris.

Domnul Adrian Severin, interpelare depusă în scris.

Domnul Costache Mircea a depus în scris două interpelări.

  Ștefan Baban

Domnule deputat Ștefan Baban, vă rog prezentare pe scurt.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

O interpelare este adresată domnului ministru Ionel Popescu și este vorba despre o întrebare - "Cine simplifică aplicarea legii falimentului?"

Iar a doua este adresată domnului ministru Blaga Vasile și este vorba despre viteza, oarecum mică, în care se continuă schimbarea structurilor de conducere în județe.

Aș mai vrea să mai fac o remarcă, doamna președintă, să mai depunem aici niște interpelări, iar Guvernul are obligația să-mi dea răspuns. Rugămintea mea este să interveniți din nou la ministrul pentru relația cu Parlamentul pentru a-l ruga ca miniștrii care au fost interpelați să ne dea și niște răspunsuri.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc și eu. Transmitem rugămintea dumneavoastră.

 
  Doina Micșunica Drețcanu

Doamna deputat Drețcanu Doina. Doriți să vă prezentați interpelarea pe scurt.

Poftiți, aveți cuvântul. Aveți două interpelări, da?

   

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Stimați colegi,

Prima interpelare este către Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor și ar fi important, zic eu, de aceea am solicitat doamnei ministru Sulfina Barbu să ne transmită care este politica ministerului în ceea ce privește închiderea depozitelor istorice de deșeuri și a reglementărilor privind asigurarea fondurilor necesare.

A doua, către Ministerul Solidarității Sociale și Familiei.

Raportul anual al Comisiei Europene, Capitolul XII - Statistica - precizează: "Sunt necesare eforturi suplimentare pentru dezvoltarea capacității personalului din administrația statistică și trebuie să se aibă grijă ca nivelul personalului să nu mai scadă în continuare".

În ultimii ani, numărul total al personalului statistic a scăzut considerabil, ajungând în prezent la 8,4 statisticieni la 100 de mii de locuitori. Formarea specialiștilor din sistemul statisticii publice presupune un proces de lungă durată, având în vedere necesitatea dezvoltării și aplicării experienței și competențelor acumulate, alături de pregătirea profesională specifică domeniului.

Ordonanța Guvernului nr. 9 din 2005, publicată în Monitorul Oficial nr.97din 28 ianuarie 2005, prevede suspendarea art.4 din Legea nr.433/2004 în sensul neacordării sporului de stabilitate în domeniul statisticii. Funcționarii publici, după câte știți, nu au dreptul să desfășoare nici o altă activitate aducătoare de venituri suplimentare în afara orelor de program, fiind obligați să se limiteze astfel la veniturile lor, și așa diminuate prin această ordonanță de guvern.

Cum credeți, domnule ministru, că prin această decizie a Guvernului Tăriceanu veți crește motivația personalului din acest domeniu?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu aveți două interpelări. Vă rog să le prezentați pe scurt.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Ioan Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului. obiectul interpelării - taxele ce trebuie achitate pentru transcrierea contractului de furnizare a gazelor naturale pe numele unui nou proprietar.

O a doua interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, referitor la privatizarea Societății Somvetra - Gherla "S.A.

Doamna președinte, am o rugăminte. Astăzi când am depus interpelările, mi s-a spus că nu avem voie decât la două interpelări. Am văzut pe liste câțiva colegi care au trei. Vă rog să-mi permiteți să prezint și eu a treia interpelare.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Da, este vorba de o interpelare transmisă către doi miniștri: domnului Zolt Nagy, ministrul comunicațiilor și tehnologiei informației. Obiectul interpelării este problema cu care se confruntă postul local de televiziune TV- "Europa Nova" - Cluj-Napoca cu firma de cablu S.C. - "Opis" S.A. și aceeași interpelare este adresată și domnului Mircea Miclea, ministrul educației și cercetării.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Cindrea

Domnul deputat Ioan Cindrea are 3 interpelări.

   

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc mult, doamna președinte.

Stimați colegi,

Trei interpelări. Prima adresată domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii și solidarității sociale, familiei, se referă la recalcularea pensiilor și simplificarea și debirocratizarea acestui proces. Adică, prin această interpelare consider că s-ar putea simplifica sistemul de calcul al pensiilor, în sensul că eventualele elemente de calcul care lipsesc de la dosarul de pensie pot fi solicitate direct de către casele județene de pensii de la societățile comerciale și instituțiile emitente în perioada respectivă ar simplifica sistemul de calcul al pensiilor și n-ar mai pune pe drumuri pensionarii.

A doua, se referă la presiunile care se fac la nivelul Ministerului Muncii și Agenției Naționale pentru ocuparea forței de muncă pentru schimbarea directorilor executivi ai agențiilor județene pentru ocuparea forței de muncă. Consider că este un abuz, deoarece acești directori au fost încadrați pe bază de examen, și-au desfășurat activitatea în baza unor contracte și indicatori de performanță și este clar că nu sunt justificate din punct de vedere profesional, ci politic și aștept răspuns scris și verbal ca și la prima, adresată domnului ministru Barbu.

A treia se adresează domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, și se referă la presiunile care au loc asupra funcționarilor publici cu funcții de conducere la nivelul județului Sibiu.

Prin declarații publice, liderii Alianței PD și PNL declară public că aceste funcții vor fi ocupate cu membrii PNL-PD și, mă rog, ai coaliției de guvernare. Consider, de asemenea, declarațiile prefectului de Sibiu, Ion Ariton, care trebuie să urmărească respectarea legalității și a legilor la nivelul județului Sibiu, încalcă legalitatea și instigă la nerespectarea legilor la nivelul județului Sibiu.

Aștept răspuns scris și verbal.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Vasile Soporan

Domnul deputat Vasile Soporan are trei interpelări. Vă rog să le prezentați pe scurt.

   

Domnul Vasile Soporan:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Prima interpelare este adresată domnului profesor doctor Mircea Cinteză, ministrul sănătății. Subiectul interpelării, Programul național de diabet.

În urma discuțiilor avute în teritoriu, am constatat o stare de nemulțumire față de modul în care este gestionată problema medicamentelor pentru diabetici. Articolele apărute în presă confirmă faptul că, pe lângă cutremurul din sistemul medicamentelor compensate, a apărut o dramatică criză a medicamentelor antidiabetice.

De aceea, domnule ministru, având în vedere situația creată, și lipsa dumneavoastră de reacție solicit prezentarea măsurilor pe care le preconizați pentru a introduce starea de normalitate într-un domeniu în care bolnavii nu pot aștepta.

A doua interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru. Obiectul interpelării: modul de funcționare a sistemului cadastral general.

Stimate domnule prim-ministru, în urma discuțiilor avute în teritoriu, am constatat o serie de nemulțumiri ale cetățenilor, generată de procedura greoaie și costisitoare de înscriere a dreptului de proprietate, determinată și de modul de funcționare a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară și a birourilor de carte funciară.

Având în vedere că, în perspectiva integrării în Uniunea Europeană, România va trebui să prezinte un sistem de cadastru general la nivel național, eficient și funcțional, care să constituie o bază a înscrierii și garantării dreptului de proprietate al cetățeanului, având în vedere condițiile impuse în acest domeniu de integrarea în structurile Uniunii Europene și modul de aplicare a legislației și funcționare a instituțiilor abilitate în acest domeniu, vă solicit, domnule prim-ministru, următoarele: o informare asupra activității Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară; o informare asupra stadiului realizării sistemului de cadastru general, având în vedere că aceasta constituie baza siguranței înscrierii și respectării dreptului de proprietate; o analiză asupra procedurilor de înscriere a dreptului de proprietate și măsuri de optimizare a activității instituțiilor implicate; o analiză asupra costurilor reale de înscriere a dreptului de proprietate.

A treia interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei, subiectul: reglementarea legislativă a concediului de odihnă plătit pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap accentuat și grav.

Obiectul acestei interpelări este determinat de faptul că în Legea nr.519/2002 nu se face nici o precizare legată de concediul de odihnă plătit pentru asistenții personali, de care aceștia ar trebui să beneficieze, în mod legal, conform Codului muncii, art.139-148.

În baza argumentațiilor prezentate în interpelare, solicităm găsirea unei modalități de corelare și completare a prevederilor legale în vigoare, existente în Legea nr.519/2002 cu dispozițiile legale, referitoare la concediul de odihnă din Codul muncii.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Petru Călian

Urmează domnul deputat Petre Călian care are trei interpelări. Repet rugămintea de a se prezenta pe scurt și să nu se dezvolte interpelările.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Mă numesc Petru Călian,

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzați, așa este scris și aici.

 
   

Domnul Petru Călian:

Nu face nimic. Am trei interpelări. Am să fiu foarte scurt.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Flutur, obiectul interpelării constând în darea în administrare sau trecerea în patrimoniul privat al consiliului local al localității Țaga - jud. Cluj al lacurilor Țaga Mare și Țaga Mică în suprafață totală de 116 ha. Aceste două lacuri se află în proprietatea Piscicola - S.A., societate care este, categoric, în pragul falimentului.

A doua interpelare este adresată tot domnului ministru Gheorghe Flutur și are patru subpuncte. 1. Acordarea subvenției pentru lapte. 2. Acordarea de prime crescătorilor de animale pentru viței și juninci la prima fătare. 3. Suplimentarea cotei de la 2 metri cubi de lemn la hectar la 4 metri cubi de lemn pentru proprietarii de păduri, în cazul defrișărilor. 4. Acordarea de fonduri proprietarilor de păduri pentru amenajarea pădurilor aflate în proprietate.

Ultima interpelare este adresată domnului ministru Vasile Blaga și are ca obiect abuzurile săvârșite de către primarul comunei Bobâlna, județul Cluj, în exercitarea mandatului. Pe lângă de abuzurile săvârșite de acest primar, membru al Partidului Democrat, domnia sa este și într-o situație de incompatibilitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat Petru Călian.

 
  Ioan Aurel Rus

Urmează domnul deputat Adrian Moisoiu, interpelare depusă în scris. Ioan Aurel Rus. Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului ministru Răzvan Mihai Ungureanu, Ministerul Afacerilor Externe.

În ultimele zile, mai multe autocare ce transportau cetățeni români în Spania, au fost returnate de la granița franco-spaniolă. Cetățenilor români li s-au ridicat pașapoartele, autocarele însoțite de mașini ale poliției de circulație au fost expulzate din Franța.

Nu putem rămâne pasivi la un astfel de conflict diplomatic. Parcă prea mulți dintre angajații vămilor europene își bat joc de noi. Să nu uităm că nu de mult timp au fost batjocoriți conducătorii de TIR-uri pe teritoriul Ungariei.

Suntem deficitari la întocmirea și ratificarea acordului de colaborare cu țările din Uniunea Europeană? Și ce urmăresc reprezentanții României acreditați peste hotare și plătiți în valută forte, nu în bani sau lei românești?

Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ilie Merce

Domnul deputat Ilie Merce.

   

Domnul Ilie Merce:

Mulțumesc, doamna președinte.

Două interpelări, una pentru doamna Monica Macovei, ministrul justiției.

Se știe că, în perioada în care doamna Monica Macovei era președintele APADOR CH, a solicitat în mod insistent să i se comunice informații clasificate din cadrul Ministerului Justiției, Parchetului General, SIPA și chiar SRI.

Deoarece existau niște bănuieli pe vremea respectivă cu privire la aceste solicitări, nu li s-a dat curs de către instituțiile în cauză. În momentul în care doamna Monica Macovei a devenit ministrul justiției, a dispus oficial să i se comunice datele și informațiile care i-au fost refuzate pe vremea când era președinte la APADOR CH.

Față de cele de mai sus, solicităm doamnei ministru Monica Macovei să ne comunice rațiunile pentru care a solicitat informațiile în cauză.

A doua interpelare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Problema restituirii bunurilor către fostul monarh, regele Mihai I, rămâne controversată din multiple puncte de vedere.

De aceea, rugămintea mea către domnul ministru este, înainte de orice discuție cu privire la restituirea proprietăților și plata unor compensații către fostul monarh, actuala putere trebuie să facă lumină cu privire la bunurile din patrimoniul național scoase din țară de către acesta, atât cu ocazia participării la nunta reginei Elisabeta a II-a, cât și cu prilejul abdicării din 30 decembrie 1947.

În consecință, solicităm să ni se dea informații cu privire la demersurile concrete pe care guvernul le va întreprinde pentru a stabili exact bunurile proprietate publică scoase din țară de către fostul monarh, situația judiciară a acestora și posibilitățile de recuperare, astfel încât nimeni să nu se mai autoîndestuleze după pofta inimii, din avuția națională.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aurel Vlădoiu

Urmează domnul deputat Garda Dezideriu, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Paul Magheru, domnul deputat Petre Popeangă, interpelări depuse în scris. Domnul deputat Marius Iriza, interpelare depusă în scris, domnul deputat Gheorghe Sârb, interpelarea a fost depusă în scris, domnul deputat Aurel Vlădoiu, interpelarea a fost depusă în scris, domnul deputat Florin Iordache.

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna președinte,

Interpelarea este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu, domnului ministru Vasile Blaga și domnului ministru Gheorghe Flutur.

Prin aceasta, vreau să informez că în județul Vâlcea, în ultima perioadă, avem o situație dezastruoasă privind modul în care într-un număr de 20 de localități din județ, ne confruntăm cu combaterea eroziunii solului, cu o serie întreagă de aspecte destul de grave din acest punct de vedere.

În acest sens, solicitarea mea ca parlamentar al României, că locuitorii județului Vâlcea m-au trimis în Parlament, să cer celor trei ministere cu atribuții în domeniu să realizeze un program complex de lucrări de ameliorare și îmbunătățiri funciare în zonele menționate mai sus, precum și adoptarea unor soluții urgente în vederea diminuării sau chiar eliminării efectelor negative foarte grave în județul Vâlcea.

Când spun aceste lucruri, avem în vedere faptul că, în multe din aceste cazuri, posibilitățile de rezolvare nu se află la îndemâna autorităților publice locale, și ele se află la îndemâna Guvernului României.

Cer celor trei miniștrii să mi se dea un răspuns și să găsească soluții să facem un program concret în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Florin Iordache

Domnul deputat Ioan Muntean. Domnul deputat Florin Iordache. Prezentați pe scurt, vă rog, interpelarea.

   

Domnul Florin Iordache:

Doamna președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției.

În interpelare, o rog pe doamna ministru să-și precizeze poziția vizavi de scăderea numărului cu 4% a angajaților din administrația publică, ținând cont că dumneaei, în planul de acțiuni al Ministerului Justiției, preciza că este necesară o creștere cu 200 a numărului de grefieri în următorii doi ani, iar actualmente, guvernul, prin punctul de vedere, a trimis C.S.M.-ului, Ministerului Public, Înaltei Curți de Justiție și Casație o notă prin care se preciza să se comunice câte posturi pot fi restructurate pentru a se ajunge la 4%, iar, în acest fel, actul de justiție, consider eu, că are de suferit.

Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  William Gabriel Brânză

Domnul deputat Ioan Muntean. Interpelarea a fost depusă în scris. Domnul deputat Gabriel Brânză, vă rog, prezentați-vă interpelarea, pe scurt.

   

Domnul William Gabriel Brânză:

Mulțumesc mult, doamna președinte.

Interpelarea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Obiectul interpelării: fonduri pentru presa locală.

Domnule prim-ministru, campaniile naționale de informare inițiate de Guvernul României și finanțate din fonduri publice trebuie să se desfășoare și la nivel județean, nu numai la nivel central, prin intermediul instituțiilor de presă județene.

Un argument în sprijinul acestui demers îl reprezintă tirajele și audiențele înregistrate de ziarele, respectiv posturile de radio și de televiziune, care uneori sunt net superioare celor înregistrate de mijloace mass-media centrale.

În acest sens, propun ca pe baza unui studiu care să vizeze cota de piață deținută de fiecare mijloc media, prin intermediul prefecturii din fiecare județ, să deruleze campaniile inițiate de, sau prin Guvernul României.

Această interpelare are ca fundament întâlnirile pe care le-am avut în țară cu reprezentanți ai presei locale, din punctul acestora de vedere situația existentă în România timp de 15 ani constituie o mare nedreptate, poate chiar o discriminare pe care Guvernul României a făcut-o și continuă să o facă între presa centrală și cea locală.

Aș dori ca această stare de fapt, care afectează atât din punct de vedere moral, dar și financiar mass-media locală, să-și găsească rezolvarea.

Vă mulțumesc. Aștept răspuns scris și verbal.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Horia Văsioiu

Domnul deputat Horia Văsioiu are două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Vasile Pușcaș...

Vreți să le prezentați pe scurt. Poftiți!

   

Domnul Horia Văsioiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu. Obiectul interpelării: Hotărârea de Guvern nr.512 din 23 mai 2002.

Stimate domnule prim-ministru, vă adresez această interpelare pentru a vă aduce la cunoștință modul abuziv în care fostul guvern, prin Hotărârea nr.512 din 23 mai 2002, a transferat 1000 de hectare de teren din proprietatea privată a statului, din zona comunei Vădeni, județul Brăila, în proprietatea publică a Municipiului Galați, și în administrarea Consiliului local al Municipiului Galați, încălcând dreptul de proprietate și Legea nr.2 din 1968 privind împărțirea administrativ-teritorială a țării, și solicit în acest scop anularea Hotărârii nr.512 din 2002 și să se facă toate demersurile posibile ca factorii implicați să reintre în legalitate.

Solicit răspunsul în scris.

A doua interpelare este adresată tot domnului prim-ministru, Călin Popescu Tăriceanu. Obiectul interpelării: Ordonanța de Guvern nr.9 din 2005.

Stimate prim-ministru, vă adresez această interpelare pentru a vă ruga ca guvernul pe care-l conduceți să abroge cât mai repede posibil art.15 din Ordonanța de Guvern nr.9 din 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.97 din 28.01.2005, care a suspendat dreptul la sporul de stabilitate câștigat de salariații Institutului Național de Statistică și a direcțiilor regionale și județene de statistică.

Și la această interpelare solicit răspunsul tot în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pușcaș are interpelarea depusă în scris. Domnul deputat Viorel Oancea, de asemenea, a depus interpelarea în scris. Domnul deputat Faina Constantin, interpelare depusă în scris. La fel și domnul deputat Mihai Adrian Mălaimare, precum și doamna deputat Grațiela Iordache, interpelările au fost depuse în scris.

Cu aceasta, am încheiat ședința dedicată răspunsurilor și formulării întrebărilor către membrii Guvernului.

Închidem ședința de astăzi. Vă mulțumesc pentru participare.

Bună seara!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania saturday, 21 september 2019, 16:35
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro