Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/25-04-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 18-04-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 aprilie 2005

7. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

 

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi.

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Gheorghe Sârb

Răspunsul la interpelarea domnului Gheorghe Sârb, Grupul parlamentar al PSD, referitoare la subvenția pentru motorină acordată agricultorilor. Răspunde ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc.

Bună seara, doamnelor și domnilor deputați.

De fapt, eu am mai multe răspunsuri, mai multe interpelări și întrebări la care am venit să vă răspund. Încep cu cea referitoare la motorină, la interpelarea formulată de domnul deputat Gheorghe Sârb.

Vă informăm, domnule deputat, că în conformitate cu prevederile Directivei nr. 96/2003 privind restructurarea cadrului comunitar pentru impozitarea produselor energetice și a electricității în țările membre ale Uniunii Europene, nivelul minim al accizelor pentru motorina folosită drept carburant pentru mașini a fost de 302 euro/1000 de litri la 1 ianuarie 2004 și va ajunge la 330 de euro/1000 de litri la 1 ianuarie 2010.

De asemenea, vă precizăm că la art. 8 alin. 2 al Directivei nr. 96/2003, se precizează că statele membre ale Uniunii Europene pot aplica reduceri ale accizei până la nivelul de 21 de euro/1000 de litri pentru motorina folosită drept carburant la mașinile ce efectuează lucrări agricole, horticole sau piscicole și în silvicultură, precum și pentru motoarele staționare din agricultură.

În Documentul de poziție complementar, la art. 3 Cap. X, "Impozitare", se precizează că pentru motorina folosită drept carburant pentru mașini, țara noastră a solicitat o perioadă de tranziție de 6 ani de la data aderării în ceea ce privește aplicarea nivelului minim de accizare, respectiv 330 de euro/1000 de litri. Vreau să precizez că acest capitol a fost negociat de guvernarea trecută.

Pe de altă parte, România intenționează să introducă cota redusă de accizare pentru motorina utilizată drept carburant la mașinile ce efectuează lucrări agricole, horticole sau piscicole și în silvicultură, precum și pentru motoarele staționare din agricultură, cel mai devreme începând cu data de 1 ianuarie 2007, așa cum de altfel s-a negociat de către reprezentanții Guvernului anterior, care nu au reușit să obțină reducerea accizei pentru perioada 2005-2006.

Pornind de la aceste date, puse de acord cu Uniunea Europeană, și în concordanță cu nevoile reale ale producătorilor agricoli, Guvernul României a adoptat Hotărârea Guvernului nr. 141/2005 privind stabilirea nivelului sprijinului acordat producătorilor agricoli în vederea efectuării lucrărilor agricole mecanizate pentru anul 2005 și aprobarea normelor metodologice pentru acordarea, verificarea și plata sprijinului financiar pentru achiziționarea de motorină în vederea suportării de stat a unei părți din valoarea accizei, facilitate de care pot beneficia toți producătorii agricoli. În acest fel, s-a realizat și o reparație morală pentru cei ce dețin sau exploatează suprafețe de teren mai mari de 5 ha.

Trebuie să precizăm că reactualizarea accizelor este stabilită printr-un calendar pus de acord cu Uniunea Europeană, așa că ajutorul de 5.000 de lei pe litru de motorină acordat este bine venit și, prin efortul bugetar destinat acestui demers, am instituit o formă reală de sprijin pentru această etapă.

Despre modul de livrare a motorinei de către furnizori precizăm că locația livrării este un apanaj al acestor societăți comerciale.

Prin protocoalele încheiate avem garanția că vor asigura cantitățile necesare de motorină, în funcție de solicitările producătorilor agricoli.

Considerăm că este necesară cunoașterea integrală a realităților din România, în special a angajamentelor asumate în negocierile cu Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Gheorghe Sârb. Lăsăm atunci răspunsul în scris domnului deputat.

 
Ioan Aurel Rus

Domnule ministru, următorul răspuns la interpelarea domnului deputat Ioan Aurel Rus. Este în sală? Da.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule deputat,

La interpelarea formulară de dumneavoastră și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele.

Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/2000 privind modificarea și completarea Legii fondului cinegetic și a protecției vânatului, nr.103/1996, atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare de către societățile de vânătoare se realizează după cum urmează: prin atribuire directă către deținătorii fondurilor de vânătoare de la acel moment pentru 70 % din fondurile de vânătoare folosite de aceștia - art. 12 alin.1 lit. a din legea modificată; prin atribuire, în baza art. 9 din ordonanță, către asociațiile de vânătoare care nu dețineau fonduri de vânătoare a unui singur fond de vânătoare din județul în care asociația își avea sediul, din cele care nu au făcut obiectul atribuirii directe; prin licitație publică, pentru celelalte fonduri de vânătoare neatribuite prin celelalte proceduri.

Fondul de vânătoare "8 Fiat Romuli" din județul Bistrița Năsăud a fost disponibilizat de Regia Națională a Pădurilor în cadrul procentului de 30 % impus de Ordonanța nr. 69/2000, iar la solicitarea Societății de vânătoare "Montana Coșbuc" din județul Bistrița Năsăud și în baza art. 9 din ordonanță, acest fond de vânătoare a fost atribuit direct acestei asociații de vânătoare.

Precizăm că licitația publică se organiza conform art. 12 alin.1 lit. c din Legea nr. 103/1996, modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 69/2000, doar pentru celelalte fonduri de vânătoare, neatribuite prin primele două proceduri mai sus-prezentate.

În concluzie, atribuirea Fondului de vânătoare "8 Fiat Romuli" s-a făcut conform legii Societății de vânătoare "Montana Coșbuc" din județul Bistrița Năsăud, și nu cetățeanului Sângeorzan Pavel. Domnul Sângeorzan Pavel este unul din membrii fondatori și, în același timp, este și președintele acestei asociații de vânătoare. În ceea ce privește împușcarea câinilor ciobanilor menționăm că, potrivit art. 24 lit. g din Legea nr. 103/1996, republicată, însoțirea turmelor, pe fondurile de vânătoare, de câini fără jujeu, corespunzător normelor stabilite de Ministerul Agriculturii, nevaccinați și în număr mai mare de trei în zona de munte, doi în zona de deal și unu în zona de câmpie este interzisă, iar potrivit art. 19 alin. 2 din aceeași lege, câinii sălbăticiți sau hoinari se împușcă fără restricții și fără obligarea la despăgubiri.

Dacă acțiunile domnului Sângeorzan, reprezentant al Societății de vânătoare "Montana Coșbuc", nu se înscriu în cadrul prevederilor legale mai sus-menționate, atunci proprietarii acestor câini se pot adresa instanțelor de judecată pentru acordarea de despăgubiri. Ministerul Agriculturii nu are competențe în acest sens. La minister nu sunt înregistrate sesizări cu privire la împușcarea acestor câini și nici cu privire la săvârșirea de către Sângeorzan a unor acte de braconaj.

Referitor la relațiile de colaborare dintre Societatea "Montana Coșbuc" cu Primăria Romuli și Primăria Telciu precizăm că Ministerul Agriculturii nu poate interveni decât în situația în care asociația de vânătoare nu respectă clauzele înscrise în contractul de gestionare a fondurilor de vânătoare, respectiv nu achită cotă - parte din tariful de gestionare deținătorului de teren.

Administratorul Societății de vânătoare "Montana Coșbuc", domnul Sângeorzan, fără a avea aprobări legale, a demarat în anul 2003 construcția unei cabane de vânătoare pe raza comunei Romuli, în teren forestier ce aparținea Direcției silvice Bistrița. Pentru această ocupare de fond forestier - 1192 mp, specialiștii Inspectoratului de regim silvic Bistrița i-au întocmit proces de infracțiune silvică, ce a făcut obiectul dosarului penal nr. 356/2004 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Năsăud, procurorul dispunând scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului. Deși a primit somații atât din partea Direcției silvice, cu Adresa nr. 6723/22.10.2003, cât și a Primăriei comunei Romuli, Adresa nr. 932/01.10.2003, de a-și retrage construcția și de a repune terenul în stare inițială, domnul Sângeorzan a continuat lucrările, actualmente cabana fiind în fază de finalizare.

În privința închiderii drumurilor forestiere vă putem da răspunsul cât mai curând posibil, numai după verificarea în teren a celor semnalate.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Poftiți! Doriți să interveniți? Nu. Mulțumesc mult.

Domnule ministru, vă mulțumesc.

 
Lucian Augustin Bolcaș

Domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu va da răspuns la interpelarea domnului Lucian Augustin Bolcaș, Grupul parlamentar al PPRM.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveți cuvântul

 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Stimate domnule deputat Bolcaș,

Stimate doamne și domni deputați,

Referitor la interpelarea domnului Bolcaș cu privire la respectarea prevederilor ce reglementează raporturile Guvernului cu Parlamentul, doresc să precizez următoarele.

Guvernul pe care îl conduc și-a propus să redea Parlamentului rolul de for de dezbatere politică și să respecte atribuțiile acestuia, inclusiv cea de control asupra activității executivului. În acest sens, eu, personal, am susținutul amendarea Regulamentului Camerei Deputaților pe principiile mai sus enunțate și am propus chiar instituirea unei noi proceduri prin care primul- ministru să vină în fața Parlamentului pentru dezbateri pe subiecte de interes național.

M-am angajat la învestitură să consolidez statul de drept în România. De 15 ani politicienii vorbesc despre acest subiect dar, când este vorba de acțiune, mulți dintre ei se orientează după interese minore sau de partid. De aceea, în ultimii ani, Parlamentul - așa cum ați observat cu toții, cei care ați funcționat și în legislaturile anterioare - s-a transformat dintr-o putere a statului de drept într-o anexă la puterea executivă.

Principiul meu este că, atunci când mă angajez să fac ceva, voi face acel lucru și cred că întreaga clasă politică ar trebui să învețe că un angajament nu este doar o vorbă în vânt, ca să obții sprijinul popular la alegeri, ci o obligație care trebuie îndeplinită.

Un alt principiu al meu este că, atunci când un om politic preia o funcție, el își duce la îndeplinire atribuțiile sau, dacă nu, pleacă. Acesta este unul din examenele de maturitate pe care trebuie să le trecem după 15 ani de libertate, și anume, examenul responsabilității pentru vorbele pe care le spunem și pentru funcțiile pe care le preluăm.

Prin urmare, este obligația fiecărui membru al Guvernului, ca și a primului-ministru, de altfel, să vină în fața legislativului pentru a răspunde interpelărilor și întrebărilor adresate de parlamentari.

Cum România este condusă acum de primul Guvern post-tranziție, membrii Cabinetului și-au onorat această obligație. O bună parte din miniștri au fost deja prezenți personal la tribuna Parlamentului, și atunci când programul i-a împiedicat să vină personal, și-au mandatat secretarii de stat.

Ca dovadă a importanței pe care o acord acestei chestiuni, supraveghez personal modul în care miniștrii vin în Parlament și vreau să subliniez, domnule deputat, că este un lucru pe care îl discutăm și îl convenim la fiecare ședință de Cabinet, referitor la reprezentarea pe care Cabinetul o are la ședințele rezervate interpelărilor și întrebărilor. De aceea, mă văd obligat să vă dau câteva date concrete pe care le puteți verifica ulterior.

În perioada 1 februarie - 11 aprilie, deci, subliniez: 1 februarie - 11 aprilie, anul curent, la Senat au fost prezenți: ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale; ministrul apărării naționale, ministrul justiției, ministrul culturii și cultelor, ministrul finanțelor publice, ministrul administrației și internelor, ministrul economiei și comerțului; ministrul sănătății, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului. Ei au răspuns la un număr de 32 de întrebări și interpelări.

La Camera Deputaților, în aceeași perioadă, au fost prezenți: ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, ministrul justiției, ministrul integrării europene, ministrul educației și cercetării, ministrul culturii și cultelor, ministrul delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului. Aceștia au răspuns la un număr de 18 întrebări și interpelări.

Situația detaliată a prezenței miniștrilor la ședințele consacrate răspunsurilor la întrebări și interpelări din cele două Camere v-o pot pune la dispoziție.

Doresc să menționez că au fost situații în care miniștrii prezenți nu au putut susține răspunsurile, ca urmare a lipsei parlamentarilor de la ședințe. Consider că dacă parlamentarii doresc ca executivul să respecte legislativul - ceea ce este perfect firesc - ei trebuie să arate același respect miniștrilor. Dacă parlamentarii care adresează interpelări nu vin la ședință să primească răspunsurile miniștrilor, aceasta poate să însemne că nu au fost interesați cu adevărat de problemele ridicate, ci au vrut doar să bifeze o activitate parlamentară și, eventual, să-i dea de lucru unui ministru.

Subliniez că acum dialogul dintre miniștri și parlamentari este mult mai intens decât în urmă cu patru ani și mă simt obligat să vă amintesc că, în legislatura trecută, în aceeași perioadă, la Senat au venit patru membri ai Guvernului, care au prezentat un număr de opt răspunsuri la întrebări și interpelări, iar la Camera Deputaților opt miniștri au răspuns la nouă întrebări și interpelări. Diferența cred că este apreciabilă.

Este evident, așadar, că Guvernul pe care-l conduc și-a îndeplinit obligațiile constituționale ce-i revin în relația cu Parlamentul, iar prezența mea la această tribună, - o prezență, aș spune, în premieră în istoria parlamentarismului post-decembrist și o altă dovadă că am ieșit din tranziție - este cea mai bună dovadă în acest sens.

În interpelarea dumneavoastră v-ați referit, în mod expres, la doamna ministru Monica Macovei. Țin să subliniez că pe 14 februarie 2005, domnia sa s-a întâlnit oficial cu reprezentanți ai Uniunii Europene, întâlniri care nu puteau fi amânate. Acesta este motivul pentru care doamna ministru nu a putut participa la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări la Camera Deputaților. Totodată însă, doresc să subliniez că, la acea dată, doamna secretar de stat Catalin Tibadi s-a aflat în plenul Senatului pentru a răspunde la întrebările adresate ministrului justiției în conformitate cu art.159 alin. 2 din Regulamentul Senatului. Așa cum am arătat deja, doamna ministru Monica Macovei s-a prezentat în fața Camerei Deputaților în săptămâna imediat următoare, respectiv în data de 21 februarie 2005.

Stimate domnule deputat,

Apreciez preocuparea dumneavoastră pentru respectarea reglementărilor în raportul legislativ-executiv, precum și promptitudinea cu care ați semnalat unele aspecte referitoare la răspunsurile la întrebări încă de la prima ședință consacrată acestora. Dar țin să vă asigur că Guvernul pe care-l conduc nu va aplica niciodată Parlamentului tratamentul de care acesta a "beneficiat" în legislatura trecută din partea fostei puteri.

Toți membrii Cabinetului vor acționa astfel încât Parlamentul să-și recapete rolul central, ca instituție fundamentală a democrației.

Din păcate, constat, cu regret, faptul că instituția interpelărilor, așa cum este înțeleasă în democrațiile consolidate este, în unele cazuri, reinterpretată în Parlamentul României și minimalizată prin însuși conținutul interpelărilor. Potrivit art. 163 alin.2 al Camerei Deputaților, "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe.". Subliniez, "în probleme importante ale activității sale interne sau externe". Același aspect este reiterat și la art. 167 alin. 1, care se referă la interpelările pentru primul-ministru.

Din nefericire, cea mai mare parte a interpelărilor pe care le-am primit în calitate de prim-ministru nu se referă la politica Guvernului, la strategiile pe care actualul Cabinet intenționează să le aplice în domenii sensibile ale vieții politice sau economico-sociale, ci la chestiuni punctuale, de interes particular sau local, la informații concrete, pe care diferiții parlamentari doresc să le obțină.

În mod normal, în conformitate cu prevederile legale, acestea ar trebui să facă obiectul întrebărilor adresate membrilor Guvernului și altor conducători ai organelor administrației publice sau solicitărilor de informații la care au dreptul deputații, potrivit art.155-162, respectiv art. 170-172.

Am ținut să menționez acest lucru, nu pentru a fi critic față de Parlament, departe de mine această intenție, ci pentru a veni în completarea sesizării dumneavoastră, în sensul restabilirii unor raporturi corecte și echitabile între legislativ și executiv, dar de ambele părți, în conformitate cu normele legale și cu principiile democratice. Cred că acest lucru este în interesul tuturor, dar mai ales în interesul cetățenilor pe care îi reprezentăm aici.

Vă mulțumesc. (Aplauze).

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

 
 

Domnul Călin Popescu Tăriceanu:

Am să vă rog să-mi permiteți o mică completare. Aș fi intenționat să prezint răspunsurile la mai multe interpelări care mi-au fost adresate de parlamentari, am făcut un răspuns în scris, din păcate nu pot să rămân în continuare la ședință în plen, deoarece trebuie să merg la Cotroceni, unde se întâlnește "celula de criză" pentru ziariștii care sunt ținuți ostatici în Irak și, de aceea, am să o rog pe doamna Georgeta Ionescu, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru relația cu Parlamentul, să prezinte în locul meu răspunsurile la aceste interpelări. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al PPRM, dacă dorește să intervină?

Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamnă președintă,

Domnule prim-ministru,

Vă mulțumesc pentru faptul că ați venit în fața Camerei Deputaților pentru a răspunde la această interpelare. Aș vrea ca gestul dumneavoastră să fie și simbolic, dar și de bun augur pentru toți membrii cabinetului pe care îl conduceți.

Mi-a fost greu, vă mărturisesc, să reproșez unui bărbat, în primul rând, și unui om de ținută intelectuală faptul că nu se ține de cuvânt. Dar a trebuit să fac acest reproș public, pentru că în Camera Deputaților situația a ajuns să scape de sub orice fel de control.

Domnia voastră ați declarat și ați reluat, ceea ce am citat în interpelarea mea, cu privire la respectul pe care actualul Executiv îl va arăta Parlamentului. E un respect constituțional, normal pe care îl așteptăm și, dacă ar fi real, l-am aprecia. Numai că situația, din care și domnia voastră ați citat parțial și trunchiat, este alta. Și anume: este adevărat că în fața Camerei Deputaților s-au prezentat până acum în ședințele de răspunsuri la întrebări și interpelări un număr de 5 miniștri care au răspuns în total la 13 întrebări și interpelări. Ceea ce ați uitat domnia voastră să menționați, că au răspuns la 13 întrebări și interpelări din totalul de 57 câte le-au fost adresate până în prezent.

Este evident că prezența unor secretari de stat care, în nici o accepțiune constituțională sau regulamentară, nu reprezintă un membru al Guvernului, este o atitudine de desconsiderare a Parlamentului, în condițiile în care nu este însoțită de scuze viabile și acceptate de Camera Deputaților pentru o absență motivată.

M-am referit în interpelarea mea la cazul particular, pe care și domnia voastră l-ați citat, al doamnei ministru Monica Macovei care, până la urmă, a răspuns la interpelarea pe care am formulat-o, după o amânare solicitată cuviincios și pe care am acceptat-o. Dar, ceea ce nu am acceptat și nu voi accepta niciodată, ca la ședința la care aceasta a fost convocată, e vorba de 14 februarie 2005 să nu trimită nici măcar un cuvânt de scuze, iar doamna secretar de stat, care putea să-i fie cel mult secretar, să nu găsească o modalitate să-și scuze și ea absența. Sunt anumite reguli care nu țin de democrație, sunt anumite reguli care nu țin de instituțiile democratice, ci țin în primul rând de bună cuviință.

Prezenta dumneavoastră astăzi aici este pentru mine o garanție că lucrurile pot să se îndrepte pe un făgaș de normalitate, iar normalitatea, despre care domnia-voastră ați spus că o reprezintă relațiile Guvern-Parlament, este una singură. Parlamentul este instituția fundamentală a democrației și raportul său față de guvern este numai de subordonare, pentru că noi îl alegem, noi îl demitem. Nu este vorba de o amenințare. Este vorba de stabilirea unor raporturi de normalitate care pot să conducă, pe baza dialogului de la această tribună, la evitarea unor situații limită ca cele generate de eventuale moțiuni, în care multe probleme ce își puteau găsi răspunsuri aici trebuie redezbătute din nou. Poate să fie punctul de plecare al unor idei perene de consolidare a unei guvernări, care nu poate să fie decât în beneficiul României. Sub aceste auspicii, am formulat interpelarea și am primit răspunsul domniei voastre pentru care vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Conform regulamentului, domnule prim-ministru, puteți să mai interveniți, dacă doriți, timp de 2 minute. Nu.

 
Ioan Munteanu

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al PPRM, este în sală? Nu. În acest caz, domnul Gheorghe Seculici, ministrul de stat pentru coordonarea activităților din domeniul economic, va prezenta răspunsul în scris.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al PSD. Este în sală? Da. Răspunde domnul ministru al agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, domnul Gheorghe Flutur.

Vă rog, domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Flutur (ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale):

Vă mulțumesc.

La interpelarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele:

Fondurile necesare acoperirii contravalorii tipăririi bonurilor valorice au fost de 63,5 miliarde lei și s-au asigurat din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale pe anul 2005, Capitolul 67-01 - Agricultura și Silvicultura, Titlul - Transferuri. Tipărirea bonurilor valorice s-a realizat și în conformitate cu prevederile art.5 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr. 12/2005 de către Compania Imprimeria Națională S.A.

Din centralizarea datelor primite de la direcțiile agricole a rezultat următoarea structură a bonurilor valorice necesare pentru acoperirea valorii totale a subvențiilor: bonuri valorice cu valoare nominală de un milion de lei - un număr de 1.180.000 de bucăți, bonuri cu valoare nominală de 500 mii de lei 3.450.000 de bucăți, bonuri valorice cu valoare nominală de 25 de mii, 65.500.000 de bucăți.

Doresc doar o precizare să fac, referitor la numărul de bonuri valorice și să reamintesc că în anul 2003 s-au tipărit 83 de milioane de bonuri valorice pentru motorină de acest tip, din care doar 10 milioane s-au folosit. În momentul de față zac la direcțiile agricole și vor trebui casate pentru că nu s-a găsit folosință la acea dată.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți. Dacă doriți să interveniți, la microfon, vă rog. Da, vă rog.

 
 

Domnul Ioan Munteanu:

În primul rând, vreau să-i mulțumesc pentru răspuns, dar aș vrea să vă spun, domnule ministru, că în data de 15 martie am adresat o interpelare, tot la fel de respectuos, ca și pe aceasta pe care ați primit-o, și nu am primit răspuns nici astăzi și suntem în 18 aprilie.

Vreau să vă spun că e discutabilă problema celor 65 de miliarde de lei, pentru că, cu siguranță, s-a greșit mult la numărul mare de bonuri valorice privind valoarea de 25 de mii lei, respectiv cele 65 de milioane de bonuri valorice, cu siguranță și suma ar fi fost mai mică dacă ele ar fi fost duse spre cele 500 sau un milion, cum, în mod normal, ele sunt folosite astăzi în agricultură.

Vă mulțumesc oricum foarte mult pentru că mi-ați dat răspuns la această interpelare și o aștept și pe cea din 15.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc. Verific și, cu scuzele de rigoare dacă s-a întârziat, eu știu că am trimis toate interpelările și de aceea nu știu la minister să fie restanțe. Un răspuns scurt la această problemă: numărul mare de bonuri mici este din cauza fracționării excesive a terenurilor și să nu uităm că din calculele pe care le-am făcut au rezultat foarte multe terenuri mici și, conform legii finanțelor, nu poți să dai rest, ca să te închizi pe aceste suprafețe de 0,10 ha 0,15 ha, știți foarte bine, deci practica asta a arătat și din acest motiv am recurs la această formulă.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Este în sală.

Vă rog, domnule ministru, răspunsurile la interpelările domnului deputat referitoare la memoriul BNS și la memoriul Biotera.

 

Domnul Gheorghe Flutur:

Vă mulțumesc

Domnule deputat, două răspunsuri la cele două interpelări.

Prin Legea nr.190/2004 privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii, cu modificările și completările ulterioare au fost acordate o serie de facilități societăților comerciale cuprinse în anexele 1 și 3 la Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

Legea nr.190/2004 a fost modificată de Ordonanța Guvernului nr. 94/2004, Legea 507/2004 și respectiv Ordonanța Guvernului nr. 26/2005. Susținerile Agrostar referitoare la faptul că aplicarea prevederilor Legii nr.190/2004, cu modificările și completările ulterioare este blocată, deoarece se dorește abrogarea prevederilor acestei legi, de către Guvernul României, sunt nefondate și tendențioase.

Punctul de vedere al Agrostar este infirmat de prevederile Ordonanței nr. 26/2005 privind abrogarea dispozițiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligațiilor bugetare restante. Conform prevederilor art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 26/2005, societățile comerciale cuprinse în Anexa nr.1 și 3 la Legea nr.268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea ADS-ului, cu modificările și completările ulterioare, ale căror contracte de vânzare cumpărare s-au încheiat până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, vor beneficia de înlesnirile la plată reglementate de Legea nr.190/2004 privind stimularea privatizării și dezvoltării societăților comerciale din domeniul agriculturii, cu modificările și completările ulterioare.

Ca urmare, abrogarea prevederii Legii nr.190/2004, cu modificările și completările ulterioare, conform art.1 din Ordonanța nr. 26 produce efecte pentru viitor. Astfel încât numai societățile comerciale cuprinse în Anexele nr. 1 și 3 la Legea nr.268/2001, cu modificările și completările ulterioare, ale căror contracte de vânzare-cumpărare nu s-au încheiat până la data intrării în vigoare a Ordonanței nr. 26/2005, respectiv 8.04.2005 nu vor beneficia de prevederile Legii nr. 290/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Precizăm că procesul de privatizare al societăților comerciale din portofoliul ADS-ului este, în linii generale, finalizat, astfel încât, în acest moment, abrogarea Legii nr.190 nu are un efect dezastruos asupra agriculturii românești. Încheierea contractului de arendă nr.1 din 2001 între Agenția Domeniilor Statului și S.C. "Trei Brazi" - S.R.L. s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale în vigoare, aspect constatat și prin nota corpului de control al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr.4 317 din 7.03.2005.

Urmare a aspectelor constatate, referitoare la încheierea contractului de arendă nr.1/2001 și a propunerilor corpului de control al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, consiliul de administrație al ADS-ului a dispus prin Hotărârea nr.4 din 11.03.2005 demararea procedurii de constatare a nulității absolute a acestui contract de arendă a S.C. "Trei Brazi " S.R.L., fiind notificată în acest sens.

În ceea ce privește măsurile pe care Agenția Domeniilor Statului le va lua pentru exploatarea terenului ce s-a aflat inițial în exploatarea S.C. Insula Mare a Brăilei S.A., precizăm că acest teren va fi concesionat potrivit prevederilor legale în vigoare prin licitație internațională.

Menționăm că se vor lua toate măsurile necesare pentru ca exploatarea terenurilor de la S.C. Insula Mare a Brăilei S.A. să se realizeze cu respectarea prevederilor legale.

Considerăm că aspectele sociale ridicate de reprezentanții sindicatelor se vor rezolva prin încheierea unui contract de concesiune.

Vă mulțumesc.

Și al doilea răspuns, dacă îmi e permis.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Da. Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

La interpelarea formulată de dumneavoastră, domnule deputat, și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele.

Referitor la motivele care au determinat Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și Agenția Națională de Consultanță Agricolă la întreruperea finanțării Revistei Biotera, vă comunicăm următoarele: lipsa resurselor bugetare în cadrul Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a afectat în aceeași măsură și unitățile aflate în subordinea sa, una dintre aceste instituții fiind și Agenția Națională de Consultanță Agricolă. Depășirile bugetare realizate de Agenția de Consultanță Agricolă în anul 2004, an de puternice solicitări electorale, s-a concretizat prin depășiri de aproape 30% a plafoanelor de cheltuieli cu efect asupra activităților de bază ale acestei instituții. Existența unui tiraj de circa 8 mii de exemplare pe trimestru, la nivelul unor costuri care nu justifică efortul, arată mai degrabă că această publicație se adresa unui cerc restrâns de elitiști și nicidecum țăranului român.

Există la această dată suficiente informații cu privire la agricultura ecologică și apar periodic publicații pe internet, publicații ce pot fi transmise prin grupuri țintă, împreună cu ultimele date privind legislația în domeniu primită de la Uniunea Europeană.

În acest an, Agenția de Consultanță Agricolă nu dispune de surse financiare pentru genul de publicații la care se face referire, publicații a căror oportunitate nu mai poate fi demonstrată în condițiile avalanșei informaționale. Agenția de Consultanță Agricolă nu consideră și nu va considera nici de aici înainte că problemele agriculturii ecologice reprezintă o chestiune de monopol sau de exclusivitate a publicației Biotera, această problemă a ecologiei fiind un subiect des întâlnit și în conținutul altor publicații.

În prezent, activitatea Agenției de Consultanță Agricolă a fost orientată spre o colaborare cu instituțiile de învățământ superior cercetare și alte ministere, în vederea elaborării unor fișe tehnice și tehnologice care să răspundă punctual nevoilor din teritoriu. Necesitatea de reformulare a priorităților Agenției de Consultanță Agricolă a impus și o reorientare corespunzătoare a resurselor financiare către domenii de asistență tehnică de specialitate dictată de necesitățile apropiatei integrări în Uniunea Europeană.

Doar o precizare: în ultimii 4 ani, Agenția de Consultanță Agricolă a plătit publicitate de stat 128 de miliarde de lei, acest lucru nu poate continua.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, comentarii? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamna președintă,

Mulțumesc, domnule ministru.

Două probleme scurte, în ceea ce privește Insula Mare a Brăilei, vă rog să aveți în vedere că orice măsură veți lua, să aveți în vedere țăranii de acolo, sunt peste o mie și este vorba de viitorul lor. Iar în ceea ce privește revista Biotera, aș dori, așa pe scurt, să ne spuneți cum aveți de gând sau cum are de gând ministerul să se implice în agricultura ecologică.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Da, puteți interveni, domnule ministru.

 
 

Domnul Gheorghe Flutur:

Cred că pentru Insula Mare a Brăilei, lucrurile sunt foarte clare, bine ar fi fost să se gândească și cei care nu au respectat legislația atunci când au încheiat sau au dat ok-ul semnări acestor contracte. Avem interesul să curgă procesul de producție, terenul să fie valorificat și să existe transparență maximă și ne interesează și soarta acelor oameni care, în momentul de față, au de lucru pentru că procesul de producție în Insula Mare a Brăilei continuă.

În ceea ce privește agricultura Bio și promovarea ei, suntem absolut de acord că este o prioritate și vreau să vă spun că în programul nostru de guvernare am prevăzut promovarea produselor bio și trebuie să începem cu certificarea zonelor și a acestor produse. Aici noi am prevăzut și sume în buget, la rectificativ vom cere sume suplimentare, însă din punct de vedere al publicității, noi socotim că această publicitate trebuie făcută nu doar într-o anumită direcție și consacrată doar anumitor publicații, pe de o parte.

Pe de altă parte, Agenția de Consultanță Agricolă trebuie să treacă de la faza de simpozion și noi am făcut o restructurare radicală a Agenției de Consultanță Agricolă, am preluat structurile de la consiliile județene și ceea ce îi așteaptă pe colegii noștri de la consultanță este să demareze proiecte în mediul rural, pentru că stăm nu bine în demararea SAPARD-ului dacă dăm jos măsura 2-1 referitoare la drumuri, care înseamnă 82% din SAPARD, toate celelalte măsuri au doar 18%. Și Agenția de Consultanță Agricolă are responsabilitate foarte mare în absorbția programelor SAPARD în perioada următoare.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Constantin Niță

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Constantin Niță, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, referitoare la autostrada Borș-Brașov, răspunde în numele domnului prim-ministru secretarul de stat Georgeta Ionescu.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu privire la autostrada Brașov-Borș facem următoarele precizări: în cadrul Programului de guvernare la Capitolul XVII, politica în domeniul transporturilor lit.b) "Strategia în domeniul infrastructurii rutiere" la pct.2 este prevăzută finalizarea lucrărilor începute pentru Autostrada București, Brașov, Tg.Mureș, Cluj-Napoca, Oradea, Borș. La același capitol se precizează însă și respectarea angajamentelor de integrare europeană care vizează construcția autostrăzii Nădlac, Deva, Sibiu Pitești, București, Constanța pe coridorul IV paneuropean.

Având în vedere că integrarea României în Uniunea Europeană este în interesul național, iar cabinetul este ferm hotărât să respecte angajamentele asumate de România în procesul de integrare, ținem să precizăm că în domeniul infrastructurii de transport a României ca viitor stat membru al Uniunii Europene principala prioritate o constituie Coridorul IV paneuropean. Guvernul nu contestă necesitatea construirii autostrăzii Brașov-Borș, menționată și în Programul de guvernare, însă acest proiect poate fi finanțat în funcție de fondurile care vor rămâne la dispoziția statului după alocarea sumelor necesare proiectului privind Coridorul IV, paneuropean.

În acest context, amintim faptul că Banca Europeană de Investiții s-a arătat interesată să finanțeze proiectul de autostradă pe Coridorul IV.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, puteți interveni?

 
 

Domnul Constantin Niță:

Doamna președintă,

Doamna ministru,

Vreau să vă spun că mă nemulțumește profund răspunsul dumneavoastră, pentru că trebuia în campania electorală să spuneți că nu este prioritară autostrada Brașov-Borș sau Brașov-București și nu s-a spus lucrul acesta, iar colegii mei din Ardeal o să spună că am dreptate eu. Am eu dreptate și nu aveți dumneavoastră.

Mai mult decât atât, trecând peste aspectul politic, vreau să vă spun că ambele autostrăzi sunt importante. Și prioritare pentru această țară. Dacă dorim să avem o industrie turistică puternică, atunci trebuie să construim autostrăzi. Indiferent care este prioritară sau nu este prioritară. De aceea, cred că dumneavoastră trebuie să ne spuneți foarte clar când doriți să vă apucați de aceste autostrăzi. Pentru că ne mirăm apoi că o țară, precum Ungaria, câștigă câteva miliarde de dolari din turism, iar România nu știu dacă câștigă un miliard bani, ceea ce mi se pare absolut anormal.

De aceea, cred că trebuie să ne preocupăm cu toții și, în special, Guvernul să înceapă o dată să se apuce de autostrăzi. Că unele au probleme, că nu sunt bune licitațiile, anulați-le, faceți altele bune, dar apucați-vă de treabă!

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Comentariu la comentariu.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Sunt în asentimentul dumneavoastră că ambele tronsoane de autostradă sunt deosebit de importante și țin să vă asigur că face reale eforturi Guvernul pentru a găsi finanțare și pentru subtronsonul Brașov-București.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Severin, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat? Nu este în sală. Vă rog să transmiteți răspunsul în scris.

La fel și pentru doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, Grupul parlamentar al PPRM care nu este în sală. Tot răspunsul în scris.

Domnul Becsek - Garda Dezideriu - Grupul parlamentar al UDMR. Nu este în sală. Tot răspuns în scris.

 
Mircia Giurgiu

Domnul Mircia Giurgiu este în sală.

Vă rog, doamna secretar de stat.

 

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind respectarea obligațiilor contractuale asumate de Guvern față de cetățenii comunei Ciurila, precizăm următoarele: respectul față de proprietate, ca drept fundamental al oricărui cetățean, este unul din principiile de bază care ghidează actualul Guvern în activitatea sa. În Programul de guvernare, în cadrul angajamentului Guvernului României, una din opțiunile fundamentale pe care Guvernul le împărtășește și promovează se referă la garantarea și dezvoltarea proprietății private, restituirea integrală a proprietăților abuziv confiscate de regimul comunist, tratamentul egal al proprietății.

În aceste condiții, s-au făcut numeroase demersuri pentru rezolvarea situației pe care ați semnalat-o și s-au acordat deja despăgubiri cetățenilor cărora le-au fost expropriate suprafețe de teren pentru construcția autostrăzii Brașov-Borș. Suntem în măsură să vă punem la dispoziție în anexă un borderou, conform căruia au fost efectuate plățile, așa cum a fost furnizat de către Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Borderoul este atașat răspunsului scris pe care l-ați primit.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat? Poftiți, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat, și mă bucur că, iată, într-un timp destul de scurt, Guvernul a reușit să plătească pentru cele 34 de familii despăgubirile, familiilor din comuna Ciurila, județul Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM. Răspunde ministrul justiției, doamna Monica Macovei.

Vă rog, doamna ministru.

Domnul deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar PPRM, încălcarea prevederilor legale de către executorul judecătoresc.

 

Doamna Monica Macovei:

Stimate domnule deputat,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră este, pe scurt, următorul:

În 2004, creditorul Murgoci v-a adresat un memoriu în cuprinsul căruia arăta între altele că un executor judecătoresc tergiversează executarea silită a creanței sale împotriva unui debitor anume. e vorba de o speță concretă.

Ca urmare a acestui demers, au fost efectuate verificări de camere a executorilor judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Suceava, prin Colegiul Director al Camerei.

Concluziile verificărilor efectuate în raport de aspectele prezentate în memoriu au fost următoarele: după ce a fost învestit cu executarea silită a titlului executoriu, executorul judecătoresc a procedat conform dispozițiilor legale, făcând demersurile necesare executării silite și recuperării creanței.

În acest scop, a transmis unităților bancare o adresă pentru poprirea conturilor bancare de depozit deschise pe numele debitorului, dar, cu toate acestea, creanța nu a putut fi recuperată întrucât nu s-au găsit conturi și depozite pe numele debitorului. De asemenea, s-au luat măsuri pentru poprirea pensiei debitorului, pensionat pe caz de boală.

Activitatea de executare silită a continuat cu urmărirea bunurilor imobile aflate în proprietatea debitorului, respectiv a casei de locuit și a terenului aferent. Cu toate că s-au stabilit mai multe termene de licitație, nu s-au prezentat ofertanți licitatori și nici creditorul nu și-a exprimat voința de a prelua bunul imobil în contul creanței.

Acestea au fost motivele pentru care nu s-a realizat finalmente executarea. Aceste concluzii au fost comunicate atât Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, cât și Direcției Inspecției Generale din cadrul Ministerului Justiției.

De asemenea, s-a răspuns petentului al cărui memoriu a fost trimis spre verificare Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, de domnul deputat Adrian Moisoiu.

Răspunsul a fost în sensul că deși executorul judecătoresc a efectuat activități procedurale, creditul nu a putut fi recuperat întrucât debitorul nu realizează venituri. Mai mult, deși s-au efectuat demersurile necesare pentru vânzarea la licitație a bunurilor imobile, proprietatea debitorului, nici creditorul și nici alte persoane n-au manifestat vreun interes pentru aceste bunuri.

Prin urmare, s-au aplicat dispozițiile art.3715 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia executarea silită încetează dacă nu mai poate fi efectuată sau continuată din cauza lipsei de bunuri urmăribile sau a imposibilității de valorificare a unor astfel de bunuri.

În asemenea cazuri, executorul restituie creditorului titlul executoriu pe care menționează cauza restituirii și partea de obligație ce a fost executată.

Creditorul poate cere ulterior reluarea executării silite în interiorul termenului de prescripție a dreptului de a cere executarea silită dacă se indică bunuri care pot fi urmărite potrivit legii.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Vă mulțumesc, doamna președinte, pentru că mi-ați dat cuvântul.

Două vorbe, pentru că răspunsul este destul de clar. Dar din el se poate o concluzie și concluzia este că există o lipsă a legii, doamna ministru. Cred că sunteți de acord cu mine, pentru că în măsura în care creditorul nu poate să fie executat, în acest caz înseamnă că cineva nu poate să beneficieze de ceea ce ar trebui să beneficieze.

Deci, dacă tot lucrăm în clipa de față la o modificare de lege, probabil că ar trebui să vedem ce se întâmplă în aceste situații. Pe de o parte. Asta ar fi concluzia la ceea ce ați spus dumneavoastră adineauri.

Pe de altă parte, informațiile noastre au fost că, de fapt, acest executor judecătoresc este de rea-credință. El a refuzat să se deplaseze la fața locului, să identifice imobilul despre care este vorba, așa cum de altfel am și descris în material, nici măcar publicații de vânzare nu a făcut. E normal ca în asemenea condiții să nu existe cineva amator pentru ca să se poată realiza sumele care sunt în discuție.

Eu am aici și o cerere a petentului în legătură cu acest aspect și o să-mi permiteți, și-mi exprim totodată rugămintea să vă dau această cerere dumneavoastră, poate că se va mai putea găsi o cale pentru cazul particular la care ne-am referit, sau punctual, dar trebuie neapărat găsită o cale pentru cazul general.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna ministru, aveți vreo intervenție la comentariu? Nu.

 
Ștefan Baban

Urmează răspunsul dat domnului deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar P.P.R.M. Este în sală. Răspunde doamna Monica Macovei, ministrul justiției.

Aveți cuvântul, doamna ministru!

"Un semnal de alarmă pentru justiția română!"

 

Doamna Monica Macovei:

Stimate domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referă la concursul care a avut loc recent pentru ocuparea unor posturi în magistratură, concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, precum și cu privire la informarea parlamentarilor cu privire la strategia anticorupție și strategia privind dezvoltarea și perfecționarea resurselor umane din magistratură.

Pe scurt, răspunsul este următorul: în ceea ce privește concursul, acesta a fost organizat în exclusivitate de Consiliul Superior al Magistraturii și nu de Ministerul Justiției. A fost nevoie de acest concurs pentru că numărul mic de magistrați, de judecători și de procurori este o problemă și chiar avem un angajament ca, până la sfârșitul anului 2005, să umplem cele 500 de posturi libere de judecători și de procurori. Prin urmare, a fost necesar acest concurs.

În ceea ce privește procedura de concurs, au existat mai multe memorii și plângeri ale unor participanți la concurs care au contestat diverse aspecte de legalitate ale concursului, care însă au fost soluționate de Consiliul Superior al Magistraturii prin respingere, iar Consiliul Superior al Magistraturii a validat acest examen.

Pot să vă spun că și Ministerul Justiției a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii să regândească validarea acestui examen, pentru că existau, în opinia noastră și a unor concurenți, probleme legate de organizare, ca, de pildă, lipsa unor documente din bibliografie, dar documente care totuși au făcut subiectul materiilor de concurs și, în fine, alte aspecte. Însă și solicitarea ministrului justiției și solicitarea concurenților, candidaților care s-au plâns, au fost respinse de Consiliul Superior al Magistraturii.

Următorul concurs urmează a fi organizat în iunie 2005, la solicitarea noastră și a candidaților care au picat la acest concurs. pot să vă spun că, inițial, Consiliul Superior al Magistraturii stabilise octombrie 2005 ca dată pentru următorul concurs, însă, repet, având în vedere necesitatea ocupării acestor funcții, plus eventualele nereguli și suspiciuni cu privire la acest concurs, am insistat pentru organizarea unui concurs cât mai repede posibil și acesta a fost stabilit pentru iunie 2005.

Pot să vă spun concret că notele mici luate de candidați nu au fost la disciplinele de fond, să le spunem așa, penal, civil, procedură penală, procedură civilă, unde dimpotrivă s-au luat note mari, ci la două alte subiecte, și anume: organizarea judiciară și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Însă valoarea acestor note pentru aceste două materii a avut un rol egal cu celelalte patru materii, iar pentru a trece acest concurs, fiecare candidat trebuia să ia minimum 7 la fiecare materie.

Prin urmare, chiar dacă au fost cinci note mari la cinci materii, o notă mică la organizarea judiciară sau jurisprudența Curții Europene a determinat practic neluarea concursului.

În ceea ce privește strategia pentru dezvoltarea și perfecționarea resurselor umane în magistratură, această problematică face parte din strategia de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 și a planului de acțiune, acestea sunt documente publice adoptate prin hotărâre de guvern și se află în acest moment pe site-ul Ministerului Justiției. Este vorba, în mare, de specializarea judecătorilor și procurorilor, în principal a judecătorilor care vor intra în secțiile de specialitate, în domeniile comerciale, faliment, familie, minori, iar în ceea ce privește procurorii, de specializarea procurorilor care lucrează în domeniul corupției și a crimei organizate.

Am să mă opresc aici. Detalii sunt în răspunsul scris la interpelarea dumneavoastră care va ajunge foarte curând.

Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns? Interveniți, da? Poftiți!

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Cu tot respectul, doamna președinte, vreau să vă informez că nu sunt mulțumit de răspuns. Mă așteptam ca doamna ministru împreună cu domnul Dan Lupașcu, că eu m-am adresat și dumnealui, să vină aici să ne spună strategia de pregătirea acestor concurenți pentru a avea o justiție bună. Este una din puterile statului democrat.

Suntem criticați peste tot că justiția noastră nu este bună. Că e coruptă și nu știu cum. Care este programul managerial a resurselor umane? Cum pregătim acești oameni? Acești oameni care au venit la concurs aveau 5 ani vechime în activitate, avocați, juriști și așa mai departe. Poate că era bine un curs de pregătire. Nu știu, asta e treaba dumnealor. Deci, eu sunt total nemulțumit.

Eu n-am întrebat când se va ține noul concurs. Nu mă interesează. Mă interesează cum ieșim din acest necaz.

Vă mulțumesc. Și aștept un răspuns care să-mi spună exact cum s-a gândit doamna ministru să pregătească viitoarele cadre, magistrații care vor lucra în continuare în justiție.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Petru Călian

Urmează următorul răspuns la interpelarea domnului deputat Petru Călian, de la Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Răspunde tot doamna ministru al justiției, doamna Monica Macovei.

Doamna ministru, aveți cuvântul. Interpelarea domnului deputat Călian.

 

Doamna Monica Macovei:

Stimate domnule deputat,

Interpelarea dumneavoastră se referă la memoriul domnului Maia Ioan privind declararea unui recurs în interesul legii, pentru aplicarea unitară a legii în cazul respectiv și în general în ceea ce privește practica judiciară din România, cu care sunt de acord cu dumneavoastră, este imprevizibilă, în sensul că în multe situații nu este aplicată unitar.

În speța de față, în speța pe care ați sesizat-o în interpelare, este vorba însă de soluții diferite sau chiar contradictorii, dar date în același proces, în diverse grade de jurisdicție.

Prin urmare, în acest moment, avem o hotărâre irevocabilă care a desființat hotărârile anterioare, și chiar dacă acelea erau diferite de ultima hotărâre, un astfel de caz nu impune declararea unui recurs în interesul legii.

Cu toate acestea, la Ministerul Justiției se fac verificări pentru a observa și a constata cum se soluționează astfel de spețe și la alte instanțe din țară și dacă se constată că există hotărâri irevocabile care oferă soluții diferite sau opuse pe spețe asemănătoare, atunci, evident, ne vom folosi dreptul de a sesiza, prin procurorul general, Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru declararea unui recurs în interesul legii.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnul deputat Petru Călian.

 
 

Domnul Petru Călian:

Doamna președinte,

Doamna ministru,

Sigur că dacă tot ceea ce dumneavoastră mi-ați spus astăzi, și vă mulțumesc pentru că este un răspuns corect, dar trebuie să se transforme și în fapte, pentru că este o speță într-adevăr oarecum dificilă, dar sunt convins că, prin bunăvoința dumneavoastră, această speță va putea fi rezolvată, pentru că, în caz contrar, riscă acel cetățean, efectiv, să fie pe drumuri din propria lui proprietate.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ilie Merce

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al PPRM. E în sală? Da. Răspunde tot ministrul justiției, doamna Monica Macovei.

Doamna ministru, vă așteptăm la microfon.

 

Doamna Monica Macovei:

Stimate domnule deputat Merce,

O primă interpelare din partea dumneavoastră se referă la strategia Ministerului Justiției pentru reintegrarea socială a tinerilor care, după împlinirea vârstei de 18 ani, părăsesc centrele de reeducare.

Pentru asigurarea reintegrării sociale a minorilor internați în centrele de reeducare sau aflați în unități penitenciare pentru executarea unor pedepse cu închisoarea, în anul 2003, la nivelul Ministerului Justiției, s-a realizat un protocol de colaborare la nivel național între Direcția de integrare socială și supraveghere. În prezent, se numește Direcția de protecția victimelor infracțiunilor și reintegrare socială și Direcția generală a penitenciarelor, care acum se numește Administrația națională a penitenciarelor.

Unul din elementele componente ale acestui protocol este colaborarea cu cele două instituții menționate, astfel încât procesul de reinserție socială a persoanelor private de libertate să fie unul integrat, adică continuu. Să înceapă încă de când persoana, tânărul este în penitenciar sau în centrul de reeducare, tocmai pentru ca, în momentul în care părăsește un astfel de loc, să poată fi asigurate măsurile pentru reinserția socială.

În concret, Ministerul Justiției, prin această direcție, în colaborare cu Administrația Națională a Penitenciarelor, întreprinde acțiuni de mediere între minorii internați în centrele de reeducare sau deținuți în penitenciare și familiile lor, atunci când astfel de legături sunt rupte sau comunicarea este foarte slabă.

De asemenea, cu trei luni înainte de punerea în libertate, se desfășoară activități de asistență și reconsiliere, conform particularităților socio-psiho-comportamentale ale minorilor delicvenți, iar cu o lună înainte de momentul punerii în libertate se realizează o evaluare psiho-comportamentală care este trimisă serviciilor de reintegrare socială de pe lângă tribunalul din județul unde domiciliază minorul.

În plus, înainte de punerea în libertate, educatorii și consilierii de reintegrare socială și supraveghere informează minorii din centrele de reeducare cu privire la posibilitatea de a contacta serviciul de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă tribunal, tocmai pentru a fi incluși în programele de consiliere vocațională, pentru a ocupa un loc de muncă sau a continua studiile.

De asemenea, se încearcă organizarea unui suport în cadrul comunității și serviciilor de reintegrare socială și supraveghere de pe lângă tribunale, încearcă să identifice permanent la nivel local organismele publice private care pot contribui la reintegrarea în societate a minorilor liberați din centrele de reeducare.

Vă putem spune că, potrivit datelor deținute de Ministerul Justiției, în cursul anului 2004, serviciile de reintegrare socială și supraveghere au avut în evidență 445 de minori care au solicitat sprijinul acestor servicii.

De asemenea, există un grup la nivel înalt pentru copiii României, din a cărui componență fac parte primul-ministru, membri ai cabinetului, reprezentanți ai organismelor internaționale implicate în această problematică. O întâlnire a acestui grup a avut loc în luna martie a acestui an și s-a decis constituirea unui grup interdisciplinar de lucru în care va fi reprezentat și Ministerul Justiției, tocmai cu scopul de a înlesni reintegrarea în comunitate a tinerilor care la împlinirea a 18 ani nu mai beneficiază de protecție în sistemul rezidențial sau în centrele pentru copii delincvenți. Acest grup își propune să urmărească evoluția în societate a tinerilor care fac parte din această categorie.

Mulțumesc.

Și dacă-mi permiteți să răspund și la a doua interpelare tot a domnului deputat Ilie Merce.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, doamna ministru, sigur!

 
 

Doamna Monica Macovei:

Cea de-a doua interpelare se referă la "abuzul incalificabil al conducerii Consiliului județean Satu-Mare, care a dispus ocuparea unui imobil", ceea ce a născut întrebarea din partea dumneavoastră dacă Guvernul României este capabil să întroneze respectarea Constituției și a legilor pe întreg teritoriul țării.

În ceea ce privește abuzul Consiliului județean Satu-Mare, ocuparea imobilului din Satu Mare, strada 1 Decembrie 1918, nr.11, și "de un comando format din funcționari ai Consiliului județean Satu Mare, polițiști și jandarmi, în lipsa unui titlu executoriu", am dedus că această acțiune a avut ca punct de pornire acțiunea civilă depusă de Consiliul județean Satu Mare la Judecătoria Satu Mare, astfel că pe rolul acestei instanțe, această cauză se află în curs de soluționare.

Potrivit art.372 din Codul de procedură civilă, executarea silită se va efectua numai în temeiul unei hotărâri judecătorești, ori al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.

În situația în care activitatea de executare s-a desfășurat cu încălcarea prevederilor legale, ori a încălcat drepturile procesuale ale anumitor persoane, cei interesați sau vătămați prin executare pot formula contestație împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare.

Nerespectarea dispozițiilor privind executarea silită însăși sau efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului legal. Prin admiterea contestației la executare, instanța, după caz, poate dispune anularea actului de executare contestat sau îndreptarea acestuia, precum și anularea ori încetarea însăși a executării.

Ministerul Justiției și nici o altă autoritate administrativă a statului nu au competența legală de a interveni în procesul de executare silită a unui titlu executoriu și nici de a da îndrumări sau indicații în ceea ce privește executarea unei hotărâri judecătorești. Acesta este atributul instanțelor judecătorești și al executorilor judecătorești.

Din cele prezentate de dumneavoastră, deducem că pe rolul Judecătoriei Satu Mare se află în curs de soluționare o acțiune civilă de evacuare formulată de Consiliul județean Satu Mare. În aceste condiții, întrucât se află pe rolul judecătoriei o astfel de acțiune, nu avem dreptul să formulăm un punct de vedere asupra acestei problematici, pentru că este vorba de un proces care nu s-a finalizat.

Prin urmare, vă rugăm să apelați la mijloacele prevăzute de lege pentru a proceda la o executare legală. Dacă apreciați că s-au săvârșit fapte de natură penală, în cursul acestui proces sau al unui act de executare, atunci vă rugăm să vă adresați cu o plângere penală organului de cercetare competent.

În ceea ce privește a doua întrebare, "dacă Guvernul României este capabil să întroneze respectarea Constituției și a legilor țării pe întreg teritoriul țării sau județele aflate sub administrarea UDMR au un alt regim juridic", răspunsul este următorul: potrivit dispozițiilor art.11 lit.m) din Legea nr.90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, între atribuțiile Guvernului se află și aceea de a asigura administrarea proprietății publice și private a statului. Aceste prevederi legale trebuie privite în raport cu cele ale art.53 din Legea nr.90/2001, potrivit cărora miniștrii organizează, coordonează și controlează aplicarea legilor, ordonanțelor și hotărârilor Guvernului, a ordinelor și instrucțiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate și a principiilor autonomiei locale, instituțiilor publice și agenților economici.

Astfel cum a fost formulată, întrebarea dumneavoastră nu-și găsește răspunsul în prevederile Hotărârii de Guvern nr.83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției. Prin urmare, răspunsul nostru este în sensul că administrarea teritorială nu intră în competența materială a acestui minister.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Da. Poftiți, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc și doamnei ministru pentru efortul făcut. Într-adevăr, am adresat două interpelări la ministrul justiției.

La prima interpelare, în ansamblu, răspunsul m-a satisfăcut. Eu am întrebat dacă Ministerul Justiției are o strategie privind reinserția minorilor după ce ies din centrele de reeducare. Dânsa a insistat mai mult pe ceea ce se face în centrele de reeducare. Într-adevăr, știm cu toții că sunt o seamă întreagă de organe și organisme care se ocupă de minori, dar după ce acești copii ies din centrul de reeducare, mulți dintre ei n-au nici un punct de sprijin. Centrul le asigură inclusiv biletul de tren până la destinație. Or, acolo nu găsește pe nimeni, nu are părinți, nu are rude, nimeni nu se ocupă de acești copii. Atunci, se pune problema, totuși, ce trebuie făcut, că statul investește în aceste centre de reeducare fonduri importante, se face treabă. Eu, personal, am vizitat asemenea centre de reeducare, au condiții corespunzătoare pentru a face școlarizarea necesară de toate gradele, inclusiv să obțină o calificare profesională în raport de aptitudinile fiecăruia, dar pleacă din centrele de reeducare unii dintre ei care, cum spuneam, nu au nici un punct de sprijin și dacă nu se ocupă cineva măcar un an de zile să le asigure un acoperiș, să le asigure un loc de muncă, să facă reinserția socială reală despre care am vorbit, a vorbit și doamna ministru, acești copii redevin clienții poliției, ai instanțelor și așa mai departe. Și, efectiv, statul a făcut niște eforturi de pomană.

Deci, bine ar fi dacă acești copii, după ce ies din penitenciare, nu vreau să mă refer la un timp anume, o perioadă anume, să fie urmăriți și să fie sprijiniți în niște probleme esențiale de viață.

Cu privire la a doua interpelare, cu abuzurile, doamna ministru nu a menționat și instituțiile care au fost supuse de ani întregi la un șir de abuzuri și ilegalități, pentru că este important și acest lucru. Este vorba de sediul în care se află Filiala PPRM județeană Satu-Mare, Fundația Holocaustul din Ardealul de Nord - 1940-1945, și acestea au drept de locație acolo, stau cu contract, au fost evacuate, sediile lor au fost sigilate, documentele luate, bunurile tot așa confiscate, funcționarii primăriei, funcționarii Consiliului județean împreună cu poliția, cu jandarmii și așa mai departe, fără să existe un document executoriu de evacuare din aceste spații.

Abuzurile acestea trenează de ani de zile. S-au făcut sesizări la parchet, la poliție, la justiție, nu s-a dat curs acestor sesizări.

Eu speram că acum după ce se schimbă, după ce a venit noua putere la conducere, totuși se acționează, se pun lucrurile în legalitate, dar se continuă parcă cu și mai multă înverșunare, și lumea a ajuns la disperare, efectiv. Și se pune întrebarea: ce fac organele abilitate ca să ia măsuri, ca terminăm odată și-odată cu asemenea abuzuri, cu asemenea ilegalități.

În sfârșit, eu sper că esența s-a reținut. Nu trebuie să ne ascundem după deget și nu trebuie să prezentăm situația, că nici eu n-am prezentat-o, altfel decât ea este în realitate. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD. Nu este în sală. Răspunsul se va da în scris.

 
Pantelimon Manta

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Manta Pantelimon, Grupul parlamentar al PUR, va fi dat de domnul secretar de stat Dumitru Miron, de la Ministerul Educației și Cercetării.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea domnului deputat Pantelimon Manta se referea la o problemă care ne este și nouă în agenda de preocupări. Dânsul întreba de demersurile pe care le întreprinde Ministerul Educației și Cercetării, nu numai ministerul, pentru ca România să fie reprezentată adecvat la Jocurile Mondiale Universitare de la Izmir, din Turcia, din 9-22 august 2005.

În sinteză, vreau să informez, detalii mai multe urmând să fie remise în scris. Domnule deputat, Federația Internațională a sportului universitar organizează în mod frecvent, la intervalul temporal prevăzut, astfel de manifestări, în care și nouă ne face deosebită plăcere să spunem că s-a acumulat o colecție impresionantă de medalii și de reprezentări în timp și că drapelul României flutură de la momentul deschiderii jocurilor și până la închiderea lor, făcând o bună propagandă valorilor tineretului românesc.

Din păcate, bugetul Ministerului Educației și Cercetării și, implicit, al Federației Sportului Școlar și Universitar din România pentru 2005 nu a cuprins fondurile aferente susținerii financiare a acestei participări. Având în vedere prevederile Legii nr.69/2000 privind educația fizică și sportul, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora Federația Sportului Școlar și Universitar poate beneficia cu prioritate de alocații guvernamentale, vă informăm că întreprindem concertat cu Agenția Națională pentru Sport și Agenția Națională pentru tineret o propunere de hotărâre de Guvern pentru ca să se asigure fondurile aferente. Este vorba de 93.000 de dolari, pentru ca reprezentarea noastră să se facă adecvat la această manifestare.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Înțeleg că domnul deputat Pantelimon Manta este mulțumit de răspuns.

Domnul secretar de stat Ioan Onisei de la Ministerul Culturii și Cultelor a transmis în scris răspunsurile la interpelările domnilor deputați Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM, și Alexandru Mocanu, Grupul parlamentar al PD.

 
Emil Radu Moldovan

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al PSD.

Răspunde secretarul de stat Ioan Andreica, de la Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajarea Teritoriului.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul!

 

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, MLPAT):

Domnule deputat Emil Radu Moldovan,

Interpelarea dumneavoastră are două întrebări: prima se referă la faptul că se vor sista sau nu lucrările pentru blocurile ANL aflate în construcție. Și a doua se referă la chestiuni punctuale din orașul Năsăud, Beclean și respectiv municipiul Bistrița. Răspunsul ministerului nostru este următorul: "Conform Programului de guvernare pe 2005 - 2008, aprobat prin HG nr.24/2004, se prevede continuarea programului de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, atât la Cap.16 "Politica privind amenajarea teritoriului, art.R "Lucrări publice și locuințe", cât și la Cap.21 "Politica privind susținerea tinerei generații" art.F susținerea familiei tinere.

Acest program vine în sprijinul familiilor tinere, ale căror surse de venituri nu le permite achiziționarea sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, dar și pentru a asigura stabilitatea specialiștilor prin crearea unor condiții de locuit convenabile.

Răspuns la a doua întrebare: la 1.01.2005, se afla în diverse stadii de execuție, în județul Bistrița-Năsăud, un număr de 354 de apartamente. În programul de finanțare pentru anul 2005 au fost incluse 294, respectiv 276 apartamente în municipiul Bistrița și 18 în localitatea Năsăud, acestea având surse de finanțare asigurată, lucrările la cele 60 de apartamente în localitatea Beclean fiind sistate temporar. Deci, 60 sistate din totalul de 354.

Sistarea lucrărilor la unele obiective au fost impusă de insuficiența sumelor aprobate de la bugetul de stat pentru anul 2005, prin Legea bugetului de stat nr. 511/2004 și de prevederile Acordului-cadru de împrumut încheiat între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat în 2001, potrivit căruia România și-a asumat angajamentul de a finaliza până 31.12.2005 toate obiectivele incluse în programul de finanțare aprobat de B.D.C.E.

În prezent, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice negociază un nou împrumut cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, aprobarea, contractarea acestui nou credit ale cărui negocieri sunt în fază avansată va permite continuarea lucrărilor la toate obiectivele sistate. Din informații, sperăm ca în luna mai să se producă acest lucru pentru negocierea unui nou împrumut cu B.D.C.E. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Emil Radu Moldovan:

Doamnă președintă,

Domnule secretar de stat,

Mulțumesc pentru răspuns. Sigur, nu cred că sistarea locuințelor din Beclean este făcută politic și pentru că provenim amândoi din același județ, sper să fie continuate locuințele și de la Beclean. Este un lucru bun că cele de la Bistrița continuă.

Cred că actualul Guvern o să înceapă, știu eu, pentru că a venit și primăvara acum, să-și facă și programe efective, nu numai lucruri populiste, gen aceste controale și arestări pe care le fac. Eu cred că controalele trebuie făcute, dar programele nu trebuie oprite în detrimentul acestor controale. Ele se pot face paralel și cei care au greșit, sigur că vor trebui să plătească pentru greșelile pe care le-au făcut. Dar, cred că a sosit timpul ca cel puțin programele bune începute să fie continuate.

Și sper, domnule secretar de stat, pentru că vă cunosc foarte bine, ca și la Beclean să se găsească o soluție, ca locuințele care sunt într-un stadiu destul de avansat să poată fi finalizate. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Tărniceru, Grupul parlamentar al PSD nu este în sală. Răspunsul se va da atunci în scris.

 
Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat Ioan Andreica, răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu.

 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Aurel Vlădoiu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților, vă comunicăm următoarele: Programul național de aderare a României la Uniunea Europeană prevede la capitolul "Armonizare legislativă", armonizarea cu prevederile Directivei nr.1999/62/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 17 iunie 1999, care prevede taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea anumitor infrastructuri. Această directivă este prevăzută în acquis-ul din domeniul transporturilor la capitolul "Armonizare fiscală".

Totodată, în cazul negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, prin documentul de poziție revizuit pentru cap.IX "Politica în domeniul transporturilor", adoptat în ședința Guvernului din 1.03.2001, și transmis Comisiei Europene pe data de 2.03.2001, România s-a angajat să transpună gradual în legislația sa, de asemenea, prevederile Directivei nr.1999/62/CE între anii 2002 și până în 2008.

Precizăm că pct.2 a) la art.7, Cap.3 al Directivei 1999 prevede că într-un stat membru lipsit de o rețea generalizată de autostrăzi sau de drumuri cu două benzi, având caracteristici similare, plajele și drepturile de utilizare pot fi percepute pentru utilizarea categoriei de drum cea mai ridicată din punct de vedere tehnic. Astfel, tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România s-a introdus atât pentru vehiculele grele de marfă, cât și pentru autoturisme, întrucât necesarul de fonduri pentru realizarea infrastructurii de transport rutier este insuficient, acesta neputând fi acoperit numai de la bugetul de stat.

Introducerea acestui tarif reprezintă o aplicare a principiilor conținute în Cartea albă asupra politicii comune de transport, în special al principiului fundamentat, și anume: utilizatorul plătește pentru ceea ce se folosește.

În vederea diminuării impactului asupra utilizatorului infrastructurii de transport rutier, aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România se realizează etapizat, începând cu data de 1 iulie 2002 până la 1 ianuarie 2008, conform Anexelor 1 și 2 ale Ordonanței Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare.

Totodată, în sprijinul utilizatorilor români, conform prevederilor art.4 alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, cu modificările și completările ulterioare, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a propus și au fost aprobate facilități la plata tarifului privind posibilitatea achitării în 4 rate trimestriale.

Având în vedere cele menționate mai sus, achitarea acestui tarif de către utilizatorii români pentru alte perioade decât cele prevăzute în actele normative în vigoare, armonizate cu prevederile legislației europene, nu poate fi acceptată. Vă mulțumim.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă președintă,

Domnule secretar de stat,

Eu am făcut foarte clar această interpelare. M-am referit la apicultori. Vâlcea ocupă locul doi în România privind numărul de familii de albine și acești oameni care merg cu stupii în pastoral, pentru 4 drumuri pe care le fac în decursul unui an, cât merg pe drum național, și merg foarte puțin pe drum național, trebuie să dea 900 euro pentru această deplasare.

Și rugam, poate ministerul găsește o soluție, să-i ajutăm puțin pe acești apicultori. Asta a fost scurta mea intervenție. Nu sunt mulțumit de modul în care am primit răspuns. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
George Băeșu, Cristian Dumitrescu

Răspunsul la interpelarea domnilor deputați George Băeșu și Cristian Dumitrescu, Grupul parlamentar al PSD.

Poftiți, domnule secretar de stat, privind situația unor drumuri din județul Vrancea.

 

Domnul Ioan Andreica:

Domnilor deputați George Băeșu și Cristian Dumitrescu,

Referitor la interpretarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.169 A/2005 vă comunicăm următoarele: în anul 2004, o serie de drumuri județene aflate în administrarea consiliilor județene au trecut prin hotărâre de guvern în categoria drumurilor naționale și, implicit, în administrarea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, fără ca acestea, la vremea respectivă, să prevadă în bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România sumele necesare ca drumurile să poată fi aduse la parametri funcționali de drumuri naționale.

În această situație se află și sectoarele de drum județean DJ 204H DN2 Dumbrăveni - Dumitrești - Jitia și DJ 204H Jitia-Vintileasca, HG nr.1938/2004, respectiv drumul județean 204A DN23 Milcovu - Gologanu- Tătăranu - Ciorăști, drumul județean 2002, limită județ Buzău-Ciurăști-Râmnicești-Măicănești, aprobat prin HG nr.2284/2004, care au fost încadrate în categoria funcțională a drumurilor naționale, fără a se respecta prevederile art.6 alin.1 din Ordonanța de Guvern nr.43/97 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare.

Drumurile de interes național aparțin proprietății publice a statului și cuprind drumurile naționale care asigură legăturile cu capitala țării, cu reședințele de județ, obiectivele de interes național între ele, precum și cu țările vecine.

În același timp, precizăm faptul că Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a angajat în anul 2004 lucrări fără a avea resurse financiare, respectiv a înregistrat cheltuieli peste prevederile bugetare aprobate, fapt care face ca facturile anului 2004 să fie achitate din bugetul alocat pentru anul 2005.

Cât privește asigurarea fondurilor financiare necesare executării lucrărilor pentru încadrarea în categoria funcțională a drumurilor naționale pentru sectoarele de drum mai sus-menționate, precizăm că acestea nu au fost prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul 2005 al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

În bugetul de venituri și cheltuieli pe anul 2005, pentru lucrările de întreținere a drumurilor naționale, a fost alocat circa 10% din necesarul pentru realizarea acestor lucrări. Pentru acelea de combatere a lunecușului, înzăpezirii și de eliminare a efectelor produse de inundații pe sectoarele de drum județean menționate, în bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, nu au fost prevăzute fonduri pentru iarna 2004/2005, întrucât acestea nu erau preluate de la Consiliile județene, deci nu exista bază legală pentru finanțarea acestor acțiuni.

Ținând cont de cele prezentate mai sus, și în special de faptul că nu au fost respectate prevederile Ordonanței de Guvern nr.43/97 privind regimul drumurilor, cu modificările și completările ulterioare, care definește categoria de drumuri naționale, cât și de lipsa acută a fondurilor financiare necesare, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România nu poate prelua în administrare aceste sectoare de drum județean, în vederea realizării unor lucrări de interes național. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog, interveniți. Domnul deputat George Băeșu, că era interpelarea adresată de doi domni deputați.

 
 

Domnul George Băeșu:

Mulțumesc frumos.

Doamnă președintă,

Domnule secretar de stat,

vă mulțumesc pentru operativitate, pentru răspuns. Vreau însă să atrag în cel mai respectuos mod atenția că, potrivit Legii administrației publice locale, ne vom afla într-o mare dificultate. Dumneavoastră refuzați să le preluați, iar consiliul județean, prin hotărâre, s-a pronunțat deja privind predarea lor.

Orice hotărâre pe care o va lua Guvernul României privind anularea hotărârilor pe care dumneavoastră le-ați menționat, va trebui urmată de o hotărâre a Consiliului județean Vrancea privind preluarea acestor drumuri.

Vă atrag atenția în cel mai respectuos mod că ne vom afla într-o mare dificultate. Eu vin în fața ministerului pe care îl reprezentați, cu rugămintea de a găsi soluții pentru a prelua aceste drumuri, pentru că ele fac legătura cu alte județe, inclusiv cu capitalele reședință de județ. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al PSD, nu mai este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat, în scris îi transmitem răspunsul.

 
Ilie Merce

Și mai aveți un răspuns pentru domnul deputat Ilie Merce, Grupul parlamentar al PPRM, care este aici. Poftiți!

 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Ilie Merce,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.185 B/2005, vă comunicăm următoarele.

Pe tronsoane de drum care traversează Craiova - Herculane - Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Arad - Oradea - Satu-Mare sunt prevăzute a se efectua următoarele lucrări. pentru DN6 Craiova -Herculane - Lugoj - Timișoara se vor executa: plombări gropi 17.500 mp; reabilitări cu finanțări externe rambursabile pentru varianta ocolitoare Craiova, reabilitare Lugoj - Timișoara, varianta ocolitoare Timișoara. Aceste sume sau aceste lucrări au (nu se regăsește în text, de aceea îmi permit să vă informez) un volum financiar, deci o sumă totală de 4.538 miliarde lei.

DN69 Timișoara - Arad se vor executa plombări gropi 35.000 mp, respectiv 12,2 miliarde lei; DN79 Arad - Oradea se vor executa plombări gropi 17.500 mp și, respectiv, reciclare 8,6 km, total 20,1 miliarde lei. și ultima, DN19 Oradea - Satu-Mare se vor executa plombări gropi 61.300 mp, tratamente bituminoase la km.99 plus 300, la 127 plus 800, consolidare pod km.184 plus 874 Certeze și, respectiv, pasaj denivelat km. 108 plus 746 Moftin, 242,5 miliarde lei, total suma alocată din buget pentru acest an 4.813 miliarde lei.

De asemenea, precizăm faptul că Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a angajat în 2004 lucrări fără a avea resurse financiare, respectiv a înregistra cheltuieli peste prevederile bugetare aprobate, fapt care face ca factura anului 2004 să fie achitată din bugetul alocat pentru 2005, ceea ce nu permite să executăm lucrări privind îmbunătățiri ale stării tehnice a rețelei de drumuri, sigur, altele decât cele precizate.

Menționăm că Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului face eforturi deosebite în scopul asigurării fondurilor financiare necesare și din alte surse decât cele bugetare, pentru asigurarea altor condiții de circulație pe drumurile publice. Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru Dobre.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns. Mulțumesc.

Vreau să vă informez că pentru răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, Grupul parlamentar al PPRM, AVAS-ul solicită amânare.

La fel și pentru răspunsurile la interpelările domnilor deputați Mircea Costache, Grupul parlamentar al PPRM, și Emil Radu Moldovan, Grupul parlamentar al PSD, din partea Ministerului Finanțelor Publice.

Domnul deputat Alexandru Mazăre, Grupul parlamentar PSD, nu este în sală. Din partea Autorității Naționale pentru Turism, vă rog să-i predați răspuns în scris, domnul deputat nefiind în sală.

La fel, tot pentru domnul deputat Alexandru Mazăre, tot în scris, din partea Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

Tot de la Ministerul Mediului, aveți un răspuns pentru domnul Ilie Merce. Poftiți.

 
 

Doamna Lucia-Ana Varga (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților din data de 14.04.2005 nr.182 B/2005, vă comunicăm următoarele: S.C. "ALUM" S.A. - Tulcea a fost pusă în funcțiune în anul 1973, cu profilul său de activitate - producerea aluminei calcinate.

Societatea funcționează în baza autorizației de mediu nr.6.803/29.11.2004 cu program de conformare, care cuprinde măsuri și investiții de protecție a factorilor de mediu, în valoare de 22 milioane de euro.

Autorizația de mediu nr.6.803/29.11.2004 cu program de conformare a fost emisă în baza bilanțului de mediu nivel doi, elaborat de ICIM București. Obținerea aluminei calcinate are la bază procesul BAYER alcalin, care constă în principal din dizolvarea conținutului de alumină din bauxită, cu leșie fierbinte concentrată și eliminarea sterilului. Procedeul tehnologic prevede eliminarea sterilului prin operații de purificare a soluției de aluminat, iar hidroxidul de sodiu purificat este calcinat, rezultând produsul finit.

Din procesul tehnologic, prin extragerea oxidului de aluminiu din bauxită rezultă două componente: componenta utilă (alumina calcinată) și componenta sterilă șlam (nămol roșu) care, conform HG nr.852/2002, Anexa 2 se încadrează în categoria nămolurilor roșii de la producerea aluminei, nefiind considerat deșeu periculos.

Șlamul roșu este transportat printr-un sistem de conducte la halda de șlam, care este situată la circa 4 km de uzină. Halda are o suprafață de 54 ha, capacitate de stocare 9,2 milioane mc. Halda a fost realizată prin bararea unei băi nenaturale, cu baraj din loes, în timp fiind lăsat cu anrocamente, în vederea stabilirii și înlăturării exfiltraților în aval. Halda de șlam face parte integrantă din circuitul tehnologic al uzinei și servește pentru depozitarea șlamului roșu rezultat din procesul de fabricație al aluminei. Apa limpezită din haldă este recirculată în uzină.

Pentru respectarea prevederilor legale în domeniul siguranței barajelor, halda intrând în această categorie, unitatea a întocmit program de etapizare, prin care s-a stabilit luna iulie 2005 ca lună pentru finalizarea documentației de evaluare a stării de siguranță în exploatarea haldei de șlam și obținere a autorizației de funcționare.

În prezent, halda se află în a treia etapă de supraînălțare, până la cota finală plus 45 m, S.C. "ALUM" S.A. - Tulcea demarând procedura de obținere a acordului de funcționare în condiții de siguranță, a avizului de gospodărire a apelor și a acordului de mediu pentru lucrările de supraînălțare la cota finală.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să intervenți? Poftiți.

 
 

Domnul Ilie Merce:

Eu cunosc din informații sigure că la această uzină este o situație de un pericol grav, din punct de vedere al poluării mediului. Halda de deșeuri de aluminiu, zidul, deci, este pe cale să cedeze. Acolo sunt depozitate, printre altele, reziduuri de metale grele, cu efecte dezastruoase pentru Delta Dunării și chiar pentru Marea Neagră; că nici la ora actuală nu există autorizație de mediu și ar fi bine să mai verificați; că în 2001 a fost un contract între autoritățile române și patroni (am spus că acolo este vorba despre o firmă de nu știu pe unde, o firmă incertă); din contractul respectiv nu s-a făcut mai nimic, în 2005 trebuia terminat ca să primească autorizația respectivă. Deci, problema este următoarea: ca Ministerul Mediului - după părerea mea - (dumneavoastră faceți ce credeți, dar ferească Dumnezeu să ne pomenim cu un eveniment major de poluare a mediului în zonă) să facă o deplasare acolo cu specialiști, să vadă efectiv despre ce este vorba. Că dacă ne limităm la a face niște aprecieri de la distanță, cu privire la o asemenea problemă, și nu pătrundem realitatea care există, s-ar putea să avem surprize, ceea ce nu dorește nimeni.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

Mai doriți să intervenți, doamnă secretar de stat? Poftiți!

 
 

Doamna Lucia-Ana Varga:

Aș vrea să precizez că referitor la stabilitatea haldei de deșeuri, în urma bilanțului de mediu nivel doi, nu a reieșit acest pericol, nefiind solicitat de către firma care a întocmit bilanțul de mediu nivel doi, o evaluare de risc.

În ceea ce privește investițiile care trebuie realizate la halta de steril, acestea, așa cum am precizat, sunt cuprinse în programul de conformare, care este anexă la autorizația de mediu și în care sunt cuprinse toate investițiile, sumele alocate investițiilor respective și termenele de realizare a acestor investiții.

 
   

Domnul Ilie Merce (din sală):

În 2001, dar în 2005 trebuie date!

 
 

Doamna Lucia Ana Varga:

Deci, autorizația are nr. 6.803 din 29.11.2004, cu program de conformare.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

În mod normal la ora 19,30 se termina și ședința noastră, dar ținând cont că pe listă avem 42 de răspunsuri la interpelări și profitând de prezența secretarilor de stat, vă cer un supliment de efort și să începem cu răspunsurile la interpelări către Ministerul Sănătății.

 
Ioan Aurel Rus

Domnul Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al P.P.R.M. este în sală. Îl rog pe domnul secretar de stat Ervin-Zoltán Székely să dea răspunsul la interpelarea domnului deputat. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Székely Ervin-Zoltán (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Referitor la interpelarea înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.159 B/2005 privind situația stației de ambulanță Bistrița Năsăud, vă comunicăm următoarele: principala problemă a serviciului județean de ambulanță Bistrița Năsăud o constituie în prezent parcul de autosanitare uzate, care are depășită norma de funcționare de 60 de luni, în proporție de 87%, iar pentru multe autosanitare durata de exploatare depășește 10 ani.

În prezent, parcul auto al serviciului de ambulanță județean Bistrița Năsăud este compus din 6 ambulanțe tip C, 12 ambulanțe tip B, 4 ambulanțe tip A1.

În ultimii ani s-au primit periodic, prin achiziții realizate de către Ministerul Sănătății, autosanitare cu dotare foarte bună, ARTI, o autosanitară fiind dotată și cu echipament de descarcerare.

Acest program de dotare a parcului auto va continua până la atingerea standardului necesar de dotare al întregului parc de autosanitare.

Referitor la cele menționate mai sus, vă informăm că potrivit Ordinului ministrului sănătății nr. 39 din 2005, de repartizare a autosanitarelor achiziționate prin licitație publică, potrivit Hotârârii Guvernului nr. 981 din 2004, privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzută în bugetul de stat pe anul 2004, serviciului de ambulanță Bistrița Năsăud i-au fost repartizate trei autosanitare, pe care seriviciul respectiv urmează să le ridice de la Stația centrală de transport și ambulanță aeriană București, în săptămâna 18-22 aprilie a.c.

Referitor la numărul de asistenți medicali și de conducători auto angajați ai serviciului județean de ambulanță Bistrița Năsăud, încadrarea acestora este realizată în limitele normativului, îmbunătățit în ultimii ani.

De exemplu, numărul de medici normați s-a modificat de la un medic la 100.000 de locuitori, la un medic la 30.000 de locuitori, la stațiile de ambulanță, astfel că în prezent sunt angajați în județul Bistrița Năsăud 10 medici pe salvare, față de cei trei permiși de normativul vechi.

Personalul angajat a fost programat eșalonat la cursuri de calificare specifice atribuțiilor din medicina de urgență, astfel: medici de medicină generală - curs de competență și asistență medicală de urgență; asistenți medicali - curs de perfecționare pentru susținerea funcțiilor vitale; conducători auto - curs pentru ambulanțieri.

În ceea ce privește modul de organizare și finanțare a funcționării serviciilor de urgență prespitalicească, programul de guvernare 2005-2008 prevede modificări majore, astfel: acoperirea relativ uniformă a întregului teritoriu cu echipaje paramedicale, instruite în susținerea funcțiilor vitale, finanțarea activităților medicale de urgență prespitalicească de la bugetul de stat.

În ceea ce privește solicitarea referitoare la modificarea art. 1 din Ordinul ministrului sănătății nr. 270 din 11.03.2004, menționăm că acest articol definește asistența medicală de urgență prespitalicească.

Cu stimă, semnează domnul ministru al sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc. Domnule deputat, doriți să interveniți, da? Poftiți.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă spun că eu mai aveam o întrebare pusă chiar pe finalul interpelării, atunci când mă refeream la serviciul de asistență medicală prespitalicească în așteptare și solicitam ca aceștia să fie scoși de sub tutela Casei Naționale a Asigurărilor de Sănătate privind salariile, pentru că acolo este o problemă și să fie trecuți direct în bugetul ministerului, pentru că ei sunt într-un serviciu în așteptare exact ca în armată și cred că aceasta ar fi în favoarea dumneavoastră. În rest, mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, dați un răspuns.

 
 

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Mulțumesc.

Ministerul analizează această posibilitate propusă de dumneavoastră și face parte și din intențiile noastre ca, într-adevăr, personalul care desfășoară o muncă similară cu cei de la minister să fie salariații Ministerului Sănătății.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
Corneliu Ioan Dida

Domnul deputat Corneliu Ioan Dida, Grupul parlamentar P.S.D., este în sală.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați răspunsul la interpelarea domnului deputat, interpelare referitoare la sistarea lucrărilor la Spitalul Clinic de Urgență, județul Constanța.

 

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 168 B/2005 privind sistarea lucrărilor la proiectul de reparații al Spitalului Clinic de Urgență Constanța, vă comunicăm următoarele:

Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța este unitate sanitară cu paturi de utilitate publică, cu personalitate juridică, care asigură servicii medicale.

Conform prevederilor art. 35 din Legea spitalelor nr. 270 din 2003, cu modificările și completările ulterioare, spitalele publice sunt instituții publice finanțate din venituri proprii și funcționează pe principiul autonomiei financiare.

Veniturile proprii ale spitalelor publice provin din sumele încasate pentru serviciile medicale prestate pe bază de contracte cu casele de sănătate și din alte surse, conform legii.

De la bugetul de stat, conform art. 36 alin. 2 lit. e) se finanțează modernizarea, transformarea și extinderea construcțiilor existente, precum și efectuarea de reparații capitale.

În cursul anului 2004, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța a beneficiat de alocarea de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătății, de 49 miliarde de lei, pentru lucrările de reparații capitale, astfel: suma de 1,5 miliarde lei, repartizate din limita creditelor bugetare aprobate la titlul 38 "Transferuri, reparații capitale", prin Legea bugetului de stat pe anul 2004, nr. 507 din 2003, la solicitarea Spitalului Clinic județean de urgență și cu aprobarea ordonatorului principal de credite; suma de 25 miliarde lei, în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 48 din 2004, de rectificare a bugetului de stat pe anul 2004, prin nominalizarea în anexa nr. 3/24/06, pagina 5, 25 miliarde de lei, în vederea efectuării lucrărilor de reparații capitale la obiectivul Spital Clinic Județean de Urgență Constanța; suma de 22,5 miliarde de lei, în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 690 din 2004 privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății din fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2004, în vederea efectuării de reparații capitale la obiectivul Spital Clinic Județean de Urgență Constanța.

În cursul anului 2004, la nivelul județului Constanța au fost repartizate fonduri pentru reparații capitale reprezentând 20,5% din totalul fondurilor repartizate la nivelul țării, din care pentru Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, 19,8%.

În vederea întocmirii programului de investiții și reparații capitale pe anul 2005 s-au solicitat la unitățile sanitare și direcțiile din structura Ministerului Sănătății propuneri în acest sens.

În urma centralizării, la nivelul Direcției Generale buget și achiziții, a propunerilor pentru anul 2005, suma totală solicitată pentru lucrările de reparații capitale a fost de 1.853,7 miliarde lei.

În conformitate cu prevederile Legii bugetului de stat pe anul 2005, nr. 511 din 2004, Ministerului Sănătății i-au fost aprobate spre repartizare, la titlul 38, transferuri, reparații capitale, credite bugetare, în sumă de 185,7 miliarde lei, reprezentând aproximativ 10% din totalul solicitărilor înregistrate la nivelul țării.

Cu aprobarea ordonatorului principal de credite pe anul 2005, la nivelul județului Constanța au fost repartizate credite bugetare pentru lucrări de reparații capitale în sumă de 9,16 miliarde lei, reprezentând aproximativ 5% din totalul repartizat la nivelul țării, pentru unitățile sanitare, care în anii precedenți nu au beneficiat de credite bugetare cu această destinație, astfel: Spitalul Municipal Medgidia - 1,36 miliarde lei; Spitalul de ortopedie, traumatologie și recuperare medicală Eforie Nord - 4 miliarde lei; Spitalul Municipal Mangalia - 1 miliard de lei; Spitalul Clinic de recuperare, medicină fizică și balneologie Eforie Nord - 2,8 miliarde lei.

În baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 867 din 2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și din administrarea Ministerului Sănătății și familiei în domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene respective, imobilele Spitalului Clinic județean de urgență Constanța, compuse din construcții și terenuri aferente se află în administrarea Consiliului județean Constanța.

Conform Legii nr. 99 din 2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70 din 2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, la art. 4 se stipulează că președinții consiliilor județene și primarii comunelor, orașelor și municipiilor și ai sectoarelor municipiului București asigură sumele necesare pentru cheltuieli de întreținere și gospodărire, reparații, consolidare, extindere, modernizare și finalizare a unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație din bugetele locale.

În funcție de derularea procesului bugetar, de eventuale majorări ale creditelor bugetare aprobate cu această destinație, prin rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, se va avea în vedere și solicitarea Spitalului Clinic județean de Urgență Constanța.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat. Dacă tot facem efortul să stăm cu mult peste program, haideți să ne limităm și la timpii prevăzuți în Regulament, de maxim trei minute dezvoltare răspuns și maxim două minute intervenție.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

 
 

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Vă mulțumesc, doamnă președinte, și tuturor celor de față vă cer scuze pentru această scurtă intervenție.

Mulțumesc, domnule ministru, pentru promptitudinea răspunsului dumneavoastră. Cu regret trebuie să vă spun că nu mă satisface.

Înțeleg că acest proiect care forțamente, având în vedere amploarea sa trebuia să se desfășoare pe patru ani, în baza unui contract cu un mare grup din Israel, înțeleg, deci, că acest contract urmează să cadă.

Am să spun numai două lucruri, incitat de poziția extrem de judicioasă, de altfel, a domnului prim-ministru, cu câteva momente mai în urmă. Nu este vorba numai de un proiect local. Este vorba de cel puțin două apecte care vizează politica și strategia ministerului pe care îl conduceți.

Primul aspect. În România sunt 350 de spitale. Majoritatea acestor clădiri sunt într-o situație destul de precară, atât în ce privește clădirea propriu zisă, cât și instalațiile, precum și dotările.

Există, de asemenea, în politica ministerului dumneavoastră, și aceasta o știu din partea domnului Cinteză, chiar de la audierile din decembrie, un punct extrem de important: acreditarea spitalelor. Ce înseamnă acreditarea spitalelor dacă ministerul și statul care este, practic, proprietarul acestor spitale, în 99% din cazuri nu are încă un program coerent național de reparații.

Sunt zeci de spitale în țară cu reparații începute sau clădiri începute și neterminate. Ați dat 9 miliarde județului Constanța la vreo 5, 6 clădiri care se vor trena ani de zile. Vă dau exemplul Spitalului Fundeni, de 16 ani în reparații, Spitalul Municipal, de asemenea. Deci, este vorba de o strategie care, după părerea mea, nu funcționează cum ar trebui.

Al doilea aspect extrem de important: proiectul de la Constanța este primul proiect în care s-a angajat un mare grup occidental. Grupul Baran a făcut aeroporturi, autostrăzi, porturi, are cifră de afaceri de zeci de miliarde de euro. Este primul proiect care vine în România pe o formulă de cofinanțare în sistem public privat. 26 de miliarde a dat Consiliul județean, ministerul, cum bine ați menționat anul trecut, 49. Grupul Baran este angajat prin contract să cofinanțeze cu până la 30%, la cererea părții române. Contractul a mers bine anul trecut. Pe aceste principii acum cade.

Ce răsunet va avea pe piața financiară mondială în lumea în care se învârt tehnicienii și oamenii de finanțe ai Grupului Baran vă las pe dumneavoastră să judecați și singur.

Sunt foarte dezamăgit! Sunt foarte dezamăgit, mai ales că, din cei 185 de miliarde, pe linie politică ni se promiseseră în decembrie 25 de miliarde pentru prima parte a anului și în funcție de cum va merge bugetul, încă 25 de miliarde la rectificare. Județul primește 9 miliarde, iar Spitalul județean nimic.

Vă dați seama, sunt clauze în contract care vor lovi tare în partea română, lăsând răsunetul pe piața mondială financiară și în lumea partenerilor din Israel.

Îmi pare foarte rău, poate că n-ar fi rău să reevaluați situația chiar la fața locului.

Oricum, eu vă mulțumesc și vă cer scuze pentru ora întârziată și pentru tonul, cumva, afectat de emoția acestui tip de răspuns.

Încă o dată mii de mulțumiri, domnule ministru.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircea Giurgiu. Răspunde tot domnul secretar de stat Ervin-Zoltán Székely.

Vă așteptăm la microfon, domnule secretar de stat. Trei minute.

 

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind eliberarea medicamentelor compensate și gratuite, cu sau fără contribuție personală în județul Cluj, vă comunicăm următoarele: Casa Națională de Asigurări de Sănătate monitorizează în permanență modul de eliberare a medicamentelor în regim gratuit și compensat în toate unitățile farmaceutice care au contract cu casele de asigurări la nivel teritorial.

Conform datelor colectate și actualizate vă putem informa că în județul Cluj își desfășoară activitatea un număr de 130 de farmacii, în contract cu Casa de Asigurări a județului Cluj, din care 24 eliberează medicamente gratuite și compensate.

Această situație a fost generată de faptul că 30 de farmacii și-au epuizat deja fondul anual și alte 76 de unități farmaceutice și-au epuizat plafonul pe trimestrul II al anului în curs.

Pentru medicamentele care se eliberează în cadrul programelor naționale de sănătate, de exemplu diabetul, sumele prevăzute sunt alocate separat de sumele destinate medicamentelor prescrise în regim compensat din tratamentul ambulatoriu, iar medicamentele se eliberează prin farmaciile cu circuit închis.

Eliberarea medicamentelor prescrise pentru tratamentul celor patru boli cronice se face doar prin farmaciile selecționate, ca urmare a negocierii adaosului comercial, prin majorarea valorii de contract obținută de aceste farmacii.

Acesta este motivul pentru care se eliberează, în continuare, medicamente pentru cele patru boli cronice.

Aspectele semnalate se află în atenția conducerii Ministerului Sănătății, urmărindu-se identificarea urgentă a modalităților de rezolvare, în sensul realizării stabilității financiare în sistemul sanitar și al eliminării divergențelor stărilor conflictuale și blocajelor.

În sensul celor menționate mai sus și în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 150 din 2002 privind organizarea și funcționarea sistemului asigurărilor sociale de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, a fost elaborată lista cu domeniile comune internaționale pentru medicamentele de uz uman, de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu, cu și fără contribuție personală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 235 din 2005. La elaborarea acestei liste s-a ținut seama de criteriile elaborate de către comisia de strategie terapeutică a Ministerului Sănătății privind includerea medicamentelor în sistemul de rambursare privind serviciile asigurărilor sociale de sănătate.

Modificarea în regim de urgență a sistemului de compensare a medicamentelor a fost impusă de necesitatea echilibrării din punct de vedere financiar a sistemului sanitar.

În legătură cu nemulțumirile privitoare la noul sistem de compensare a medicamentelor menționăm că ministerul are în vedere simplificarea acestuia, fiind elaborat un plan în acest sens. În plus, demararea în maximum două luni a programului de licitații ar putea determina o scădere a prețului medicamentelor în farmacii.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Problema cu care se confruntau bolnavii din județul Cluj în ceea ce privește eliberarea medicamentelor gratuite și compensate, acum două săptămâni și săptămâna trecută încă nu era rezolvată. Așa că vă rog să aveți în vedere rezolvarea acestei probleme foarte grave cu care se confruntă bolnavii din județul Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Răspusul la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Răspunde secretarul de stat Cătălin Ionel Dănilă.

Poftiți, aveți cuvântul.

 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Răspunsul la interpelarea adresată domnului Gheorghe Barbu de către domnul deputat Ștefan Baban, referitoare la aplicarea legii de către organele de control ale ministerului, avem de formulat următorul răspuns: în data de 6 aprilie 2005, inspectorii de muncă din cadrul inspectoratului teritorial de muncă Botoșani a efectuat un control de fond la S.C. Rapsodia Conf S.A. Botoșani, în limitele de competență stabilite de Legea nr. 108/1999 pentru înființarea și organizarea inspecției muncii, republicată, și Hotărârea Guvernului nr. 767/1999.

În urma controlului efectuat s-a întocmit procesul-verbal de control și procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor.

Societatea își desfășoară activitatea cu 883 de salariați, din care 694 sunt femei, astfel: 880 de salariați au normă întreagă și 3 sunt încadrați cu contracte individuale de muncă cu timp parțial, înregistrate la I.T.M. Botoșani.

Din documentele prezentate de angajator s-a constatat că în cazul salariatului Glas Alexandru, cu vârsta sub 18 ani, angajat din data de 07.10.2004, angajatorul nu a respectat prevederile legale referitoare la regimul de muncă al minorilor, în sensul că în perioada 1 ianuarie 2005 - 27 ianuarie 2005, conform foii colective de prezență, acesta a fost pontat cu câte 8 ore lucrate și 8 ore suplimentare efectuate în ziua de sâmbătă, 22 ianuarie 2005, fapt ce contravine art. 109 din Codul Muncii.

Prin urmare, fapta angajatorului de a încadra în muncă minori cu nerespectarea condițiilor legale de vârstă sau folosirea acestora pentru prestarea unor activități cu încălcarea prevederilor legale referitoare la regimul de muncă al minorilor s-a sancționat în cazul de față cu avertisment conform Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

De asemenea, în cazul salariatului Bălăceanu Alexandru, cu vârsta sub 18 ani, s-a constatat că acesta era angajat din data de 1 martie 2005, cu toate că din documentele de evidență zilnică aferente lunii februarie 2005 reiese faptul că presta activitate în cadrul societății din 7 februarie 2005.

Față de cele prezentate, fapta angajatorului de a primi în muncă persoane pentru care nu au fost întocmite contracte individuale de muncă s-a sancționat în cazul de față cu amendă contravențională de 20 de milioane de lei, în baza art. 276 alin. 1 lit. d) din Codul Muncii.

Referitor la zilele de sărbători legale în care nu se lucrează, precizăm: din verificarea foilor colective de prezență s-a constatat, prin sondaj, că în data de 1 Decembrie 2004, Zi Națională, salariații societății au desfășurat activitate, fiind prezenți la programul normal de lucru, încălcându-se astfel prevederile art. 134 din Codul Muncii, faptă pentru care societatea a fost sancționată contravențional, conform art. 276 alin. 1 lit. f) din Codul Muncii, cu amendă în valoare de 50 de milioane.

Constatări referitoare la programul de lucru: activitatea este ținută într-un singur schimb, programul normal de lucru desfășurându-se zilnic între orele 6,00 și 14,30, de luni până vineri, iar în cele două zile de sâmbătă, pe lună, între orele 7,00 și 15,00, duminica fiind zi de repaus. Personalul TESA lucrează de luni până vineri, câte 8 ore pe zi.

Am să încerc să scurtez un pic răspunsul, îl veți primi în scris.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Chiar vă rog.

 
 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

S-a constatat că pentru doamna Iosub Ana, fostă salariată a societății, nu s-au achitat cele 58 de ore de muncă suplimentare efectuate în perioada 1 decembrie 2004 - 15 martie 2005, prestate în zilele de sâmbătă. La verificarea statelor de plată din perioada 1 aprilie 2002 și 31 decembrie 2004 s-a constatat că salariata Cosmiuc Ursache Sanda a acumulat un număr de 640 de ore, evidențiate în rubrica "învoiri", fără ca în dosarul personal al acestei salariate să se regăsească documente justificative.

Salariile de bază sunt stabilite cu respectarea prevederilor Hotărârilor de Guvern nr. 2.346 din 2004.

Aș sări iarăși peste niște amănunte. Trebuie menționat că angajatorul a fost sancționat cu avertisment în temeiul art. 5 alin. a) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, pentru nerespectarea dispozițiilor art. 10 alin. 2 din Legea nr. 130/1999, cu modificările și completările ulterioare, privind obligativitatea de a prezenta lunar dovezile din care să rezulte plata contribuțiilor sociale, faptă care constituie contravenție și se sancționează conform art. 14 din Legea nr. 130/1999.

Față de cele prezentate s-au dispus în sarcina angajatorului următoarele măsuri obligatorii, cu termene concrete de îndeplinire: clarificarea situațiilor celor 18 salariați care se află în faza de cercetare disciplinară, nominalizați în anexa III a procesului-verbal de constatare, urmând ca angajatorul să depună la I.T.M. Botoșani documentația necesară, respectând prevederile legislației în vigoare; angajatorul se angajează să respecte cu strictețe prevederile legale referitoare la regimul de lucru al salariaților minori; completarea registrelor generale de evidență a salariaților, cu respectarea dispozițiilor art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 247 din 2003; desemnarea de către angajator a unei persoane care să efectueze operațiunile de înscriere în aceste registre, pentru că nu aveau pe cineva care să completeze registrele generale de evidență a salariaților; angajatorul va înregistra obligatoriu numărul de ore în care salariații prestează activitate conform realității și va supune această evidență controlului inspecției muncii; va respecta cu strictețe prevederile art. 134 din Codul Muncii referitoare la sărbătorile legale.

În cazul doamnei Iosub Ana, fostă salariată a societății, angajatorul va efectua plata drepturilor bănești pentru munca suplimentară prestată în perioada 1 decembrie 2004 - 15 martie 2005 în beneficiul societății, precum și pentru concediile de odihnă aferente anilor 2003 - 2004, acordate, dar neefectuate și totodată va prezenta I.T.M. dovada achitării către beneficiar a acestor sume de bani; angajatorul va respecta dispozițiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale cu privire la plata indemnizațiilor restante pentru incapacitate temporară de muncă pentru toți salariații aflați în această situație.

Față de cele prezentate mai sus, considerăm că reprezentanții instituției au efectuat controlul în limitele de competențe stabilite de Legea nr. 108/1999 și, de asemenea, au stabilit și aplicat în mod corect contravențiile.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii?

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Îmi pare rău că este timpul foarte înaintat, doamnă președintă, dar am să abuzez o jumătate de minut.

Cu tot respectul, domnule secretar de stat, sigur că există lege, sigur că ea trebuie aplicată în spiritul și litera ei. Din păcate, la I.T.M. Botoșani (și eu voi cere totuși în continuare o anchetă asupra activității acestui inspectorat teritorial de muncă), pentru că eu, de fapt, nu v-am reclamat ceea ce au făcut cei de la Rapsodia Conf, eu v-am spus că este o stare de lucruri negativă la acest inspectorat teritorial de muncă.

Vreau numai să fac două precizări, doamnă președintă, ca să vedeți cum se aplică legea în România. Una, că au lucrat pe 1 Decembrie, într-adevăr, dar li s-a dat drumul la oameni, pe o înțelegere scrisă, pe care am și depus-o la dosar, la domnul secretar de stat, o are la dumnealui (în seara asta, e adevărat), de pe 19 decembrie până pe10 ianuarie, să stea acasă, să-și facă Sfintele Sărbători, pentru o zi! în înțelegerea celor două părți: sindicate și patronat. Iar a doua chestiune, cu tânărul acela de 17 ani care a fost admis la muncă, este vorba de o familie de 8 persoane. Probabil că dumneavoastră știți, doamnă președintă, foarte bine că Botoșaniul este un județ sărac, cu locuri de muncă relativ puține, dacă nu chiar foarte puține, că industria confecțiilor în lohn este, în cea mai mare parte cea care absoarbe forța de muncă din municipiul Botoșani. Deci, e vorba de o familie de 8 persoane, cum vă spuneam: mama, tata și încă 6 copii. Din aceste 8 persoane, 5 persoane își câștigă existența, în frunte cu mama, la această întreprindere, iar cel mai mic, prâslea, care are 17 ani, nu întâmplător era băgat la lucru, fiindcă, altfel, din ce-mi spunea și mie, că a fost în audiență la mine mama copilului: "Doarme acasă, dacă nu-l iau cu mine odată, împreună cu ceilalți!"

Dar, mă rog, așa știm noi să aplicăm legea în România... Vă mulțumesc totuși pentru înțelegere.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Și aștept un răspuns care să ne arate și activitatea I.T.M.-ului, domnule secretar de stat. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

E în regulă, mulțumim.

 
Aurel Vlădoiu

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD. Vă rog, domnule secretar de stat, maxim 3 minute.

 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Mulțumesc.

Răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Aurel Vlădoiu e referitor la inexistența unui cămin de bătrâni în județul Vâlcea.

Administrarea și finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice revine autorităților locale pe raza cărora se află așezământul respectiv sau autorităților județene. Din bugetul de stat se pot cofinanța cheltuielile de investiții și reparații pentru unitățile de asistență socială din zonele defavorizate și alte cheltuieli stabilite prin legile bugetare anuale.

Deoarece în bugetul anului 2005 nu a fost prevăzută nici o sumă alocată unor lucrări cu această destinație, se pot identifica alte surse de finanțare, la care Consiliul local al comunei Milcoiu din județul Vâlcea, în proprietatea căruia se află clădirile ce au nevoie de lucrări de reabilitare în vederea înființării unui cămin pentru vârstnici poate apela.

Și avem Fondul Național de Solidaritate, înființat prin Ordonanța nr. 118/1999 aprobată prin Legea nr. 366/2001. Pentru a accesa acest tip de finanțare, este nevoie de întocmirea unei documentații, care cuprinde: notă de fundamentare, memoriu justificativ, deviz estimativ, investigații sociale de colectivitate. Direcția de muncă, solidaritate socială și familie a județului Vâlcea colaborează cu solicitantul, în vederea întocmirii corecte și complete a documentației și o înaintează ministerului pentru analiză și promovarea unui proiect de hotărâre a Guvernului.

O altă modalitate este accesarea unor finanțări din fonduri externe. Pentru aceasta este nevoie de elaborarea unui proiect de reabilitare a clădirilor menționate, cu scopul înființării unui cămin pentru persoane vârstnice. Acest proiect este posibil să obțină finanțare, în cadrul unui program negociat în prezent cu reprezentanții Băncii Mondiale, destinat reabilitării și construcției de noi așezăminte pentru persoane vârstnice.

În acest sens, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei a transmis, la începutul lunii aprilie 2005, o adresă prin care se solicită consiliului județean să faciliteze realizarea de către Direcția de asistență socială și protecție a copilului a unei evaluări a nevoilor de reabilitare a căminelor existente și a propunerilor de noi construcții de către Direcția de asistență socială și protecție a copilului. Datele colectate de minister vor constitui baza discuțiilor privind finanțările posibile în cadrul programului susținut de Banca Mondială.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat? Nu este obligatoriu să interveniți, numai dacă doriți.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

O secundă, numai.

 
 

Doamna Daniela Popa:

O informație suplimentară, sigur, sau un comentariu.

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Da, sunt mulțumit în mare parte de răspunsul dat de domnul secretar de stat. Vreau să îl informez că, din 2004, am preluat, fiind prefect, aceste blocuri de la Administrația Domeniilor Statului la consiliul local al comunei Milcoiu. Comuna Milcoiu nu poate să asigure cofinanțarea, întrucât este o comună săracă și nu au fonduri. În decembrie 2004, s-a aprobat o sumă de 7 miliarde de lei de la Guvernul României, dar au fost refuzați de către consiliul județean, întrucât au spus că nu mai pot să-i cheltuiască, pentru că era timpul foarte scurt, și pentru licitații, și s-a refuzat suma de bani.

Deci, există toată documentația la Ministerul Muncii, numai trebuie să găsim, zicem noi, soluții și să finanțăm acest cămin. Pentru că ei stau într-o mănăstire și pot să fie scoși în stradă din zi în zi, stau numai prin bunăvoința Episcopului de Vâlcea. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc pentru intervenție, domnule deputat.

 
Mircia Giurgiu

Domnule deputat Mircia Giurgiu, doriți să se dezvolte răspunsul sau numai în scris?

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Nu știu cât e de lung.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Nu este prea lung.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, domnule secretar de stat, răspunsul pentru domnul deputat.

 
 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Răspunsul pentru domnul deputat Mircia Giurgiu, referitor la memoriul Asociației foștilor soldați de la detașamentele de muncă forțată din România, voi fi foarte scurt.

Legea nr. 309/2002, act normativ cu caracter reparatoriu, se referă la acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii în perioada 1950-1961, și anume: o indemnizație lunară neimpozabilă pentru fiecare lună de stagiu militar efectuată în cadrul Direcției generale a serviciului muncii; asistență medicală și medicamente în mod gratuit, atât în tratament ambulatoriu, cât și în timpul spitalizării; scutirea de plata taxei de abonament la radio și televizor. Soția celui decedat, din categoria celor care au efectuat stagiul militar la D.G.S.M., beneficiază de o indemnizație lunară egală cu 50% din indemnizația ce s-ar cuveni soțului decedat, dacă ulterior nu s-a recăsătorit. Nivelul indemnizațiilor acordate în baza Legii nr. 309/2002 se indexează anual prin hotărârea Guvernului, în funcție de evoluția indicelui prețului de consum.

Având în vedere că plata drepturilor stabilite de acest act normativ nu se face din bugetul asigurărilor sociale, urmează ca împreună cu instituțiile centrale implicate să se analizeze oportunitatea acordării de noi facilități, în funcție de resursele financiare ce pot fi puse la dispoziție în acest scop, precum și de obiectivele asumate de Guvern prin Programul de guvernare pentru perioada 2005-2008.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Este vorba despre acele persoane care au fost trimise forțat la muncă în timpul stagiului militar, au lucrat câte 3 ani în mine, la construcția de căi ferate și au dus-o foarte greu. Și, pentru aceasta, vă rog, dacă se poate să căutați să rezolvați solicitările lor. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Urmează răspunsurile din partea Ministerului Economiei și Comerțului.

Domnul deputat Petru Călian? Nu este în sală și solicităm să se transmită răspunsul în scris.

 
Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache este prezent în sală.

   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Am o rugăminte, din cele două interpelări, numai cea referitoare la Sidex să se dezvolte și pe cealaltă să o primesc în scris.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Deci, strategia economică a producției de bunuri materiale pe termen scurt și mediu va primi răspuns în scris, urmează răspunsul la interpelarea privind situația postprivatizare a Sidex Galați.

Domnul secretar de stat Cornel Chiriac, din partea Ministerului Economiei și Comerțului.

 
 

Domnul Cornel Chiriac:

E foarte bine așa, pentru că răspunsul la prima este dezvoltat, este deja pe vreo 5 pagini, o să-l primiți în scris, e clar.

Procesul de privatizare al Combinatului Siderurgic Sidex Galați a fost integral coordonat de către Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului, în prezent, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, inclusiv în ceea ce privește monitorizarea postprivatizare a perioadei incluse în contractul de privatizare semnat cu reprezentanții Grupului L.N.M. ISPAT.

Ministerul Economiei și Comerțului, ca instituție autoare și coordonatoare a programului de restructurare a siderurgiei românești, a propus și insistat în cadrul negocierilor de privatizare ca investitorul L.N.M. Holding ISPAT să-și asume prin contract un plafon investițional suficient de ridicat, pentru a se asigura viabilitate financiar-economică a combinatului la nivelul criteriilor europene într-un interval de timp cât mai redus. Acest lucru, completat de unele măsuri organizatorice și manageriale proprii Grupului L.N.M. Holding, au condus la rentabilizarea combinatului siderurgic, începând cu anul 2003.

În ceea ce privește activitatea comercială de la Sidex, aceasta este circumscrisă strategiei de marketing a Grupului Mittal Steel, primul mare producător mondial de oțel și cu vastă experiență pe piața mondială a oțelului.

În contextul eforturilor generale privind procesul de aderare a României la Uniunea Europeană, Ministerul Economiei și Comerțului acționează potrivit prerogativelor sale, în sensul unei practici comerciale corecte de piață liberă pentru toți operatorii comerciali din industrie. În acest sens, în cadrul întâlnirilor periodice cu reprezentanții Mittal Steel Galați, sunt analizate aspectele principale privind derularea procesului de restructurare-viabilizare, inclusiv modul în care se derulează livrările combinatului pe piața internă și export. Piața românească a oțelului este o piață liberă, fără restricții și concurențială, datorită eliminării complete a taxelor vamale încă din anul 2002, la importurile din statele Uniunii Europene, CEFTA și alte state cu care există acorduri comerciale bilaterale.

Din constatările rezultate în baza analizelor efectuate, Mittal Steel Galați practică prețuri pentru export apropiate de cotația pieței zonale, iar pe piața internă prețuri comparabile cu prețurile produselor echivalente importate din țările cu care România are acorduri multi sau bilaterale. De menționat că spațiul comercial sud-est european, în care se găsește și Combinatul siderurgic de la Galați, este influențat negativ de prețurile produselor siderurgice provenite din țările exsovietice, total deformate de subvențiile acordate producătorilor.

Și în continuare Ministerul Economiei și Comerțului își propune să acorde o atenție deosebită și să intervină, după caz, cu măsuri specifice, în urmărirea și monitorizarea activității comerciale a operatorilor economici din industrie și alinierea conduitei acestora la disciplina de piață liberă europeană. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Costache Mircea:

În parte, răspunsul a atins una dintre problemele puse de noi în interpelare, și anume, a comportamentului discreționar și abuziv al S.C. Mittal Steel S.A., cum i se spune acum, fostă ISPAT Sidex, fostă Combinatul siderurgic Galați, dar nu s-a spus, corect și concret , de ce totuși statul român nu reușește să protejeze societățile comerciale dependente de produsele Mittal Steel și care sunt obligate să cumpere cu 620 de dolari tona de tablă groasă în România, în timp ce Mittal Steel vinde cu 500 de dolari tona de tablă groasă, același produs, în China? Mi se pare că nu găsim echivalent în alte state, în Polonia, în Cehia, în cele care s-au desprins din același sistem și care au procedat la privatizări ale unor combinate de același profil, în care partenerul străin, cel care a preluat combinatul, să practice prețuri discreționare, să pună în inferioritate consumatorii de pe piața internă, iar statul respectiv să nu găsească metode de protejare a industriei proprii.

Eu am zis acolo, așa, mai afectiv, că muncitorii care au suportat până în 1989 privațiuni pentru a construi combinatul, mai suportă acum privațiuni și groaza pierderii locului de muncă, pentru că fac față cu greutate dificultăților de aprovizionare cu materie primă de la Mittal Steel, fostă ISPAT, fostă Combinatul siderurgic Galați.

Răspunsurile învăluitoare sunt bune, ne aflăm în sfera politicii, putem servi la ore târzii "politică și delicatese", dar realitățile sunt mult mai dure. Întâlnirile noastre cu managerii unor societăți comerciale ne pun în fața acestor realități, care așteaptă răspunsuri mai concrete. Mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, dacă doriți?

 
 

Domnul Cornel Chiriac:

Eu pot să vă spun că noi avem acord de liber schimb cu 31 de state, se poate cumpăra sub prețul lui Mittal Steel, dacă putem să-i facem concurență, putem interveni foarte puțin în ceea ce privește prețul lui Mittal Steel, dar, din comparațiile pe care le-am făcut, să știți că prețul de pe piața românească este corect, este în acord, este sub prețul pe care îl găsim pe piața europeană. N-am reușit să găsim produse sub prețul lui Sidex.

Noi am dori să găsim lucrul acesta și să introducem concurența la nivelul Sidex. Sidex, este adevărat, este jucător unic pe piața românească, poate să-și permită, dar nu l-am găsit în defect încă, în ceea ce privește prețul comunitar.

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Să nu aibă comportament de monopol! Să luăm în calcul și facilitățile pe care le are, fiscal și nu numai!

 
 

Domnul Cornel Chiriac:

Știm ce a avut, nu aparține actualului Guvern, cu părere de rău.

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu aparține actualului Guvern, dar aparține României!

 
 

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Mulțumesc mult de tot, domnule secretar de stat.

Astăzi, din cele 42 de interpelări, la 3 s-a cerut amânarea răspunsurilor, 39 s-au soluționat, într-o ședință maraton care a depășit ora 20,30. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă rog să luați act de protestul meu, în legătură cu următorul aspect: afară a fost anunțat că primesc răspuns în seara asta și pentru asta am și stat, de la Ministerul Finanțelor, și dumneavoastră, după două ore ați anunțat că cere amânarea. Să scrie afară această chestiune! Și eu îmi gestionez timpul cum cred eu de cuviință, să nu-mi facă cineva mie programare!

 
 

Doamna Daniela Popa:

Este în regulă.

Vă mulțumesc, închidem ședința, o seară bună.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 20,33.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 4 iulie 2020, 12:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro