Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/16-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 09-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei.

Vă anunț că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări 264. Sunt absenți 67, din care participă la alte acțiuni parlamentare 9.

Intrăm în ordinea de zi și vă prezint informarea cu privire la inițiativele legislative.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Procedură.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În conformitate cu art.85 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților: "În prima ședință a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului lor față de ordinea de zi (...)".

Mă prevalez de acest text, domnule președinte, de aceea v-am solicitat cuvântul, pentru a mă referi la punctul 10 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind modificarea formularelor declarațiilor de avere.

După votul dat de Comitetul ordinii de zi cu privire la ordinea de zi, prin amabilitatea dumneavoastră personal, am primit copia scrisorii ce v-a fost adresată de către un oarecare însărcinat de afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, care-și permite, în această scrisoare pe care dumneavoastră ați făcut-o publică, să-și exprime păreri asupra votului care a fost dat în Senatul României, spunând că: "Sunt profund dezamăgit de acțiunile Senatului în această problemă", și în al doilea rând, și acesta este lucrul cel mai importat, vi se adresează direct, în sensul de a vă încuraja ferm să vă asumați un rol conducător în această chestiune, pentru a asigura finalmente promovarea legii de aprobare a acestei ordonanțe de urgență.

În primul rând, s-au încălcat cele mai elementare uzanțe diplomatice privind modul de adresare către un președinte al Camerei Deputaților. Un însărcinat de afaceri oarecare nu se adresează niciodată direct președintelui Camerei Deputaților.

Dar trecând peste această lipsă de protocol, care dovedește o anumită atitudine, este cazul să-i reamintiți personal domnului însărcinat cu afaceri că în conformitate cu art. 61 din Constituția României "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român (...)", și domnia sa nu are nici un amestec în ceea ce privește voința poporului român.

Este necesar, în aceste condiții, pentru ca să nu fim supuși unor presiuni ale unor forțe străine nouă, în adoptarea sau în respingerea acestui proiect de lege, să vă asumați responsabilitatea de a da un răspuns acestui domn însărcinat de afaceri al Ambasadei Statelor Unite, și numai după ce veți da acest răspuns, scăpați de povara acestei presiuni pe care noi vom înțelege că dumneavoastră, ca președinte de ședință, ați refuzat-o, să supuneți dezbaterii acest proiect de lege.

În concluzie, propun amânarea discutării acestui proiect de lege până în momentul în care domnia voastră, desigur, vă veți face datoria de președinte al Camerei Deputaților a României, care este și rămâne un stat suveran.

Fac o paranteză personală: am trăit epoca consilierilor sovietici, dar nimeni n-a îndrăznit să se adreseze Parlamentului României în acest mod. Ne întoarcem chiar în 1945, când Vîșinski bătea cu pumnul în masa regelui Mihai? Nu este admisibil așa ceva!

Domnule președinte, vă revine această datorie de a menține demnitatea Parlamentului.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PPRM și o parte a Grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult pentru comentariu.

Datorită faptului că ați ridicat acest aspect în plen, sigur că sunt dator să fac și eu unele comentarii.

Am interpretat scrisoarea pe care am primit-o ca președinte al Camerei ca pe o scrisoare care este adresată până la urmă Parlamentului, pentru că era vorba de un îndemn legat de ceea ce însemna reglementarea până la capăt a unei legi importante. De aceea, eu am comunicat această scrisoare și membrilor Biroului permanent, care altfel poate n-ar fi înțeles un anumit tip de raportare a mea sau a altor colegi, la acest proiect.

Poziția mea, indiferent de scrisorile pe care le primesc, și aici vreau să vă spun că însărcinatul cu afaceri practic acționează ca și ambasadorul, pentru că în lipsa ambasadorului și, în condițiile în care nu este numit încă un nou ambasador, șeful de misiune este însărcinatul cu afaceri. Deci la această chestiune se poate răspunde foarte ușor.

Rămâne, fără îndoială, o chestiune de principiu dacă, știu eu, un însărcinat cu afaceri sau un șef de misiune român la Washington ar putea să trimită o astfel de scrisoare președintelui Senatului sau președintelui Camerei Reprezentanților în Statele Unite. Este o problemă la care sigur că vom aflat probabil răspunsul altă dată.

Pe fond însă, este o chestiune la care cred că ne-am angajat împreună. Proiectul de lege a fost adoptat sub guvernarea anterioară iar acum discutăm de fapt doar anexa. La momentul în care discutăm, în baza termenului stabilit pentru intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, practic au fost depuse toate declarațiile de avere și, din acest punct de vedere, într-un fel acest demers și, mai ales, ținând seama și de votul care a fost exprimat în Comisia juridică, am impresia că orice discuție este oarecum tardivă.

Rămâne ca membrii Camerei să se pronunțe. Sunt convins că indiferent de o scrisoare sau alta ei vor ști să aprecieze cum trebuie să voteze în legătură cu această lege.

Mesajul însă, cred că trebuie să-l dăm, chiar dacă avem diferențe de abordare în ceea ce privește aspectele concrete. Nu sunt eu cel mai mare admirator al acestei legi, de altfel, tot la Biroul permanent eu am distribuit textul declarației de interese așa cum se face această declarație în Parlamentul britanic, pentru a arăta cum ar fi putut să arate o anexă la declarația de avere sau declarația de avere făcută în baza unei legi care este consistentă, care are coerență. Dar, sigur, la limită, trebuie să acceptăm că în definitiv un anumit tip de voință politică se manifestă prin sprijinul pe care îl obține într-un caz sau într-altul.

De aceea, eu v-aș ruga să nu dăm foarte multă greutate acestui demers. Trebuie să arătăm foarte clar oricui dintre cei care ar dori să mai trimită scrisori la Parlamentul României că singura autoritate de reglementare în România este Parlamentul.

Și acest lucru sunt absolut convins că este important să-l afirmăm față de oricine. Dar responsabilitatea noastră rămâne o responsabilitate comună față de o problemă care știm că a fost menționată de foarte mulți dintre partenerii noștri. Și, după acest comentariu pe care l-am făcut ca răspuns la comentariul dumneavoastră, eu vă rog să fiți de acord să intrăm în ordinea de zi.

Pentru început vă voi prezenta acea informare plicticoasă, în legătură cu inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei și poate vom reuși în noul regulament să găsim o soluție mai bună pentru a elimina această prezentare pe care nu o ascultați cu foarte mare atenție. Eu, însă, sunt dator să vă prezint inițiativele legislative care au fost primite la Biroul permanent.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerealegislativă pentru modificarea Legii nr.441/2001 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.133/2000 privind învățământul universitar și postuniversitar de stat cu taxă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.411/25.VII.2001, inițiată de 8 deputați și 3 senatori, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D., 5 deputați și un senator, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M., 3 deputați și un senator, membri ai Grupurilor parlamentare ale U.D.M.R., 4 senatori, membri ai Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr" P.N.L. - P.D., 4 deputați, membri ai Grupului parlamentar al P.D., 4 deputați, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L., 2 deputați, membri ai Grupului parlamentar al P.U.R. (s-l) - Partidul Conservator, pardon, trebuia să modificăm - 2 deputați, membri ai Grupului parlamentar al minorităților naționale.

Nu cred că am pierdut pe cineva pe parcurs.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Regatului Hașemit al Iordaniei, privind cooperarea în domeniul militar, semnat la București la 8 decembrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; Pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Boghicea, județul Neamț, prin reorganizarea comunei Bîra, inițiată de domnii deputați Vasile Pruteanu, Dorin Ursărescu, membri ai Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

4. Propunerea legislativă privind înființarea comunei Itești, județul Bacău, inițiată de domnul deputat Ionel Palăr, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei României și a Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, inițiată de domnii senatori Gheorghe Funar, Iorga Nicolae, Verginia Vedinaș, Liviu Doru Bindea, Dinescu Valentin, Dan Claudiu Tănăsescu, Moisiuc Viorica Pompilia, Ilie Petrescu, Găucan Constantin și domnul deputat Ioan Aurel Rus, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.P.R.M

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (EURATOM) și Statele care nu sunt membre în Uniunea Europeană privind participarea acestora din urmă la reglementarea schimbului de informații în timp util în cazul unei urgențe radiologice (ECURIE), semnat la Bruxelles la 29 ianuarie 2003 și la București la 25 octombrie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.19/2005 privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Mântuirii Neamului, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă;

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege pentru reglementarea situației juridice a bunurilor care au aparținut fostului suveran al României, Mihai I, adoptat de Senat în ședința din data de 3 mai 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Termen de depunere a raportului: 26 mai 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.31/2005 pentru aprobarea Contractului de finanțare între România și Banca Europeană de Investiții - Programul de dezvoltare a infrastucturii în orașele mici și mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la București la 28 februarie 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 32/2005 pentru ratificarea Acordului de compensare între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" - S.A. și "Electrica Dobrogea" - S.A., semnat la București la 20 aprilie 2005, în legătură cu garanția parțială de risc acordată de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare și aprobarea acordurilor care compun garanția parțială de risc, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 12 mai 2005

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier și feroviar, semnată la București la 27 aprilie 2004, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului cu privire la privilegiile și imunitățile Curții Penale Internaționale, adoptat la New York la 9 septembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Comisia juridică, de disciplină și imunități. pentru avize: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru politică externă.

Termen de depunere a raportului: 17 mai 2005.

Cameră decizională: Senatul.

Mulțumesc pentru atenție.

 
Informare privind demisia domnului Dănuț Liga din Partidul Popular România Mare.  

În continuare, îi dau cuvântul domnului deputat Liga, pentru a face o declarație.

   

Domnul Dănuț Liga:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând aș vrea să mulțumesc colegilor de la Partidul Popular România Mare pentru buna colaborare pe care am avut-o până în prezent. Și nu în ultimul rând aș vrea să vă anunț pe dumneavoastră, toți cei prezenți aici, că începând de astăzi mi-am dat demisia din PPRM și voi activa în interiorul Grupului Parlamentar al Partidului Conservator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am o problemă. Partidul Conservator nu există pentru că nu ne-a notificat nimeni acest lucru până acum.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

De la Antena 1!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Deci deocamdată...

 
   

Domnul Dănuț Liga:

Fostul Partid Umanist Român, viitor Conservator.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule deputat.

Nu s-a înregistrat încă partidul. Probabil explicația este legată de faptul că noua denumire și noul statut nu au fost încă înregistrate la tribunal și de aceea, deocamdată, grupul rămâne Grupul parlamentar al PUR (social - liberal).

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, semnat la București la 28 ianuarie 2005.  

Stimați colegi,

Primul text pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea socio-economică, semnat la București la 28 ianuarie 2005.

Dacă, din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul?

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ionel Manțog:

Numele meu este Ionel Manțog. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei și Comerțului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului de împrumut între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind închiderea minelor, refacerea mediului și regenerarea economico-socială.

Obiectivele proiectului sunt acelea de a întări capacitatea Guvernului de a realiza reforma sistemului minier, prin: întărirea capacității instituționale de a închide unitățile miniere nerentabile, în special cele complexe, împreună cu facilitățile auxiliare acestora, și realizarea procesului de regenerare socio-economică a regiunilor miniere în dezvoltarea comunităților miniere.

Implementarea componentelor proiectului se va realiza de către Ministerul Economiei și Comerțului prin două unități de management, constituite după cum urmează: Grupul pentru coordonarea programului de închidere și ecologizare a minelor, respectiv Agenția Națională pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere, care vor colabora cu Fondul Român de Dezvoltare Socială. MEC este coordonatorul proiectului.

În acest scop, Ministerul Finanțelor Publice va încheia un Acord de împrumut subsidiar cu MEC și entitățile enumerate mai sus, prin care se delegă celor două unități de management ale proiectului întreaga autoritate și responsabilitate în realizarea proiectului și utilizarea sumelor din împrumut, asigurarea serviciului datoriei externe și respectiv a sumelor prevăzute cu această destinație în bugetul de stat. Valoarea împrumutului este de 120 de milioane de dolari și va fi acordat pe o perioadă de 17 ani, din care cinci ani perioadă de grație. Plata serviciului datoriei publice externe și componenta românească, de 28,9 milioane dolari, aferentă proiectului, inclusiv pentru Fondul Român de Dezvoltare Socială, vor fi suportate de la bugetul de stat prin bugetul MEC.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Din partea comisiei sesizate în fond are cuvântul domnul deputat Tănăsescu, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, sesizată în fond, a luat în discuție acest proiect. Așa cum s-a anunțat, are ca obiect de reglementare ratificarea acestui acord de împrumut, pe de o parte între România și Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare. Ceea ce aș vrea să subliniez este că, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 615/2004, când s-a aprobat strategia industriei miniere pentru perioada 2004 - 2010 pentru continuarea restructurării sectorului minier, acest acord de împrumut vine să finanțeze această strategie care a fost aprobată la momentul respectiv.

Cele 120 de milioane de dolari vor fi acordate pe 17 ani și ele, sigur, vin în ideea de a întări capacitatea instituțională și de a închide unitățile miniere, să realizeze un proces de regenerare socio-economică a regiunilor miniere în dezvoltarea comunităților respective și, sigur, să reducă presiunea asupra bugetului general consolidat, prin închiderea unor mine nerentabile, cum sunt cele de la Aninoasa, Valea cu Brazi, Călimani ș.a.m.d.

Comisia a aprobat în unanimitate acest proiect de lege și vă supunem și dumneavoastră aprobarea lui în plen.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă, la dezbaterile generale, dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de deputat dintr-un județ direct vizat de acest proiect de lege și de toate celelalte măsuri, doresc să atrag încă o dată atenția colegilor noștri din coaliția de guvernare și secretarului de stat care, întâmplător, este chiar din zona Gorjului, că orice fel de proiect și orice fel de eforturi pentru refacerea acelor zone din punct de vedere socio-economic și profesional nu se poate face doar prin schimbarea tuturor celor care s-au aflat în funcții de conducere, a oamenilor profesioniști care au condus acea zonă foarte mulți ani, cu membri ai Partidului Democrat și ai Partidului Național Liberal.

Cred că ar trebui cu toții să ne gândim la viața celor de acolo, și nu la satisfacerea unor probleme de partid, altfel toate aceste acorduri de împrumut vor rămâne doar noi surse pentru actuala conducere PNL - PD a zonelor respective.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale?

Da, vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ionel Manțog (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Pentru că, într-adevăr, și eu sunt din Gorj, aș vrea să vă enumăr unitățile din industria minieră care lucrează în Bazinul Olteniei și situația directorilor. Societatea Națională a Lignitului - director înainte și în prezent, Trotea; Complexul Energetic Rovinari - director înainte și în prezent, Pisc; Societatea de Închidere a Minelor - director înainte și în prezent, Iliescu. Singurul director general schimbat este la Complexul Energetic Turceni.

În rândul doi, majoritatea cadrelor de conducere dinainte de 2005 sunt pe funcții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii mai întâi. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră art.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5. îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Addendumului semnat la București la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la București la 1 septembrie 1993 modificat prin Addendumurile semnate la București la 17 ianuarie 2000 și 24 iulie 2002.  

În continuare, Proiectul de Lege pentru ratificarea Addendumului semnat la București la 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la București la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la București la 17 ianuarie 2000 și 24 iulie 2002.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Aveți cuvântul, doamna secretar de stat.

   

Doamna Georgeta Elisabeta Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Georgeta Ionescu, secretar de stat.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Addendumului semnat la București la 25 noiembrie 2004, la acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung în valoare de 20 miliarde lei semnat la București la 1 septembrie 1993, modificat prin Addendumurile semnate la București la 17 ianuarie 2000 și respectiv 24 iulie 2002.

Partea moldoveană a virat în anul 2000 primele două tranșe, respectiv 2 milioane de dolari, din împrumutul acordat, rămânând în sold suma de 12,4 milioane de dolari. Tranșele de plată cu termene scadente 2001-2002, în sumă de 3 milioane de dolari, se utilizează pentru difuzarea în Republica Moldova a programului de televiziune România 1, conform prevederile Addendumului semnat la București la data de 24 iulie 2002, rămânând în sold suma de 9,4 milioane de dolari.

Obiectul de reglementare al Addendumului semnat la București la 25 noiembrie 2004 îl constituie acordarea de către partea română a unei reeșalonări a sumei rămasă de rambursat de către Republica Moldova, de circa 9,4 milioane de dolari, pe o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de grație de 8 ani.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a întocmit un raport de adoptare, pe care Guvernul îl susține în forma rezultată din raport.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul președinte Mihai Tănăsescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deci, prezentul proiect de lege are, în principal, ca obiect de reglementare ratificarea acestui addendum care a fost semnat la finele anului trecut, respectiv 25 noiembrie 2004, la Acordul dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova referitor la împrumutul pe termen lung acordat în 1993, în valoare de 20 de miliarde de lei.

Obiectul de reglementare îl constituie acordarea de către partea română a unei reeșalonări a obligației de plată restante pe care Republica Moldova o are vizavi de România, de 9,4 milioane de dolari SUA, pentru o perioadă de 15 ani, cu o perioadă de grație de 8 ani.

Aș vrea să vă informez că acest addendum care a fost semnat în noiembrie 2004, și cu care sperăm să fim de acord astăzi, este primul pas pe care România l-a făcut vizavi de Republica Moldova în ceea ce privește restructurarea datoriei externe a acestei țări, România fiind prima țară care a fost de acord cu o rescandențare a datoriei externe, de data aceasta ea constituind primul pas pentru celelalte țări pentru care Republica Moldova a solicitat rescadențări de datorii externe.

Astfel, acum Moldova poate să înceapă negocieri cu ceilalți "scriitori" ai clubului de la Paris având în spate acest amendament și această reglementare de reeșalonare a obligației dintre România și Republica Moldova.

De aceea, comisia noastră a aprobat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege și vă supunem plenului dumneavoastră aprobarea lui.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește... Da, vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mi s-a atras atenția, din punct de vedere al redactării, al tehnicii legislative, din partea compartimentului de specialitate, că trebuie sintagma "semnat la București la 25 noiembrie 2004", să fie ca o frază finală, și nu în mijlocul frazei.

De aceea, vă rog, domnule președinte, să fiți de acord cu această modificare a titlului, în așa fel încât să corespundă tehnicii legislative care ne-a fost impusă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Dacă nu sunt intervenții la dezbaterile generale, vă rog să ne pronunțăm asupra titlului, ținând seama de observația pe care a prezentat-o domnul președinte Tănăsescu.

Da, domnule Nicolăescu, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Cred că propunerea domnului Tănăsescu nu este corectă, pentru că aici se referă la "Addendumul semnat la..." și nu se referă la "acord". Altfel, se introduc mai multe confuzii. Deci, cred că este corect așa cum este propus titlul proiectului de lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Cred că domnul Nicolăescu are dreptate.

Pentru că, practic, este acordul de bază din 1993 și după aceea sunt niște acorduri... E adevărat, ele nu sunt anexe, sunt addendumuri, sunt de fapt niște protocoale.

Addendumul acesta este nu o anexă, ci este de fapt un protocol. Și noi, de fapt, ratificăm acest protocol care se adaugă la acordul de bază. Deci ratificarea "..

De altfel, și la articolul unic există exact aceeași problemă. Aștept punctul de vedere al comisiei. E corect așa.

 
   

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte, după discuții cu cei de la compartimentul de specialitate, într-adevăr, avem și avizul Consiliului Legislativ, rămâne în forma în care a fost prezentat.

Vă mulțumesc și îmi cer scuze pentru inconveniente.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Adoptarea Raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală.  

În continuare, raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea și completarea unor dispoziții din Codul penal referitoare la infracțiuni contra demnității și infracțiuni contra autorității, precum și a unor dispoziții din Codul de procedură penală.

Vă informez că la singurul punct în divergență, Comisia de mediere a adoptat textul Camerei Deputaților cu 13 voturi pentru și un vot împotrivă.

Deci, conform procedurii din ultima vreme, nu mai este cazul să votăm această variantă pentru textul comisiei și înseamnă că rămânem doar la nivelul de informare fiind vorba, până la urmă, de validarea textului aprobat anterior de către Camera Deputaților la acest punct.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Propunerea legislativă se consideră adoptată, potrivit art.75 alin.2 din Constituție. Termenul maxim de dezbatere, 30 aprilie 2005, a fost depășit.

Da, vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Constantin Tudor:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Constat cu surprindere că am împrumutat în Parlamentul României o tehnică din fotbal. Și anume, tehnica tragerii de timp, pentru ca acte normative importante, propuneri legislative importante să nu poată fi supuse dezbaterii noastre.

Avem un caz astăzi și încă unul mâine. Ambele vizează o lege pe care Guvernul o are trecută în Programul legislativ pentru anul în curs, Legea nr.215 privind administrația publică locală.

Constat, de asemenea, că nu se coroborează sau nu se respectă exact câteva texte din Constituție și din regulament. În Constituție, e drept, puțin mai lapidar, se spune așa, la art.75 alin.2: "Prima Cameră sesizată se pronunță în termen de 45 de zile".

În regulamentul nostru, la art.106 se precizează exact de la ce dată curge acest termen. Și se precizează că acest termen curge de la data prezentării la Biroul permanent, dacă în cazul ordonanței de urgență avem de la înregistrare, tot în art.106, la proiecte de lege avem de la depunerea la Biroul permanent.

Art.87 din regulament prevede clar: "Proiectele de legi și propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor". Deci nu acesta este termenul de care trebuie să ținem cont când considerăm aprobarea tacită, ci de cel din fraza a doua "acestea se distribuie deputaților după prezentarea lor la Biroul permanent."

Rog staff-ul tehnic să verifice dacă aceste proiecte de lege sunt expirate, ținând cont de 45 de zile de la înregistrare sau de la depunere.

Și mai am speranța că la Senat, aceste legi se vor dezbate, pentru că avem încă 4-5 asemenea proiecte și cred că facem din Legea nr.215 orice altceva decât o lege organică nu.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Chitila, județul Ilfov (rămasă pentru votul final).  

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Chitila, județul Ilfov.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Zamfir. Nu s-ar putea direct municipiu?

   

Domnul Gabriel Sorin Zamfir:

Avem un caz la Voluntari, domnule președinte, cred că îl cunoașteți foarte bine, că e coleg de-al dumneavoastră de partid, fost coleg de-al nostru și trecut la dumneavoastră.

Ca și deputat liberal de Ilfov, nu pot să nu promovez un astfel de proiect de promovare a comunei Chitila la statutul de oraș, atâta timp cât această localitate îndeplinește toate criteriile prevăzute de lege pentru acest lucru.

Pentru cei care cunosc mai puțin, localitatea Chitila se află în imediata vecinătate a capitalei, a Bucureștiului, este despărțită de București de șoseaua de centură, este străbătută de drumul național nr.7 - București - Pitești, și are un plan urbanistic general reactualizat în 2004 care dă posibilitatea acestei localități să se dezvolte ca un orășel în apropierea capitalei, cu toată infrastructura și toate utilitățile necesare.

Localitatea a beneficiat și de un Program SAPARD care i-a permis să lucreze serios la partea de apă și canalizare. În momentul de față, pe cea mai mare suprafață a localității a fost asigurată această rețea de apă și canalizare, se continuă lucrările în momentul de față, urmând ca și partea de modernizare, asfaltare a tuturor drumurilor să fie avută în vedere, iar bugetul de pe acest an, un buget de aproape 80 de miliarde prevede și astfel de lucrări.

Transportul în comun este asigurat, legătura cu orașul București atât cu transport în comun, cât și altele. Comuna are în componență două sate: satul Chitila și satul Rudeni. În momentul de față, aproape 90% din locuitori lucrează în activități neagricole, deci practic majoritatea cetățenilor lucrează fie în București, fie în teritoriul localității, acolo unde sunt deja dezvoltate mai multe activități economice. Localitatea dispune de patru școli, 27 săli de clasă, 4 grădinițe, un centru cultural modern cu o sală de spectacole cu 250 de locuri, bibliotecă cu peste 17 mii de volume, dispensare, bază sportivă etc.

Potențialul turistic este concretizat prin existența lacului Chitila și vecinătatea pădurii Mogoșoaia; deja au început să fie omologate pensiuni turistice în zonă și chiar restaurante cu specific.

Despre rețeaua de distribuție a apei am vorbit.

La referendumul organizat și desfășurat în 21 septembrie 2005, cu respectarea Legii nr.3/2000, din totalul de 8800 de persoane înscrise pe listele electorale s-au prezentat 5198 de persoane, reprezentând 59% din totalul locuitorilor, astfel încât un număr de 4900 de voturi au fost pentru, ceea ce înseamnă peste 94%, astfel încât locuitorii au fost în mod categoric în favoarea declarării ca oraș a comunei Chitila.

Eu vă mulțumesc și sper ca votul dumneavoastră să fie pozitiv.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Da, punctul de vedere al comisiei?

Domnul președinte Motreanu.

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia a analizat gradul de îndeplinire a principalilor indicatori cantitativi și calitativi minimali prevăzuți pentru localitățile urbane în anexa nr.2 din Legea nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - secțiunea a IV-a, "rețeaua de localități" și rezultă că în cazul comunei Chitila majoritatea indicatorilor sunt îndepliniți.

Având în vedere că sunt îndeplinite toate criteriile stabilite de lege pentru trecerea acesteia de la rangul de comună la cel de oraș, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, comisia noastră propune adoptarea propunerii legislative.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbaterea generală? Da. Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu propun să fie încă municipiu, voiam doar să fac o precizare pe care colegul meu liberal nu a făcut-o. Comuna Chitila îndeplinea de mai mulți ani toate condițiile necesare, însă autoritățile locale au considerat că e bine să mai amâne pentru că în acest moment au beneficiat de un Program SAPARD care n-ar fi fost altfel accesibil. Mai vreau doar să le spun colegilor mei de la PSD că dacă până acum primarii aleși ai Chitilei au fost toți de la liberali, dacă e oraș, probabil că primul primar ales va fi social-democrat.

Vă mulțumesc.

Voci din sală:

Și va fi Victor Ponta!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Și să menționați și rolul celui care a lărgit drumul care trece prin Chitila spre Târgoviște.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Dacă nu, vă sugerez să trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

vă rog totuși să rețineți propunerea de modificare terminologică pe care a sugerat-o comisia și, de aceea, supun votului dumneavoastră titlul legii, în formularea propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.2. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei pentru art.2.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este lege organică și, de aceea, votul final îl vom da mâine. Dați-mi voie să verific dacă erau mai multe articole. Nu. Erau două articole, deci, e în ordine; votul final mâine, la ora 11.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de Sediu între Guvernul României și Biroul Coordonatorului Special al Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, semnat la București, la 16 iulie 2003.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de sediu între Guvernul României și Biroul coordonatorului special al Pactului de stabilitate pentru Europa de sud-est, semnat la București la 16 iulie 2003.

Dacă din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Ionel Manțog:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Inițiatorul susține adoptarea acestei legi care încheie, de fapt, un proces mai amplu început la 16 iulie 2003, când a fost semnat acest acord. Sediul va fi în România, în București, deocamdată, pentru că Chitila încă nu era oraș, poate în viitor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Punctul de vedere al comisiei. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum arăta și reprezentantul inițiatorului, obiectul de reglementare privește un acord vechi de doi ani aproape. În plus, învederăm că este vorba de un acord foarte important pentru rolul României, pe care și-l asumă în combaterea criminalității transfrontaliere, și că de adoptarea legii privind acest acord de sediu depinde în mod direct statutul diplomatic al reprezentanților Secretariatului acestui birou al coordonatorului special al pactului de stabilitate, la rândul său, statut important pentru buna desfășurare a activității pe care și-o propune biroul.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a luat în discuție acest proiect de lege, după ce a examinat și avizele Comisiei pentru politică externă, Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Consiliului Legislativ exista deja, și cu unanimitate de voturi comisia a hotărât să supună plenului Camerei propunerea de adoptare a legii.

Camera Deputaților este Cameră întâi sesizată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Dacă dorește cineva să participe la dezbaterea generală? Nu dorește nimeni.

Începem dezbaterea proiectului de lege. În legătură cu titlul legii, dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege ordinară. Supun votului dumneavoastră final textul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea, temporar, a locuințelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiilor publice (rămas pentru votul final).  

În continuare pe ordinea de zi avem Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea temporar, a locuințelor de serviciu necesare unor categorii de personal din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituțiilor publice.

Va trebui să-l dezbatem în procedură de urgență.

Rog președintele comisiei să facă propuneri pentru intervalele de timp.

   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Comisia propune trei minute pentru dezbateri generale și un minut pentru fiecare articol.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului Camerei aceste propuneri ambițioase.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Inițiatorul dacă dorește să ia cuvântul. Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Mă numesc Ioan Andreica. Sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În conformitate cu Legea locuinței, nr.114, locuința de serviciu este destinată funcționarilor publici, angajaților unor instituții sau agenților economici, acordat în condițiile contractului de muncă, iar locuința de protocol este destinată utilizării de către persoanele care sunt alese sau numite în funcții ori demnități publice, exclusiv pe durata exercitării acestui mandat.

Sfera beneficiarilor locuințelor de serviciu a fost extinsă în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2001, extinzându-se și la persoanele care ocupă funcții de demnitate publică, miniștri sau funcții asimilate funcțiilor de demnitate publică, precum și la secretarii generali, directori generali și la persoanele care sunt încadrate pe funcții din cabinetul demnitarilor din cadrul ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale și instituții publice.

Problema cu care se confruntă astăzi beneficiarii de locuințe este aceea că contravaloarea amortismentelor dotărilor, pentru că ele nu sunt puse la dispoziție gratis, deci contravaloarea amortismentelor, de multe ori depășește de trei-patru ori valoarea chiriei, ajungându-se în situația că potențialii beneficiari de locuințe se cazează la hotel de trei-cinci stele, cu costuri pentru bugetul de stat de peste 100 de milioane de lei pe lună, motiv pentru care ministerul nostru propune un articol care să reglementeze această situație, obligând instituția care pune la dispoziție locuința de serviciu să o pună cu dotări și prețul total al chiriei și, respectiv, cuantumul amortismentelor să fie suportate de instituție, în suma maximă de 210 milioane de lei pe lună acordate de instituție.

Comisiile de la Senat au propus un articol suplimentar privind interdicția de vânzare a locuinței pe durata cât beneficiarul de locuință are contract de închiriere.

Ministerul nostru este de acord cu acest articol suplimentar.

În concluzie, vă rugăm să ne acordați votul dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Din partea comisiei dacă doriți să ne spuneți punctul de vedere în legătură cu această problemă importantă.

 
   

Domnul Dan Ștefan Motreanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ținând cont de faptul că prin acest proiect de lege se are în vedere diminuarea cuantumurilor sumelor alocate de la bugetul de stat destinate suportării cheltuielilor pentru cazarea persoanelor îndreptățite să beneficieze de locuințe de serviciu și protocol, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acesteia în forma adoptată de Senat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului titlul legii. Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? 7 abțineri.

Cu 7 abțineri, titlul legii a fost aprobat.

În ceea ce privește articolul unic, vă rog să observați modificările propuse de la Senat, dar eu supun votului dumneavoastră doar articolul unic, așa cum a venit de la colegii noștri.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

A, iertați-mă! Vă rog. 7 abțineri.

Cu 7 abțineri, articolul unic a fost aprobat.

Este o lege organică. Votul vă propun să-l dăm mâine la ora 11, asupra ansamblului legii.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici și a activității notariale, nr.36/1995 (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/2005 pentru abrogarea art.31 din Legea notarilor publici și a activității notariale, nr.36/1995.

Suntem în procedură de urgență. Invit biroul comisiei sesizate în fond, Comisia juridică, să facă propunerile regulamentare.

   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Credem că două minute pentru discuții generale și două pentru singurul articol sunt suficiente. E vorba de abrogarea unui singur articol.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc pentru aceste sugestii.

Supun votului dumneavoastră propunerile biroului comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, propunerile au fost acceptate.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului dacă dorește. Dorește.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Susținem această lege în forma adoptată și de către Senat. Este vorba de înlăturarea unui articol care condiționa cercetarea, percheziționarea, reținerea sau trimiterea în judecată penală sau contravențională a notarilor pentru fapte săvârșite în legătură cu exercițiul activității lor profesionale, de avizul ministrului justiției. Prin obligații asumate de statul român, s-a promis că se va renunța la acest aviz, iar notarii și-au dat acordul spunând chiar că, de obicei, existența acestui aviz, atunci când se dădea, crea un impact negativ, în sensul că se considerau aproape condamnați.

Toată lumea este de acord cu înlăturarea acestui articol.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Din partea comisiei, domnul președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa este, toată lumea pare de acord. În comisie, voturile au fost mai nuanțate, 10 voturi pentru, 3 împotrivă, 3 abțineri. Este vorba de un pas înainte către obiectivul reducerii regimurilor de discriminare pozitivă, așa-zisei inamovibilități sau imunități acordate unor categorii de persoane, deci subiect de drept. Notarii reintră în categoria cetățenilor obișnuiți sub aspectul posibilităților de a se fi constituit subiectul unor verificări prealabile și a unor acte de urmărire penală.

Senatul a adoptat proiectul de lege privind abrogarea acestui art.31, iar Comisia juridică, cum spuneam, cu majoritate de voturi, propune plenului, de asemenea, adoptarea acestui proiect de lege. Este constituțional și se încadrează în pachetul de legi solicitate de organismele europene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii.

Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Dacă sunt observații. Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră articolul unic. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege organică. De aceea, votul final îl vom da mâine, la ora 11.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru înțelegere, și nu mă îndoiesc că, în afara calității dumneavoastră de președinte, această înțelegere provine și din faptul că dumneavoastră sunteți jurist.

Eu am vrut să iau cuvântul înainte de a vota un proiect de lege anterior, dar, din nefericire, și asta am sesizat de foarte multe ori, în colțul acela se aude foarte prost. Noi, întotdeauna, avem tendința să vă întrerupem ca să vă întrebăm din nou ce ați vorbit.

Aș face o solicitare celor care sunt în drept să facă niște difuzoare mai bune acolo sau nu știu ce se întâmplă că în partea aceea (arată în partea stângă a sălii) aproape că nu există.

Acum, dați-mi voie, în condițiile astea, să exprim de ce ne-am abținut la vot, dacă vreți ca o procedură cumva, pentru că intenționăm să facem o astfel de procedură ulterior, în privința legii care a reglementat imposibilitatea chiriașului care deține în chirie o locuință de serviciu de la Ministerul Justiției sau ministerul nu știu care, reprezentat prin domnia sa, a făcut apel la înțelegerea noastră, dar, din nefericire, noi nu am fost atenți la ceea ce a zis domnia sa.

Iată ce presupune acest articol votat de Senat, nu știu în ce condiții l-au votat dânșii, pentru că noi l-am votat așa, într-o repezeală, și nu prea am fost atenți. Dar trec peste asta și spun de ce intervin.

Se sancționează dreptul omului de a interveni în justiție. Și spun așa: eu, proprietarul acestei locuințe, te dau afară din locuință în momentul în care dumneata te adresezi justiției cu ce? Nici măcar nu-l pârăsc, cu dorința de a face demersurile necesare, dacă se poate, să o cumpere. Este dreptul inalienabil al fiecărui cetățean să se adreseze justiției. Pentru aceasta am muncit 15 ani. Nu ne-a plăcut când nu ne puteam adresa justiției înainte de 1989 și acum revenim la o situație anterioară anului '89 și spun: Te pedepsesc și te învăț minte să nu cumva să te adresezi justiției, că te dau afară din casă!

Iată ce ați votat, domnilor. Nu știu dacă există o procedură viabilă, permisibilă, prin care să revenim la un asemenea vot, dacă nu, așa cum a sugerat de fapt și domnul președinte, mai este o cale, calea Curții Constituționale. Dar lucrul nu este atât de lezabil pentru noi, ca partid, cât este lezabil pentru un grup restrâns de oameni. Nu cred că ne vom bate așa cu disperare pentru această mică scăpare pe care am avut-o noi în legislativ astăzi.

Totuși, datoria mea de om cu capul limpede, nu întotdeauna, recunosc, nici astăzi nu l-am avut datorită și faptului că n-am auzit bine, să vă informez asupra unui drept pe care noi l-am răpit, după 15 ani, unor cetățeni, destul de mulți probabil, de a se adresa liber, nestingheriți, neimpuse sancțiuni din partea nimănui, justiției. Vă place, nu vă place, eu mi-am făcut datoria să sesizez acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cu siguranță, ceea ce am auzit anterior are mult bun simț, dar că nu este exact. Cu alte cuvinte, ceea ce noi am aprobat, cu siguranță, nu îngrădește dreptul de a se adresa justiției. Doar că legea specifică că regimul de locuință fiind regim de locuință în interesul serviciului, presupune dreptul proprietarului de a-și asigura perpetuu această bază materială, pentru a asigura locuință celor care sunt angajați.

Cu alte cuvinte, chiar din text rezultă că nu se îngrădește dreptul de a se adresa justiției, cetățeanul este liber să o facă, doar că, în situația în care o face, își pierde calitatea de chiriaș.

Cu alte cuvinte, nu se încalcă principiul consacrat în Constituție prin care îngrădirea accesului la justiție este nepermis. Cetățeanul este liber să se adreseze justiției, doar că-și asumă consecințele date de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, vă rog să ascultați la difuzor!? (Se adresează domnului deputat Marcu Tudor)

Domnul deputat Hrebenciuc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ilustrul nostru coleg, domnul Marcu Tudor, a afirmat că noi nu știm ce am votat. Am fost extrem de atent când domnul secretar de stat ne-a explicat ce înseamnă amendamentul pe care colegii noștri de la Senat l-au adus și a susținut aici că ministerul este de acord cu amendamentul colegilor de la Senat, rugându-ne și pe noi să-l votăm.

Pe de altă parte, am înțeles că este vorba de locuințele de serviciu care sunt primite de minister și fiind situațiile care le știm cu toții, domnule Marcu Tudor, știm ce am votat și am fost de acord cu ceea ce s-a propus.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu dumneavoastră ați fost inițiatorul. (Se referă la domnul deputat Marcu Tudor care dorește să intervină). Dânsul a menționat inițiatorul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

A menționat numele meu și pentru asta îi mulțumesc.

Pentru că se prefac amândoi că nu înțeleg ce am vrut să spun, nu am spus că îl îngrădim și-l oprim să nu se adreseze justiției, dar îl pedepsesc dacă se adresează, îl opturez, îi spun: "Nu te adresa că te dau afară!"

De altfel, ce rău face că se adresează justiției, a luat deja cu japca locuința aia? Dacă vrea nu o vinde posesorul. Nu face nici un rău că se adresează justiției ca să-l sancționez. Nu există nici o rațiune pentru care aveți dreptate la o asemenea justificare. Nu am spus că nu-i dau voie să intre în actul de justiție, dar am spus: Du-te, dar pățești, că te dau afară dacă te duci. Asta e. Indiferent dacă vă prefaceți că înțelegeți sau nu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircea Valer Pușcă:

Stimați colegi,

Este evident că există în cadrul reglementat în România și alte prevederi care aduc sancțiuni pentru încălcarea anumitor principii pe care legiuitorul, la momentul respectiv, l-a dat. Cu alte cuvinte, eu constat că, în ciuda faptului că în Constituție dreptul de a vota este garantat, există și posibilitatea prin care o hotărâre judecătorească poate să ridice acest drept, este specificat în reglementare.

În cazul în speță, cel pe care-l discutăm, eu nu cred că prevederea respectivă poate să fie privită ca o sancțiune, este excesiv. Cetățeanul care, în exercițiul drepturilor sale, optează pentru ceva este în primul rând informat ce se întâmplă în acea situație.

Cu alte cuvinte, nu este sau nu trebuie să fie percepută ca o pedeapsă, ci doar ca o asumare a unui risc. El se poate adresa justiției, își pierd calitatea de chiriaș și, în continuare, se judecă cu partea pe care a chemat-o în instanță. Mie mi se pare perfect normal ca ministerele, instituțiile publice să-și rezerve locuințele de serviciu tocmai datorită faptului că acestea au un regim special de a asigura locuință personalului propriu. Vă mulțumesc.

Și nu poate să fie ca o concluzie obiect de vânzare. Dar instanța, dacă legiuitorul ar fi gândit altfel, ar fi acordat poate chiriașului dreptul de a cumpăra, în ciuda faptului că legea stabilește că parcul este pentru locuințe de serviciu. Dacă noi dorim totuși să ne exprimăm voința ca instituțiile statului să utilizeze eficient și rațional bugetul, nu putem să creăm astfel sau să lăsăm astfel o cale lăturalnică prin care cetățenii să dobândească locuințe. Ei n-au decât să și le cumpere ca atare de pe piața liberă sau altfel cum face orice cetățean.

Cu alte cuvinte, să nu creăm discriminări pozitive pentru anumiți cetățeni care-și pot cumpăra din parcul locuințe de serviciu.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că trebuie să înțelegem foarte clar că e vorba de o lege care nu poate să afecteze un drept constituțional al accesului la justiție. Nu e vorba aici de opțiune sau de un risc, ci e vorba de o sancțiune aplicată celui care se adresează justiției. Statul trebuie să-și apere proprietatea, dar nu sancționându-i pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiției, ci apărându-se în instanță care, dacă va fi cazul, va stabili acest drept.

Dacă doriți să-i sancționați pe cei care îndrăznesc să se adreseze justiției, putem să mai adăugăm ceva la acel alineat, să spunem că-l dăm afară din serviciu, sau că-i facem orice altceva, îl gonim din țară. Din păcate, un asemenea text este neconstituțional și, în mod sigur, ar fi fost foarte bine să avem un punct de vedere în primul și în primul rând al Comisiei juridice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Lucrurile sunt foarte simple și dovedesc un infantilism juridic total. În primul rând, textul este absolut inutil și încălcăm Constituția în mod inutil. Pentru că nu știm actul de bază pe care-l modifică, și anume art.6 din ordonanța de urgență care se modifică, spune așa: "Imobilele care intră sub incidența prevederilor prezentei ordonanțe de urgență nu pot fi înstrăinate sub sancțiunea nulității absolute a actului de înstrăinare."

Deci, această pretinsă adresare justiției pentru cumpărare este absolut inadmisibilă prin însăși textul ordonanței. În aceste condiții, modificarea nu-și are nici un rost.

În al doilea rând, a spus domnul Ponta, și sunt de acord cu colegul care a redevenit jurist de data aceasta, că nu pot prin lege, ni s-a dat exemplu, dar nu e vorba aici de exemple de îngrădiri. E vorba să punem mâna pe carte și să citim Constituția, art.21 alin.2: "Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept." Nu pot printr-o sancțiune să îngrădesc exercitarea unui drept. Dacă se găsește cineva atât de temerar, am folosit un eufemism, ca să se adreseze justiției, știind că acțiunea sa este inadmisibilă, e dreptul lui să se adreseze, dar nu vă temeți, aceste case pentru care, la ora actuală, statul plătește și chirie și întreținere, o și dotează, că asta este esența modificării, nu pot să fie înstrăinate.

Asta este tot. Deci, textul fără nici o discuție, supune întregul proiect de lege, întreaga lege, cenzurii Curții Constituționale.

În aceste condiții, vă rog să apreciați.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Dați-mi voie să vă reamintesc câteva lucruri. În primul rând, această lege... domnule Nicolăescu, vă rog să luați loc, că n-am închis ședința. Vă rog să luați loc că spun lucruri foarte importante, ca de obicei.

Prima chestiune. Vreau să vă subliniez un lucru care poate are o anumită semnificație: legea n-a fost încă votată. Acest lucru se va produce, eventual, mâine. Așa că eu consider discuția de astăzi interesantă, dar cel mult sub semnul unor explicații înainte de vot.

În al doilea rând, vreau să vă spun, cu toată prietenia, că a fost în procedură de urgență. Ca atare, nu se puteau face amendamente, iar dacă erau, deci bănuiesc că și dumneavoastră ați avut de la PPRM reprezentanți în Comisia pentru administrație, aceste elemente puteau să fie ridicate acolo. Și, de aceea, rugămintea mea la toți colegii parlamentari, dacă s-ar putea să se uite la textele de lege și în cadrul dezbaterilor din comisii, nu numai în plen, în așa fel încât să putem să evităm aceste dezbateri aici.

Vreau să-l informez pe domnul deputat Bolcaș, cu toată prietenia, că între momentul legii de bază și momentul în care s-a făcut modificarea la Senat, s-a dat dreptul în anumite situații să fie cumpărate anumite locuințe de serviciu. practic, cei care au făcut acest amendament au avut în vedere o altă reglementare ulterior, și, în final, să vă spun că și eu consider că este inadmisibil ca cineva să fie sancționat pentru o intervenție pe care o face în instanță, chiar dacă este slujbaș al unui minister.

Dar, rugămintea mea, aceste lucruri pe care le descoperim cu ingenuitate în plen, să le avem în vedere cu mai multă seriozitate la dezbaterile din comisii. Și, de aceea, rog încă o dată, la nivelul comisiilor să discutăm foarte, foarte atent aceste lucruri.

În ceea ce privește acest text de lege, vă reamintesc, votul va avea loc mâine la ora 11,00.

Vă mulțumesc pentru prezență.

Facem o pauză de două minute și urmează segmentul de timp rezervat interpelărilor și răspunsurilor la întrebări.

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

după pauza

   

Doamna Daniela Popa:

Începem segmentul ședinței consacrat răspunsurilor orale la interpelări.

Țin să vă anunț că pentru răspunsurile la interpelările către primul-ministru, domnul ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, solicită amânare, fiind prezent la Senat, respectiv pentru domnii deputați Mircia Giurgiu, William Brînză, Ștefan Baban, Vasile Filip Soporan, Ilie Merce.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului pentru domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ministerul Administrației și Internelor solicită amânare pentru ședința din data de 23 mai 2005, pentru răspunsul la interpelările domnilor deputați Ioan Aurel Rus, grupul PPRM, și Viorel Pupeză și Emil Radu Moldovan, grupul parlamentar al PSD.

În concluzie, pentru ședința de astăzi avem răspunsuri orale la interpelări din partea Ministerului Justiției, dar și Ministerul Justiției a solicitat amânare. Deci, rămân răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătății, din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și din partea Ministerului Economiei și Comerțului.

Domnul ministru al Ministerului Economiei și Comerțului, domnul Codruț Ioan Sereș este prezent.

Începem cu răspunsurile la interpelări.

 
  Aurel Vlădoiu

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală.

Poftiți, domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Codruț Ioan Sereș (ministrul economiei și comerțului):

Doamna vicepreședintă,

Domnilor deputați,

Privitor la interpelarea depusă de domnul deputat Aurel Vlădoiu, privind situația gravă din orașul Ocnele Mari, vă comunicăm: după evenimentele din septembrie 2001, din câmpul 2 de sonde Ocnele Mari, care au culminat cu expulzarea unui volum de circa 1.600.000 mc. de saramură și evacuarea a 113 gospodării, s-a acționat în regim de urgență pentru implementarea măsurilor din etapa I. N-am să intru în detalii pentru etapa I, pentru că ele sunt cunoscute.

În continuare, pe baza proiectului întocmit de Consorțiul de cercetare-proiectare și servicii, constituit din Universitatea București, Institutul de cercetare-proiectare minier - Cluj, Institutul de cercetare științifică ICSITPML - Craiova, s-a trecut la executarea lucrărilor din etapa a II-a, care în esență au în vedere prăbușirea controlată a tavanului cavernei.

Până la data actuală s-au executat și finalizat următoarele lucrări: regularizarea și decolmatarea pârâului sărat în aval de decantorul Ocnele Mari până la limita localității; executarea unui deversor și consolidarea digului de retenție; sunt în curs de lucru și de finalizare forajele dirijate, lucrări care asigură dizolvarea sării din planșeu și, în final, prăbușirea controlată a acestuia. O să trec, de asemenea, mai repede pentru că toate aceste lucruri sunt iarăși de nivelul începutului acestui an.

Situația s-a agravat începând cu data de 27 martie 2005, datorită apariției unui izvor în cuva de retenție. Toate fenomenele acestea au îngreunat și îngreunează mai mult lucrările de finalizare și trecerea la prăbușirea controlată a planșeului.

La data actuală, specialiștii Consorțiului, împreună cu executantul și firma care asigură dirigenția de șantier monitorizează în permanență situația din Câmpul 2 de sonde, în scopul menținerii sub control a fenomenelor care se manifestă, și adaptarea proiectului la situația din teren. Refacerea întregii infrastructuri și ecologizarea zonei pot fi luate în calcul numai după finalizarea lucrărilor din această etapă. În ședința Consiliului tehnico-economic al ministerului din urmă cu patru zile, din 5 mai, care a analizat situația din Câmpul 2, de la Ocnele Mari, s-au stabilit o serie de măsuri care răspund și la interpelarea dumneavoastră și anume: au fost prezentate documentațiile de evaluare a pagubelor, construcțiilor și terenurilor particulare, inclusiv uzufructul pentru gospodăriile afectate din zona Câmpul 2 de sonde Ocnele Mari; membrii CTE au aprobat analizarea în comisia de specialiști a acestor documentații (întocmirea raportului de avizare-aprobare, alocarea fondurilor necesare și trecerea efectivă la efectuarea plăților).

Precizăm că toate persoanele sau familiile îndreptățite vor fi despăgubite pe baza acestor documentații întocmite de experți autorizați sau atestați pentru astfel de lucrări.

Al doilea punct. Responsabilitatea privind refacerea infrastructurii, precum și viabilizarea totală a zonei afectate de fenomenele apărute în Câmpul 2, revine Societății Naționale a Sării, respectiv Ministerul Economiei și Comerțului, care este acționar majoritar, și care sunt responsabili pentru asigurarea fondurilor necesare executării acestor lucrări. Refacerea infrastructurii și ecologizarea zonei vor face obiectul unui proiect distinct, dar care poate fi pus în aplicare numai după executarea fazei II, respectiv prăbușirea controlată a tavanului.

Până la data de 12, adică până peste trei zile, Consorțiul de cercetare-proiectare trebuie să prezinte un studiu de risc al zonei Câmpului 2 de sonde Ocnele Mari, ce urmează să fie analizat și de către comisia tehnică-economică, și care o să fie supusă spre avizarea membrilor. După avizarea-aprobarea acestui studiu, se vor parcurge etapele următoare prevăzute în legislația în domeniu.

Ce nu este scris în acest răspuns, dar ce pot să vă spun, este că am luat legătura și cu Oltchim-ul și cu Arpechim-ul, în ideea preluării în continuare, la capacitate maximă, a debitului de saramură care, mă rog, a apărut datorită acelui izvor sau datorită infiltrațiilor de apă suplimentare și care nu erau prevăzute în acest punct al lucrărilor.

Am primit, mă rog, și asigurări din partea Arpechim-ului că va încerca în continuare să amâne partea de reparații curente, astfel încât Oltchim-ul să poată lucra la capacitate maximă pentru instalația de PVC, și ca urmare să fie în măsură să preia un debit către debitul maxim, în ceea ce înseamnă saramura, astfel încât să nu avem riscul prăbușirii necontrolate a tavanului sau a plafonului respectivei cariere. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns? Doriți să intervenți. Da, poftiți.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Sunt mulțumit de răspunsurile domnului ministru Sereș, pe care le-a prezentat.

Eu am prezentat cele trei probleme foarte grele de la Ocnele Mari: despăgubirea, prăbușirea controlată și zona de risc, întrucât spuneam că oamenii nu pot să construiască nici un fel de coteț în această zonă foarte importantă din Vâlcea, întrucât nu am stabilit zona de risc.

Știu că s-a amânat prăbușirea controlată din cauza faptului că soda n-a funcționat un număr de trei luni de zile, și s-a amânat pentru luna iunie. Sperăm, fiind o premieră mondială, să avem o reușită cu această prăbușire controlată și să putem să dezvoltăm, zicem noi, foarte bine această zonă de la Ocnele Mari, întrucât va fi cel mai mare lac de apă sărată din Europa, de 15 ha; va fi o premieră mondială. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ilie Merce

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, grupul parlamentar al PPRM, referitor la numirea de director general la Transgaz - Mediaș.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

   

Domnul Codruț Ioan Sereș:

Doamna vicepreședinte,

Domnilor deputați,

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat Ilie Merce, privind situația conducerii de la Transgaz - Mediaș, vă comunicăm că, în primul rând, construcția interpelării pornește de la o premisă cu caracter pe care îl considerăm incert, respectiv că ar exista date potrivit cărora alegerea domnului Florin Muntean în funcția de director general al Transgaz este nepotrivită. Și, mă rog, se ajunge la o concluzie, că în cadrul întreprinderii s-ar fi creat o stare de spirit negativă, Transgaz - Mediaș fiind lipsită de o conducere competentă, ceea ce mai apoi pune în pericol siguranța sistemului național de transport gaze naturale.

Sub aspectul primului grup de premise cum că alegerea domnului Florin Muntean este nepotrivită, apreciez că asemenea afirmații sunt neîntemeiate și am să vă prezint și considerentele. În primul rând, domnul Florin Muntean este absolvent al Facultății de Mecanică, secția mașini termice, din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" - Timișoara. Domnul Florin Muntean are pregătire profesională și experiență necesară în domeniul transportului, inclusiv în cel al transportului pe conducte.

În ceea ce privește afirmația că domnul Florin Muntean are sau nu are pregătire de specialitate în domeniul transportului de gaze naturale, în primul rând, trebuie să cunoaștem în ce constă activitatea Transgaz - Mediaș și activitatea acestei companii nu trebuie confundată cu activitatea Romgaz - Mediaș, așa cum s-ar induce în finalul interpelării.

Dintr-un alt punct de vedere, directorul general al societății comerciale este și trebuie să fie, în primul rând, un bun manager. Și evident, după aceea, să fie și bine pregătit în unul dintre domeniile inginerie, economic sau juridic, domenii care evident că revin și în competența directorilor executivi.

Respectând această rațiune, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2001 invocată prevede obligația încheierii unui contract de performanță, prin care se stabilesc obiective și criterii de performanță, care trebuiesc îndeplinite de directorul general la o societate comercială cu capital de stat, contract de performanță care, de altfel, a fost încheiat și semnat și de domnul Florin Muntean.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia domnul Florin Muntean nu ar avea vechimea prevăzută prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, respectiv 10 ani în întreprindere, pentru a putea ocupa funcția de director general, este pe de o parte falsă, iar pe de altă parte neîntemeiată, din următoarele motive: falsă, deoarece contractul colectiv de muncă în cauză nu prevede aceste condiții, aceasta cu atât mai mult cu cât numirea în funcție a directorului general a Transgaz - Mediaș se face conform HG nr.334/2001 și nu conform unui contract colectiv de muncă; -neîntemeiată, deoarece dacă ne raportăm în mod direct la vechimea în Transgaz - Mediaș, se va putea constata că această întreprindere s-a înființat abia în anul 2000, ca urmare a HG nr.334/2001 și, ca urmare, o condiție de vechime de 10 ani în întreprindere nu putea să fie îndeplinită în acest moment, practic, de nici o persoană.

Putem să constatăm din CV-ul domnului Florin Muntean că acesta a fost angajat al fostei Întreprinderi de extracție gaze naturale, din 1982 până la transformarea acesteia în Regia Autonomă "Romgaz" și în continuare, la Regia Autonomă "Romgaz", până la prima divizare a acesteia în anul 1992.

Ca urmare, domnul Florin Muntean nu este în conflict de interese, pe motiv că ar fi proprietarul Bazei de aprovizionare și transport - Mediaș, nici o lege nereglementând existența unui conflict de interese între calitatea de director general la o societate comercială cu capital de stat și calitatea de acționar la o societate comercială cu capital privat. Funcția de director general la o societate comercială cu capital de stat nu intră nici în categoria demnitarilor publici, și nici în categoria funcționarilor publici.

Din datele pe care le avem, din discuțiile pe care le-am avut cu directorii și cu angajații de la Transgaz - Mediaș, în acest moment nu putem să concluzionăm că ar exista o stare de spirit negativă sau conflictuală și care să fie de natură a pune în pericol sistemul național de transport gaze naturale.

Față de vechea conducere, singura schimbare în acest moment a intervenit la nivelul funcției de director general, datorită îndeplinirii condițiilor de pensionare a fostului director general.

Considerăm că persoanele care asigură conducerea Societății Naționale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" au calitățile profesionale și aptitudinile personale necesare pentru a asigura siguranța sistemului național de transport gaze naturale. Reamintim că și Transgaz-ul și Romgaz - Mediaș sunt două societăți naționale distincte, atât sub aspect patrimonial și juridic, cât și sub aspectul obiectului de activitate.

Sperăm că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. Vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Ilie Merce, dacă doriți să interveniți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare. Sper ca lucrurile să fie așa cum dânsul a afirmat astăzi. Dar faptul că domnul director general a fost plasat în această funcție mai mult în baza unui algoritm politic, faptul că este interesat, că are o firmă care are afaceri cu instituția pe care o conduce, faptul că totuși nu este de specialitate, eu am încă rezerve că această întreprindere pe care o conduce nu va avea probleme.

Îi doresc succes domnului inginer și sperăm să auzim numai de bine. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Urmează răspunsul la două interpelări ale domnului deputat Ștefan Baban, grupul parlamentar al PPRM, referitoare la România și cărbunele său și la industria confecțiilor textile.

Domnule ministru Ioan Codruț Sereș, aveți cuvântul pentru celălalt, răspunsul la cele două interpelări, pentru domnul deputat Ștefan Baban.

   

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește prima interpelare a domnului deputat Ștefan Baban privind situația industriei confecțiilor textile: răspunsul este destul de lung, de laborios să-l depunem în variantă scrisă în mod complet, și o să vă rog să-mi permiteți, doamnă vicepreședinte, doamnelor și domnilor deputați, să dau un răspuns, hai să spunem, cât de cât succint, luând elementele principale din acest răspuns elaborat.

În ceea ce privește greutățile cu care se confruntă societățile comerciale cu profil de confecții textile din județul Botoșani, ca și dificultățile cu care se confruntă agenții economici din industria textilă, acestea au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și Comerțului și ai Băncii Naționale a României.

În urma întâlnirilor și discuțiilor, au rezultat următoarele: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Națională a intervenit numai în cazuri cu totul speciale. Se estimează aprecierea în continuare a leului, ca urmare a liberalizării complete a contului de capital și datorită investițiilor masive directe și de portofoliu din străinătate. măsurile de politică monetară și valutară formulate și aplicate de Banca Națională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcționare a mecanismului pieței libere.

O intervenție din partea Guvernului, de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor și cursurilor de schimb, ar genera în primul rând incoerență și apoi persistența efectelor temporare negative, resimțite în prezent de către diverse categorii de agenți economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit și ulterior a fost constituit un grup tehnic de lucru, format din reprezentanți ai Guvernului, Banca Națională a României și Eximbank, precum și ai patronatelor și Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor.

În ceea ce privește creșterea importurilor de produse textile din China, vă informăm că s-au întreprins următoarele măsuri: la nivel european, comisarul european pentru comerț a anunțat în data de 24 aprilie lansarea de către Comisia Europeană a unei investigații referitoare la importurile Uniunii Europene a nouă categorii de produse textile, urmare a escaladării exporturilor chineze de textile și articole de îmbrăcăminte, în primul trimestru al anului în curs.

În cazul celor nouă categorii vizate, importurile au crescut într-un an cu ritmuri variind între 51 și 534%. Având în vedere presiunea statelor membre, Comisia Europeană trebuie să desfășoare o anchetă rapidă pentru a verifica și decide eventuala adoptare a unor măsuri de salvgardare.

În România, avem aprobată o HG nr.287/7 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României din 11.04.2005, nr.301, privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă a produselor importate, și care a fost aprobată și pentru a evita importurile masive la prețuri mult scăzute a mărfurilor de pe piața chineză.

Pentru a face față provocărilor cu care se confruntă nu numai industria de confecții textile românească, ci și industria de confecții textile din Uniunea Europeană, a fost reactualizată strategia de dezvoltare a industriei textile și de confecții de către Ministerul Economiei și Comerțului, împreună cu asociațiile profesionale, și în mod special Federația patronală FEPAIUS, care cuprinde o serie de măsuri pentru creșterea competitivității în contextul intensificării concurenței pe piețele internaționale.

Câteva elemente succinte, concrete:

1. în primul rând, implementarea standardelor de calitate, mediu, sociale, siguranță ocupațională și a etichetei ecologice, prin susținerea finanțării în proporție de 50% pentru societățile mari și până 65% pentru întreprinderile mici și mijlocii de către Ministerul Economiei și Comerțului, în cadrul programului de creștere a competitivității produselor, cu o consecință directă asupra creșterii volumului de vânzări în lanțurile de magazine vest-europene.

Pentru condițiile concrete în care o anumită societate se poate încadra în cadrul acestui program, toate datele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și Comerțului;

2. adoptarea unor măsuri de protecție netarifară, similare cu cele din Uniunea Europeană, referitoare la standardele de calitate, urmare a acțiunilor de colaborare întreprinse de patronatul industriei ușoare și patronatele din marile lanțuri de magazine;

3. asigurarea în mai mare măsură a bazei de materii prime indigene, prin alocarea de subvenții producătorilor agricoli pentru dotarea cu utilaje specifice și pentru lucrările agricole, și societăților comerciale prelucrătoare a materiilor prime sezoniere din agricultură (in, cânepă, lână);

4. dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din acest domeniu, prin creșterea cofinanțării cheltuielilor de dotare și modernizare a proceselor de producție, în cadrul programelor administrate de către Agenția națională a întreprinderilor mici și mijlocii și cooperație;

5. prin modificările pe care intenționăm să le aducem la Legea energiei și liberalizarea pieței de energie la circa 83%, începând cu 1 iulie, practic orice companie, orice agent comercial devine consumator eligibil care poate să-și achiziționeze de pe piața liberă energia electrică necesară desfășurării activității, în afara celui mult-blamat tarif binomial de tip A33, care nu mai devine obligatoriu de la acea dată.

Având în vedere concurența internațională în creșterea accentuată la confecții de îmbrăcăminte, în special din partea Chinei, de asemenea și producătorii români de confecții textile și-au asumat o serie de măsuri, printre care se regăsesc: realizarea de produse complete din colecțiile proprii; eficientizarea achizițiilor de materii prime de pe piețe adecvate.

În ceea ce privește EURATEX (Organizația Europeană de Textile și Îmbrăcăminte), vă informăm că FEPAIUS (Federația Patronală a Industriei Ușoare din România) a devenit membru cu drepturi depline, reprezentând România, iar ca membru observator este Asociația textiliștilor din România (ATEROM).

Sperăm că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. De asemenea, menționăm faptul că în atenția colegilor mei din Ministerul Economiei și Comerțului există o permanentă grijă pentru acest sector, care reprezintă o pondere semnificativă în exporturile realizate de România. vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule ministru,

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Să ne ajute Dumnezeu să și-l transpunem în practică. Nu întâmplător am venit cu această interpelare, pentru că au venit patronii care se ocupă cu industria textilă în județ, dar mai ales în municipiu, așa cum vă arătam, 11.000 de persoane în municipiu lucrează în confecții textile, și nu pot decât să mă bucur că dumneavoastră ați luat în serios interpelarea mea, așa că sigur se vor găsi și soluții, mai ales că majoritatea dintre ei au fost în mari deficiențe financiare după căderea cursului valutar. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Celălalt răspuns, înțeleg că este în scris, domnule ministru? Se prezintă. Bun, prezentați și răspunsul la următoarea interpelare.

 
   

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește răspunsul la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban privind România și cărbunele său, vă comunicăm următoarele: România are un potențial de resurse minerale foarte diversificat, principala substanță minerală fiind cărbunele, care potrivit ultimelor evaluări are o rezervă biologică de 3,7 miliarde tone, din care lignitul reprezintă 2,8 miliarde tone, iar huila 0,9 miliarde tone, lignitul și huila constituind rezerva industrială a resursei de energie primară.

Pentru gestionarea acestei resurse a fost elaborată strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, strategie care este în momentul de față în proces de reactualizare, cu termen sfârșitul acestei luni.

Strategia industriei miniere prevede asigurarea unei capacități de producție la lignit între 30-35 milioane tone pe an, în funcție de cererile sistemului energetic, această producție realizându-se numai din cariere unde costurile de extracție sunt mici, activitatea fiind rentabilă. Totodată, precizăm faptul că lignitul produs în cariere nu este subvenționat.

În ceea ce privește huila, în strategie sunt prevăzute măsuri de asigurare a unei capacități de 3,5 - 4 milioane tone pe an. Subvenționarea huilei va fi asigurată până în 2010 inclusiv, perioadă până la care activitatea de extracție a huilei se va concentra pe perimetrele care permit o extracție cu costuri mai mici, și unde prin mecanizare vor putea fi realizate randamente de extracție, care să asigure costuri mai mici de producție. După 2010, extracția huilei din Valea Jiului și Anina va trebui să fie realizată numai în condiții de eficiență economică.

În ceea ce privește elementele mai sus-menționate, vă informăm că sectorul de cărbune se va menține la nivelul cerut de sistemul energetic, funcționând după regulile economiei de piață; respectiv ca și elemente concrete, până în 2007 și respectiv până în 2010, vor trebui eliminate subvențiile din sectorul minier. Pentru aceasta, avem în vedere - pe de o parte - rămânerea în funcțiune doar a acelor perimetre miniere care pot să își acopere din venituri și din producție costurile, deci în condiții de rentabilitate economică.

Cum putem să facem acest lucru? Pe de o parte, prin dimensionarea corespunzătoare a resurselor umane, de aceea a și apărut acea Hotărâre de Guvern privind disponibilizările din acest an, care se ridică la 7.628. În egală măsură, prin crearea unor noi complexe energetice, astfel încât să avem o legătură strânsă între producătorul de cărbune și principalul consumator de cărbune, care va fi astfel direct interesat în reducerea costurilor de exploatare, dar în egală măsură și de asigurarea acelei cantități la un preț care să permită acoperirea costurilor. Și nu în ultimul rând, dar nu este vorba aici, în special, de cărbune, deși și pentru cărbune au fost primite astfel de scrisori de intenție, privatizarea unor perimetre. Este adevărat că pentru minele de cărbune a fost exprimat interes numai pentru acele structuri cunoscute sub numele de complex energetic.

Față de cele prezentate, sper că informațiile furnizate și informațiile pe care și eu vi le-am putut furniza de ultimă oră aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră și vă asigur, domnule deputat, de disponibilitatea ministerului de a vă comunica în termen orice alt răspuns. Este un lucru cât se poate de evident că în sectorul minier nu ne dorim disponibilizări, ci ne dorim măsuri mult mai ample, care să prevadă și înlocuirea locurilor de muncă cu alte locuri de muncă, dar și viabilizarea acelor perimetre care permit acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat?

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Doamna președinte,

Sigur că domnul ministru mi-a dat răspunsul pe care-l doream; era normal să aibă o strategie până în 2010, legat de exploatarea cărbunelui.

L-aș ruga pe domnul ministru ca, într-adevăr, să aibă grijă de oamenii disponibilizați, pentru că în vechea guvernare tot s-a promis și nu s-a făcut mai nimic, s-au creat tot felul de agenții - fantomă care au mâncat banii, fără a crea locuri de muncă. Dar s-ar părea că ministerul a intrat pe mâna cui trebuie și că vom avea și rezultatele pe care le așteptăm. Vă mulțumesc și vă promit că vă voi deranja ori de câte ori o să mi se pară că ceva trebuie lămurit.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Țundrea

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Țundrea, Grupul parlamentar al P.U.R., de sâmbătă, 7 mai, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Mâine se va face și anunțul oficial în plenul Camerei Deputaților. Răspunsul va fi oferit de către domnul secretar de stat Ioan Andreica. Pentru domnul deputat Ioan Țundrea.

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule deputat Gheorghe Țundrea...

 
   

Doamna Daniela Popa:

Ioan Țundrea!

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Îmi cer scuze! S-a strecurat o greșeală...

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministrului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 192B/2005, vă comunicăm următoarele: obiectivul de investiții, "Apărare și consolidare DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena-Socol" a fost promovat și aprobat înainte de anul 1990, ca fiind un ansamblu de lucrări complexe de consolidare și apărare, ca urmare a acordurilor la nivel guvernamental, semnate de către oficialii țării noastre și de cei ai fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, în vederea creșterii potențialului de exploatare a ansamblului hidroenergetic al Complexului "Porțile de Fier I", titular al investiției fiind fostul Minister al Energiei Electrice.

Începând cu anul 1990, o dată cu reorientarea politicilor economice ale României, obiectivul mai sus menționat a fost trecut exclusiv în sarcina Ministerului Transporturilor, prin Administrația Națională a Drumurilor, finanțarea lucrărilor fiind suportată din fondul de la bugetul de stat și din fondul special al drumurilor publice.

În 1997, din cauza lipsei de fonduri necesare solicitate la majoritatea obiectivelor de investiții, inclusiv pentru DN 57 și DN 57A, au fost sistate lucrările până la aprobarea bugetului de stat, fiind exceptate numai obiectivele care aveau condiții reale de punere în funcțiune în acel an.

Începând cu 1998, finanțarea lucrărilor la obiectivul de investiții "Apărare și consolidare DN 67 Orșova-Pojejena și respectiv DN 57A Pojejena-Socol" a fost suportată numai din fondul special al drumurilor.

Toate tipurile de lucrări la drumurile naționale din România: investiții, reparații capitale și întreținere curentă au fost suportate din fondul special al drumurilor.

Volumul lucrărilor fiind foarte mare, alocațiile prevăzute pentru DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena-Socol nu au putut fi în permanență susținute la nivelul necesar.

Creșterea prețurilor la principalele materiale de construcții și a carburanților a condus la mărirea semnificativă a costurilor de execuție, implicit la mărirea valorii devizului general al lucrărilor.

În anul 2005, pentru obiectivul menționat sunt prevăzute fonduri în valoare de 63,3 miliarde lei, urmând ca în funcție de viitoarele posibilități de finanțare acest obiectiv să fie finalizat în anul 2008.

Pentru modernizarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv pentru derularea continuă a lucrărilor la obiectivul de investiții: "Apărare și consolidare DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena - Socol", precizăm că în prezent resursele financiare interne sunt insuficiente.

De aceea, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, interesat de desfășurarea unui trafic fluent în această zonă, în concordanță cu demersurile actuale ale autorităților locale și centrale de dezvoltare a acestei zone defavorizate, derulează o intensă activitate pentru completarea acestora cu resurse financiare externe, prin diverse demersuri, la principalele bănci internaționale.

Mai fac precizarea suplimentară că bugetul anului 2005 nu este suficient nici pentru acoperirea unor facturi încă din 2004. Deci, ministerul face eforturi susținute, la acest început de an, pentru a contracta credite în vederea susținerii unor lucrări, inclusiv a celor semnalate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Permiteți-mi să vă spun, de la acest microfon, La mulți ani! Vreau să-l salut pe domnul ministru Ioan Codruț Sereș, pentru că a făcut răspunsul în direct, sigur, îl salut și pe secretarul de stat, deși m-aș fi bucurat dacă era domnul ministru aici.

În ceea ce privește interpelarea mea, constat că unele din puncte nici măcar nu au fost atinse. Eu le-am solicitat tocmai pentru că știam că nu mai sunt foarte mulți bani. Am solicitat să se verifice devizele, facturile, decontările care nu s-au stipulat în acest răspuns. V-aș ruga, domnule secretar de stat, dacă ați putea comenta acest răspuns. Sigur că eu cunosc problema de acolo, dar cred că acest drum care ne leagă de Europa ar trebui, totuși, prins în prioritatea Guvernului, așa cum am solicitat în interpelare.

V-aș ruga să îmi dați un răspuns în scris și, eventual, să fim aproape, în așa fel încât atunci când apar fondurile externe de care dumneavoastră faceți vorbire, să aduc și eu la cunoștința cetățenilor de acolo care stau într-adevăr într-o zonă defavorizată și, din păcate, România pierde, pentru că avem o zonă foarte frumoasă, unde am putea să atragem investiții străine în domeniul turismului și chiar al investițiilor pentru resurse minerale.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg, domnule secretar de stat, că urmează un răspuns suplimentar în scris, da?

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Nefiind în sală, predăm răspunsul în scris.

 
  Nicolae Popa

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la autorizațiile de transport rutier internațional. Răspundeți dumneavoastră, domnule secretar de stat Ioan Andreica.

   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Nicolae Popa, referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 211B, vă comunicăm următoarele: politica actuală a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în domeniul transporturilor rutiere constă în promovarea și susținerea unui mediu concurențial, loial și echitabil, pentru operatorii de transport român, în derularea transporturilor rutiere internaționale de marfă.

Menționez că numărul autorizațiilor de transport rutier internațional pe care România îl primește din partea statelor cu care are încheiate acorduri rutiere bilaterale și care asigură accesul operatorilor de transport români pe teritoriul statelor respective este limitat, el stabilindu-se prin negocieri bilaterale, ținându-se seama de interesul reciproc al fiecărui stat în asigurarea accesului transportatorilor săi pe teritoriul celuilalt stat.

Realitatea confirmă faptul că interesul statelor din Europa de Vest, inclusiv Italia, exemplul ales de dumneavoastră, de a derula transporturi pe teritoriul României este mult mai mic decât cel manifestat de operatorii de transport români, de a derula astfel de transporturi pe teritoriul statelor respective.

De aceea, contingentul de autorizații negociat cu statele din Europa de Vest nu acoperă necesitățile operatorilor de transport români.

Asumându-și responsabilitatea negocierii contingentelor de autorizații Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului consideră creșterea numărului contingentelor de autorizații derulate deficitare, o prioritate a politicii sale.

Impactul pe care politica Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului l-a avut asupra înnoirii parcului de autovehicule pentru transportul rutier internațional de marfă a avut un rol esențial în pregătirea operatorilor de transport români pentru a face față eficient competiției pe această piață.

Îmbunătățirea modului de distribuție a autorizațiilor pentru transportul rutier internațional de marfă, alt aspect sesizat în interpelarea dumneavoastră, cât și problemele cu care s-au confruntat operatorii de transport, prin repartizarea electronică a autorizațiilor, prin implementarea Hotărârea Guvernului nr. 1973/2003, probleme sesizate în repetate rânduri de aceștia, au condus la elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea acesteia.

Prin prezentul proiect dorim să conferim ministerului nostru o responsabilitate mai mare în stabilirea algoritmului de distribuire a autorizațiilor, astfel încât problemele pe care le sesizați să poată fi soluționate eficient și operativ. Proiectul respectiv a fost trimis în luna aprilie Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, instituție împuternicită să opereze în sistemul informatic pentru distribuirea electronică a autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă.

În prezent așteptăm răspunsul acestei instituții la proiectul propus, în funcție de care vom putea iniția acțiuni concrete în acest sens.

Totodată, așa cum am arătat, prin politica noastră actuală dorim să corectăm problemele apărute în perioada 2000-2004, iar noua orientare pe care o configurăm acum, dorim să servească mai bine interesele operatorilor de transport, mulți dintre ei aparținând IMM-urilor, transportatorilor mari, cu infrastructură puternică, cât și politicii sectoriale a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru Gheorghe Dobre.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Înțeleg că vreți să interveniți? Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă, mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul oferit. Mulțumesc pentru solicitudine, pentru că într-adevăr a existat o preocupare serioasă, în vederea reparărilor și, bineînțeles, a îndrepta lucrurile în această direcție, pentru că sunt foarte mulți transportatori internaționali nemulțumiți. De ce? Pentru că, în primul rând, ei au făcute niște investiții foarte mari în domeniul acesta, în domeniul îmbunătățirii condițiilor pentru transport și bineînțeles au cheltuit sume uriașe pentru a se pune la punct și a îndeplini condițiile impuse de celelalte state vestice.

Sigur că eu m-am referit în interpelarea mea și am făcut trimitere și la faptul că dumneavoastră, ministerul, va trebui să reluați aceste negocieri, în special cu Italia, unde problemele sunt cele mai acute și într-adevăr unde ridică și nemulțumirile cele mai mari. Și, de asemenea, mă bucur și vă felicit că ați luat această decizie, ca prin Hotărâre de Guvern să preluați această acțiune de distribuție a autorizațiilor la Ministerul Transporturilor, pentru că dumneavoastră sunteți titularul și, într-adevăr, dumneavoastră trebuie să urmăriți această acțiune. Și, știți dumneavoastră, când sunt mai mulți intermediari, lucrurile încep să se complice și cred că și această interpunere a acestei agenții din partea Ministerului Comunicațiilor îngreunează foarte mult lucrurile și, bineînțeles, că s-au încercat tot felul de experimente care n-au rezolvat problemele.

De aceea, eu vă rog să preluați această problemă, Ministerul Transporturilor să se ocupe în mod direct de chestiunea aceasta și, într-adevăr, să reluați și negocierile, în așa fel încât să obținem numărul de autorizații suficiente pentru a elimina și a înlătura aceste nemulțumiri care sunt în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, mai interveniți? Nu. Este în regulă.

 
  Lakatos Petru

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătății. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Este în sală, da? Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Aș vrea să transmit scuzele domnului ministru Mircea Cinteză pentru că nu poate personal să răspundă la interpelările din această seară. A avut această intenție, însă, situația deosebită care s-a creat în urma grevei furnizorilor de medicamente l-a împiedicat să vină și să prezinte personal răspunsurile date la interpelări.

Referitor la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, înregistrată la Camera Deputaților, privind achitare taxelor pentru efectuarea expertizei medico-legale, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, serviciile prestate din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor judecătorești, ori la cererea persoanelor interesate, se efectuează contra cost, veniturile realizate urmând a fi utilizate de instituțiile de medicină legală, conform prevederilor legale.

Prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, se referă la decontarea cheltuielilor de către anumite instituții doar în cazul în care lucrările medico-legale au fost dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești. Astfel, cheltuielile necesare pentru efectuarea constatărilor expertizelor, precum și a altor lucrări medico-legale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești constituie cheltuieli judiciare care se avansează de stat și se suportă în condițiile legii, după cum urmează: a) dacă lucrările au fost dipuse de instanțele judecătorești, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerul Justiției; b) dacă lucrările au fost dispuse de procurori, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public; c) dacă lucrările au fost dispuse de organele de cercetare penală, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.

Examinările medico-legale la cererea persoanelor interesate, precum și orice alte lucrări medico-legale se efectuează potrivit art. 17 alin. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului sus-amintită.

Având în vedere cele menționate, precum și faptul că serviciul de medicină legală al județului Bihor nu este furnizor de servicii medicale aflat în relații contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, precizăm că din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu se poate deconta contravaloarea taxelor pentru efectuarea constatărilor, expertizelor medico-legale și a altor lucrări medico-legale.

În contextul celor precizate, vă transmitem anexat adresa postului de poliție Oșorhei, al Inspectoratului de Poliție al județului Bihor, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, către Serviciul medico-legal Bihor, prin care postul de poliție Oșorhei solicită serviciului medico-legal Bihor efectuarea unei expertize medico-legale de necropsie, pentru numitul Suciu Gavril.

Astfel, având în vedere cele menționate, considerăm că doamna Suciu Eva este îndreptățită a fi despăgubită, în baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 459 din 2001, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.

Vă mulțumim.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, intervenție? Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Lakatos Petru:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspuns.

O singură treabă mai lipsește. Întrebarea sună în felul următor: ce intenționează să facă ministerul, ca asemenea situații să nu se mai repete? Eu mă așteptam la un angajament, să trimită măcar o circulară, ca să știe cei care efectuează astfel de analize sau examene sau prestează aceste servicii, să nu pretindă bani de la cei de la care nu trebuie să ceară. Mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Suntem de acord cu domnul deputat și, în viitor, vom elimina aceste abuzuri din partea lucrătorilor serviciilor de medicină legală care, într-adevăr, în loc să pretindă aceste taxe de la Ministerul de Interne, le-au pretins de la aparținătorii de familie a persoanei decedate, care și așa au fost într-o situație și morală și materială dificilă.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, Grupul parlamentar al P.S.D. nu este în sală. Răspunsul la interpelare se va prezenta în scris.

Domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., de asemenea nu este în sală. Răspunsul se va prezenta în scris.

 
  Gabriela Nedelcu

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, înregistrată la Camera Deputaților, privind situația bolnavilor ce au beneficiat de transplant, vă comunicăm următoarele: în luna aprilie 2005 erau în evidența Caselor de asigurări de sănătate un număr de 1.011 pacienți transplantați care, conform legislației în vigoare, beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În cadrul subprogramului 2.12 - "Transplant de organe și țesuturi", pentru anul 2005, din bugetul F.N.U.A.S. se suportă doar cheltuielile pentru reactivii necesari testelor pentru receptorii de organe și țesuturi, pentru un număr de 225 de pacienți, la un cost mediu - bolnav testat/ an - de 20 milioane lei.

Tratamentul cronic al pacienților cu stare post-transplant se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate alocat asistenței cu medicamente în ambulatoriu.

Până în 4 aprilie 2005, pacienții cu stare post-transplant, ca, de altfel, și asigurații cu alte 30 boli cronice menționate în Ordinul Ministerului Sănătății CNAS nr. 546/469/2001 beneficiau lunar pentru afecțiunea respectivă de o prescripție de 13 medicamente, a cărei valoare, dacă depășea suma de 2 milioane lei, respectiv 3 milioane de lei în 2005, medicul prescriptor întocmea un referat de justificare atașat la fișa pacientului. Medicamentele DCI-uri, ce puteau fi prescrise în stările post-transplant, erau nominalizate în Lista denumirilor comune internaționale ale produselor medicamentoase de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu fără contribuție personală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 516 din 2003.

Deoarece prețul de referință pentru medicamentele fără contribuție personală era definit ca prețul de vânzare cu amănuntul, asigurații cu stare post-transplant beneficiau gratuit de medicamentele necesare.

Hotărârea Guvernului nr. 235 reglementează, începând din 4 aprilie 2005, modalitatea de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor, cu și fără contribuție personală.

Această hotărâre de Guvern introduce prevederi noi, care au creat în primele săptămâni de aplicare disfuncționalități în prescrierea și eliberarea medicamentelor, nu numai pentru pacienții cu stare post-transplant.

Adnotarea unor medicamente, limitarea numărului de medicamente din sublista c) care pot fi prescrise pe o rețetă, imposibilitatea asocierii de două sau mai multe medicamente adnotate, introducerea compensării 100% la preț de referință, definit ca prețul cel mai mic corespunzător unității terapeutice aferente aceleiași forme farmaceutice din cadrul aceleiași denumiri comune internaționale și pentru fiecare concentrație și pentru sub-lista c) au pus pacienții cu stare post-transplant în imposibilitatea de a-și obține integral tratamentul.

Începând din 20 aprilie 2005, după modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 235 din 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 309 din 2005, prescrierea și eliberarea medicamentelor pentru starea post-transplant a intrat într-un ritm normal.

Persoanele cu transplant care se aflau în tratament cu ciclosporină neoral vor primi în continuare acest medicament fără contribuție personală.

Ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză, s-a întâlnit în data de 6 mai 2005 cu membrii Consiliului științific al Agenției Naționale de Transplant.

După consultarea specialiștilor în domeniul transplantului și analiza argumentelor de ordin științific s-a concluzionat că eliberarea medicamentelor imunosupresoare, către pacineții care au beneficiat de transplant, trebuie să respecte strict protocolul de imunosupresie.

Concluzia Consiliului științific a fost că pacienții cărora li s-a prescris ciclosporina neoral vor primi acest medicament fără contribuție personală și nu se va proceda la înlocuirea acestuia cu medicamente generice.

Totodată, se susține ideea introducerii treptate a medicamentelor generice în practica centrelor de transplant din România, ceea ce va face posibilă acumularea de experiență în acest sens și formarea de opinii fundamentate științific.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, vă rog să interveniți. Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Gabriela Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Consider că acești oameni, practic, s-au născut a doua oară, de aceea trebuie să aveți grijă să alocați la timp fondurile necesare medicației, pentru că, în caz contrar, nu se ajunge decât la pierderea organului transplantat sau chiar la moarte. Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la interpelarea sau interpelările domnului deputat Mircia Giurgiu. O interpelare sau două interpelări aveți, că văd că e același titlu la interpelare, referitor la Serviciul de ambulanță al județului Cluj?

     

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Două probleme diferite.

 
   

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind includerea Serviciului județean de ambulanță al județului Cluj printre unitățile sanitare cu personalitate juridică ce pot beneficia de finanțare din partea consiliului județen, vă comunicăm următoarele:

În baza prevederilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 99/2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, președinții consiliilor județene și primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București asigură sumele necesare pentru cheltuielile de întreținere și gospodărire, reparații, consolidare, extindere și modernizare a unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Conform acetor reglementări, Serviciul de ambulanță al județului Cluj, care este o unitatee sanitară publică, poate beneficia de sumele din partea consiliului județen în situația în care există credite bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Cu privire la propunerea de completare a Hotărârii de Guvern nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene respective, facem următoarele precizări:

Pentru serviciile de ambulanță nu putem completa Hotărârea de Guvern nr. 867/2002, întrucât aceasta a fost elaborată și în baza Legii nr. 146/1999 privind organizarea și funcționarea spitalelor și se aplică numai imobilelor în care funcționează unități sanitare cu paturi. Ministerul Sănătății a inițiat proiectul de hotărâre de Guvern privind trecerea unor imobile în care își desfășoară activitatea serviciile de ambulanță, direcțiile de sănătate publică, centrele de aparatură medicală și centrele de transfuzie sanguină din domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale, după caz.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, interveniți? Vă rog.

 
     

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Da, scurt.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Vă, mulțumesc, domnule secretar de stat.

Solicitarea celor de la ambulanță era, datorită faptului că cei de la consiliul județen ar avea fonduri mai multe pentru susținerea acestui serviciu, dacă ar trece în subordinea consiliului județen.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul la cea de a doua interpelare.

 
   

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind deblocarea posturilor vacante din cadrul Serviciului de ambulanță al județului Cluj, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență a Guvernului mai sus-menționate, respectiv, 1 ianuarie 2005, se suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante din statul de funcții, precum și a celor care se vor vacanta ca urmare a restructurării, externalizării și privatizării unităților sanitare.

Prin excepție de la aceaste prevederi, ordonatorii principali pot aproba o dată pe trimestru, până la 1 septembrie, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiția încadrării în fondurile aprobate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru unitățile finanțate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Conform prevederilor mai sus menționate, cu avizul favorabil al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a solicitat Ministerului Finanțelor Publice organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante. Cu adresa nr. 17131/8.04.2005, Ministerul Finanțelor Publice face cunoscut Ministerului Sănătății că: "Având în vedere dificultățile financiare cu care se confruntă sistemul sanitar în privința asigurării fondurilor necesare aplicării prevederilor privind creșterile salariale aprobate pentru anul 2005, Ministerul Finanțelor Publice nu poate aviza organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante".

Prin legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2004 s-a propus modificarea art. 35, în sensul că: "Ordonatorii principali de credite pot aproba o dată pe trimestru organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiția încadrării în fondurile aprobate".

Cu stimă, ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Domnule secretar de stat,

Vă informez că, în cursul zilei de vineri, cei de la Ambulanța Cluj m-au anunțat că au mai plecat 4 persoane, în total sunt 31 de posturi blocate, așa că se descurcă foarte greu. Și rugămintea lor a fost să intervin chiar atunci și am spus să aibă răbdare până astăzi, poate reușim să deblocăm măcar câteva din posturile care sunt blocate, fiindcă este nevoie, pentru o bună funcționare a Serviciului de ambulanță din județul Cluj.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat. Vă doresc o seară bună.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 5 august 2020, 8:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro