Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.62/16-05-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 09-05-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 mai 2005

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
  11.3 Ștefan Baban
 
consultă:

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Urmează răspunsul la două interpelări ale domnului deputat Ștefan Baban, grupul parlamentar al PPRM, referitoare la România și cărbunele său și la industria confecțiilor textile.

Domnule ministru Ioan Codruț Sereș, aveți cuvântul pentru celălalt, răspunsul la cele două interpelări, pentru domnul deputat Ștefan Baban.

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește prima interpelare a domnului deputat Ștefan Baban privind situația industriei confecțiilor textile: răspunsul este destul de lung, de laborios să-l depunem în variantă scrisă în mod complet, și o să vă rog să-mi permiteți, doamnă vicepreședinte, doamnelor și domnilor deputați, să dau un răspuns, hai să spunem, cât de cât succint, luând elementele principale din acest răspuns elaborat.

În ceea ce privește greutățile cu care se confruntă societățile comerciale cu profil de confecții textile din județul Botoșani, ca și dificultățile cu care se confruntă agenții economici din industria textilă, acestea au fost dezbătute în cadrul mai multor întâlniri cu patronatele din industria prelucrătoare, la care au participat reprezentanți ai Guvernului, Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Economiei și Comerțului și ai Băncii Naționale a României.

În urma întâlnirilor și discuțiilor, au rezultat următoarele: începând din anul 2004, cursul de schimb a fost complet liberalizat, Banca Națională a intervenit numai în cazuri cu totul speciale. Se estimează aprecierea în continuare a leului, ca urmare a liberalizării complete a contului de capital și datorită investițiilor masive directe și de portofoliu din străinătate. măsurile de politică monetară și valutară formulate și aplicate de Banca Națională a României au în vedere pregătirea cadrului de funcționare a mecanismului pieței libere.

O intervenție din partea Guvernului, de a contracara efectele modificării nivelului dobânzilor și cursurilor de schimb, ar genera în primul rând incoerență și apoi persistența efectelor temporare negative, resimțite în prezent de către diverse categorii de agenți economici.

La întâlnirea de la Guvern s-a stabilit și ulterior a fost constituit un grup tehnic de lucru, format din reprezentanți ai Guvernului, Banca Națională a României și Eximbank, precum și ai patronatelor și Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor.

În ceea ce privește creșterea importurilor de produse textile din China, vă informăm că s-au întreprins următoarele măsuri: la nivel european, comisarul european pentru comerț a anunțat în data de 24 aprilie lansarea de către Comisia Europeană a unei investigații referitoare la importurile Uniunii Europene a nouă categorii de produse textile, urmare a escaladării exporturilor chineze de textile și articole de îmbrăcăminte, în primul trimestru al anului în curs.

În cazul celor nouă categorii vizate, importurile au crescut într-un an cu ritmuri variind între 51 și 534%. Având în vedere presiunea statelor membre, Comisia Europeană trebuie să desfășoare o anchetă rapidă pentru a verifica și decide eventuala adoptare a unor măsuri de salvgardare.

În România, avem aprobată o HG nr.287/7 aprilie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României din 11.04.2005, nr.301, privind procedura aplicabilă în cazurile în care este necesară o amânare a determinării definitive a valorii în vamă a produselor importate, și care a fost aprobată și pentru a evita importurile masive la prețuri mult scăzute a mărfurilor de pe piața chineză.

Pentru a face față provocărilor cu care se confruntă nu numai industria de confecții textile românească, ci și industria de confecții textile din Uniunea Europeană, a fost reactualizată strategia de dezvoltare a industriei textile și de confecții de către Ministerul Economiei și Comerțului, împreună cu asociațiile profesionale, și în mod special Federația patronală FEPAIUS, care cuprinde o serie de măsuri pentru creșterea competitivității în contextul intensificării concurenței pe piețele internaționale.

Câteva elemente succinte, concrete:

1. în primul rând, implementarea standardelor de calitate, mediu, sociale, siguranță ocupațională și a etichetei ecologice, prin susținerea finanțării în proporție de 50% pentru societățile mari și până 65% pentru întreprinderile mici și mijlocii de către Ministerul Economiei și Comerțului, în cadrul programului de creștere a competitivității produselor, cu o consecință directă asupra creșterii volumului de vânzări în lanțurile de magazine vest-europene.

Pentru condițiile concrete în care o anumită societate se poate încadra în cadrul acestui program, toate datele sunt disponibile pe site-ul Ministerului Economiei și Comerțului;

2. adoptarea unor măsuri de protecție netarifară, similare cu cele din Uniunea Europeană, referitoare la standardele de calitate, urmare a acțiunilor de colaborare întreprinse de patronatul industriei ușoare și patronatele din marile lanțuri de magazine;

3. asigurarea în mai mare măsură a bazei de materii prime indigene, prin alocarea de subvenții producătorilor agricoli pentru dotarea cu utilaje specifice și pentru lucrările agricole, și societăților comerciale prelucrătoare a materiilor prime sezoniere din agricultură (in, cânepă, lână);

4. dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din acest domeniu, prin creșterea cofinanțării cheltuielilor de dotare și modernizare a proceselor de producție, în cadrul programelor administrate de către Agenția națională a întreprinderilor mici și mijlocii și cooperație;

5. prin modificările pe care intenționăm să le aducem la Legea energiei și liberalizarea pieței de energie la circa 83%, începând cu 1 iulie, practic orice companie, orice agent comercial devine consumator eligibil care poate să-și achiziționeze de pe piața liberă energia electrică necesară desfășurării activității, în afara celui mult-blamat tarif binomial de tip A33, care nu mai devine obligatoriu de la acea dată.

Având în vedere concurența internațională în creșterea accentuată la confecții de îmbrăcăminte, în special din partea Chinei, de asemenea și producătorii români de confecții textile și-au asumat o serie de măsuri, printre care se regăsesc: realizarea de produse complete din colecțiile proprii; eficientizarea achizițiilor de materii prime de pe piețe adecvate.

În ceea ce privește EURATEX (Organizația Europeană de Textile și Îmbrăcăminte), vă informăm că FEPAIUS (Federația Patronală a Industriei Ușoare din România) a devenit membru cu drepturi depline, reprezentând România, iar ca membru observator este Asociația textiliștilor din România (ATEROM).

Sperăm că informațiile furnizate aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră. De asemenea, menționăm faptul că în atenția colegilor mei din Ministerul Economiei și Comerțului există o permanentă grijă pentru acest sector, care reprezintă o pondere semnificativă în exporturile realizate de România. vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns ce va fi solicitat de dumneavoastră. Mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Vă rog.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule ministru,

Vă mulțumesc foarte mult pentru răspunsul pe care mi l-ați dat. Să ne ajute Dumnezeu să și-l transpunem în practică. Nu întâmplător am venit cu această interpelare, pentru că au venit patronii care se ocupă cu industria textilă în județ, dar mai ales în municipiu, așa cum vă arătam, 11.000 de persoane în municipiu lucrează în confecții textile, și nu pot decât să mă bucur că dumneavoastră ați luat în serios interpelarea mea, așa că sigur se vor găsi și soluții, mai ales că majoritatea dintre ei au fost în mari deficiențe financiare după căderea cursului valutar. Mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Celălalt răspuns, înțeleg că este în scris, domnule ministru? Se prezintă. Bun, prezentați și răspunsul la următoarea interpelare.

Domnul Codruț Ioan Sereș:

În ceea ce privește răspunsul la interpelarea domnului deputat Ștefan Baban privind România și cărbunele său, vă comunicăm următoarele: România are un potențial de resurse minerale foarte diversificat, principala substanță minerală fiind cărbunele, care potrivit ultimelor evaluări are o rezervă biologică de 3,7 miliarde tone, din care lignitul reprezintă 2,8 miliarde tone, iar huila 0,9 miliarde tone, lignitul și huila constituind rezerva industrială a resursei de energie primară.

Pentru gestionarea acestei resurse a fost elaborată strategia industriei miniere pentru perioada 2004-2010, strategie care este în momentul de față în proces de reactualizare, cu termen sfârșitul acestei luni.

Strategia industriei miniere prevede asigurarea unei capacități de producție la lignit între 30-35 milioane tone pe an, în funcție de cererile sistemului energetic, această producție realizându-se numai din cariere unde costurile de extracție sunt mici, activitatea fiind rentabilă. Totodată, precizăm faptul că lignitul produs în cariere nu este subvenționat.

În ceea ce privește huila, în strategie sunt prevăzute măsuri de asigurare a unei capacități de 3,5 - 4 milioane tone pe an. Subvenționarea huilei va fi asigurată până în 2010 inclusiv, perioadă până la care activitatea de extracție a huilei se va concentra pe perimetrele care permit o extracție cu costuri mai mici, și unde prin mecanizare vor putea fi realizate randamente de extracție, care să asigure costuri mai mici de producție. După 2010, extracția huilei din Valea Jiului și Anina va trebui să fie realizată numai în condiții de eficiență economică.

În ceea ce privește elementele mai sus-menționate, vă informăm că sectorul de cărbune se va menține la nivelul cerut de sistemul energetic, funcționând după regulile economiei de piață; respectiv ca și elemente concrete, până în 2007 și respectiv până în 2010, vor trebui eliminate subvențiile din sectorul minier. Pentru aceasta, avem în vedere - pe de o parte - rămânerea în funcțiune doar a acelor perimetre miniere care pot să își acopere din venituri și din producție costurile, deci în condiții de rentabilitate economică.

Cum putem să facem acest lucru? Pe de o parte, prin dimensionarea corespunzătoare a resurselor umane, de aceea a și apărut acea Hotărâre de Guvern privind disponibilizările din acest an, care se ridică la 7.628. În egală măsură, prin crearea unor noi complexe energetice, astfel încât să avem o legătură strânsă între producătorul de cărbune și principalul consumator de cărbune, care va fi astfel direct interesat în reducerea costurilor de exploatare, dar în egală măsură și de asigurarea acelei cantități la un preț care să permită acoperirea costurilor. Și nu în ultimul rând, dar nu este vorba aici, în special, de cărbune, deși și pentru cărbune au fost primite astfel de scrisori de intenție, privatizarea unor perimetre. Este adevărat că pentru minele de cărbune a fost exprimat interes numai pentru acele structuri cunoscute sub numele de complex energetic.

Față de cele prezentate, sper că informațiile furnizate și informațiile pe care și eu vi le-am putut furniza de ultimă oră aduc lămuririle necesare referitoare la problema ridicată de dumneavoastră și vă asigur, domnule deputat, de disponibilitatea ministerului de a vă comunica în termen orice alt răspuns. Este un lucru cât se poate de evident că în sectorul minier nu ne dorim disponibilizări, ci ne dorim măsuri mult mai ample, care să prevadă și înlocuirea locurilor de muncă cu alte locuri de muncă, dar și viabilizarea acelor perimetre care permit acest lucru.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat?

Domnul Ștefan Baban:

Doamna președinte,

Sigur că domnul ministru mi-a dat răspunsul pe care-l doream; era normal să aibă o strategie până în 2010, legat de exploatarea cărbunelui.

L-aș ruga pe domnul ministru ca, într-adevăr, să aibă grijă de oamenii disponibilizați, pentru că în vechea guvernare tot s-a promis și nu s-a făcut mai nimic, s-au creat tot felul de agenții - fantomă care au mâncat banii, fără a crea locuri de muncă. Dar s-ar părea că ministerul a intrat pe mâna cui trebuie și că vom avea și rezultatele pe care le așteptăm. Vă mulțumesc și vă promit că vă voi deranja ori de câte ori o să mi se pară că ceva trebuie lămurit.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 30 septembrie 2020, 19:07
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro