Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
23-11-2022
09-06-2021 (joint)
11-05-2021
Video archive:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 24-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 24, 1996

6. Dezbateri; proiectul de Lege pentru privatizarea societăților bancare cu capital majoritar de stat

Domnul Marțian Dan:

................................................

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem la discutarea proiectului de Lege pentru privatizarea societăților bancare cu capital majoritar de stat, punct de pe ordinea noastră de zi, pe care am început să-l discutăm ieri.

Domnule profesor Albu,

În legătură cu dezbaterea noastră de ieri, dacă ați primit propuneri de a introduce, de a examina anumite amendamente, sau alte elemente suplimentare? Dacă nu, evident că... Poftiți.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

N-am primit alte amendamente, însă propun, dată fiind discuția de ieri, să acceptăm formularea unor noi amendamente, chiar în plenul Camerei Deputaților, cu adresă precisă însă la articolele și alineatele legii care s-a votat în cele două comisii permanente.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem atunci la examinarea proiectului de lege.

Dacă în legătură cu titlul propus pentru proiectul de lege sunt ceva observații? Nu sunt.

Domnule Ruse,

Vă rog să poftiți la tribună.

Domnul deputat Ruse Corneliu.

Domnul Corneliu Ruse:

Inainte de a face propunerea de amendare a titlului, aș vrea să-i spun domnului profesor, că încă de aseară, cum ați hotărât dumneavoastră și cum ați propus dumneavoastră, domnule președinte, am avut amendamentele pregătite, dar domnia sa, împreună cu reprezentantul inițiatorilor, au părăsit clădirea aceasta și nu au dorit să țină absolut nici o comisie.

Asta, pentru adevăr.

Având în vedere că majoritatea societăților comerciale cu profil bancar au emis acțiuni care au fost vândute în decursul celor 4-5 ani de când ele s-au transformat în societăți bancare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31 și Legii nr. 33/1991, și având în vedere că nici expunerea de motive, nici proiectul de lege nu ne spun exact care este cota particulară, privată din capitalul social existent, actualizat sau neactualizat, și datorită faptului că 30% din cota deținută de societățile comerciale bancare se află în proprietatea Fondurilor Proprietății Private, în conformitate cu prevederile Legii nr. 58/1991, vă propun următoarea titulatură pentru această lege: "Lege privind trecerea în proprietate privată a capitalului de stat deținut în societățile comerciale bancare de către Fondul Proprietății de Stat".

Deci, numai aceste acțiuni sunt supuse procesului de privatizare - acțiunile deținute de către Fondul Proprietății de Stat, nicidecum acțiunile care sunt deținute de terțe persoane fizice, sau juridice, care au cumpărat acțiuni, în urma emisiunilor de acțiuni, făcute de către Banca Comercială, și știți că au fost trei sau patru rânduri de emisiuni bancare, sau Banca Agricolă, sau alte bănci care au făcut emisiuni bancare. Cred că acesta este titlul adecvat pentru această lege, mai ales că, deja 30% din capitalul societăților bancare se află în mâini particulare, în mâinile celor 2 milioane și jumătate de mici acționari, care dețin, au investit cupoanele de privatizare și certificatele de privatizare, deci, într-un cuvânt "instrumentele de privatizare", în Fondurile Proprietății Private.

Deci, aceasta este propunerea mea și o înaintez dumneavoastră, domnule președinte, sau comisiei.

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog să-mi dați amendamentul, dacă l-ați redactat.

Alte observații dacă sunt, în legătură cu titlul acestui proiect de lege? Nu sunt. Atunci, rog inițiatorul și comisia, să ne spună opinia în legătură cu propunerea pe care a formulat-o domnul deputat Corneliu Ruse.

Domnul Marin Dan Stelian:

Domnule președinte,

Mie-mi pare rău că n-am înțeles ce amendament a formulat domnul deputat Ruse la titlul legii..., pentru că, toate cele 5 societăți bancare sunt cu capital de stat.

Domnul Corneliu Ruse (din sală):

Cu capital majoritar de stat!

Domnul Marin Dan Stelian:

... cu capital majoritar de stat.

În Uniunea Europeană se consideră că o societate este cu capital de stat, în momentul când statul deține controlul, respectiv 50% plus o acțiune; se consideră că este cu capital particular, în momentul când capitalul particular deține controlul, respectiv 50% plus o acțiune. Deci, este corect. Putea să propună aici să eliminăm "cu capital majoritar", să eliminăm, ca să ne încadrăm în definițiile europene. Eu n-am înțeles de la dumneavoastră, probabil că dumneavoastră ați ridicat probleme în legătură cu art. 1 alin. 2 și hai să lămurim această problemă. Dar n-am ajuns acolo și...

Eu vreau să dau lămuriri în legătură cu art. 1 alin. 2, înainte să-l dezbatem.

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă dorește? Domnul deputat Gheorghe Ana are cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinse doamne și domni deputați,

Titlul legii, așa cum a fost acceptat de cele două comisii permanente, răspunde problematicii tratate de legea în dezbatere. Noi supunem prin această lege privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat. Suntem de acord că în România, în prezent, nu avem bănci cu capital integral de stat, cu excepția băncii mame, băncii de emisiune, Banca Națională, care este o instituție specială și este organizată și funcționează, de asemenea, printr-o lege specială.

Cu alte cuvinte, cele care au defalcată partea de 30% au rămas cu partea majoritară de 70%, cele care au emis acțiuni, așa cum se referă colegul nostru, în nici un caz, deocamdată, la băncile cu capital majoritar de stat, acțiunile plasate în sfera privată nu au ajuns să dețină majoritatea. Și atunci, iatăargumentele pentru care comisia vă propune să acceptați formularea titlului legii, așa cum este ea stabilită.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat opinia, și a inițiatorului, și a comisiei, ea ne duce la ideea de a adopta titlul așa cum figurează el și în varianta de la Senat. Domnul deputat Corneliu Ruse propune un alt titlu, și anume: Lege privind trecerea în proprietate privată a capitalului de stat deținut în societățile comerciale bancare de către FPS.

Potrivit regulamentului, prima dată am să vă supun votului propunerea comisiei, iar ea constă în a păstra titlul care există și în varianta Senatului.

Cine este pentru adoptarea titlului în varianta de la Senat? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? 1 abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat titlul din varianta Senatului, cu care și comisia a fost de acord.

În aceste împrejurări, trecem la Capitolul I, nu mai este cazul să supun votului propunerea de amendare formulată de domnul deputat Corneliu Ruse pentru titlul legii. Dacă în legățurăcu titlul propus pentru acest capitol dorește cineva să ia cuvântul? Nu sunt doritori, vi-l supun la vot așa cum figurează el în varianta venită de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul Cap. I.

Trecem la examinarea art. 1.

Avem, din partea comisiei, propuneri de amendare a alin. 2 al acestui articol. Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul pe marginea lui? Domnul deputat Birtalan. Și domnii Bud, Ruse și Cristea.

Aveți cuvântul, domnule Birtalan.

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Înainte să trec la observațiile pe care le am la acest art. 1, cu tot respectul pe care vi-l port, aș dori să vă reamintesc că avem un regulament al Camerei Deputaților, pe care, vrem-nu vrem, al trebui să-l respectăm șiîn ultimele zile ale activității noastre. Și nu pot să trec peste prevederile regulamentare, care ar trebui să fie legea noastră de bază în funcționare.

Art. 128 este cât se poate de clar și fără discuții, spune în felul următor, dacă îmi permiteți: "Camera Deputaților lucrează legal în prezența majorității deputaților." Vă rog frumos uitați-vă în sală, în partea stângă sunt vreo 30 de persoane, în partea dreaptă vreo 20! Adunați și vedeți cât rezultă din asta!

Cu toate acestea, întrucât eu am încercat să respect regulamentul și chiar procedura de urgență aprobată de Camera Deputaților și am depus în 48 de ore amendamente, conform art. 102 din regulament, doresc să le reiterez aici, în fața dumneavoastră, aceste amendamente apărând într-un raport suplimentar. Dacă îmi permiteți?

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Birtalan Akos:

La art. 1 alin. 2, cred că este miezul problemei în ceea ce privește privatizarea sau neprivatizarea. Și am spus acum neprivatizare, deși voiam să spun naționalizarea prokprietății private.

Ca să mă explic. Întrucât în acest proiect de lege se dorește privatizarea băncilor prin două faze, și anume prin majorarea capitalului privat din societățile bancare și, în faza a doua, prin vânzarea părții deținute d estat, eu consider că este absurd (ca să nu spun un cuvânt mai greu) ca prin acest articol, prima dată, să naționalizăm ceva ce este privat, ca, după aceea, partea privată să fie majorată altfel. Deci, pe românește: astăzi, Fondurile Proprietății Private, cele cinci, dețin cotă și din capitalul social al băncilor (și nu, direct, Fondurile Proprietății, ci cei 15,6 sau 16 milioane de cetățeni în numele cărora, de multe ori, foarte mândru, se vorbea din partea reprezentanților Guvernului). Acești cetățeni - noi, dumneavoastră și ceilalți, din afara Parlamentului - sunt acționari și ar trebui să fie, și nu au fost 4-5 ani acționari!

Cu toate acestea Fondurile Proprietății Private au primit cota de capital social cât se poate de legal. Ministerul Finanțelor, ca reprezentant al statului, a predat capitalul social pe bază de semnături Fondurilor Proprietății Private pentru cetățeni, în proprietate privată acestora. Deci, orice încercare de, se spune, "transfer" sau de către comisie se "consideră transferate" (și o anomalie și mai mare decât transferul, că se "consideră transferate") este un act de naționalizare a proprietății private, ceea ce nu este permis, este împotriva Constituției. Pentru că acolo se spune foarte clar, naționalizarea în ce condiții este permisă și avem și o lege în acest sens.

În afară de acest aspect, economic - și sunt economiști renumiți aici, în banca reprezentanților inițiatorului și a Guvernului - este absurd, când vrem sămajorăm participarea părții private, ca, prima dată, să diminuăm această participare privată, ca, după, aceea, să o majorăm. Vă rog să mi se explice de la acest microfon de ce se dorește această treabă.

Și mai explicit, dacă astăzi, în capitalul social al unei bănci, 30% constituie capital privat, nu este mai ușor să ajungi la 51% capital privat prin creștere de la 30 la 51, deci ai nevoie de 21% majorare, decât să crești de la 0 la 51%? Adică, prima dată să dispară cei 30%, și după aceea să pornești de la 0 la 51%? Cum este mai ușor, ce vrem? Ce vrem?! Din punct de vedere economic, ce vrem noi?!

Deci, eu consider că acest alin. 2 trebuie să fie eliminat din proiectul propus și aceasta este propunerea mea.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Birtalan, dumneavoastră ați ridicat problema cu privire la prezență ș.a.m.d., care este, într-adevăr, o problemă... Eu am crezut că colegii noștri au suficientă demnitate și atunci când își pun semnătura dimineața pe participarea la lucrări, acesta nu este un act pur birocratic, ci este un lucru care angajează onoarea lor, iar cei care au semnat vor participa la lucrări, își vor da concursul la buna lor desfășurare.

Din păcate, vă aduceți aminte, eu am anunțat de dimineață care este prezența și era întrunit, potrivit semnăturilor de pe listele de prezență, cvorumul. Apoi, noi am avut votul la două legi cu caracter organic și la acest vot au participat 245 de colegi, firesc ar fi ca toți aceștia (care și-au înregistrat pentru a doua oară în a ceastă zi participarea la lucrări) să fi menținut aceeași conduită și pentru celelalte segmente ale activității noastre.

Eu cred că dincolo de a formula în această materie reproșuri, care nu spun că nu sunt îndreptățite, ar fi bine ca în primul rând grupurile parlamentare să discute aceste chestiuni. Și, în general, pe linia publicității activității Parlamentului, poate că va trebui și noi, cum există în alte țări obiceiul, să publicăm în ziare de circulație care este participarea la lucrări, voturile date de către parlamentari, în așa fel încât alegătorii din diferite circumscripții să știe și cum participă reprezentanții lor la lucrări și își onorează mandatul, în implicantele lui, și cum votează. Din păcate, la noi, în această privință, nu prea s-au făcut deschiderile necesare.

În aceste împrejurări, eu aș vrea să vă mai dau încă o explicație. Am venit aici și am stat..., 11 minute am ținut degetul pe acest buton, și sunt colegi care stau la întâlnirile lor colocviale de pe coridor, fără să-i deranjeze acest "terorism" sonor la care apelăm și care nu ar trebui, după părerea mea, să fie utilizat într-o instituție parlamentară, decât, ai sunat o dată, foarte bine, a fost o alertare. Dar la noi zgura rutinei și a indiferenței s-a îngroșat extraordinar de mult și prinde cu forța ei comportamentul multora dintre colegi.

În aceste împrejurări, eu nu am ce să fac, nu pot toată ziua să recurg la diferite modalități constrângătoare de a-i aduce aici! Am făcut și fac apel la domnii chestori ca să îi invite, dar cred că în această privință un cuvânt, și încă unul greu, de spus au grupurile parlamentare.

Domnul Ioan Catarig (din sală):

Alegerea prin vot nominal!

Domnul Marțian Dan:

Dar să revenim la problemele legate de amendamente. Au mai fost câteva solicitări de a lua cuvântul.

Urmează la cuvânt domnul deputat Bud, îl rog și pe dânsul să poftească la tribună și după aceea urmează domnul deputat Corneliu Ruse.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnule senator,

Doamnă ministru,

Știm cu toții, cred, din această sală modul în care proiectul de Lege privind privatizarea băncilor, generat de către Guvern, a fost respins de către Senat și apoi, printr-o inițiativă legislativă, pe care, astăzi, o dezbatem și noi în Camera Deputaților, iată că am venit să rezolvăm o problemă foarte importantă. Eu cred că toată lumea de aici este convinsă că această problemă trebuie rezolvată! Numai că atât comisia, cât și inițiatorii trebuie să fie la fel de convinși că această lege trebuie să și treacă, adică, trebuie să fie votată! Eu v-aș ruga să manifestați toată îngăduința față de luările de cuvânt de aici, fiindcă ele sunt foarte importante.

Nu mă voi referi la probleme de procedură, domnule președinte, fiindcă, dacă ar trebui să mă refer, aș solicita acum îngăduința distinșilor mei colegi și inițiatori ai acestei inițiative legislative și asupra unei prevederi din Legea nr. 55, care este foarte des invocată aici. Art. 6 alin. 1 din legea pe care am menționat-o spune foarte clar și imeprativ chiar: "Pentru societățile comerciale bancare Guvernul va prezenta..." "Guvernul" exclude altceva, după mine...

Acum acceptăm aceastăinițiativă legislativă și dorim ca ea să treacă. Eu voi pleda pentru eliminarea acestui art. 1 alin. 2 din textul proiectului de lege și voi reitera argumentele distinsului meu coleg Birtalan Akos. Aș vrea să spun că procedând la această reetatizare a participării de 30% deținută de FPP-uri la capitalul social al societăților bancare cu capital majoritar de stat proiectul de lege încalcă deopotrivă dispozițiile Legii nr. 15/1990 și ale Legii nr. 58/1991, care au consacrat și au statornicit definitiv și irevocabil (aș sublinia acest lucru) un partaj asupra căruia nu se mai poate reveni prin nici o lege ulterioară, întrucât acesta a fost deja efectuat, dispozițiile acestor prime două legi pe care le-am menționat, fiind epuizate, prin aplicarea lor, actele de transfer al cotei de 30% din capitalul social către FPP-uri. O dispoziție legală ulterioară, abrogatorie, neavând obiect!

Nu aș vrea să-i mai rețin pe distinșii mei colegi cu argumente în plus. Ele sunt și pot pleda în favoarea eliminării acestui alineat din textul propus dumneavoastră spre dezbatere.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Ruse, după aceea va urma domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Corneliu Ruse:

Domnule președinte,

În primul rând, am să vă propun reformularea alin. 1 al art. 1 și după aceea am să fac o mică pledoarie privind eliminarea alin. 2 din art. 1.

După cum se știe și toți colegii noștri au spus-o aici înaintea mea, acest proces de privatizare a început încă din 1991, odată cu aplicarea prevederilor Legii nr. 58/1991. Nimeni nu a împiedicat până în momentul de față privatizarea societăților comerciale cu activitate bancară. Prevederile Legii nr. 58 erau destul de clare și se puteau aplica și acestor societăți bancare. Ba, mai mult decât atât, chiar și în Legea nr. 55 din anul trecut s-au făcut mențiuni speciale privind privatizarea societăților bancare, inclusiv prin emiterea de noi acțiuni și vânzarea acestora pe piața valorilor mobiliare.

Din păcate, se încearcă, pentru a nu știu câta oară (vorba unui șlagăr de muzică ușoară), în momentul de față, ca să fie efectuată practic naționalizarea cotei - acesta este termenul corect- deținute de către Fondurile Proprietății Private în temeiul Legii nr. 58 (deci, în temeiul unei legi organice), fără nici o cauză de utilitate publică, așa cum prevede Legea nr. 33 a exproprierii pentru cauză de utilitate publică. Se încearcă pentru a nu știu câta oară naționalizarea sau preluarea capitalului social deținut de către Fondurile Propreității Private din capitalul social al societăților bancare.

În același timp se introduce o noțiune nouă, "privatizarea prin naționalizare, prin etatizare". Cine a mai pomenit așa ceva?! Întâi naționalizezi, după care privatizezi?

Cred că este cel mai ușor, ca să atingi cota de 51% sau 50% plus o acțiune (că așa este corect), să pornești de la acel 30% care se află deja privatizat în mâinile a 2,5 milioane de acționari care au subscris la Fondurile Proprietății Private și au aici acțiuni directe, care sunt administrate de aceste societăți de investiții financiare, cum o să vedem în legea ulterioară pe care o să o discutăm după acest proiect de lege.

Deci, acest lucru, în primul rând, este neconstituțional, justa expropriere pentru cauză de utilitate publică nu există, și nu există nici un principiu economic, financiar viabil care să spune: "Domnule, asta este o linie directoare care noi considerăm că este viabilă și poate să scoată la lumină adevărul și să facă ca societățile bancare din România să fie viabile și să trăiască pe picioarele lor!"

Din păcate, acest lucru nu este demonstrat de proiectul de lege. Ba, mai mult decât atât, se dorește, din câte se pare (dar lucrul nu este ieșit în evidență clar, așa, pentru toată lumea, mai ales pentru cei care nu se pricep și cărora le scapă anumite fenomene esențiale care se întâmplă în sistemul bancar), există anumite dorințe de a avea bănci cu un singur investitor, cu doi, cu trei, cu cinci... Care or fi acești investitori, nu știm! Probabil că este mult mai ușor să administrezi o bancă când ai doi-trei acționari..., cinci, așa cum se propune în proiectul de lege, fiindcă se introduce noțiunea de "investitor strategic", care deține minim 20%, așa este în proiectul de lege, ulterior s-a mai îmbunătățit, între 15-20%. Deci, cinci acționari își vor da mâinile, bineînțeles, pe la spate, și vor hotărî destinele băncii, probabil așa cum s-a întâmplat cu Dacia Felix, cu Credit Bank... Și dumneavoastră știți foarte bine ce s-a întâmplat, nu este nevoie să reiterez eu aici.

Deci, credem noi că nu este nevoie ca această masă de 2,5 milioane de acționari din România să fie expropriați fără nici o justificare, fără nici o despăgubire, așa cum prevede Legea exproprierii. Din acest punct de vedere, credem că trebuie să renunțăm la alin. 2.

Vă propun acum, de asemenea, reformularea alin. 1, care să nu mai lase nici un dubiu asupra principiului privatizării și a ceea ce trebuie să privatizăm: "Pentru continuarea procesului de privatizare, cota de capital alocată prin Legea nr. 58/1991 la societățile bancare, deținută de către Fondul Proprietății de Stat se privatizează conform prezentei legi." Urmând ca alin. 2 să fie eliminat.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule președinte,

Lucrurile cele mai importante s-au spus, aș vrea să remarc, în afară de ce s-a spus până acum, o altă anomalie. Nu mă refer la formularea din raportul comisiei, că: "Se consideră trecute la FPS", pentru că este absurd pur și simplu, dar și la faptul că și într-o astfel de ipostază, această trecere automată în cota FPS, înainte de proiectata reevaluare, conduce la anomalii și mai mari. Proprietari fiind FPP-urile, în numele deținătorilor de acțiuni, chiar și în această ipostază, ei ar fi trebuit despăgubiți normal. Facem compensare cu FPS-ul la valoarea nominală a capitalului social de 30%, după care venim și facem reevaluare, iar noi, FPS-ul, vindem la o valoare de patru-cinci ori mai mare. Doamnă ministru, bănuiesc că aceasta este intenția?

Deci, ceea ce dețin FPP-urile la bănci se primește la societăți falimentare..., adică, tot ceea ce nu a reprezentat interes în procesul de alocare a cupoanelor din economia românească urmează să fie trecut la FPP-uri, ca maculatură, după care să facem reevaluarea a ceea FPS-ul preia de la FPP-uri (respectiv, a societăților bancare, care sunt performante și aducătoare de profituri substanțiale), să reevaluăm și să vindem, repet, la o valoare care... nu am la îndemână informațiile, ca să fac o afirmație foarte exactă, dar bănuiesc că valoarea reală a acțiunilor la bănci, față de valoarea nominală, în momentul acesta, este de cinci-zece ori mai mare.

Este un argument în plus față de ce s-a spus aici, că această procedură nu are nici o logică, dar absolut nici una! Mă rog, poate să existe o logică, de o altă factură... Dar, și economic, și mergând pe ceea ce legile anterioare au precizat fără echivoc, și pe ceea ce spune Constituția vizavi de proprietate - și o spun cu părere de rău că, față de momentul când s-a discutat Constituția și reprezentanți de ai noștri au spus că proprietatea privată nu trebuie numai "ocrotită", că s-ar putea să nu se vrea să fie ocrotită, un astfel de proiect de lege vine să ne confirme această temere, că în Constituția noastră proprietatea privată este "ocrotită"..., dacă se vrea a fi ocrotită, dar uite că în cazul acesta ocrotirea dispare și ceea ce s-a stabilit printr-o lege în mod indiscutabil ca transfer în proprietate privată, constatăm că nu mai este în proprietate privată.

Eu propun , evident, eliminarea în ansamblu a acestui articol, așa cum el a fost formulat.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat intervențiile mai multor colegi, avem următoarea situație: prima dată, propunerea domnului Bitalan Akos, care constă în sugestia de eliminare a alin. 2...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, un singur lucru, vroiam să mai spun ceva!

Domnul Marțian Dan:

Da.

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea ca reprezentantul Ministerului Reformei, doamna ministru Puwak, să vină și să susțină cu argumente - și economice, și în sensul reformei - cel puțin articolul acesta din lege, dacă nu legea în ansamblu. Pentru că vrem-nu vrem, ea se înscrie, așa spun inițiatorii, în programul de reformă al Guvernului și doamna Puwak este reprezentantul Guvernului în această problemă.

Din loja comisiei:

Și inițiatorul să-și spună părerea!

Domnul Marțian Dan:

Imediat, dar prima dată vreau să restabilesc problemele la care inițiatorul, reprezentanții Guvernului și comisia trebuie să ne dea răspunsul.

Prima propunere este, deci, a domnului deputat Birtalan Akos, de eliminare a alin. 2 din cuprinsul art. 1. Aceeași propunere o face domnul deputat Bud.

Domnul deputat Corneliu Ruse ne propune reformularea alin. 1 și eliminarea alin. 2.

Domnul deputat Gheorghe Cristea propune eliminarea art. 1 în integralitatea sa.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

A alin. 2 al art. 1.

Domnul Marțian Dan:

În aceste împrejurări, propunerea dumneavoastră este identică cu cea a domnilor Birtalan și Bud.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

O susțin!

Domnul Marțian Dan:

Acestea sunt problemele care au rezultat din discuțiile pe marginea art. 1. Rog acum punctul de vedere al inițiatorului, o rog și pe doamna Puwak să intervină, pentru că i s-a adresat în mod expres rugămintea să-și spună punctul de vedere, și, evident, după aceea vom asculta și opinia comisiei.

Domnul Marin Dan Stelian:

Domnule președinte,

Am arătat ieri că această inițiativă legislativă a fost semnată de 75 de senatori...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dar nu interesează asta...

Domnul Marin Dan Stelian:

Mă interesează pe mine, nu vă interesează pe dumneavoastră... V-am ascultat...

De la PD au semnat 8 senatori; de la PUNR - 6 senatori; de la Grupul liberal - 3 senatori; de la PNȚCD - 9 senatori; PDAR - 2 senatori; independenți - 2; UDMR - 1; Grupul liberal PSM - l.

Acum, în legătură cu cele ridicate de domnii deputați care au luat cuvântul. Mie îmi pare rău că dumnealor, făcând parte din comisiile de specialitate sesizate în fond, au lipsit la ședința comisiei, unde am clarificat....(Rumoare, vociferări).

Domnule, te-am ascultat și am ascultat prostii!..

Domnul Marțian Dan:

Domnule, eu vă rog....!

Domnul Marin Dan Stelian:

Tac din gură!... și am clarificat toate aceste probleme.

A ridicat cineva problema celor 30 la sută în proprietatea FPP-urilor. Domnilor, să citim Legea 58: FPP-urile administrează, au fost înființate să administreze cota globală - și așa spune în lege - cota globală de 30 la sută din capitalul societăților comerciale cu capital de stat. Această cotă globală de 30 la sută a fost nominalizată în certificatele de proprietate care au fost înmânate fiecărui cetățean. După apariția Legii 55 și ca urmare a inflației, această cotă globală de 30 la sută făcea 18.000 de miliarde de lei. Prin cotele de privatizare stabilite pentru cele 3.900 și ceva de societăți, suma destinată privatizării era de 28.000 de miliarde, deci cu 10.000 de miliarde în plus.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

S-a încălcat legea flagrant.

Domnul Marțian Dan:

Vă rog, liniște!... Dacă doriți să intrați în polemică, de la tribună numai....

Domnul Marin Dan Stelian:

Deci, aceste 28.000 de miliarde în cadrul acestei sume urmau să depună cetățenii cupoanele și certificatele de proprietate. Unii le-au depus la societățile comerciale, alții la FPP-uri, dar în limita cotelor stabilite pentru privatizare la cele 3.900 de societăți.

În al doilea rând, prin Legea 55/1995 privind accelerarea procesului de privatizare s-a stabilit că societățile bancare cu capital de stat se privatizează pe baza unei legi speciale. Și, totodată, s-a stabilit că privatizarea societăților bancare se face prin majorare de capital contra, așa spune acolo în lege, numai în numerar. Ca să vină cineva acum și să spună: "Domnule, acum vrem ca cei care au depus la FPP-uri cupoane să poată să cumpere acțiuni de la băncile comerciale". Nu, domnilor. Legea a stabilit că privatizarea societăților bancare se face numai prin majorare de capital și contra numerar, tocmai pentru consolidarea sistemului bancar, nu că acum este mai ușor de la 30 la 51% cum au zis cei care au vorbit... Nu, pentru că s-a urmărit tocmai majorarea capitalului având în vedere că societățile bancare sunt subcapitalizate și de sănătatea sistemului bancar depinde sănătatea economiei. De sănătatea banului depinde sănătatea economiei pentru că banul este precum sângele corpului omenesc: este curat, sănătos și economia este sănătoasă. Deci, acesta a fost scopul.

Nu este vorba de naționalizare, cota globală a FPP-urilor a fost individualizată pe oameni și s-a dat fiecărui cetățean cuponul și certificatul și l-a depus la societatea care a dorit.

Domnul Bud a arătat că n-ar fi posibilă o inițiativă legislativă întrucât Legea 55 stabilește că privatizarea societăților bancare cu capital majoritar de stat se face printr-o lege specială, elaborată și înaintată de Guvern în 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Domnilor,

Tocmai din cauza asta, eu v-am arătat ieri, pentru că legea este absolut necesară și de acea am făcut inițiativa legislativă. Nu ne interzice nouă vreo lege, nouă, parlamentarilor, să face o inițiativă legislativă.

De ce a fost necesară inițiativa legislativă? Așa cum v-am spus, privatizarea băncilor comerciale cu capital de stat, potrivit acordurilor încheiate de România, acorduri aprobate prin lege în 1995, trebuia să declanșeze acest proces. (Rumoare).

Să vă lămuresc, că nu știți, trebuie să studiați puțin legile, ca să mă întrebați! Dacă Legea 55 din 1995 a spus că această privatizare se face numai printr-o lege specială, nu se putea face prin altceva. Ca să respectăm acordurile internaționale. Că puneți întrebări întotdeauna: "Domnule, de ce nu putem să tragem în cadrul acordului de împrumut FESAL ?" De ce nu putem să tragem în cadrul acordului de prelungire a aranjamentului stand-by cu Fondul?" Uite că nu ne-am indeplinit nici această obligație. Să știți, reacțiile sunt foarte nefavorabile. Noi declarăm și toți declarăm că vrem privatizarea, dar când este vorba de privatizare, să finalizăm acest proces de privatizare și legislația în acest domeniu, gata, domnule, ne opunem! Și la orice soluție de redresare a economiei, se zice "nu s-a făcut privatizarea". Nu s-a făcut că nu suntem de acord.

Eu v-am spus că la Senat am găsit adeziunea tuturor grupurilor parlamentare și că acest proiect de lege pe care vi l-am prezentat dumneavoastră este rodul propunerilor făcute de toate grupurile parlamentare din Senat.

Eu vă mulțumesc și sper că n-am deranjat pe nimeni.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Eu rog, în primul rând, pe vorbitori să fie atenți și să-și prezinte punctele de vedere, să nu aducă jigniri sau anumite interpretări care ar putea, mă rog, stârni o contrareacție din partea celor cărora le este adresată și rog și pe inițiatori să încercăm să discutăm lucrurile pe fondul lor, nu cu calificative, dacă cunoaștem sau nu cunoaștem anumite legi; am contribuit cu toții la discutarea și adoptarea lor.

Doamna Puwak, vi s-a adresat expres o întrebare de către domnul deputat Gheorghe Cristea.

Aveți cuvântul.

Doamna Hildegard Puwak:

Mulțumesc.

Aș vrea să mă refer foarte pe scurt la integrarea acestei legi în ansamblul procesului de reformă. În mod evident aceasta este o lege prin care reforma va fi promovată într-unul din domeniile foarte foarte importante, cel care privește activitatea bancară, și dovedește, cel puțin, două lucruri. În primul rând, că în desfășurarea programului de reformă se urmează strict orientarea principală care privește schimbarea structurii de proprietate în economie și în societatea românească, incluzând acest domeniu.

În al doilea rând, faptul că susținerea procesului de reformă trebuie facută inclusiv sau în primul rând de un sistem bancar sănătos, care - sau - de unde a pornit, de fapt, și construcția acestei legi. Pentru a diminua decapitalizarea băncilor cu toți suntem familiarizați, majorările și etapele succesive în care s-a prevăzut această privatizare, se are în vedere exact parcurgerea etapelor de reformă într-un domeniu foarte sensibil și foarte important, dar în așa fel încât mecanismul legii și punerea ei în aplicare să ducă exact la performanțele acestui sistem.

În al treilea rând, aș vrea să arăt că prin acest proiect de lege nu s-au respectat decât acele principii fundamentale ale procesului de reformă, cu latura lui importantă de a nu dezavantaja ceea ce Parlamentul a oferit de fapt cetățenilor, nu celor două milioane de cetățeni, cum s-a arătat aici, ca urmare a acestei legi care urmează să fie discutată, ci tuturor cetățenilor îndreptățiți.

Acesta este motivul pentru care acoperirea ofertei de capital, vizavi de capitalul privatizabil gratuit în societățile comerciale, este rezolvat de acestea.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Am mai avut o întrebare.

Valoarea și compensarea de capital social automată și revânzarea cotei de către Fondul Proprietății de Stat, evident parțial cât și la o altă valoare, mult mai mare.

Mulțumesc.

Doamna Hildegard Puwak:

Ideea de cotă transferată pune de acord momentul în care ne găsim acum cu ceea ce s-a întâmplat de la votarea legilor care au trecut. Deci, prin punerea în aplicare a Legii 58 și a Legii 55, inclusiv a art. 6, această cotă de capital, prin oferta de capital, acesta a fost sensul ultimului meu răspuns, oferta de capital care a depășit valoarea titlurilor de privatizare gratuită, în cele 4.000 de societăți comerciale, este compensatorie pentru ceea ce s-a întâmplat în punerea în aplicare a Legii 55.

Vânzarea pachetului de acțiuni ale Fondului Proprietății de Stat este o problemă distinctă care cred că trebuie abordată la succesivitatea fazelor de punere în aplicare a legii.

Domnul Marțian Dan:

O să vă dau cuvântul, domnule Birtalan, dacă veți avea de făcut unele comentarii pe marginea răspunsurilor date la sugestiile dumneavoastră de amendare.

Comisia? Domnul deputat Constantin Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

Amendamentele ridicate de către colegii noștri au fost discutate în comisie, cu explicațiile respective. Comisia își menține punctul de vedere, deci nu este de acord cu amendamentele făcute.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Birtalan, vă rog să poftiți la tribună. Și domnul Critea, și domnul Ruse. Am o singură rugăminte. Pe cât se poate de concis să aveți aceste intervenții.

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep cu următoarea afirmație: motivațiile date atât de domnul senator cât și de doamna ministru sunt cât se poate de periculoase și mă explic de ce. Pentru că conțin o parte de adevăr, dar nu conțin în întregime adevărul.

Domnule senator,

Ați pomenit Legea 55, care spune foarte clar și foarte precis cum vor fi privatizate băncile. Nu asta este problema. Toți suntem de acord că privatizarea băncilor trebuie făcută prin vânzare, contra cost și nu prin împărțirea acțiunilor. Dar, când am aprobat, Parlamentul, Legea 55 atunci au fost puse în aplicare, cum spunea colegul meu Bud, atât Legea 15 cât și Legea 58. Deci, a fost încheiat actul, prima fază de privatizare, și anume, transferul cotei părți de 30 la sută a fost făcut.

Această privatizare este facută. Nu mai trebuie încă o dată nici facută, dar mai ales nu trebuie naționalizată.

Stimați domni și stimată doamnă ministru,

Deci, aici este problema. La momentul ‘95, ne uităm care a fost structura de proprietate a băncilor, și veți zice foarte bine și foarte corect, a fost care a fost. Fondurile Proprietății Private, toate cinci, cu câte 6 procente, au fost proprietari aici, pe baza actelor legale încheiate între ele și reprezentantul statului român, Ministerul Finanțelor. Asta este structura de proprietate în 1995. Deci, atunci, această parte nu mai intră în discuție. Restul, cât a rămas, bineînțeles, trebuie făcut conform Legii 55 și conform acestei legi speciale care va avea o formă oarecare, vom vedea noi care va fi. Deci, aici trebuie arătată foarte corect această treabă în ceea ce privește atât structura de proprietate, cât și în ce privește fazele privatizării, unde a ajuns procesul de privatizare.

Iar, în ceea ce privește intervenția domnului senator, vizavi de invitarea noastră să mai studiem, avem și noi bibliotecă, domnule senator, și puteți veni și la noi să mai studiați și la noi!...

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Cel puțin pentru mine intervențiile au fost lămuritoare.

Doamnă ministru, aveți dreptate. Am compensat în afara legii, pentru că atunci când am spus că nu se pot face aceste compensări și ați participat la discuții, împreună cu domnul Coșea, cu domnul prim-ministru, cu domnul Florin Georgescu, n-ați vrut să țineți cont de ele. Și acum veniți și spuneți că s-a lansat pentru cupoane o valoare mai mare decât cea de 30 la sută, care era de 18.000 de miliarde, ne mai spune și domnul senator, și că am dat pe cupoane 23.000 de miliarde. Nu, n-am înțeles greșit! Pentru că oricum am vrea să sucim lucrurile... domnul senator ar fi trebuit să ne spună de ce a respins proiectul dumneavoastră de lege, al Guvernului. De ce l-a respins Senatul, acel proiect? Să ne explice, uite de ce l-am respins, pentru că era prost, bănuiesc, dacă a fost respins. Și ne-am gândit să facem acum noi un proiect de lege pe care să-l susțină Guvernul de data aceasta, și să-l susțină fără argumente, de fapt. Îmi pare foarte rău să spun acest lucru.

Ar trebui să intrăm în niște discuții pentru că veniți și spuneți: "Băncile sunt decapitalizate." Sunt, așa este. Este o realitate. Dar, dacă întrebăm acum Ministerul de Finanțe care este totuși rolul acestei dobânzi real pozitive, care s-a menținut ani de zile și la un nivel substanțial față de rata inflației anunțată de dumneavoastră, Guvernul, adică de 10-15-20 de procente în plus, au ajutat ele cumva la capitalizarea băncilor, așa cum orice logică financiară ne spune? Dimpotrivă, acum venim și spunem că, cu toate astea, băncile s-au decapitalizat în continuare. Dar din ce cauză sau din ce motive au ajuns să se decapitalizeze de asemenea manieră încât noi acum trebuie să facem un artificiu, ca să nu-i spun altfel, pentru că n-aș vrea să jignesc pe nimeni, într-o lege specială cu implicații extrem de importante?

Aș vrea să vă mai reamintesc dumneavoastră pentru că, probabil, nu știți, de la acest microfon ne-a spus domnul ministru al finanțelor că la participarea de impozit pentru bugetul statului, impozitul pentru profit, băncile noastre contribuie cam cu 80 la sută sau aproape 80 la sută. Ne-a dat și cifre într-o dispută pe care am avut-o, ceea ce înseamnă un segment extrem de important. Putem să-l tratăm oare cu atâta lejeritate? Putem să jonglăm puțin spunând: "Când am început noi procesul de privatizare, voi, FPP-urile nu mai aveați nimic la bănci", pentru că dumneavoastră asta ne spuneți. Când s-a declansat procedura pe Legea 55, dumneavoastră asta spuneți: făcându-se acea compensare, FPP-urile nu mai dețineau nimic. Deși ele au documente legale, făcute prin Ministerul de Finanțe în 1993, și în care Ministerul de Finanțe, la data respectivă, cerea FPP-urilor să emită, în aplicarea Legii 58, certificate de proprietate. O făcea textual într-un document, cu toată răspunderea, evident, a unui minister de finanțe și a Băncii Națioane, dar și a Agenției Naționale de Privatizare care a supervizat acest lucru. Nu se poate să ne jucăm- și, evident, nu vreau să mă refer la domnul Marin Stelian, pentru că am ajuns să-l cunosc mai bine-, să ne jucăm cu vorbele, să facem afirmații așa absolut gratuite că unii sunt neinformați, ca să nu le spun altfel, iar alții știu tot, adică știu tot de maniera la care vor să vâre pe gât celorlalți. Nu se poate așa ceva! Nu pentru că nu vrem. Vrem să facem privatizarea băncilor, sigur că vrem, dar nu de această manieră. Nu să ne plimbăm prin legi adoptate de noi aici și susținute cu aceleași argumente. Vrea FMI-ul, sigur că vrea. Vrem FESAL-ul să meargă, sigur că vrem, dar până în ultima săptămână de Parlament n-am vrut acest lucru?! N-am constatat că Acordul stand-by se chinuie de 5 ani de zile pentru prelungiri, până acum când mai sunt 5 zile de Parlament? Ca să explicăm acum de ce este așa de urgentă această lege? N-am constatat când aveam o prevedere expresă de 90 de zile pentru a lansa acest proiect de lege? O aveam la îndemână. N-am uzat de ea și uzăm acum de o formulă, este extrem de urgent, pentru că se termină acest Parlament și pentru că evident că, înaintea oricăror alegeri, este un semn de întrebare: cum va arăta viitorul Parlament? Și, vorba românului: "să nu dai vrabia din mână pe cioara de pe gard" - sau ceva de genul acesta.

Am avut discuții la Legea privatizării și tensionate și așa mai departe și constatați dumneavoastră acum că lucrurile merg prost - fără s-o mai spunem noi. Când am spus-o, nu ne-ați ascultat sau n-ați ținut cont de ceea ce am spus. Acum, dumneavoastră singuri constatați acest lucru și veniți și-l spuneți invocându-l pentru o lege care urmează. Iar atunci când ați avut o ofertă sau un proiect, sau un punct de vedere la care să vă gândiți serios și responsabil, n-ați făcut-o. Nu se poate să discutăm lucrurile de această manieră.

Deci, explicația pe care o dați, nu rezistă, nu este nici un punct de vedere.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Corneliu Ruse are acum cuvântul.

Domnul Corneliu Ruse:

Mulțumesc, domnule președinte.

Acordurile FESAL și stand-by, ca să știe toată lumea, fiindcă mi-am copiat acum din aceste acorduri, cu Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, cer într-adevăr privatizarea, implicit și privatizarea băncilor, dar nu impun nici un fel de condiții asupra modalităților de privatizare. Singur Guvernul și-a luat angajamentul că va realiza, va iniția, deci, practic, că va începe procesul de privatizare al băncilor încă din anul 1995.

Dacă în aceste acorduri Guvernul și-a luat angajamentul pentru privatizarea băncilor încă din anul 1995, atunci îmi pun eu întrebarea: de ce Senatul României a respins inițiativa guvernamentală în acest sens, iar principalul oponent - că ăsta este adevărul și trebuie să-l spunem, dacă vorbim de adevăr - a fost grupul parlamentar al PDSR-ului, nicidecum partidele care formează actuala opoziție parlamentară? Și din câte ne aducem noi aminte, principalul exponent al Grupului parlamentar al PDSR-ului care s-a opus acestei privatizări a fost domnul senator Marin Stelian. După care, la câteva săptămâni vine repede și face o inițiativă legislativă, ia semnăturile de la toate grupurile parlamentare, normal că nimeni nu se opune acestui principiu de privatizare, dar citiți bine proiectul inițial, inițiativă legislativă și vedeți de ce noi acum, în Cameră, ne opunem acestei forme care a ajuns aici. Fiindcă acolo se prevedea, să vă citesc imediat, se prevedea "protejarea băncilor prin limitarea la maximum 5 la sută din capitalul social a pachetului de acțiuni, deținut de un investitor, persoană fizică sau juridică".

Deci, asta este răspunsul, de ce ne opunem noi. Fiindcă, în momentul de față, proiectul care a ajuns la noi și care s-a discutat în comisie prevede extinderea acestui pachet la minim 20 la sută, un lucru foarte periculos, l-am spus și mai devreme. Deci, de asta ne opunem noi, domnilor colegi, nu din alte principii. Bineînțeles, asta este unul, celălalt, al doilea este legat de naționalizarea celor 30 la sută deținute de Fondurile Proprietății Private. Și, este clar, nici domnul senator, nici doamna ministru Puwak nu o să reușească să demonstreze că nu este o naționalizare. Este clar!

Domnul Marțian Dan:

Domnul Bud.

Domnul Nicolae Bud:

Mă scuzati, domnule profesor, m-a nominalizat domnul senator Marin Stelian și vreau să...

Domnul Marțian Dan:

Vă rog foarte scurt, domnule...

Nu mai reluați problemele care le-am prezentat în prima intervenție.

Domnul Nicolae Bud:

Deci, eu vreau să vă mărturisesc, așa, personal, că cu tot respectul pe care îl port domnului senator Marin Stelian și mărturisesc că-l prețuiesc, cu tot respectul pe care îl port profesionalismului doamnei secretar de stat Puwak, argumentele dânșilor nu au fost convingătoare.

Deci, domnule președinte, ne aflăm în fața problemei de fond a acestei legi. Dacă tranșăm acest articol, lucrurile se pot derula mai bine în continuare. Încă o dată, eu vreau să aduc în atenția distinșilor mei colegi faptul că toată lumea dorește să treacă această lege, dar nu sub orice formă.

Haideți să facem și niște compromisuri, că multe compromisuri s-au mai făcut! Uitați ce compromis elegant fac eu cu colegul meu Birtalan. Eu nu vreau să mai aduc argumente, că sunt argumente care se pot aduce.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Marțian Dan:

ÎI consult pe inițiatori dacă mai au de adăugat ceva? Vă rog, domnule. Domnul Nica Ilie. Îmi cer scuze. Imediat după aceea, domnule senator Marin Stelian, veți putea interveni.

Domnul Ilie Nica:

Am parcurs un proces de privatizare, mă rog, de legiferare a privatizării pe parcursul a 5-6 ani de zile. Mai multe legi, hotărâri de Guvern și așa mai departe s-au succedat pentru a reglementa acest proces. Din aceste motive și dată fiind diversitatea de materii cu care noi am fost confruntați în funcția noastră de legislatori, mi se pare firesc să avem scăpări în ce privește înțelegerea unor legi sau unor părți din legile respective.

Iată eu cum am înțeles, totuși, acest proces de privatizare așa cum a fost legiferat. Legea 58 a dat FPP-urilor 30 la sută, dar a dat acest 30 la sută din fiecare societate comercială. Deci, din fiecare societate comercială și nu 30 la sută, așa, din totalul capitalului deținut de stat în momentul respectiv, și așa au și funcționat și funcționează societățile comerciale, în oarecare măsură și în acest moment, pe acest principiu. Un Fond al Proprietății Private deține 30 la sută, Fondul Proprietății de Stat deține 70 la sută.

Legea 55 prin care am îmbunătățit această legiferare a procesului de privatizare a venit și a modificat întrucâtva această situație. Art. 6, în speță, la care se face referire aci, scoate din această fază de privatizare societățile bancare și societățile agricole care dețin terenuri agricole, din motive pe care le-am discutat la vremea respectivă. De aici, eu n-aș interpreta că s-a scos partea FPP-urilor de 30 la sută din societățile comerciale respective. Eu nu aș găsi calea unei asemenea interpretări.

Într-adevăr, s-au făcut transferuri între Fondul Proprietății de Stat și Fondul Proprietății Private ajungându-se chiar până la o pondere a Fondul Proprietății Private într-o societate comercială de la 30 la sută, am impresia că pe listă s-a mers chiar și până la 80 la sută, oricum, frecvent până la 60 la sută.

Care a fost rațiunea acestor transferuri? Eu am înțeles că rațiunea acestor transferuri a fost următoarea: nu toate societățile comerciale au fost scoase prin Legea 55 la privatizare, ci s-a făcut lista numai cu societățile comerciale viabile, considerate viabile, date fiind rezultatele economice. Acesta a fost un act de generozitate - ca să spun așa - al statului, al Legislativului față de populație. Să-i dăm populației, deținătoare a 30 la sută din capital, posibilitata să obțină aceste acțiuni la cele mai bune societăți comerciale. Din acest motiv s-au operat transferuri: rămâne Fondul Proprietății de Stat cu societățile mai proaste, mă rog, populația cu societățile mai bune.

Acum, iată că, într-adevăr, ne trezim însă în această situație. Cetățenii, după câte înțeleg, cam 15 milioane care au optat pentru acțiuni la societățile comerciale, au luat acțiuni la societățile comerciale respective. Alții, înțeleg că aproximativ 2 milioane au optat pentru acțiuni la FPP-uri. S-a creat, în acel fel, într-adevăr, o situație asupra căreia trebuie să ne aplecăm, aș zice, cu multă atenție. Pentru că la 15 milioane de cetățeni nu le-am permis să ia acțiuni la societăți bancare prin Legea 55, iar acum venim... și ne-am afla în situația să dăm posibilitatea la 2 milioane de cetățeni ca, prin intermediul Fondurilor Proprietății Private, să dețină acțiuni la societățile bancare până la o cotă de 30 la sută.

Deci, eu am impresia că, de fapt, ne aflăm, dacă tratăm situația numai juridic și numai din punct de vedere al evidenței acestui capital, colegii pot să vorbească, într-adevăr, de expropriere și așa mai departe. Dar, dacă tratăm această situație din punct de vedere al unei inechități sociale, pe care suntem pe punctul de-a o crea, de-a o produce, trebuie să încadrăm acest proces în niște termeni corespunzători.

Din acest punct de vedere, mi se pare că ar trebui ca materia acestui articol să fie analizată și de Comisia juridică. Ce să spunem? Cred că și în acest an, probabil că F.P.P-urile încasează dividende de la bănci, sunt proprietarii de bună credință, proprietari reali ș.a.m.d. O situație juridică este creată și este bine definită.

Dar, pe de altă parte, consider că există, într-adevăr, motivele ca prin lege să transferăm această parte de la F.P.P.-uri la Fondul Proprietății de Stat, deci din motivul pe care vi l-am prezentat mai înainte. Noi creăm în acest fel o situație de inechitate mare între 15 milioane de cetățeni - pe de o parte, și 2 milioane de cetățeni - pe de altă parte.

Dar, repet, trebuie să reglementăm această situație în mod corespunzător din punct de vedere juridic, și nu în acest fel, "se consideră transferată sau "se transferă", pentru că nu este posibil. O asemenea formă, deci, o asemenea procedură din punct de vedere juridic, eu nu cred că o încadrăm corect în legislația pe care o avem până în acest moment.

Domnul Marțian Dan:

Domnul senator Marin Stelian are acum cuvântul.

Domnul Stelian Dan Marin:

Domnule președinte,

Mai mulți vorbitori, nu le mai pronunț numele, pentru că nici atunci când iei cuvântul în numele inițiatorilor nu poți să pronunți numele, pentru că au dreptul la replică domnii deputați.

S-a spus aici de mai mulți domni deputați că proiectul de lege înaintat de Guvern a fost respins de Senat.

Domnilor, n-a fost respins de Senat. Nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru o lege organică. (Rumoare)

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Înseamnă că a fost acceptat!?

Domnul Stelian Dan Marin:

A întrunit...

Domnul Marțian Dan:

Este o chestie semantică! O deosebire între noi și Senat.

Domnul Stelian Dan Marin:

Domnule președinte,

Așa primim proiectele de legi, care sunt trecute prin Senat și care n-au întrunit numărul de voturi la dumneavoastră, în adresă nu ni se spune "a fost respinsă", ni se spune, sub semnătura conducerii Camerei Deputaților, că "n-a întrunit numărul de voturi necesar".

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Înseamnă că a picat, domnul senator!

Domnul Marțian Dan:

Bun. Noi avem alt limbaj. Când nu a întrunit numărul de voturi, considerăm că n-a fost adoptat.

Haideți, să trecem peste această chestiune! Vă rog, liniște!

Domnul Stelian Dan Marin:

Toți au vorbit aici că în Senat a existat o opoziție a P.D.S.R.-ului față de acest proiect de lege și însăși subsemnatul am fost împotriva acestui proiect de lege. L-am susținut și tot grupul parlamentar al P.D.S.R.-ului a susținut această lege, având în vedere importanța și necesitatea acestui proiect de lege. Noi am purtat discuții cu celelalte grupuri parlamentare și am căzut la un acord, acceptând anumite amendamente, propuneri formulate de celelalte grupuri parlamentare. Am primit propuneri de la toate grupurile parlamentare și într-o formă sau alta, aceste propuneri s-au regăsit în propunerea legislativă.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

CEC-ul a fost de acord?

(Rumoare)

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, vă rog foarte mult, coborâți și dumneavoastră la condiția de parlamentar!

Domnul Gabriel Țepelea (din bancă):

Nu! Să se ridice, nu să coboare!

Domnul Stelian Dan Marin:

Tot aici s-a vorbit s-a vorbit foarte mult de naționalizare.

Domnilor, eu v-am spus, în Legea nr.58 scrie clar că Fondurile Proprietății Private administrează, nu sunt proprietare, cota globală de 30%. Că această cotă globală a fost individualizată pe fiecare societate, e o altă problemă. (Discuții, gălăgie. Clopoțel).

Problema reglementată de Legea nr.58, prin care s-au înființat aceste F.P.S.-uri, a fost modificată substanțial de Legea nr.55/1995.

Prin Legeanr. 55/1995, la cele 3.900 și ceva, aproape 4.000 de societăți, s-au stabilit cote de privatizare între 30, 40, 49, 51, 60 la sută, până la 70 la sută. Deci, cota asta globală se regăsește în cotele date F.P.P.-urilor și cetățenilor la cele 4.000 de societăți.Eu v-am spus că această cotă globală s-a regăsit în titlurile de valoare date la fiecare cetățean în parte, la cei 15 milioane de cetățeni.

La ora actuală, 13 milioane de cetățeni au depus la societățile supuse privatizării și 2 milioane de cetățeni la Fondurile Proprietății Private. S-au făcut propuneri, de ce aceste titluri de valoare, cupoane și certificate, nu pot să fie depuse la băncile comerciale? Păi, nu pot să fie depuse pentru că aceste bănci comerciale nu se privatizează potrivit Legii nr.55.

Și tot Legea nr.55 stabilește clar, la art.6, vedeți dumneavoastră, că privatizarea băncilor comerciale se face prin subscriere și vărsăminte numai contra numerar. Vă rog să mai recitim odată legea - numai contra numerar, nu pe bază de certificate. S-a avut în vedere tocmai consolidarea băncilor comerciale. Dumneavoastră știți, capitalul bănesc, în perioadă de inflație, este cel mai mult supus deprecierii. Și vă dau exemple cu bănci, cum au pornit cu capitalul în ‘90 și unde au ajuns acum cu toate fondurile proprii, făcute la limita maximă prevăzută de lege. Să vedeți ce degradare a capitalului social este la bănci!

Tocmai asta a avut în vedere legiuitorul, tocmai d-asta în acordurile internaționale, pe care o să le citim, pentru că se referă și la capitalizarea băncilor și consolidarea sistemului bancar, s-a avut în vedere ca prin privatizare să fie consolidate băncile. Consolidând sistemul bancar, consolidezi, practic, economia.

Deci, acei 30 la sută, cota așa-zisă a F.P.P.-urilor, a dispărut odată cu Legea nr.55/1995. Ea se regăsește, această cotă, la cele 4.000 de societăți care au avut dreptul să primească cupoane și certificate de 60 la sută, de 50, de 40 la sută. S-a spus aici că F.P.P.-ruile, probabil, încasează dividende și anul acesta și anul trecut.

Domnilor, pentru dividendele cuvenite F.P.S.-ului și F.P.P.-urilor a apărut o ordonanță în care se spune cu aceste dividende se majorează capitalul social al băncilor. Deci, după mine, practic, din 1995, după apariția Legii nr.55, F.P.P.-urile nu mai nici o cotă la băncile comerciale cu capital de stat.

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Atunci de ce mai regularizează, domnule senator?

Domnul Stelian Dan Marin:

Din punct de vedere contabil, numai contabil, domnule, că și în Legea nr.55 se prevede o asemenea regularizare pentru cei care se privatizează prin cupoane până la 70 la sută sau peste 30 la sută, prevede această regularizare și Legea nr.55 și o prevedem și noi aici, tocmai de asta, ca să nu stăm în permanență în ceață cu această cotă, că i s-ar mai cuveni F.P.P.-ului vreo cotă; F.P.P.-ul n-a fost proprietar. Dacă s-ar pune problema să rămână la F.P.P., cine-i proprietarul acestei cote de 30 la sută din capitalul băncilor, cine? Se pune problema cine-i proprietar, pentru că proprietari au fost, la 30 la sută, toți cetățenii României.

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

În proiect spuneți că se transferă dacă nu există? Vă contraziceți singur, domnule senator?

Domnul Stelian Dan Marin:

"Se consideră transferată"..., am acceptat aici. Din punct de vedere contabil, domnule deputat.

Și încă odată îmi exprim regretul că toți vorbitorii din această zi, dacă erau prezenți la ședința comisiilor din Camera Deputaților, problemele erau clarificate și nu mai pierdeam atâta timp.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulumesc și eu.

Domnul Alexandru Albu, președintele Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare, are cuvântul.

Domnul Alexandru Albu:

Domnilor colegi,

În primul rând pentru a reinstaura adevărul și pentru a nu nedreptăți un om, aș vrea să aduc câteva precizări.

S-a sugerat aici o idee, după părerea mea, jignitoare la adresa domnului senator Marin Stelian, conform căreia dânsul ar fi torpilat legea Guvernului în Senat, pentru ca pe urmă să se repeadă el cu o altă lege. Nu este adevărat! Legea prezentată de Guvern în Senat a fost respinsă, într-adevăr, acesta e termenul, n-avem cum să-l ocolim, pentru că au lipsit vreo 2-3 voturi. Toți membrii P.D.S.R. din Senat, toți senatorii P.D.S.R. au votat, au susținut acea lege. Voturile au lipsit din cauza Opoziției. Și-atunci, domnul senator Marin Stelian a făcut această inițiativă legislativă, susținută de șefi de grupuri parlamentare ale Opoziției din Senat, cum este cazul de pildă, domnului Cristian Dumitrescu, pe care îl văd semnat aici, și de alții, astfel încât acest nou proiect de lege, această propunere legislativă - să-i spunem - să nu mai fie respinsă cu atâta ușurință, întrucât presa, presa din partea situației economice concrete a țării și presa din partea instituțiilor financiare internaționale, existența acestei legi a privatizării. Deci, nu domnul Marin Stelian a torpilat, pentru a propune propriul proiect de lege, el este semnat de 75 de senatori, de 75 de senatori aparținând absolut tuturor grupurilor parlamentare. Atunci, s-au înțeles între ei s-o torpileze, ca săși facă un proiect de lege propriu, toți acești domni, 75 de senatori?

În al doilea rând, domnilor se duc discuții inutile. În Legea nr.55, lege organică, votată și de Camera noastră cu o majoritate destul de confortabilă, promulgată, publicată, care se află deja în acțiune, se stipulează următoarele. Vă rog să mă urmăriți! La art.6, "Guvernul prezintă în 90 de zile..."ș.a.m.d., "...un proiect de lege cu privire la privatizarea băncilor, prin vânzarea acțiunilor exclusiv contra numerar".Și acum, noi vrem să ne întoarcem din nou la certificate de proprietate, la cupoane, ș.a.m.d.

Dacă noi acceptăm acest lucru...

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Cine a inventat cupoanele?

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din banca comisiei):

Am cumpărat la Banca Agricolă 5 acțiuni. Mi le contestați și pe acestea?

Domnul Alexandru Albu:

Nu fac dialog!

Deci, într-o lege organică, promulgată, în plin proces de aplicare, care se află în aplicare, se stipulează în mod expres că "exclusiv contra numerar". Trecem peste această prevedere a legii?

Noi am discutat în comisie aceste lucruri. Domnii care au ridicat aceste probleme nu au participat la ședința comisiei, nici unul dintre ei; nu au participat, pentru că de regulă nu prea participă, cu o excepție, domnul Birtalan, care este cel mai disciplinat și participă, dar la această ședință s-a supărat și a plecat. Domnul senator Ruse și tot grupul lui parlamentar, în ultima vreme aproape că nu mai e reprezentat acolo, ș.a.m.d.

De aceea, după părerea mea, noi trebuie să racordăm, există un sistem de legi în orice țară, în orice economie națională, în orice segment al vieții sociale. Dacă e un sistem de legi înseamnă că e un sistem corelativ. O lege se leagă de cealaltă lege. Atunci, să anulăm legea aceasta, pe care am votat-o, care a fost promulgată, publicată și scoatem alte legi!

Noi ne menținem formulările date la comisie.

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Conform Regulamentului.

Domnul Marțian Dan:

Nu, conform Regulamentului nu trebuie să vă dau cuvântul. Cereți statut selectiv, domnule Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Cu acordul președintelui de ședință.

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă rog să fiți foarte scrut!

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

Domnule deputat Cristea,

Domnule profesor (Alexandru Albu) și domnule senator, sunteți la Camera Deputaților și pentru a restabili adevărul, ca să folosesc citatul domnului profesor de aici, este nevoie să facem câteva precizări.

Deci, acest proiect de lege, în varianta care a fost respins de Senat, a fost al Guvernului. Inainte de înaintarea acestui proiect de lege, a fost, însă, o altă inițiativă legislativă, a grupurilor parlamentare ale P.U.N.R din Cameră și din Senat, în această problemă, care mergea exact pe varianta care se susține aici în sală, din păcate, nu este ascultată și trebuie spus la microfon. Aceeași variantă, astăzi, v-a prezentat-o, în numele grupului parlamentar, domnul deputat Bud. Deci, nu este această variantă, deci inițiativa dumneavoastră vine după discutarea proiectului de lege și după inițiativa noastră care nici măcar n-a fost pusă în discuție, cu onoare și respect, de către Comisia buget,finanțe a Senatului. Probabil, n-ați avut ochelari, atunci, în momentul respectiv!

La fel și la Camera Deputaților, dumneavoastră ați avut inițiativa, n-ați respectat Regulamentul, ați avut și proteste aici și veniți să ne spuneți nouă povești de adormit copiii... domnule profesor. Inițiativa se află de două luni și jumătate la dumneavoastră, la comisie, n-ați avut timp s-o vedeți. A noastră, privind privatizarea băncilor. Domnul Bud este de față și v-a înaintat-o, dar a intrat la arhiva comisiei pentru Parlamentul din 1924, probabil!

Deci, domnule profesor, ca să restabilim adevărul. Adevărul este că prima inițiativă privind băncile comerciale, ca privatizare, a fost a P.N.U.R.-ului, în varianta în care n-a venit Guvernul și nici Senatul, prin domnul senator, președinte de comisie sau prin altcineva. Aceea trebuie luată în discuție, conform derulajului parlamentar, dacă respectați Regulamentul. Adormiți copiii și lăsați să adoarmă această lege în varianta asta, că nu va ieși până în Parlamentul viitor! Nu faceți naționalizare, partea de 30 la sută, dacă nu pricepeți dumneavoastră și Senatul României, nu este a F.P.S.-ului, nu este a Guvernului, este a noastră a populației, noi decidem asupra ei. Cu ce vreți să ne lămuriți, cu chestiunea asta?!

Vă mulțumesc!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, eu sunt de acord că, probabil, aveți această propunere, această inițiativă legislativă, dar...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Da, într-adevăr!

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu,stați puțin! Noi trebuie să restabilim termenii discuției, iar termenii discuției sunt următorii:

Avem Legea nr.58 din 1991, care în general rezolvă problemele privind privatizarea. Ulterior, când s-au discutat aspectele legate de accelerarea procesului de privatizare, s-a adoptat Legea nr.55 din 1995, prin care, în ceea ce privește privatizarea băncilor, ele sunt exceptate, scoase de la mecanismele și procedurile de privatizare pe care le conține legea respectivă. Sigur că propuneri legislative se pot face foarte multe, nu e nici un fel de tragedie, e chiar bine, e pozitiv acest lucru, dar ele trebuie să pornească de la cadrul existent, de la datele existente și în funcție de asta să preconizeze soluțiile corespunzătoare.

Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte și domnilor colegi,

În primul rând vreau să vă informez că acea inițiativă legislativă de care vorbea domnul vicepreședinte Gavra nu a venit la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, trimisă de Biroul permanent. Poate c-o fi fost trimisă la Comisia pentru buget, finanțe, dânsii să ne spună dacă e adevărat sau nu. Așa încât, domnule Gavra, eu nu vreau s-adorm copiii, nici măcar pe oamenii maturi, nici măcar pe oamenii maturi cu minte de copil.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Păi, deja dorm!

(Râsete, rumoare).

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, haideți domnule, nu pierdem timpul cu probleme din acestea!

Domnul Ioan Gavra:

Domnule președinte de ședință,

Vreau să-i spun domnului profesor următorul lucru. Noi am înaintat inițiativa la Biroul permanent, secretarul general al Camerei Deputaților are această competență de a trimite la comisii inițiativele, pentru a realiza rapoartele.

Deci, domnule profesor, dacă doriți, mergem la arhivă, mergem la înregistrare și vedeți exact data în care s-a depus inițiativa.

Surpriza este următoarea: nici la Senat, unde în aceeași zi s-a depus, n-a fost luată în discuție la Comisia buget, finanțe - la dumneavoastră, acolo - nici la dumneavoastră la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare n-a fost luată în discuție și, culmea ironiei, apare imediat de la Guvern o inițiativă, care a fost respinsă, că nu se putea accepta de către Senat, după care domnul senator face dânsul o inițiativă, le care zice că au semnat și domnii de la P.D (FSN). Păi, ce-i asta, domnule, cicatrice parlamentară? Nu se respectă un Regulament? Este un derulaj parlamentar, este o procedură parlamentară? Trebuie să vin eu să vă aduc Regulamentul?!

Îmi mai trimite cineva scrisori mie, personale, stiți eu nu iau cuvântul la microfon, și îmi trimite mie scrisori personale că nu știe respectivul Regulamentul.

Păi, vă rog frumos, luați regulamentele, mergem la Bibliotecă, mai avem un ceas de vreme, le studiem, după care revenim în Cameră și luăm pauză, că e patru jumătate și plecăm acasă.

Lăsați-o pentru Parlamentul următor.

Domnule președinte,

Nu mă obligați să cer Regulamentul, în sală se află - vorba unui coleg de-al nostru - 50 de colegi. Deci, n-are rost să discutăm o chestiune atât de importantă, cum spuneați dumneavoastră. Dacă ar fi și domnul Coșea, doamna Puwak a avut îngăduința să ne asculte, dar noi îl vrem pe domnul Coșea, probabil prin ochelarii domniei-sale vedem altfel privatizarea și reforma, că la televizor ne-a spus că e frumoasă! Din păcate, în realitate este tristă!

Vă mulțumesc frumos!

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra,

Eu aș face un mic comentariu aici, dar mă tem că dacă îl fac, asta va determina niște elemente de răspuns din partea dumneavoastră.

Eu zic următorul lucru. A fost un proiect de lege înaintat de Guvern; el n-a întrunit numărul de voturi necesar și, prin urmare, a căzut. În urma acestei realități, recunoscându-se însă importanța problemei și necesitatea privatizării societăților comerciale cu capital de stat, s-a inițiat un proiect de lege care are semnăturile a 75 de senatori. Dacă mă uit aici, văd destule semnături ale unor senatori ai P.U.N.R.

Dată fiind această situație, eu cred că ei nu și-au pus semnătura absolut în virtutea unui curent care bântuia atunci în Senat, ci în virtutea reglementărilor de fond, a soluțiilor de fond pe care le conține proiectul de lege respectiv.(Discuții, gălăgie).

Eu zic că în privința aceasta să dăm dovadă de cumpătare. Noi lucrăm aici asupra acestui proiect de lege. Dacă sunt anumite lucruri, tocmai pentru că au fost anumite obiecții și probleme ridicate în cursul zilei de ieri, am căzut de acord să mergem pe procedură obișnuită, ca să se poată formula aceste amendamente, să se poată înainta diferitele propuneri și să încercăm să găsim modalități prin care să rezolvăm această chestiune, pentru că eu n-aș merge pe argumentația pe care au invocat-o unii dintre colegi, că mai avem nu știu câte zile până la încheiere. N-avem, domnilor! Noi trebuie să lucrăm, potrivit Constituției, până pe 16 octombrie inclusiv. Până la 16 octombrie este suficient timp. Datorită, însă, campaniei electorale și altor chestiuni, s-a căzut de acord, eventual, să se încheie această dezbatere în sesiune, în jurul datei de 3 octombrie. Dar noi putem reveni, pentru că Constituția și anumite reglementări și anumite principii nu le aplicăm în funcție de oportunități. Și, dacă sunt colegi care spun "Stai, că mai avem 3 zile sau 4 zile până se încheie această sesiune și, deci, nu este firesc. Cum forțăm lucrurile"?...ș.a.m.d., le putem spune că mai avem suficient timp până la 16 octombrie. Și aceasta, rog să rețină și acei colegi care mă tot trag de mânecă și-mi pun problema care este cvorumul. Cvorumul o să putem să-l stabilim foarte exact. Niciodată n-am fost partizanul trucării cvorumului. Dar nu putem face demagogie. Să cerem cvorum, atunci ne convine și când vrem să blocăm și să obstrucționăm o anumită problemă, dar când este vorba de a respecta anumite exigențe cu privire la cvorumul de lucru și toate celelalte chestiuni, acolo ne facem că nu ne privește pe noi. Ori, avem aceeași poziție constant și dimineață și spre prânz, și seara ș.a.m.d., ori avem o poziție conjuncturală, în anumite împrejurări, când nu ne convine o anumită soluție.

Eu aș vrea din acest punct de vedere să coborâm pe terenul moralității. Și dacă cerem problemele cu cvorumul și alte chestiuni, putem găsi diferite modalități. Se poate ajunge ca, de exemplu, listele de prezență să fie semnate în fața secretarilor de serviciu. Și sunt convins că în aceste împrejurări, cei care semnează din oficiu pentru 3-4 colegi, n-o să se preteze la acest lucru. Iar dacă ei, totuși, își vor încălca onoarea și se vor preta la așa ceva, măcar atunci vor fi împiedicați să facă acest lucru.

Așa că , eu zic că nu putem manipula lucrurile în funcție de anumite oportunități. Ori ținem la o anumită moralitate a activităților noastre în integralitatea lor ori evocăm elemente de moralitate și de cvorum numai într-un anumit context, pentru că acolo nu ne convine un anumit lucru.

Doamna Paula Ivănescu (din sală):

Depinde de importanța lucrului!

Domnul Marțian Dan:

Poftiți, domnule Tabără.

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, cred că a pune problema dacă se semnează sau nu se semnează dimineața condica și cine o semnează și legătura aceasta cu prezența în sală, mi se pare total neadecvată, pentru că suntem parlamentari și ne asumăm responsabilitățile.

Mai mult, legat de ceea ce înseamnă o adeziune la o problemă fundamentală, așa cum este un articol, un amendament sau o lege întreagă, legea privatizării băncilor nu este o lege oarecare și care să iasă dintr-un context al Legii privatizării - Legea nr.58. Am făcut Legea nr.55, în care am avut câteva articole speciale. Eu vreau să vă spun, cu toată răspunderea, că unele dintre aceste articole le-am încălcat, și mă refer aici la privatizarea unor societăți comerciale care aveau pământ. Nu mai ies și nu vreau să readuc aici în discuție problemele și multe, multe alte discuții care le-am avut pe această temă și au scăpat în continuare.

Problema care se pune este că din contextul general al privatizării această lege nu poate să iasă. Și dacă la celelalte societăti am avut acel 30% pentru F.P.P. și am considerat băncile, până la această dată, ca societăți comerciale, ele nu pot fi scoase din acest context.

În pluseu vin cu o propunere. În contextul în care se iese, și eu zic că s-a ieșit dintr-o normalitate regulamentară, pentru că nu s-au luat în discuție etapele în care au apărut proiectele pentru privatizare băncilor, inclusiv proiectul P.U.N.R.-ului sau putea fi al oricărui alt grup parlamentar, dar acest 30 %, care era partea F.P.P.-ului, poate să constituie atunci altceva și vă propun să acoperim o scăpare imensă a Legii privatizării, a creării acelui fond de sprijin pentru agricultură pe care îl au toate țările din Centrul și Estul Europei, țările asociate la Comunitatea Europeană. Dați acest 30% pentru constituirea acestui fond, și așa, nu se găsesc niciodată soluțiile pentru agricultură.

Domnul Marțian Dan:

Acel 30% nu mai există, domnule Tabără. Nu! A fost tranșată problema asta odată cu Legea nr.55. Aceasta a fost toată discuția în legătură cu formula de la alin.2 - "se transferă" sau "se consideră transferată".

Poftiți! Domnul Albu.

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

După investigații intense, care au durat câteva secunde, am aflat de soarta inițiativei legislative a P.U.N.R. A fost de fapt o inițiativă legislativă a domnului senator Joarză, care a înaintat-o președintelui Comisiei de privatizare, care este domnul Ardeleanu și care, amândoi, acum semnează această inițiativă legislativă.

Domnul Ioan Gavra:

Da, trebuie neapărat să intervin.

Domnule profesor, îmi pare rău că este o diferență de vârstă între noi, vorba unui coleg de la dumneavoastră, memoria dumneavoastră probabil este altfel decât a mea. Luați vă rog rapoartele de la comisia dumneavoastră, ca să nu vi le înmânez eu, se află și la domnul președinte Marțian. În 26 mai 1996, fără domnul Joarză și alte echilibristice de la dumneavoastră, se află inițiativa înaintată de grupul nostru parlamentar din Camera Deputaților. Vă rog să recitiți! Este și la domnul președinte aici. Am înaintat la Biroul permanent, s-a trimis la Comisia buget-finanțe, la Comisia juridică și în 26 mai a venit și la dumneavoastră, că era vorba de privatizarea sistemului bancar, iar dumneavoastră ați uitat-o în mapă, ori acasă, ori la Academie, ori în sertar la secretară. După ce o revedeți... și domnule președinte vă rog să... nu să anulăm dezbaterea, efectiv, să întrerupem dezbaterea și cer acest lucru pentru că s-a încălcat procedura parlamentară trecută în Regulament. O inițiativă depusă anterior nu a fost luată în considerație de către comisie. Trebuia un aviz negativ sau afirmativ, deci, favorabil, nefavorabil, conform documentului. Nu s-a dat și intră o inițiativă a Senatului în discuție la Camera Deputaților. Este corect sau nu este corect, domnilor?

Domnul Ion Dinu (din bancă):

Nu este corect.

Domnul Ioan Gavra:

Păi, vă rog frumos! Inițiativa noastră legislativă avea în vedere tocmai privatizarea sistemului bancar. Nu este corect. Sigur.

Domnul Ilie Nica (din bancă):

Nu este corect. O initiativă legislativă se face într-o singură Cameră, nu în două Camere deodată.

Domnul Ioan Gavra:

S-a depus... Nu, nu, nu. Regulamentele sunt diferite domnul... Când ajung senator mai vedem cum este la Camera cealaltă. E-n regulă. Deci, deocamdată vorbim la Camera Deputaților. Aici s-a depus regulamentar. Senatorii noștri au depus tot regulamentar, conform Regulamentului lor, nu aceasta este problema, problema este alta.

Deci, domnule președinte, nu va trece acest proiect de lege în varianta dumneavoastră, nici aceea puțin adăugită a domnului senator, președintele Comisiei buget-finanțe de la Senat. Nu mai încercați travaliul degeaba în Camera Deputaților, cel puțin în Camera Deputaților, la Senat este mai simplu, votează 20 pentru 140, e-n regulă. Aici nu se votează decât pe numărate. Cei doi secretari trebuie să ia și ei ceva dobândă, știți, când numără voturile respective. Deci nu merge chestiunea, nu încercați pentru că știți care este chestiunea: am fost la guvernare împreună; nu ne-am înțeles sub foarte multe aspecte, dar din punct de vedere al privatizării, niciodată. Și de aceea, PUNR-ul a venit fără să vă întrebe cu această inițiativă de privatizare a sistemului bancar, dar de privatizare, nu de naționalizare. Ne-am certat în Guvern pentru chestiunea aceasta cu partea cealaltă, nu ne-am înțeles și procedura noastră regulamentară era să venim cu o inițiativă și am venit cu ea. De ce dumneavoastră ați ocolit-o sau n-ați văzut-o?

Deci, vă rog frumos, conform Regulamentului, că vă cer să aplicați Regulamentul, întrucât o inițiativă depusă regulamentar la Camera Deputaților nu a fost luată în considerație, nu a primit nici aviz favorabil, nici nefavorabil, nu suntem de acord să vină altcineva, din altă Cameră, cu o altă inițiativă la Camera Deputaților. Întâi a noastră sau amândouă împreună și probabil că va ieși un proiect de lege acceptat de către ambele părți ale sălii, sau dacă vă convine altfel, de către minoritatea de la guvernare și majoritatea cealaltă de centru și din opoziție. Vă mulțumesc foarte frumos.

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, sunt două aspecte care țin de intervenția dumneavoastră: unul este de natură regulamentară și din acest punct de vedere trebuie să aduc la cunoștință plenului Camerei faptul că Grupul parlamaentar al PUNR, sub semnătura lideruli grupului parlamentar, domnul deputat Emil Roman a depus pe 30 aprilie 1996 un proiect de lege privind privatizarea societăților comerciale bancare cu capital de stat, majoritar de stat. Acest proiect de lege a fost înaintat pentru analiză la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare președintelui comisiei, domnului Alexandru Albu, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, respectiv domnului deputat Gheorghe Brânzei, președintele acestei comisii. După câte știu eu, dânsul este membru al Grupului parlamentar al PUNR. De ce nu s-a dezbătut și acolo proiectul de lege, rămâne ca să o lămurească domnul Gavra, nu aici, ci în grupul lor parlamentar. Și a fost trimisă și la a treia comisie Comisia juridică, de disciplină și imunități, pe numele președintelui comisiei, domnul Aurel Știrbu.

Deci, din acest punct de vedere, domnule Gavra, sigur că se confirmă faptul că dumneavoastră ați depus această inițiativă legislativă și a fost trimisă la cele trei comisii.

Sigur că rămâne o mare problemă: dacă ați depus aceste inițiative legislative, dacă ați consimțit totuși prin senatorii dumneavoastră să dezbată proiectul Guvernului, iar în momentul în care el nu a întrunit majoritatea de voturi, care sunt motivele pentru care un număr de senatori de ai dumneavoastră au semnat propunerea care mai are semnăturile a 75?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Au intrat două amendamente de la noi.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este o problemă deschisă și nu mă interesează pe mine să comentăm acum acest lucru. Aceasta este o problemă.

A doua problemă, care sunt lucrurile legate, de relația dumneavoastră, participarea dumneavoastră la guvernare și toate celelalte chestiuni, eu o pun sub egida atmosferei preelectorale și nu are nici un rost să discutăm pe această temă.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Dar nu ne-am înțeles la acest capitol al privatizării băncilor și am venit cu o inițiativă conform Regulamentului, având în vedere că un secretar de stat de la restructurare și reformă este doamna Puvak.

Domnul Marțian Dan:

Da, și?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

...și am avut eleganța necesară de a nu face scandal în Guvern și de a veni cu o procedură parlamentară. (Vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Domnule Gavra, eu v-am spus, unul dintre președinții comisiei care trebuia să analizeze este omul dumneavoastră. De ce nu s-a exprimat comisia respectivă? (Vociferări)

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

... pentru că este la buget-finanțe.

Domnul Marțian Dan:

Noi avem deci, propuneri cu privire la alin.1, la art.1. Poftiți? (Domnul deputat Bud Nicolae solicită să ia cuvântul).

Da, vă rog.

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Doresc să rămân în sfera problematicii legată de art.1 și pornesc de la o întrebare pe care a formulat-o domnul președinte de ședință, domnul Dan Marțian și anume, dacă cota de 30% există sau nu la ora actuală. Și pentru noi, specialiștii, consituie o problemă întrucât în baza Legii 55, fondurile proprietății private și fondul proprietății de stat a primit această obligativitate legală, ca după derularea acțiunilor cu cupoane, să aibă loc evaluarea situației și să fie efectuate compensările și decontările reciproce între fonduri, dar în cadrul cotei de 30%, să fie clară această problemă. Și fac legătura cu Legea nr.15 din 1990 cu Legea nr.31 și pot să mă duc mai departe pentru că s-a pus o întrebare dacă există un sistem unitar legislativ în această privință? Există, dar în cadrul discuțiilor nimeni nu a scos în evidență, în mod convingător, și laturile juridice care reglementează dreptul de proprietate.

Este o abordare cu totul greșită că din punct de vedere contabil, statistic sau global. Într-adevăr, cu ocazia elaborării Legii nr.55 s-au folosit câteva date globale, dar practic fiecare societate comercială cu capital de stat în cadrul cotei de 30%, concret, nominalizat a fost arondat la un fond al proprietății private, iar fiecare bancă comercială este arondată la 5 proprietăți private, deci, la fiecare are cotă 6%. Eu pun întrebarea la doamna secretară de stat din punct de vedere juridic, ca formă de proprietate, după concepția dumneavoastră există diferența între cota de 70% pe care o deține Fondul Proprietății de Stat și cota 30% pe care o deține Fondul Proprietății Private. Este o problemă juridică de fond și eu din această cauză nu am vrut să abordez problema pur sentimental și la nivelul atmosferei care există acuma, la sfârșitul legislaturii într-o problematică de fond și hotărâtoare pentru viitorul sistemului financiar-bancar și economic al României.

Din această cauză susțin ideea domnului deputat Nică și anume pentru a elucida în totalitate aspectele juridice legate de acest transfer sau predarea cotei de 30% la Fondul Proprietății de Stat în cadrul cotei pe care o dețin la cele 5 Fonduri ale Proprietății Private băncile comerciale, problematica să fie predată la Comisia juridică și să fie un aviz juridic adecvat științific și legislativ, aprofundat pentru a clarifica această problemă. Până când nu se clarifică această problemă, eu cel puțin, care totdeauna am fost pentru privatizare și de o mie de ori am subliniat această idee în Parlament, eu nu pot sa dau votul pentru acest proiect de lege.

Domnul Marțian Dan:

Da, bun. (Domnul Ruse dorește să ia cuvântul.)

Vă rog să fiți foarte scurt, foarte concis, pentru că eu o să retrimit la comisie toată această problemă.

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Fără polemici.

Deci, înainte de a da un răspuns sau de a completa ceea ce a spus domnul Nică, deci, domnul Nică a făcut aici apologia egalității, egalitarismului, pe care noi, dacă suntem într-adevăr social democrați...

Domnul Ilie Nica (din bancă):

...a echității, domnule!...

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

...trebuie să o acceptăm. Dar, ne aducem aminte că s-a făcut, în momentul în care s-a inventat acest cupon de privatizare, care a fost și evaluat la 875.000, că unii dintre cetățeni, posesori ai certificatelor de proprietate, emise în baza Legii 58 și le-au vândut și că ar trebui să-i punem în condiții de egalitate cu ceilalți care nu și le-au vândut pentru a fi participanți cu drepturi egale în acest proces de privatizare. Din acest motiv Guvernul a imaginat și a pus în practică atât Hotărârea 500 din 1994, cât și, după aceea, proiectul de Lege 55, prin care s-au emis cupoane și toți cetățenii țării au primit cupoane de privatizare, bineînțeles, exceptându-i pe cei care își exercitaseră acest drept. Dar, a veni acum și a relua acest proces de a-i aduce pe fiecare, deci, după sfârșitul fiecărei etape de privatizare, de a-i aduce pe fiecare de la același punct de plecare, la momentul T0 este imposibil.

Deci, dacă din cei, 17 milioane, cetățeni cu drepturi de a primi instrumente de privatizare, două milioane și jumătate și le-au exercitat sub formă de certificate de privatizare, alte 15 milioane și-au ridicat cupoanele de privatizare, vreo două milioane, după calcule, nu și-au ridicat aceste instrumente de privatizare, deci, nu i-a interesat fenomenul, ar fi trebuit să-i obligăm și pe cei care nu și le-au ridicat să-și ia aceste instrumente de privatizare. Vă aduceți aminte că în momentul în care am discutat acest lucru, nu ați fost de acord să prelungim termenul să-și ridice și ceilalți un milion sau două milioane aceste cupoane de privatizare. Deci, dintr-o dată ați făcut o inechitate, ați zis, domnule, nu mai este nevoie de acest principiu; dânșii nu și-au ridicat..., nu și-au exercitat dreptul, la revedere, nu mai au acest drept. După care venim în momentul de astăzi în care, în mod cert 7 milioane jumătate de cetățeni și-au exercitat dreptul de a subscrie la o societate comercială, iar alte două milioane și jumătate de cetățeni și-au subscris instrumentele de privatizare la Fondurile Proprietății Private. Deci, acum ce dorește domnul Nică. să-i punem pe toți în momentul T0? Să-i egalizăm? Nu se mai poate! Suntem în economia de piață, domnule Nică.

Deci, acest lucru cred că nu mai este posibil. Ceea ce vrea proiectul de lege în momentul de față este acela de a introduce discriminări între persoane juridice române care dețin și administrează capital românesc și aceste societăți, bineînțeles că prin acest proiect de lege sunt discriminate și ei nu fac în numele lor... dețin aceste acțiuni, acest capital, ci îl dețin în numele a celor două milioane și jumătate de acționari, care au subscris la ei. Deci, această discriminare se face în primul rând prin încălcarea Constituției, aceasta este clar și a dovedit-o, sau a dovedit-o... a spus-o și domnul Nică în expozeul domniei sale și nu face decât să creeze un precedent periculos care afectează stabilitatea economică și democrația în România.

Deci, eu vă rog să eliminăm acest alin.2 și să trecem mai departe, fiindcă, așa cum spuneau și ceilalți colegi, se poate discuta și noi suntem de acord să privatizăm băncile, dar nu prin naționalizare.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, eu vă propun să fiți de acord să trimit la comisie amendamentele care au fost formulate, cred că au fost reținute, eu le repet.

Deci, domnul Birtalan, domnul Gheorghe Cristea și domnul Bud au propus eliminarea alin.2 din proiectul de lege.

Domnul Ruse a propus reformularea alin.1 și eliminarea alin.2.

Rog din acest punct de vedere - și evident - să vă uitați și peste inițiativa PUNR-ului în comisie...

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Asta voiam să vă rog.

Domnul Marțian Dan:

...să definiți atitudinea față de ea și în momentul în care vom avea raportul suplimentar, vom examina posibilitatea înscrierii pe ordinea de zi și a discutării acestui proiect de lege.

Cu aceasta, vă rog sa fiți de acord să trecem la următorul punct și anume: proiectul de Lege privind transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți financiare de investiții.

A fost... Poftim?

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

...Este legat de proiectul acesta de lege.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor, întrucât soluțiile care vor fi discutate la Legea privind privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat, poate să aibă incidențe asupra proiectului de Lege privind transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți financiare de investiții, vă rog să fiți de acord să sărim peste acest proiect, el rămâne înscris pe ordinea noastră de zi, vom vedea soluțiile și punctul de vedere care rezultă din analiza în Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și în funcție de aceasta vom avea posibilitatea să discutăm lucrurile.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 26 novembre 2022, 11:40
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro