Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of March 21, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.33/28-03-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 21-03-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 21, 2005

21. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

(În continuare,ședința este condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședintă a Camerei Deputaților.)

 
 

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi, începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

 
Marian Sorin Paveliu

Domnului deputat Marian Sorin Paveliu - Grupul parlamentar al PNL. Este în sală? Da. Răspunsul se dă de către domnul ministru al educației și cercetării Mircea Miclea.

Domnule ministru, poftiți, vă rog. Aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Miclea (ministrul educației și cercetării.):

Vreau să fiu scurt în răspuns. Vreau să răspund domnului deputat Paveliu că referitor la prima întrebare a domniei sale, și anume la atitudinea pe care noi o avem față de ordinele Ministerului Educației și Cercetărilor nr.4822/2004 și nr. 3543. Vreau să spun că aceste ordine au fost suspendate. Și dumneavoastră ați semnalat că sunt o mulțime de deficiențe ale acestor ordine și pentru că universitățile ne-au subliniat o mulțime de deficiențe și, într-adevăr, aceste ordine au fost suspendate.

Referitor la poziția pe care noi o avem de acum încolo, vreau să spun că poziția noastră este aceasta că odată suspendate, cât de repede cu putință, trebuie să punem în loc alte cerințe, mai ales pentru posturile de conferențiar și profesor.

Lucrăm la aceste noi criterii și acestea sunt criterii internaționale. Adică, principiul de la care pornim este că nu poate să devină cineva conferențiar și profesor dacă nu are un număr minimal de publicații în străinătate. Acesta este criteriul și, în momentul în care vom fi cu ele mult mai avansate, vă vom putea prezenta aceste criterii.

În legătură cu atitudinea pe care o avem față de Ordinul nr. 5723/1994, oficiul juridic care a fost și în condițiile în care au fost jurizate celelalte concursuri, a mers pe o anumită cutumă. Interpretarea care s-a dat din 1994 și până acum a fost aceasta: întrucât acest ordin nu e în contradicție cu prevederile Legii nr. 84 și ale Legii nr. 128, nu a fost niciodată suspendat sau abrogat și, ca atare, el este în vigoare. Până una alta, el este cel pe baza căruia se fac aceste lucruri, chiar dacă el, într-adevăr, așa cum ați semnalat dumneavoastră, a fost dat înainte de apariția legii. Nu contrazice prevederile legii, prevede organizarea pe domenii, așa cum prevede și Legea învățământului, n-a fost niciodată suspendat și atunci, întrucât a fost adus la cunoștință comisiilor care operează pentru aceste concursuri, am considerat că el își face în continuare efectele, dar vă garantăm că pentru foarte scurt timp, pentru că venim cu aceste noi criterii.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul, vă rog.

 
 

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Eu cred că dintr-un punct de vedere sunt edificat. Mă bucur că ați suspendat cele două ordine de ministru care aveau deficiențe, în orice caz, de concepție.

Dar, cu privire la Ordinul nr. 5723/1994, vreau să vă subliniez faptul că el nu poate fi suspendat, nu poate fi abrogat, pentru simplu fapt că nu există. Și nu este vorba de o marotă a mea, este vorba de un principiu. Legea este aceeași pentru toți și nimeni nu este deasupra legii, indiferent că este vorba de o cutumă sau este vorba de ceva ce ați moștenit acolo.

Problema este că acest ordin ar trebui să aibă valoare de act normativ, nefiind un act care să fi fost vreodată publicat, nemaiținând cont de faptul că este emis înainte de apariția legii. Nu poți să apelezi la un ordin de ministru care ar trebui să fie dat în aplicarea legii. Nu aceasta este problema. Problema este că nu a fost publicat. Nefiind niciodată publicat, este inexistent din punct de vedere juridic, pentru că este un act normativ. Nu-l vizează pe Ionescu, pe Popescu, ci vizează pe toată lumea, pe toți cei care au candidat.

Dacă aceasta este soluția pe care v-au pus-o la dispoziție cei din Departamentul juridic al ministerului, părerea mea este că aveți o problemă. Deci nu este vorba de a rezolva o problemă punctuală, ci este vorba de consultanța sau soluțiile pe care vi le pun la dispoziție și care ar trebui să fie inatacabile și, cel puțin din punctul acesta de vedere, eu cred că sigur nu este o soluție corectă. Dar cred că aceasta se va lămuri în cel mult o lună. Ca dovadă, de altfel, cele două ordine pe care le-ați suspendat sunt două ordine care au fost publicate în Monitorul Oficial. Un ordin care n-a fost publicat în Monitorul Oficial nu poate fi anulat printr-un ordin care se publică în Monitorul Oficial.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Da, mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, la microfon, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Miclea:

Aș vrea să discutăm mai mult despre viitor și mai puțin despre trecut.

Într-adevăr, acest ordin din 1994 nu a fost publicat, dar a fost aplicat mereu de către comisiile de atestare și titluri universitare. Prin urmare, să-l mai discutăm acum cred că este destul de neproductiv. Mai degrabă să ne gândim la viitor și la aceste noi criterii care urmează să apară.

Pe de altă parte, referitor la aceste ordine care au fost suspendate, vreau să spun că, în mod ciudat, o parte din ele au fost publicate în Monitorul Oficial, o altă parte n-au fost publicate în Monitorul Oficial, așa că și în legătură cu ele sunt o serie de chestiuni discutabile. Noi am recurs la suspendarea lor.

Vă propun să tragem linie și să ne gândim mai mult la viitor, la ce criterii trebuie să introducem de acum în colo ca să sporească competitivitatea cercetării științifice și a demnității titlului de profesor universitar, și mai puțin să ne gândim la 1994.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Petru Andea

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Petru Andea, de al PSD.

 

Domnul Mircea Miclea:

Am și răspunsul scris, care este mai lung.

Sunt trei întrebări pe care le-a pus domnul deputat. Una dintre ele este: ce rectificări ale bugetului de stat pe anul 2005 vor fi efectuate în favoarea învățământului.

Vreau să vă spun, domnule deputat, că noi, Ministerul Educației și Cercetării, cu siguranță că pledăm pentru cauza învățământului și probabil că acest lucru l-ați văzut în ultimele luni și în ultima săptămână, prin efortul pe care l-a făcut și Ministerul Educației și Guvernul. Vreau să vă spun însă, că rectificările bugetare nu sunt decise de către Ministerul Educației și Cercetării, ci de către Guvern.

Noi sperăm ca aceste rectificări să fie pozitive și să fie în favoarea învățământului. Este clar că pledăm pentru o mai bună finanțare pentru învățământ, dar ce rectificări se vor face cred că nu poate spune un minister, ci poate să spună Guvernul. Deci nu putem da un răspuns mai lung la această întrebare.

A doua întrebare este: cum va evalua salarizarea cadrelor didactice în anul 2005.

Eu cred că vestea cea bună a fost anunțată săptămâna trecută, după ședința de Guvern. După cum știți, Guvernul a găsit până la urmă soluția de a acorda o creștere salarială de 12%.

Subliniez încă o dată faptul că aceste creșteri salariale, plus cele de 14 procente, obținute în urma grevelor pe care le-au făcut cadrele didactice în toamna anului trecut, nu au fost prinse în bugetul Ministerului Educației și Cercetării. De aceea, a fost un efort apreciabil, substanțial, din partea Guvernului - s-a văzut și voința politică de a arăta că educația este o prioritate națională - și s-au găsit, până la urmă, soluțiile, astfel încât, în acest moment, și personalul didactic din învățământ va avea o creștere de 12%.

Pentru ca această creștere să prindă și lunile ianuarie și februarie, procentul de creștere va fi mai mare, până în octombrie va fi de 55%, față de 45%, ca la ceilalți bugetari, tocmai pentru a recupera aceste neacordări în lunile ianuarie și februarie. Deci, cred că evoluția salarială este adecvată și cred că este în concordanță cu planul de guvernare, care spune că educația este o prioritate națională. Încă o dată, Guvernul a făcut eforturi substanțiale ca să plătească ceea ce, de fapt, nu a fost aprobat anul trecut, în buget. Deci noi a trebuit să găsim resurse și a trebuit să plătim câteodată creșteri pe care unii le fac pe hârtie, noi făcându-le însă real.

În legătură cu a treia întrebare, legată de Legea asigurării calității, vreau să vă spun că este o lege absolut necesară pentru învățământul românesc.

În momentul de față avem un proiect foarte avansat de Lege de asigurare a calității. În baza acestui proiect se va înființa o agenție națională de asigurare a calității și acreditare, care va avea în componență și Consiliul Național de Evaluare și Acreditare.

Proiectul de lege conține multe detalii atât în legătură cu aranjamentul instituțional, cât și în legătură cu metodologia de asigurare a calității.

Cred că, cu sprijinul dumneavoastră, în această sesiune vom reuși să trecem prin Parlament acest proiect de Lege a asigurării calității, pe care îl vom înainta spre Parlament printr-o aprobare a Guvernului cam în trei săptămâni de acum în colo.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Petru Andea:

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Am ascultat cu mare atenție răspunsul.

Aș avea de formulat câteva obiecții la ceea ce a fost prezentat.

Apreciez faptul că s-a dascălilor acea creștere salarială de 12%, stabilită pentru anul 2005.

Deoarece domnul ministru afirmă că nu au fost prinși în bugetul pe anul 2005, este limpede că o rectificare bugetară înseamnă că a fost făcută. Ca atare, sigur s-a discutat la ordinea de zi a ședințelor de Guvern o rectificare bugetară în favoarea învățământului, cel puțin pentru salarizarea aceasta de 12%. De aceea mi-am exprimat îndoiala că s-a discutat strict această rectificare bugetară și nu s-a purtat o discuție vizavi de toate nevoile învățământului pentru anul 2005.

Menționez că tema Alianței DA în campania electorală și, presupun și în programul de guvernare ca atare, a constituit-o majorarea alocațiilor pentru învățământ, considerate total insuficiente. Ne amintim că se discuta, practic, de o dublare a salariilor cadrelor didactice, de o alocare a 6% din p.i.b. pentru învățământ, și aceasta cât mai grabnic, ideea era încă de la 1 ianuarie 2005. Iată că suntem în fața situației în care rectificarea reconstituie sau aduce la nivelul plutirii hotărârile vizavi de salarizarea dascălilor, luate încă din anul 2004.

În ceea ce privește Legea calității în învățământ, deci apreciez faptul că este o preocupare a ministerului, cunosc că sunt în faze avansate articole din aceste legi. Întrebarea mea se referea la faptul - ce semnificație mai avea trecerea în programul legislativ al Guvernului, pentru domeniul educație, o modificare a Legii Consiliului Național de Evaluare și Acreditare prevăzută pentru anul 2007, deoarece este limpede că în 2005, prin Legea calității, vor trebui rezolvate toate aceste probleme.

Deci, întrebarea era de ce se mai prevede în 2007 o modificare a Legii evaluării și acreditării?

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule ministru, dacă doriți să interveniți, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircea Miclea:

În Programul de guvernare se prevedea o eventuală modificare a legii respective în 2007 pentru că, probabil, în acel moment nu era foarte clar aranjamentul instituțional. Noi considerăm însă că aranjamentul instituțional cel mai bun este cel pe care îl avem în acest proiect, caz în care această lege referitoare la CNEAA probabil că va suferi unele modificări dar va fi într-o anumită măsură absorbit în această nouă lege, astfel încât CNEAA-ul să devină foarte funcțional. Am avut serioase discuții și cu domnul profesor Mihăilescu tocmai în acest sens, deci cred că el își va găsi mult mai bine locul în acest nou aranjament instituțional.

Încă o dată vreau să spun, cu tot respectul față de dumneavoastră, creșterile salariale care au fost obținute în urma grevelor din octombrie nu au fost prinse în buget și noi a trebuit să plătim lucruri care nu au fost prinse în buget, cu un efort substanțial, tocmai arătând că, într-adevăr, pentru noi educația este prioritate națională.

Deci, vreau să vă spun că efortul Guvernului este exact în acest sens, nu pentru a plăti ceea ce de fapt ar fi trebuit să se plătească, ci pentru a plăti ceea ce, de fapt, nu a fost prevăzut în buget. Noi am făcut un efort substanțial tocmai pentru acest lucru.

Întrebarea dumneavoastră, însă, se referea la bugetul de stat, rectificarea bugetului de stat. Or, noi am găsit o soluție doar pentru a oferi aceste creșteri salariale pentru Ministerul Educației și Cercetării. Nu am discutat despre rectificarea bugetului de stat.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

La întrebarea domnului deputat Petru Andea, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la măsuri legislative privind domeniul culturii și cultelor, răspunde domnul secretar de stat Ioan Onisei, din partea Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Mulțumesc. Bună seara!

Domnule deputat, trei au fost întrebările esențiale pe care ni le-ați adresat.

La prima întrebare, în legătură cu necesitatea modificării Legii audiovizualului, vă amintesc că prin Capitolul 20 din acquis-ul comunitar, "Cultură și politică în domeniul audiovizualului", noi va trebui să modificăm o dispoziție, respectiv art. 75 alin. 2 din Legea audiovizualului, pentru a o armoniza cu normele europene.

În legătură cu modificarea Legii nr. 292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale, o lege la al cărei lucru am și participat, ea a fost, de fapt, o propunere legislativă, și nu un proiect de lege, trebuie să vă spun că modificările noastre vizează: crearea cadrului necesar organizării și funcționării așezămintelor culturale, organizarea și funcționarea acestora fiind lăsate la dispoziția finanțatorilor în acest moment; crearea premiselor înființării și funcționării de așezăminte culturale private; reglementarea la nivel de principiu a existenței așezămintelor culturale fără personalitate juridică; flexibilitatea actului de cultură, astfel încât acesta să se realizeze respectând, în același timp, atât nevoile culturale locale, cât și posibilitățile financiare și administrative ale finanțatorilor publici locali; realizarea obiectivelor de deconcentrare a deciziei administrative în domeniul cultural; sublinierea importanței, existenței și funcționării așezămintelor culturale la nivelul comunităților locale, prin introducerea obligativității înființării a cel puțin unui așezământ cultural în fiecare unitate administrativ-teritorială, așezământ care să ofere servicii culturale comunității; eliminarea lacunelor și a echivocului unor prevederi ale legii care dau naștere la interpretări diferite - de exemplu: "Salarizarea personalului din școlile populare de arte și meserii; reglementarea statului personalului didactic care desfășoară activități de educație permanentă în cadrul așezămintelor culturale; clarificarea statului juridic al ansamblurilor folclorice profesioniste, care sunt reglementate atât în Legea nr.292/2003 privind organizarea și funcționarea așezămintelor culturale, cât și Legea nr.504/2004 privind instituțiile publice de spectacole și concerte".

În legătură cu faptul că aceste propuneri sunt în programul legislativ al Guvernului, prevăzute pe 2007, trebuie să vă spun că am gândit astfel lucrurile încât să știm care va fi impactul, să analizăm impactul acestor modificări. Această idee și necesitate se leagă și de răspunsul la ultima dintre întrebările dumneavoastră, și anume, de ce a fost necesar Institutul pentru politici publice în Institutul de cercetări în domeniul culturii.

Este, iarăși, o cerință a Uniunii Europene. Vă aduc aminte, în context, că nu există în România un asemenea institut de cercetări. Este vorba, în legătură cu procesul nostru de integrare în Uniunea Europeană, de evaluarea impactului unor măsuri în domeniul politicilor culturale; analize cost-beneficiu și evaluarea costurilor tranzacționale; identificarea, evaluarea și prognozarea nevoilor culturale, precum și cercetarea tendințelor de consum cultural, și evaluarea post factum a politicilor publice în acest domeniu.

În ce privește costurile, trebuie să vă spun că, așa cum probabil ați văzut din hotărârea de Guvern, centrul va fi condus de un simplu director, cu un număr de maximum 20 de angajați, dintre care 10 cercetători științifici, iar costurile anuale pentru funcționare se cifrează la circa 25 de miliarde de lei anual.

V-am formulat și dumneavoastră un răspuns și vi-l pun acum la dispoziție.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat!

 
 

Domnul Petru Andea:

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Din formularea programului guvernamental în domeniul culturii și din răspunsul primit am tras concluzia că probleme care privesc, spre exemplu audiovizualul, nu sunt priorități pentru actuala guvernare, întrucât modificările care privesc audiovizualul sunt prevăzute tocmai pentru anul 2007. Recunosc că acest lucru m-a surprins, că o serie de probleme care par importante și au fost declarate ca fiind importante, la ora actuală par a fi suficient de împinse în timp, ca să spun așa, sau pare suficientă împingerea lor în timp până în 2007.

În legătură cu ultima întrebare, cu institutul pentru cercetări respectiv. Întrebarea se referea la faptul ce instituții culturale din România au resimțit sau au solicitat înființarea acestui institut.

Am reținut din răspuns că nu din România s-a solicitat sau este nevoie de acest institut, ci de la Uniunea Europeană ca și condiție a integrării.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doriți să interveniți? Da, poftiți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Ioan Onisei:

Domnule deputat, așa cum bine știți, Legea audiovizualului este una dintre puținele legi din țara noastră care a fost armonizată cu reglementările europene aproape de la început. Și, cum vă spuneam, este vorba de un singur alineat din lege, art.75 alin.2, și pot să vă spun și care este conținutul. Este vorba că prin documentele europene suntem obligați să preluăm, tale quale, emisiuni ale posturilor publice sau private de televiziune din Uniunea Europeană. Noi, în acest alineat, și eu am legea în față, vă pot cita, dar nu vreau să vă rețin cu asta, am introdus o propoziție care ne oferea o anumită protecție. Pentru că, preluarea prin satelit sau prin antenă a posturilor străine, înseamnă și o anume concurență pe piața de publicitate. Am încercat această frază cu un caracter oarecum protecționist și vrem să o modificăm cât mai aproape de momentul integrării, astfel încât, până atunci să reușim, totuși, să mai avem această formă de protecție.

În ce privește institutul, toată lumea care dă bani pentru cultură, inclusiv autoritățile administrației publice locale, se întreabă dacă acești bani sunt investiți cu eficiență, pentru că, așa cum bine știți, noi nu știm și nu există o cercetare de piață, nu știm în acest moment care sunt nevoile culturale preponderente ale cetățenilor.

La urma urmei, e vorba de fonduri publice, fie prin Ministerul Culturii, fie prin autoritățile administrației publice locale, actul cultural și instituțiile de cultură se adresează publicului, cetățenilor plătitori de impozite și taxe și trebuie să știm care sunt nevoile culturale ale oamenilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Gheorghe Sârb

Domnul deputat Gheorghe Sârb, de la PSD. Întrebare adresată domnului Lazslo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, întrebare referitoare la criteriile de selecție a județelor în care se vor construi locuințe sociale în anul 2005. Răspunde la întrebare domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.64A/2005 vă comunicăm următoarele: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului derulează prin intermediul Agenției Naționale pentru Locuințe programul "Construcții, locuințe pentru tineri destinate închirierii" - programe ce au un caracter social. Județul Bihor este cuprins în programul mai sus menționat cu un număr de 7 amplasamente aflate în execuție în 7 localități ale județului, acestea totalizând un număr de 378 de unități locative, din care vor fi puse în funcțiune în 2005 un număr de 138 de unități locative.

În vederea realizării de locuințe sociale care să vină în întâmpinarea rezolvării problemelor sociale deosebite existente pe plan local la nivelul întregii țări, în perioada imediat următoare, ministerul nostru va organiza într-o primă fază concursuri pentru identificarea unor proiecte pilot de clădiri moderne cu eficiență energetică ridicată, care pot fi realizate în termen scurt implicând costuri reduse.

În faza a doua, se va stabili prin parteneriat cu autoritățile modalitatea de punere în practică a proiectelor pilot în diferite zone ale țării. În funcție de numărul de solicitări pentru locuințe sociale, precum și de terenurile ce urmează a fi puse la dispoziție pentru realizarea acestor construcții, se va analiza introducerea în acest program inclusiv a județului Bihor.

De asemenea, domnul ministru Borbely își cere scuze, fiind plecat din țară, n-a putut să vină el să vă prezinte acest răspuns.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Este în regulă. Răspunsul la întrebarea doamnei deputat Anca Daniela Boagiu, Grupul parlamentar al PD. Vă rog să lăsați în scris, doamna deputat nefiind în sală.

 
Romeo Hanganu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Romeo Hanganu, Grupul parlamentar al Partidului Umanist. Întrebarea referitoare la tronsoanele de autostradă Comarnic-Predeal și Predeal-Brașov. Întrebarea adresată domnului Laszlo Borbely, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului.

Răspundeți, domnule secretar de stat, Alexandros Galiatatos.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.47A/2005, vă comunicăm următoarele. Compania franceză "Vinci" și Firma israeliană "Adsrom Roisman" sunt investitori pentru Tronsonul de autostradă Comarnic-Predeal și, respectiv, Predeal-Brașov.

În prezent, negocierile cu investitorii pentru tronsoanele menționate sunt finalizate. Iar contractele de parteneriat public privat sunt inițializate.

În vederea semnării contractelor, acestea urmează să fie avizate, în prealabil, de Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor. Firmele care finanțează lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să realizeze proiectul tehnic și detaliile de execuție, după semnarea contractelor de proiect.

Pentru realizarea investiției, parteneriatul privat va contracta împrumuturi de la bănci, urmând ca rambursarea acestora să se asigure de către statul român prin plățile de disponibilitate.

În prezent, se fac calcule de preț comparativ de referință, dacă parteneriatul public privat pentru cele două tronsoane are sau nu valoare pentru bani. Calculele vor fi făcute de către doi consultanți internaționali independenți. Clauzele contractuale pot fi renegociate în condițiile efectuării unui audit care să recomande acest lucru. Există variante alternative la contractul de parteneriat public privat, prin accesarea fondurilor de coeziune de la Uniunea Europeană începând cu data aderării României.

Precizăm că există studii de fezabilitate pentru cele două tronsoane menționate, și că acestea au fost aprobate de către consiliul tehnico-economic al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România și cel al Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Lucrările la cele două tronsoane de autostradă urmează să înceapă în maximum 12 luni de la semnarea contractelor și obținerea avizelor de specialitate din partea ministerelor menționate pentru contractele de proiect.

Domnul ministru e în aceeași situație, domnule deputat, și n-a putut să vă dea răspunsul.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Romeo Hanganu.

 
 

Domnul Romeo Hanganu:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspuns.

Întrebarea a fost adresată în primul rând Ministerului Transporturilor, pentru că, dar înțeleg că și domnul Dobre este în aceeași situație, mi-a comunicat că o să avem o discuție zilele viitoare. Eu aș vrea doar să precizez că situația ar fi bine dacă ar fi așa cum ați spus-o dumneavoastră. Din păcate, totuși, cred că au trecut suficiente luni, vreo cinci luni, de când acest contract este practic blocat. Sigur, că este blocat, în primul rând, datorită unei declarații politice făcute la alegerile parlamentare, și atunci când se pot face tot felul de astfel de declarații cred că rolul nostru și al dumneavoastră, în primul rând, este acela de a debloca astfel de situații și de a nu ne lăsa apărați emoțional de o astfel de declarație politică, pentru că este păcat ca un contract atât de important și cu niște firme, poate cele mai bune, cele mai importante din lume, să fie blocat dintr-un astfel de motiv.

Vreau să vă spun că noi, cei care am avut anumite demnități, fie în județul Prahova, fie în județul Brașov, sau suntem parlamentari sau am fost parlamentari de Prahova sau de Brașov, ne zbatem de foarte mult timp ca să reușim, în primul rând, de a face între Ploiești și Brașov un drum pe patru benzi, așa încât, vedeți că noi nu întrebăm nimic legat de autostrada până la Comarnic. De bine de rău, până la Comarnic există patru benzi. De la Comarnic încolo însă, pentru ambele județe și, în special, pentru Valea Prahovei, acest proiect este extrem de important. Extrem de important, o dată pentru faptul că se reușește a avea un acces rapid pe cel mai aglomerat drum din țară, pe cea mai aglomerată porțiune de drum din țară, și, în afară de asta, un astfel de proiect ar însemna un avânt extraordinar pentru turismul de pe Valea Prahovei. Așa încât, eu cred că trebuie făcute absolut toate demersurile pentru deblocarea proiectului, auditul despre care vorbiți dumneavoastră, este adevărat, că trebuie în primul rând făcut, el nu este plătit, pentru că o parte din el trebuie plătit pentru ceea ce s-a făcut până acum, la fel de 5 luni de zile nu s-a făcut nimic în această privință, partenerul francez așteaptă, cei care trebuie să facă auditul așteaptă și ei la rândul lor. Eu sper că și urmare ultimei întâlniri dintre domnul Tăriceanu și domnul Rafarin, lucrurile se vor debloca, așa încât nu cred că exagerez atunci când cred că este datoria noastră a tuturor de a împinge înainte aceste proiect extrem de important, să zic eu, pentru toată lumea, nu numai pentru cele două județe.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, referitor la condiții improprii de călătorie pe calea ferată. Răspuns dat de domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos.

Poftiți, domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Alexandros Galiatatos:

Doamna președinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.68A/2005, vă comunicăm următoarele:

Începând cu anul 1990 a început un program de modernizare a materialului rulant la CFR - călători. Această modernizare se desfășoară pe următoarele paliere, să spunem, principale: modernizarea locomotivelor, inclusiv dotarea acestora cu generatoare electrice și iluminarea încălzirii cu aburi; modernizarea parcului de vagoane prin achiziții noi sau modernizarea celor existente; modernizarea vagoanelor de dormit, un proces programat a se finaliza în 2006; achiziția de automotoare și rame electrice în continuare. Referitor la interpelarea dumneavoastră, considerăm că un răspuns trebuia solicitat fostei conduceri a Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului care nu a urmărit și programul de reparații și întreținere curentă a materialului rulant, fiind, în schimb, de acord cu cheltuieli nejustificate și neoportune economic într-o perioadă când respectarea angajamentelor luate și implementarea acestora sunt esențiale pentru integrarea României în structurile Uniunii Europene, și facem referință la Cantina-restaurant și la Complexul Snagov, ca să enumerăm doar două dintre aceste cheltuieli neoportune.

Referitor la vagonul în cauză din trenul accelerat 1767 Timișoara - Iași, dorim să vă informăm că acest vagon este construit în anul 1970, reparațiile capitale au fost efectuate în anul 1984, reparații curente în anul 1993, fiind planificat în anul 2000 pentru modernizare și reparații capitale.

Datorită lipsei de resurse financiare, această reparație nu s-a putut efectua la timp, executându-se doar cele curente.

Pentru perioada 2004-2008, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului va continua modernizarea și înnoirea parcului existent, în măsura asigurării resurselor financiare. Facem cunoscut că acest necesar se ridică la circa un miliard de euro.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, doriți să interveniți, da? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

În primul rând, sunt cumva impresionat plăcut de operativitate, am depus această întrebare miercuri și deja am primit răspunsul, iar în ceea ce privește condițiile, sper ca Guvernul, indiferent care va fi și cele care vor veni, să aibă în vedere condițiile pentru calea ferată și, având în vedere faptul că și călătorii plătesc biletul, pentru a călători în condiții civilizate.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Este în regulă.

Domnul secretar de stat Dănuț Apetrei de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a depus răspunsuri în scris pentru dumneavoastră, domnule deputat, știți, da? Vă mulțumesc mult.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 18 october 2019, 7:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro