Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/16-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 09-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

după pauza

 
 

Doamna Daniela Popa:

Începem segmentul ședinței consacrat răspunsurilor orale la interpelări.

Țin să vă anunț că pentru răspunsurile la interpelările către primul-ministru, domnul ministru delegat pentru relația cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, solicită amânare, fiind prezent la Senat, respectiv pentru domnii deputați Mircia Giurgiu, William Brînză, Ștefan Baban, Vasile Filip Soporan, Ilie Merce.

De asemenea, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale solicită amânare pentru fundamentarea răspunsului pentru domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ministerul Administrației și Internelor solicită amânare pentru ședința din data de 23 mai 2005, pentru răspunsul la interpelările domnilor deputați Ioan Aurel Rus, grupul PPRM, și Viorel Pupeză și Emil Radu Moldovan, grupul parlamentar al PSD.

În concluzie, pentru ședința de astăzi avem răspunsuri orale la interpelări din partea Ministerului Justiției, dar și Ministerul Justiției a solicitat amânare. Deci, rămân răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătății, din partea Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și din partea Ministerului Economiei și Comerțului.

Domnul ministru al Ministerului Economiei și Comerțului, domnul Codruț Ioan Sereș este prezent.

Începem cu răspunsurile la interpelări.

 
Aurel Vlădoiu

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, grupul parlamentar al PSD. Este în sală.

Poftiți, domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Codruț Ioan Sereș (ministrul economiei și comerțului):

Doamna vicepreședintă,

Domnilor deputați,

Privitor la interpelarea depusă de domnul deputat Aurel Vlădoiu, privind situația gravă din orașul Ocnele Mari, vă comunicăm: după evenimentele din septembrie 2001, din câmpul 2 de sonde Ocnele Mari, care au culminat cu expulzarea unui volum de circa 1.600.000 mc. de saramură și evacuarea a 113 gospodării, s-a acționat în regim de urgență pentru implementarea măsurilor din etapa I. N-am să intru în detalii pentru etapa I, pentru că ele sunt cunoscute.

În continuare, pe baza proiectului întocmit de Consorțiul de cercetare-proiectare și servicii, constituit din Universitatea București, Institutul de cercetare-proiectare minier - Cluj, Institutul de cercetare științifică ICSITPML - Craiova, s-a trecut la executarea lucrărilor din etapa a II-a, care în esență au în vedere prăbușirea controlată a tavanului cavernei.

Până la data actuală s-au executat și finalizat următoarele lucrări: regularizarea și decolmatarea pârâului sărat în aval de decantorul Ocnele Mari până la limita localității; executarea unui deversor și consolidarea digului de retenție; sunt în curs de lucru și de finalizare forajele dirijate, lucrări care asigură dizolvarea sării din planșeu și, în final, prăbușirea controlată a acestuia. O să trec, de asemenea, mai repede pentru că toate aceste lucruri sunt iarăși de nivelul începutului acestui an.

Situația s-a agravat începând cu data de 27 martie 2005, datorită apariției unui izvor în cuva de retenție. Toate fenomenele acestea au îngreunat și îngreunează mai mult lucrările de finalizare și trecerea la prăbușirea controlată a planșeului.

La data actuală, specialiștii Consorțiului, împreună cu executantul și firma care asigură dirigenția de șantier monitorizează în permanență situația din Câmpul 2 de sonde, în scopul menținerii sub control a fenomenelor care se manifestă, și adaptarea proiectului la situația din teren. Refacerea întregii infrastructuri și ecologizarea zonei pot fi luate în calcul numai după finalizarea lucrărilor din această etapă. În ședința Consiliului tehnico-economic al ministerului din urmă cu patru zile, din 5 mai, care a analizat situația din Câmpul 2, de la Ocnele Mari, s-au stabilit o serie de măsuri care răspund și la interpelarea dumneavoastră și anume: au fost prezentate documentațiile de evaluare a pagubelor, construcțiilor și terenurilor particulare, inclusiv uzufructul pentru gospodăriile afectate din zona Câmpul 2 de sonde Ocnele Mari; membrii CTE au aprobat analizarea în comisia de specialiști a acestor documentații (întocmirea raportului de avizare-aprobare, alocarea fondurilor necesare și trecerea efectivă la efectuarea plăților).

Precizăm că toate persoanele sau familiile îndreptățite vor fi despăgubite pe baza acestor documentații întocmite de experți autorizați sau atestați pentru astfel de lucrări.

Al doilea punct. Responsabilitatea privind refacerea infrastructurii, precum și viabilizarea totală a zonei afectate de fenomenele apărute în Câmpul 2, revine Societății Naționale a Sării, respectiv Ministerul Economiei și Comerțului, care este acționar majoritar, și care sunt responsabili pentru asigurarea fondurilor necesare executării acestor lucrări. Refacerea infrastructurii și ecologizarea zonei vor face obiectul unui proiect distinct, dar care poate fi pus în aplicare numai după executarea fazei II, respectiv prăbușirea controlată a tavanului.

Până la data de 12, adică până peste trei zile, Consorțiul de cercetare-proiectare trebuie să prezinte un studiu de risc al zonei Câmpului 2 de sonde Ocnele Mari, ce urmează să fie analizat și de către comisia tehnică-economică, și care o să fie supusă spre avizarea membrilor. După avizarea-aprobarea acestui studiu, se vor parcurge etapele următoare prevăzute în legislația în domeniu.

Ce nu este scris în acest răspuns, dar ce pot să vă spun, este că am luat legătura și cu Oltchim-ul și cu Arpechim-ul, în ideea preluării în continuare, la capacitate maximă, a debitului de saramură care, mă rog, a apărut datorită acelui izvor sau datorită infiltrațiilor de apă suplimentare și care nu erau prevăzute în acest punct al lucrărilor.

Am primit, mă rog, și asigurări din partea Arpechim-ului că va încerca în continuare să amâne partea de reparații curente, astfel încât Oltchim-ul să poată lucra la capacitate maximă pentru instalația de PVC, și ca urmare să fie în măsură să preia un debit către debitul maxim, în ceea ce înseamnă saramura, astfel încât să nu avem riscul prăbușirii necontrolate a tavanului sau a plafonului respectivei cariere. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, sunteți mulțumit de răspuns? Doriți să intervenți. Da, poftiți.

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna președinte,

Domnule ministru,

Sunt mulțumit de răspunsurile domnului ministru Sereș, pe care le-a prezentat.

Eu am prezentat cele trei probleme foarte grele de la Ocnele Mari: despăgubirea, prăbușirea controlată și zona de risc, întrucât spuneam că oamenii nu pot să construiască nici un fel de coteț în această zonă foarte importantă din Vâlcea, întrucât nu am stabilit zona de risc.

Știu că s-a amânat prăbușirea controlată din cauza faptului că soda n-a funcționat un număr de trei luni de zile, și s-a amânat pentru luna iunie. Sperăm, fiind o premieră mondială, să avem o reușită cu această prăbușire controlată și să putem să dezvoltăm, zicem noi, foarte bine această zonă de la Ocnele Mari, întrucât va fi cel mai mare lac de apă sărată din Europa, de 15 ha; va fi o premieră mondială. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ilie Merce

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, grupul parlamentar al PPRM, referitor la numirea de director general la Transgaz - Mediaș.

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 

Domnul Codruț Ioan Sereș:

Doamna vicepreședinte,

Domnilor deputați,

În legătură cu interpelarea formulată de domnul deputat Ilie Merce, privind situația conducerii de la Transgaz - Mediaș, vă comunicăm că, în primul rând, construcția interpelării pornește de la o premisă cu caracter pe care îl considerăm incert, respectiv că ar exista date potrivit cărora alegerea domnului Florin Muntean în funcția de director general al Transgaz este nepotrivită. Și, mă rog, se ajunge la o concluzie, că în cadrul întreprinderii s-ar fi creat o stare de spirit negativă, Transgaz - Mediaș fiind lipsită de o conducere competentă, ceea ce mai apoi pune în pericol siguranța sistemului național de transport gaze naturale.

Sub aspectul primului grup de premise cum că alegerea domnului Florin Muntean este nepotrivită, apreciez că asemenea afirmații sunt neîntemeiate și am să vă prezint și considerentele. În primul rând, domnul Florin Muntean este absolvent al Facultății de Mecanică, secția mașini termice, din cadrul Institutului Politehnic "Traian Vuia" - Timișoara. Domnul Florin Muntean are pregătire profesională și experiență necesară în domeniul transportului, inclusiv în cel al transportului pe conducte.

În ceea ce privește afirmația că domnul Florin Muntean are sau nu are pregătire de specialitate în domeniul transportului de gaze naturale, în primul rând, trebuie să cunoaștem în ce constă activitatea Transgaz - Mediaș și activitatea acestei companii nu trebuie confundată cu activitatea Romgaz - Mediaș, așa cum s-ar induce în finalul interpelării.

Dintr-un alt punct de vedere, directorul general al societății comerciale este și trebuie să fie, în primul rând, un bun manager. Și evident, după aceea, să fie și bine pregătit în unul dintre domeniile inginerie, economic sau juridic, domenii care evident că revin și în competența directorilor executivi.

Respectând această rațiune, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.79/2001 invocată prevede obligația încheierii unui contract de performanță, prin care se stabilesc obiective și criterii de performanță, care trebuiesc îndeplinite de directorul general la o societate comercială cu capital de stat, contract de performanță care, de altfel, a fost încheiat și semnat și de domnul Florin Muntean.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia domnul Florin Muntean nu ar avea vechimea prevăzută prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramură, respectiv 10 ani în întreprindere, pentru a putea ocupa funcția de director general, este pe de o parte falsă, iar pe de altă parte neîntemeiată, din următoarele motive: falsă, deoarece contractul colectiv de muncă în cauză nu prevede aceste condiții, aceasta cu atât mai mult cu cât numirea în funcție a directorului general a Transgaz - Mediaș se face conform HG nr.334/2001 și nu conform unui contract colectiv de muncă; -neîntemeiată, deoarece dacă ne raportăm în mod direct la vechimea în Transgaz - Mediaș, se va putea constata că această întreprindere s-a înființat abia în anul 2000, ca urmare a HG nr.334/2001 și, ca urmare, o condiție de vechime de 10 ani în întreprindere nu putea să fie îndeplinită în acest moment, practic, de nici o persoană.

Putem să constatăm din CV-ul domnului Florin Muntean că acesta a fost angajat al fostei Întreprinderi de extracție gaze naturale, din 1982 până la transformarea acesteia în Regia Autonomă "Romgaz" și în continuare, la Regia Autonomă "Romgaz", până la prima divizare a acesteia în anul 1992.

Ca urmare, domnul Florin Muntean nu este în conflict de interese, pe motiv că ar fi proprietarul Bazei de aprovizionare și transport - Mediaș, nici o lege nereglementând existența unui conflict de interese între calitatea de director general la o societate comercială cu capital de stat și calitatea de acționar la o societate comercială cu capital privat. Funcția de director general la o societate comercială cu capital de stat nu intră nici în categoria demnitarilor publici, și nici în categoria funcționarilor publici.

Din datele pe care le avem, din discuțiile pe care le-am avut cu directorii și cu angajații de la Transgaz - Mediaș, în acest moment nu putem să concluzionăm că ar exista o stare de spirit negativă sau conflictuală și care să fie de natură a pune în pericol sistemul național de transport gaze naturale.

Față de vechea conducere, singura schimbare în acest moment a intervenit la nivelul funcției de director general, datorită îndeplinirii condițiilor de pensionare a fostului director general.

Considerăm că persoanele care asigură conducerea Societății Naționale de Transport Gaze Naturale "Transgaz" au calitățile profesionale și aptitudinile personale necesare pentru a asigura siguranța sistemului național de transport gaze naturale. Reamintim că și Transgaz-ul și Romgaz - Mediaș sunt două societăți naționale distincte, atât sub aspect patrimonial și juridic, cât și sub aspectul obiectului de activitate.

Sperăm că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. Vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Ilie Merce, dacă doriți să interveniți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ilie Merce:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru amabilitatea de a răspunde la această interpelare. Sper ca lucrurile să fie așa cum dânsul a afirmat astăzi. Dar faptul că domnul director general a fost plasat în această funcție mai mult în baza unui algoritm politic, faptul că este interesat, că are o firmă care are afaceri cu instituția pe care o conduce, faptul că totuși nu este de specialitate, eu am încă rezerve că această întreprindere pe care o conduce nu va avea probleme.

Îi doresc succes domnului inginer și sperăm să auzim numai de bine. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Urmează răspunsul la două interpelări ale domnului deputat Ștefan Baban, grupul parlamentar al PPRM, referitoare la România și cărbunele său și la industria confecțiilor textile.

Domnule ministru Ioan Codruț Sereș, aveți cuvântul pentru celălalt, răspunsul la cele două interpelări, pentru domnul deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește prima interpelare a domnului deputat Ștefan Baban privind situația industriei confecțiilor textile: răspunsul este destul de lung, de laborios să-l depunem în variantă scrisă în mod complet, și o să vă rog să-mi permiteți, doamnă vicepreședinte, doamnelor și domnilor deputați, să dau un răspuns, hai să spunem, cât de cât succint, luând elementele principale din acest răspuns elaborat.

În ceea ce privește greutățile cu care se confruntă societățile comerciale cu profil de confecții textile din județul Botoșani, ca și dificultățile cu care se confruntă agenții economici din industria textilă, acestea au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și Comerțului și ai Băncii Naționale a României.

În urma întâlnirilor și discuțiilor, au rezultat următoarele: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Națională a intervenit numai în cazuri cu totul speciale. Se estimează aprecierea în continuare a leului, ca urmare a liberalizării complete a contului de capital și datorită investițiilor masive directe și de portofoliu din străinătate. măsurile de politică monetară și valutară formulate și aplicate de Banca Națională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcționare a mecanismului pieței libere.

O intervenție din partea Guvernului, de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor și cursurilor de schimb, ar genera în primul rând incoerență și apoi persistența efectelor temporare negative, resimțite în prezent de către diverse categorii de agenți economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit și ulterior a fost constituit un grup tehnic de lucru, format din reprezentanți ai Guvernului, Banca Națională a României și Eximbank, precum și ai patronatelor și Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor.

În ceea ce privește creșterea importurilor de produse textile din China, vă informăm că s-au întreprins următoarele măsuri: la nivel european, comisarul european pentru comerț a anunțat în data de 24 aprilie lansarea de către Comisia Europeană a unei investigații referitoare la importurile Uniunii Europene a nouă categorii de produse textile, urmare a escaladării exporturilor chineze de textile și articole de îmbrăcăminte, în primul trimestru al anului în curs.

În cazul celor nouă categorii vizate, importurile au crescut într-un an cu ritmuri variind între 51 și 534%. Având în vedere presiunea statelor membre, Comisia Europeană trebuie să desfășoare o anchetă rapidă pentru a verifica și decide eventuala adoptare a unor măsuri de salvgardare.

În România, avem aprobată o HG nr.287/7 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României din 11.04.2005, nr.301, privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă a produselor importate, și care a fost aprobată și pentru a evita importurile masive la prețuri mult scăzute a mărfurilor de pe piața chineză.

Pentru a face față provocărilor cu care se confruntă nu numai industria de confecții textile românească, ci și industria de confecții textile din Uniunea Europeană, a fost reactualizată strategia de dezvoltare a industriei textile și de confecții de către Ministerul Economiei și Comerțului, împreună cu asociațiile profesionale, și în mod special Federația patronală FEPAIUS, care cuprinde o serie de măsuri pentru creșterea competitivității în contextul intensificării concurenței pe piețele internaționale.

Câteva elemente succinte, concrete:

1. în primul rând, implementarea standardelor de calitate, mediu, sociale, siguranță ocupațională și a etichetei ecologice, prin susținerea finanțării în proporție de 50% pentru societățile mari și până 65% pentru întreprinderile mici și mijlocii de către Ministerul Economiei și Comerțului, în cadrul programului de creștere a competitivității produselor, cu o consecință directă asupra creșterii volumului de vânzări în lanțurile de magazine vest-europene.

Pentru condițiile concrete în care o anumită societate se poate încadra în cadrul acestui program, toate datele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și Comerțului;

2. adoptarea unor măsuri de protecție netarifară, similare cu cele din Uniunea Europeană, referitoare la standardele de calitate, urmare a acțiunilor de colaborare întreprinse de patronatul industriei ușoare și patronatele din marile lanțuri de magazine;

3. asigurarea în mai mare măsură a bazei de materii prime indigene, prin alocarea de subvenții producătorilor agricoli pentru dotarea cu utilaje specifice și pentru lucrările agricole, și societăților comerciale prelucrătoare a materiilor prime sezoniere din agricultură (in, cânepă, lână);

4. dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din acest domeniu, prin creșterea cofinanțării cheltuielilor de dotare și modernizare a proceselor de producție, în cadrul programelor administrate de către Agenția națională a întreprinderilor mici și mijlocii și cooperație;

5. prin modificările pe care intenționăm să le aducem la Legea energiei și liberalizarea pieței de energie la circa 83%, începând cu 1 iulie, practic orice companie, orice agent comercial devine consumator eligibil care poate să-și achiziționeze de pe piața liberă energia electrică necesară desfășurării activității, în afara celui mult-blamat tarif binomial de tip A33, care nu mai devine obligatoriu de la acea dată.

Având în vedere concurența internațională în creșterea accentuată la confecții de îmbrăcăminte, în special din partea Chinei, de asemenea și producătorii români de confecții textile și-au asumat o serie de măsuri, printre care se regăsesc: realizarea de produse complete din colecțiile proprii; eficientizarea achizițiilor de materii prime de pe piețe adecvate.

În ceea ce privește EURATEX (Organizația Europeană de Textile și Îmbrăcăminte), vă informăm că FEPAIUS (Federația Patronală a Industriei Ușoare din România) a devenit membru cu drepturi depline, reprezentând România, iar ca membru observator este Asociația textiliștilor din România (ATEROM).

Sperăm că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. De asemenea, menționăm faptul că în atenția colegilor mei din Ministerul Economiei și Comerțului există o permanentă grijă pentru acest sector, care reprezintă o pondere semnificativă în exporturile realizate de România. vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule ministru,

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Să ne ajute Dumnezeu să și-l transpunem în practică. Nu întâmplător am venit cu această interpelare, pentru că au venit patronii care se ocupă cu industria textilă în județ, dar mai ales în municipiu, așa cum vă arătam, 11.000 de persoane în municipiu lucrează în confecții textile, și nu pot decât să mă bucur că dumneavoastră ați luat în serios interpelarea mea, așa că sigur se vor găsi și soluții, mai ales că majoritatea dintre ei au fost în mari deficiențe financiare după căderea cursului valutar. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Celălalt răspuns, înțeleg că este în scris, domnule ministru? Se prezintă. Bun, prezentați și răspunsul la următoarea interpelare.

 
 

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește răspunsul la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban privind România și cărbunele său, vă comunicăm următoarele: România are un potențial de resurse minerale foarte diversificat, principala substanță minerală fiind cărbunele, care potrivit ultimelor evaluări are o rezervă biologică de 3,7 miliarde tone, din care lignitul reprezintă 2,8 miliarde tone, iar huila 0,9 miliarde tone, lignitul și huila constituind rezerva industrială a resursei de energie primară.

Pentru gestionarea acestei resurse a fost elaborată strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, strategie care este în momentul de față în proces de reactualizare, cu termen sfârșitul acestei luni.

Strategia industriei miniere prevede asigurarea unei capacități de producție la lignit între 30-35 milioane tone pe an, în funcție de cererile sistemului energetic, această producție realizându-se numai din cariere unde costurile de extracție sunt mici, activitatea fiind rentabilă. Totodată, precizăm faptul că lignitul produs în cariere nu este subvenționat.

În ceea ce privește huila, în strategie sunt prevăzute măsuri de asigurare a unei capacități de 3,5 - 4 milioane tone pe an. Subvenționarea huilei va fi asigurată până în 2010 inclusiv, perioadă până la care activitatea de extracție a huilei se va concentra pe perimetrele care permit o extracție cu costuri mai mici, și unde prin mecanizare vor putea fi realizate randamente de extracție, care să asigure costuri mai mici de producție. După 2010, extracția huilei din Valea Jiului și Anina va trebui să fie realizată numai în condiții de eficiență economică.

În ceea ce privește elementele mai sus-menționate, vă informăm că sectorul de cărbune se va menține la nivelul cerut de sistemul energetic, funcționând după regulile economiei de piață; respectiv ca și elemente concrete, până în 2007 și respectiv până în 2010, vor trebui eliminate subvențiile din sectorul minier. Pentru aceasta, avem în vedere - pe de o parte - rămânerea în funcțiune doar a acelor perimetre miniere care pot să își acopere din venituri și din producție costurile, deci în condiții de rentabilitate economică.

Cum putem să facem acest lucru? Pe de o parte, prin dimensionarea corespunzătoare a resurselor umane, de aceea a și apărut acea Hotărâre de Guvern privind disponibilizările din acest an, care se ridică la 7.628. În egală măsură, prin crearea unor noi complexe energetice, astfel încât să avem o legătură strânsă între producătorul de cărbune și principalul consumator de cărbune, care va fi astfel direct interesat în reducerea costurilor de exploatare, dar în egală măsură și de asigurarea acelei cantități la un preț care să permită acoperirea costurilor. Și nu în ultimul rând, dar nu este vorba aici, în special, de cărbune, deși și pentru cărbune au fost primite astfel de scrisori de intenție, privatizarea unor perimetre. Este adevărat că pentru minele de cărbune a fost exprimat interes numai pentru acele structuri cunoscute sub numele de complex energetic.

Față de cele prezentate, sper că informațiile furnizate și informațiile pe care și eu vi le-am putut furniza de ultimă oră aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră și vă asigur, domnule deputat, de disponibilitatea ministerului de a vă comunica în termen orice alt răspuns. Este un lucru cât se poate de evident că în sectorul minier nu ne dorim disponibilizări, ci ne dorim măsuri mult mai ample, care să prevadă și înlocuirea locurilor de muncă cu alte locuri de muncă, dar și viabilizarea acelor perimetre care permit acest lucru.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat?

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Doamna președinte,

Sigur că domnul ministru mi-a dat răspunsul pe care-l doream; era normal să aibă o strategie până în 2010, legat de exploatarea cărbunelui.

L-aș ruga pe domnul ministru ca, într-adevăr, să aibă grijă de oamenii disponibilizați, pentru că în vechea guvernare tot s-a promis și nu s-a făcut mai nimic, s-au creat tot felul de agenții - fantomă care au mâncat banii, fără a crea locuri de muncă. Dar s-ar părea că ministerul a intrat pe mâna cui trebuie și că vom avea și rezultatele pe care le așteptăm. Vă mulțumesc și vă promit că vă voi deranja ori de câte ori o să mi se pară că ceva trebuie lămurit.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Ioan Țundrea

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Ioan Țundrea, Grupul parlamentar al P.U.R., de sâmbătă, 7 mai, Grupul parlamentar al Partidului Conservator. Mâine se va face și anunțul oficial în plenul Camerei Deputaților. Răspunsul va fi oferit de către domnul secretar de stat Ioan Andreica. Pentru domnul deputat Ioan Țundrea.

Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule deputat Gheorghe Țundrea...

 
 

Doamna Daniela Popa:

Ioan Țundrea!

 
 

Domnul Ioan Andreica:

Îmi cer scuze! S-a strecurat o greșeală...

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministrului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 192B/2005, vă comunicăm următoarele: obiectivul de investiții, "Apărare și consolidare DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena-Socol" a fost promovat și aprobat înainte de anul 1990, ca fiind un ansamblu de lucrări complexe de consolidare și apărare, ca urmare a acordurilor la nivel guvernamental, semnate de către oficialii țării noastre și de cei ai fostei Republici Socialiste Federative Iugoslavia, în vederea creșterii potențialului de exploatare a ansamblului hidroenergetic al Complexului "Porțile de Fier I", titular al investiției fiind fostul Minister al Energiei Electrice.

Începând cu anul 1990, o dată cu reorientarea politicilor economice ale României, obiectivul mai sus menționat a fost trecut exclusiv în sarcina Ministerului Transporturilor, prin Administrația Națională a Drumurilor, finanțarea lucrărilor fiind suportată din fondul de la bugetul de stat și din fondul special al drumurilor publice.

În 1997, din cauza lipsei de fonduri necesare solicitate la majoritatea obiectivelor de investiții, inclusiv pentru DN 57 și DN 57A, au fost sistate lucrările până la aprobarea bugetului de stat, fiind exceptate numai obiectivele care aveau condiții reale de punere în funcțiune în acel an.

Începând cu 1998, finanțarea lucrărilor la obiectivul de investiții "Apărare și consolidare DN 67 Orșova-Pojejena și respectiv DN 57A Pojejena-Socol" a fost suportată numai din fondul special al drumurilor.

Toate tipurile de lucrări la drumurile naționale din România: investiții, reparații capitale și întreținere curentă au fost suportate din fondul special al drumurilor.

Volumul lucrărilor fiind foarte mare, alocațiile prevăzute pentru DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena-Socol nu au putut fi în permanență susținute la nivelul necesar.

Creșterea prețurilor la principalele materiale de construcții și a carburanților a condus la mărirea semnificativă a costurilor de execuție, implicit la mărirea valorii devizului general al lucrărilor.

În anul 2005, pentru obiectivul menționat sunt prevăzute fonduri în valoare de 63,3 miliarde lei, urmând ca în funcție de viitoarele posibilități de finanțare acest obiectiv să fie finalizat în anul 2008.

Pentru modernizarea rețelei de drumuri naționale, inclusiv pentru derularea continuă a lucrărilor la obiectivul de investiții: "Apărare și consolidare DN 57 Orșova-Pojejena și DN 57A Pojejena - Socol", precizăm că în prezent resursele financiare interne sunt insuficiente.

De aceea, Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, interesat de desfășurarea unui trafic fluent în această zonă, în concordanță cu demersurile actuale ale autorităților locale și centrale de dezvoltare a acestei zone defavorizate, derulează o intensă activitate pentru completarea acestora cu resurse financiare externe, prin diverse demersuri, la principalele bănci internaționale.

Mai fac precizarea suplimentară că bugetul anului 2005 nu este suficient nici pentru acoperirea unor facturi încă din 2004. Deci, ministerul face eforturi susținute, la acest început de an, pentru a contracta credite în vederea susținerii unor lucrări, inclusiv a celor semnalate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ioan Țundrea:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Permiteți-mi să vă spun, de la acest microfon, La mulți ani! Vreau să-l salut pe domnul ministru Ioan Codruț Sereș, pentru că a făcut răspunsul în direct, sigur, îl salut și pe secretarul de stat, deși m-aș fi bucurat dacă era domnul ministru aici.

În ceea ce privește interpelarea mea, constat că unele din puncte nici măcar nu au fost atinse. Eu le-am solicitat tocmai pentru că știam că nu mai sunt foarte mulți bani. Am solicitat să se verifice devizele, facturile, decontările care nu s-au stipulat în acest răspuns. V-aș ruga, domnule secretar de stat, dacă ați putea comenta acest răspuns. Sigur că eu cunosc problema de acolo, dar cred că acest drum care ne leagă de Europa ar trebui, totuși, prins în prioritatea Guvernului, așa cum am solicitat în interpelare.

V-aș ruga să îmi dați un răspuns în scris și, eventual, să fim aproape, în așa fel încât atunci când apar fondurile externe de care dumneavoastră faceți vorbire, să aduc și eu la cunoștința cetățenilor de acolo care stau într-adevăr într-o zonă defavorizată și, din păcate, România pierde, pentru că avem o zonă foarte frumoasă, unde am putea să atragem investiții străine în domeniul turismului și chiar al investițiilor pentru resurse minerale.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Înțeleg, domnule secretar de stat, că urmează un răspuns suplimentar în scris, da?

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Nefiind în sală, predăm răspunsul în scris.

 
Nicolae Popa

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Popa, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, referitoare la autorizațiile de transport rutier internațional. Răspundeți dumneavoastră, domnule secretar de stat Ioan Andreica.

 

Domnul Ioan Andreica:

Domnule deputat Nicolae Popa, referitor la interpelarea dumneavoastră adresată ministerului nostru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 211B, vă comunicăm următoarele: politica actuală a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului în domeniul transporturilor rutiere constă în promovarea și susținerea unui mediu concurențial, loial și echitabil, pentru operatorii de transport român, în derularea transporturilor rutiere internaționale de marfă.

Menționez că numărul autorizațiilor de transport rutier internațional pe care România îl primește din partea statelor cu care are încheiate acorduri rutiere bilaterale și care asigură accesul operatorilor de transport români pe teritoriul statelor respective este limitat, el stabilindu-se prin negocieri bilaterale, ținându-se seama de interesul reciproc al fiecărui stat în asigurarea accesului transportatorilor săi pe teritoriul celuilalt stat.

Realitatea confirmă faptul că interesul statelor din Europa de Vest, inclusiv Italia, exemplul ales de dumneavoastră, de a derula transporturi pe teritoriul României este mult mai mic decât cel manifestat de operatorii de transport români, de a derula astfel de transporturi pe teritoriul statelor respective.

De aceea, contingentul de autorizații negociat cu statele din Europa de Vest nu acoperă necesitățile operatorilor de transport români.

Asumându-și responsabilitatea negocierii contingentelor de autorizații Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului consideră creșterea numărului contingentelor de autorizații derulate deficitare, o prioritate a politicii sale.

Impactul pe care politica Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului l-a avut asupra înnoirii parcului de autovehicule pentru transportul rutier internațional de marfă a avut un rol esențial în pregătirea operatorilor de transport români pentru a face față eficient competiției pe această piață.

Îmbunătățirea modului de distribuție a autorizațiilor pentru transportul rutier internațional de marfă, alt aspect sesizat în interpelarea dumneavoastră, cât și problemele cu care s-au confruntat operatorii de transport, prin repartizarea electronică a autorizațiilor, prin implementarea Hotărârea Guvernului nr. 1973/2003, probleme sesizate în repetate rânduri de aceștia, au condus la elaborarea unui proiect de Hotărâre de Guvern pentru modificarea acesteia.

Prin prezentul proiect dorim să conferim ministerului nostru o responsabilitate mai mare în stabilirea algoritmului de distribuire a autorizațiilor, astfel încât problemele pe care le sesizați să poată fi soluționate eficient și operativ. Proiectul respectiv a fost trimis în luna aprilie Inspectoratului General pentru Comunicații și Tehnologia Informației, instituție împuternicită să opereze în sistemul informatic pentru distribuirea electronică a autorizațiilor de transport rutier internațional de marfă.

În prezent așteptăm răspunsul acestei instituții la proiectul propus, în funcție de care vom putea iniția acțiuni concrete în acest sens.

Totodată, așa cum am arătat, prin politica noastră actuală dorim să corectăm problemele apărute în perioada 2000-2004, iar noua orientare pe care o configurăm acum, dorim să servească mai bine interesele operatorilor de transport, mulți dintre ei aparținând IMM-urilor, transportatorilor mari, cu infrastructură puternică, cât și politicii sectoriale a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Cu deosebită considerație, semnează domnul ministru Gheorghe Dobre.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Popa. Înțeleg că vreți să interveniți? Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae Popa:

Mulțumesc, doamna președintă, mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul oferit. Mulțumesc pentru solicitudine, pentru că într-adevăr a existat o preocupare serioasă, în vederea reparărilor și, bineînțeles, a îndrepta lucrurile în această direcție, pentru că sunt foarte mulți transportatori internaționali nemulțumiți. De ce? Pentru că, în primul rând, ei au făcute niște investiții foarte mari în domeniul acesta, în domeniul îmbunătățirii condițiilor pentru transport și bineînțeles au cheltuit sume uriașe pentru a se pune la punct și a îndeplini condițiile impuse de celelalte state vestice.

Sigur că eu m-am referit în interpelarea mea și am făcut trimitere și la faptul că dumneavoastră, ministerul, va trebui să reluați aceste negocieri, în special cu Italia, unde problemele sunt cele mai acute și într-adevăr unde ridică și nemulțumirile cele mai mari. Și, de asemenea, mă bucur și vă felicit că ați luat această decizie, ca prin Hotărâre de Guvern să preluați această acțiune de distribuție a autorizațiilor la Ministerul Transporturilor, pentru că dumneavoastră sunteți titularul și, într-adevăr, dumneavoastră trebuie să urmăriți această acțiune. Și, știți dumneavoastră, când sunt mai mulți intermediari, lucrurile încep să se complice și cred că și această interpunere a acestei agenții din partea Ministerului Comunicațiilor îngreunează foarte mult lucrurile și, bineînțeles, că s-au încercat tot felul de experimente care n-au rezolvat problemele.

De aceea, eu vă rog să preluați această problemă, Ministerul Transporturilor să se ocupe în mod direct de chestiunea aceasta și, într-adevăr, să reluați și negocierile, în așa fel încât să obținem numărul de autorizații suficiente pentru a elimina și a înlătura aceste nemulțumiri care sunt în momentul de față.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, mai interveniți? Nu. Este în regulă.

 
Lakatos Petru

Urmează răspunsurile la interpelări din partea Ministerului Sănătății. Răspunsul la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, Grupul parlamentar al U.D.M.R. Este în sală, da? Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Szekely Ervin Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Mulțumesc, doamna președintă de ședință.

Aș vrea să transmit scuzele domnului ministru Mircea Cinteză pentru că nu poate personal să răspundă la interpelările din această seară. A avut această intenție, însă, situația deosebită care s-a creat în urma grevei furnizorilor de medicamente l-a împiedicat să vină și să prezinte personal răspunsurile date la interpelări.

Referitor la interpelarea domnului deputat Lakatos Petru, înregistrată la Camera Deputaților, privind achitare taxelor pentru efectuarea expertizei medico-legale, vă comunicăm următoarele.

Potrivit prevederilor art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, cu modificările și completările ulterioare, serviciile prestate din dispoziția organelor de urmărire penală sau a instanțelor judecătorești, ori la cererea persoanelor interesate, se efectuează contra cost, veniturile realizate urmând a fi utilizate de instituțiile de medicină legală, conform prevederilor legale.

Prevederile art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 1 din 2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală, aprobată prin Legea nr. 459 din 2001, se referă la decontarea cheltuielilor de către anumite instituții doar în cazul în care lucrările medico-legale au fost dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești. Astfel, cheltuielile necesare pentru efectuarea constatărilor expertizelor, precum și a altor lucrări medico-legale dispuse de organele de urmărire penală sau de instanțele judecătorești constituie cheltuieli judiciare care se avansează de stat și se suportă în condițiile legii, după cum urmează: a) dacă lucrările au fost dipuse de instanțele judecătorești, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerul Justiției; b) dacă lucrările au fost dispuse de procurori, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Public; c) dacă lucrările au fost dispuse de organele de cercetare penală, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.

Examinările medico-legale la cererea persoanelor interesate, precum și orice alte lucrări medico-legale se efectuează potrivit art. 17 alin. 1 lit. c) din Ordonanța Guvernului sus-amintită.

Având în vedere cele menționate, precum și faptul că serviciul de medicină legală al județului Bihor nu este furnizor de servicii medicale aflat în relații contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate, precizăm că din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate nu se poate deconta contravaloarea taxelor pentru efectuarea constatărilor, expertizelor medico-legale și a altor lucrări medico-legale.

În contextul celor precizate, vă transmitem anexat adresa postului de poliție Oșorhei, al Inspectoratului de Poliție al județului Bihor, din cadrul Ministerului Administrației și Internelor, către Serviciul medico-legal Bihor, prin care postul de poliție Oșorhei solicită serviciului medico-legal Bihor efectuarea unei expertize medico-legale de necropsie, pentru numitul Suciu Gavril.

Astfel, având în vedere cele menționate, considerăm că doamna Suciu Eva este îndreptățită a fi despăgubită, în baza prevederilor art. 8 din Legea nr. 459 din 2001, din bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului de Interne.

Vă mulțumim.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, intervenție? Vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Lakatos Petru:

Domnule secretar de stat, vă mulțumesc pentru răspuns.

O singură treabă mai lipsește. Întrebarea sună în felul următor: ce intenționează să facă ministerul, ca asemenea situații să nu se mai repete? Eu mă așteptam la un angajament, să trimită măcar o circulară, ca să știe cei care efectuează astfel de analize sau examene sau prestează aceste servicii, să nu pretindă bani de la cei de la care nu trebuie să ceară. Mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Suntem de acord cu domnul deputat și, în viitor, vom elimina aceste abuzuri din partea lucrătorilor serviciilor de medicină legală care, într-adevăr, în loc să pretindă aceste taxe de la Ministerul de Interne, le-au pretins de la aparținătorii de familie a persoanei decedate, care și așa au fost într-o situație și morală și materială dificilă.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

Doamna deputat Daciana Sârbu, Grupul parlamentar al P.S.D. nu este în sală. Răspunsul la interpelare se va prezenta în scris.

Domnul deputat Dan Dumitru Zamfirescu, Grupul parlamentar al P.P.R.M., de asemenea nu este în sală. Răspunsul se va prezenta în scris.

 
Gabriela Nedelcu

Doamna deputat Gabriela Nedelcu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea doamnei deputat Gabriela Nedelcu, înregistrată la Camera Deputaților, privind situația bolnavilor ce au beneficiat de transplant, vă comunicăm următoarele: în luna aprilie 2005 erau în evidența Caselor de asigurări de sănătate un număr de 1.011 pacienți transplantați care, conform legislației în vigoare, beneficiază în tratamentul ambulatoriu de medicamente decontate din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

În cadrul subprogramului 2.12 - "Transplant de organe și țesuturi", pentru anul 2005, din bugetul F.N.U.A.S. se suportă doar cheltuielile pentru reactivii necesari testelor pentru receptorii de organe și țesuturi, pentru un număr de 225 de pacienți, la un cost mediu - bolnav testat/ an - de 20 milioane lei.

Tratamentul cronic al pacienților cu stare post-transplant se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate alocat asistenței cu medicamente în ambulatoriu.

Până în 4 aprilie 2005, pacienții cu stare post-transplant, ca, de altfel, și asigurații cu alte 30 boli cronice menționate în Ordinul Ministerului Sănătății CNAS nr. 546/469/2001 beneficiau lunar pentru afecțiunea respectivă de o prescripție de 13 medicamente, a cărei valoare, dacă depășea suma de 2 milioane lei, respectiv 3 milioane de lei în 2005, medicul prescriptor întocmea un referat de justificare atașat la fișa pacientului. Medicamentele DCI-uri, ce puteau fi prescrise în stările post-transplant, erau nominalizate în Lista denumirilor comune internaționale ale produselor medicamentoase de care beneficiază asigurații în tratamentul ambulatoriu fără contribuție personală, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 516 din 2003.

Deoarece prețul de referință pentru medicamentele fără contribuție personală era definit ca prețul de vânzare cu amănuntul, asigurații cu stare post-transplant beneficiau gratuit de medicamentele necesare.

Hotărârea Guvernului nr. 235 reglementează, începând din 4 aprilie 2005, modalitatea de prescriere, eliberare și decontare a medicamentelor, cu și fără contribuție personală.

Această hotărâre de Guvern introduce prevederi noi, care au creat în primele săptămâni de aplicare disfuncționalități în prescrierea și eliberarea medicamentelor, nu numai pentru pacienții cu stare post-transplant.

Adnotarea unor medicamente, limitarea numărului de medicamente din sublista c) care pot fi prescrise pe o rețetă, imposibilitatea asocierii de două sau mai multe medicamente adnotate, introducerea compensării 100% la preț de referință, definit ca prețul cel mai mic corespunzător unității terapeutice aferente aceleiași forme farmaceutice din cadrul aceleiași denumiri comune internaționale și pentru fiecare concentrație și pentru sub-lista c) au pus pacienții cu stare post-transplant în imposibilitatea de a-și obține integral tratamentul.

Începând din 20 aprilie 2005, după modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 235 din 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 309 din 2005, prescrierea și eliberarea medicamentelor pentru starea post-transplant a intrat într-un ritm normal.

Persoanele cu transplant care se aflau în tratament cu ciclosporină neoral vor primi în continuare acest medicament fără contribuție personală.

Ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză, s-a întâlnit în data de 6 mai 2005 cu membrii Consiliului științific al Agenției Naționale de Transplant.

După consultarea specialiștilor în domeniul transplantului și analiza argumentelor de ordin științific s-a concluzionat că eliberarea medicamentelor imunosupresoare, către pacineții care au beneficiat de transplant, trebuie să respecte strict protocolul de imunosupresie.

Concluzia Consiliului științific a fost că pacienții cărora li s-a prescris ciclosporina neoral vor primi acest medicament fără contribuție personală și nu se va proceda la înlocuirea acestuia cu medicamente generice.

Totodată, se susține ideea introducerii treptate a medicamentelor generice în practica centrelor de transplant din România, ceea ce va face posibilă acumularea de experiență în acest sens și formarea de opinii fundamentate științific.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, vă rog să interveniți. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Gabriela Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Consider că acești oameni, practic, s-au născut a doua oară, de aceea trebuie să aveți grijă să alocați la timp fondurile necesare medicației, pentru că, în caz contrar, nu se ajunge decât la pierderea organului transplantat sau chiar la moarte. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
Mircia Giurgiu

Urmează răspunsul la interpelarea sau interpelările domnului deputat Mircia Giurgiu. O interpelare sau două interpelări aveți, că văd că e același titlu la interpelare, referitor la Serviciul de ambulanță al județului Cluj?

   

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Două probleme diferite.

 
 

Doamna Daniela Popa:

E în regulă. Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind includerea Serviciului județean de ambulanță al județului Cluj printre unitățile sanitare cu personalitate juridică ce pot beneficia de finanțare din partea consiliului județen, vă comunicăm următoarele:

În baza prevederilor art. 4 lit. a) din Legea nr. 99/2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, președinții consiliilor județene și primarii comunelor, orașelor, municipiilor și ai sectoarelor municipiului București asigură sumele necesare pentru cheltuielile de întreținere și gospodărire, reparații, consolidare, extindere și modernizare a unităților sanitare publice, în limita creditelor bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Conform acetor reglementări, Serviciul de ambulanță al județului Cluj, care este o unitatee sanitară publică, poate beneficia de sumele din partea consiliului județen în situația în care există credite bugetare aprobate cu această destinație în bugetele locale.

Cu privire la propunerea de completare a Hotărârii de Guvern nr. 867/2002 privind trecerea unor imobile din domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor și în administrarea consiliilor județene respective, facem următoarele precizări:

Pentru serviciile de ambulanță nu putem completa Hotărârea de Guvern nr. 867/2002, întrucât aceasta a fost elaborată și în baza Legii nr. 146/1999 privind organizarea și funcționarea spitalelor și se aplică numai imobilelor în care funcționează unități sanitare cu paturi. Ministerul Sănătății a inițiat proiectul de hotărâre de Guvern privind trecerea unor imobile în care își desfășoară activitatea serviciile de ambulanță, direcțiile de sănătate publică, centrele de aparatură medicală și centrele de transfuzie sanguină din domeniul privat al statului și administrarea Ministerului Sănătății în domeniul public al județelor, municipiilor, orașelor și comunelor și în administrarea consiliilor județene sau consiliilor locale, după caz.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, interveniți? Vă rog.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu (din sală):

Da, scurt.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Vă, mulțumesc, domnule secretar de stat.

Solicitarea celor de la ambulanță era, datorită faptului că cei de la consiliul județen ar avea fonduri mai multe pentru susținerea acestui serviciu, dacă ar trece în subordinea consiliului județen.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul la cea de a doua interpelare.

 
 

Domnul Ervin Zoltan Szekely:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, privind deblocarea posturilor vacante din cadrul Serviciului de ambulanță al județului Cluj, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu prevederile art. 35 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2004 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului contractual din unitățile sanitare publice din sectorul sanitar, la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență a Guvernului mai sus-menționate, respectiv, 1 ianuarie 2005, se suspendă ocuparea prin concurs a posturilor vacante din statul de funcții, precum și a celor care se vor vacanta ca urmare a restructurării, externalizării și privatizării unităților sanitare.

Prin excepție de la aceaste prevederi, ordonatorii principali pot aproba o dată pe trimestru, până la 1 septembrie, organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiția încadrării în fondurile aprobate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice și al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, pentru unitățile finanțate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Conform prevederilor mai sus menționate, cu avizul favorabil al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, s-a solicitat Ministerului Finanțelor Publice organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante. Cu adresa nr. 17131/8.04.2005, Ministerul Finanțelor Publice face cunoscut Ministerului Sănătății că: "Având în vedere dificultățile financiare cu care se confruntă sistemul sanitar în privința asigurării fondurilor necesare aplicării prevederilor privind creșterile salariale aprobate pentru anul 2005, Ministerul Finanțelor Publice nu poate aviza organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante".

Prin legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 225/2004 s-a propus modificarea art. 35, în sensul că: "Ordonatorii principali de credite pot aproba o dată pe trimestru organizarea concursurilor pentru ocuparea posturilor vacante, cu condiția încadrării în fondurile aprobate".

Cu stimă, ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți? Vă rog.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamnă președintă.

Domnule secretar de stat,

Vă informez că, în cursul zilei de vineri, cei de la Ambulanța Cluj m-au anunțat că au mai plecat 4 persoane, în total sunt 31 de posturi blocate, așa că se descurcă foarte greu. Și rugămintea lor a fost să intervin chiar atunci și am spus să aibă răbdare până astăzi, poate reușim să deblocăm măcar câteva din posturile care sunt blocate, fiindcă este nevoie, pentru o bună funcționare a Serviciului de ambulanță din județul Cluj.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Cu aceasta, ședința noastră s-a încheiat. Vă doresc o seară bună.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 19,15.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 5 august 2020, 9:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro