Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 26, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 26-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 26, 1996

Dezbateri: proiectul de Lege pentru privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat.

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților; asistat de domnii: Raymond Luca și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

 

Domnul Marțian Dan:

Începem lucrările Camerei Deputaților.

Mai întâi, trebuie să vă aduc la cunoștință situația participării la ele. Din 341 de deputați, și-au înregistrat prezența 197. Sunt absenți 144, din aceștia 24 participă la diferite acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 171.

Așa cum vă aduceți aminte, în partea finală a ședinței de ieri, v-am rugat să vă pregătiți materialele pentru proiectul de Lege privind privatizarea societăților bancare cu capital de stat. Noi am început dezbaterea acestui proiect de lege în cursul zilei de marți, au fost unele observații în legătură cu art. 1, în special alin. 2 al acestui articol, l-am retrimis la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, ca, împreună cu Comisia pentru buget finanțe și bănci, să examineze diferitele propuneri care s-au făcut.

Am să-l rog pe domnul Alexandru Albu, președintele Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare să ne pună în temă în legătură cu concluziile la care au ajuns cele două comisii în urma analizei făcute.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La prima discutare în ședință a Legii privind privatizarea societăților comerciale cu capital bancar au existat obiecții cu privire la alin. 2 din art. 1, unde exista formularea privind transferarea părții deținute de Fondurile Proprietății Private la societățile comerciale cu capital de stat spre Fondul Proprietății de Stat. Și motivația a fost că se consideră un pas înapoi, de la proprietate privată (mă rog, cu capital de stat), spre proprietate de stat, proprietate publică. S-a reformulat din această cauză, în loc de "se transferă", s-a spus "se consideră transferată", ceea ce, de asemenea, a avut obiecții din partea celor două comisii reunite, buget, finanțe, bănci și politică economică, reformă și privatizare, și s-a propus eliminarea alin. 2 de la art. 1.

Dat fiind că în legătură cu această problemă a eliminării au fost și puncte de vedere diferite din partea unor colegi deputați, aparținând nu numai PDSR, ci și altora, s-a elaborat un amendament care să dea un nou conținut și chiar o nouă orientare alin. 2 de la art. 1. În caz că nu s-ar accepta eliminarea și având în vedere necesitatea stringentă, absolut necesară, a finalizării acestei legi, să se ia în considerare acel amendament care s-a elaborat în comisie.

În legătură cu aceasta, consider necesar, domnule președinte, dacă veți fi și dumneavoastră de acord, să dăm posibilitatea doamnei ministru Puwak, să vedem și opțiunea Guvernului pentru una din cele două soluții, eliminare sau reformulare, domnia sa a asistat la discuții, și cuiva din partea celor 75 de inițiatori (mi se pare că nu avem nici unul în sală), o să vedem cum se întâmplă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă doamna secretară de stat Hildegard Puwak dorește să răspundă invitației adresate de domnul Albu?

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Domnule președinte,

După ședința de ieri, din comisie, am stat și am reanalizat cele două soluții propuse și, pentru accelerarea acestui proces de privatizare în acest domeniu al sistemului bancar și pentru simplificarea întregii acestei proceduri, punctul nostru de vedere ar merge mai degrabă spre eliminarea alin. 2 al art. 1. Cadrul legislativ existent este suficient pentru a pune în aplicare această lege.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Birtalan Akos, după aceea va urma domnul deputat Raymond Luca.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Așa cum a prezentat domnul profesor Albu, precum și doamna ministru opțiunea, înțeleg a Guvernului, în ceea ce privește propunerea noastră formulată la dezbaterea din ziua de marți, în ceea ce privește eliminarea alin. 2 din art. 1, eu, personal, atunci, am propus acest lucru, dar am subliniat și atunci că trebuie găsită o soluție pentru a (am folosit cuvântul) "despăgubi" cei aproape 16 milioane de cetățeni care au beneficiat conform Legii nr. 58 de carnete cu certificate cu proprietate și în numele cărora Fondurile Proprietății Private au administrat cota parte de 30% din capitalul social al societăților comerciale, inclusiv al băncilor comerciale. Deci, susțin în continuare eliminarea acestui alin. 2, dar, până la urma urmei, nu ca să lăsăm locul gol, ci pus altceva în locul acestei idei. Ceva ce am discutat în comisie și am fost cu toții de acord cu ideea care s-a prezentat acolo.

Și, dacă îmi permiteți, aș da citire acestui amendament care s-a formulat în comisie și a fost în unanimitate acceptat de membrii comisiei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog!

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Și acest lucru ar însemna ca actuala formă a alin. 2 să dispară și să fie înlocuită cu următorul text: "Cota parte din capitalul social al societăților comerciale bancare administrată de Fondurile Proprietății Private, respectiv de societățile de investiții financiare rezultate din transformarea acestora, vor fi scoase la vânzare prin ofertă publică în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Sumele încasate de acestea vor fi distribuite cetățenilor care au beneficiat de prevederile Legii nr. 55/1995, în termen de 6 luni de la data încasării acestora."

O scurtă motivație care se poate da. Prin acest amendament s-ar respecta atât prevederile Legii nr. 5/1995, care la art. 6 spunea că: "Vânzarea acțiunilor societăților comerciale bancare se face contra numerar", s-ar respecta și dreptul tuturor cetățenilor, nu numai al celor 2-2,5 milioane de cetățeni care au depus carnete cu certificate și cupoane nominative la Fondurile Proprietății Private, ci ale tuturor celor care au beneficiat de carnete cu certificate de proprietate și nu le-au utilizat în procesul de privatizare, s-ar menține și ideea de transformare, conform Legii nr. 58, a Fondurilor Proprietății Private în societăți de investiții și bineînțeles că s-ar păstra și ideea că Fondul Proprietății de Stat ar vinde cota lui pe care o are și care este prevăzută și în prezenta lege.

Deci, în cunoștință de cauză, să spunem așa, aș ruga să faceți cunoscută și poziția altor partide în ceea ce privește acest amendament, încă o dată, subliniez, aprobat în unanimitate de comisie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca. Dacă mai sunt și alți colegi care doresc să intervină pe marginea acestui articol?

 
 

Domnul Raymond Luca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

La redactarea acestui amendament am avut în vedere două chestiuni extrem de importante. Pe de o parte, crearea unui sistem bancar sănătos, un sector bancar care să fie cu adevărat atractiv pentru investiția strategică, și nu un sector bancar pe care să îl capitalizăm cu hârtii. Pe de altă parte, sigur că acest amendament încearcă să repare un drept de proprietate care aparține nu doar, așa cum s-a spus în prima zi de dezbatere la acest proiect de lege, pentru cei 2,5 milioane de cetățeni care și-au depus cupoanele la FPP-uri, ci pentru aproximativ 16 milioane de cetățeni care au beneficiat de carnete cu certificate de proprietate și pe care nu le-au utilizat în celelate procese de privatizare, pentru că la data încheierii unui protocol între cele 5 FPP-uri, Ministerul de Finanțe și Agenția Națională de Privatizare, cele 5 FPP-uri reprezentau interesele a 17 milioane de cetățeni care primiseră carnete cu certificate de proprietate acoperind 30% din capitalul social al societăților comerciale privatizabile, inclusiv, deci, și băncile.

Și aș mai vrea să adaug un singur argument, care nu a fost adus în comisie în mod direct, dar pe care aș vrea să îl aveți în vedere când veți judeca această chestiune. Domnul președinte al Comisiei economice, domnul profesor Albu, își arăta extrem de marea prudență atunci când discuta un alt articol, cel care vizează investitorii strategei în structura de capital al băncilor privatizabile. Și dumnealui spunea că uzanța occidentală este ca acești investitori strategici să aibă un maxim de 5%.

Eu nu am fost de acord cu acest punct de vedere, dar vreau de data aceasta să mă folosesc exact de argumentația domniei sale. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă în fiecare bancă comercială, actualmente cu capital majoritar de stat, am avea cinci acționari cu adevărat strategici, care, fiecare în parte, ar deține câte 5% (deci, în total, 30%), și nu mai vorbesc că acest acționariat, care ar reprezenta 30% din capitalul unei bănci, nici măcar nu a contribuit cu nimic la realizarea acestora. Dacă doriți să predați necondiționat tot sectorul bancar FPP-urilor, puteți să eliminați alin. 2 de la art. 1, dar atunci nu mai avem sector bancar sau nu îl vom mai avea în perspectivă, avem altceva. Avem o pușculiță pentru cele câteva mii de societăți în care FPP-urile mai dețin sau mai reprezintă sau mai administrează acțiuni, atâta tot! Nu mai vorbesc de lipsa de atractivitate pe care o va reprezenta sectorul bancar, în aceste condiții, pentru capitalul străin sau capitalul românesc care dorește să investească în domeniul bancar bani adevărați!

Deci, eu vă rog să eliminăm alin. 2 de la art. 1, așa cum a fost el redactat inițial, dar să punem în loc ceea ce am propus la comisie și, așa cum a spus și colegul meu Birtalan Akos, a fost în unanimitate acceptat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Corneliu Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Eu mă bucur că Guvernul a înțeles necesitatea eliminării alin. 2. Este mai presus de orice că era necesară această eliminare.

Într-adevăr, ieri, la prima vedere, domnul Birtalan a făcut un amendament care pare foarte tentant la prima vedere. Dar, să-mi fie iertată expresia, este de un populism greu de contestat. Având în vedere că acest capital social care este administrat de FPP-uri în momentul de față nu atinge o cotă cine știe ce mare (fiecare fond are 6% din capitalul social al fiecărei bănci, în total, la prima vedere - din păcate, nu avem nici toate datele reale, în momentul de față, fiindcă băncile încă nu și-au actualizat capitalul social, nu știm exact la ce valoare se ridică el). bănuiesc că dacă ne vom apuca să-l împărțim, în urma reprivatizării, cei 16 milioane de virtuali deținători de certificate de proprietate vor primi fiecare în jur de 10-15 mii de lei. Este o sumă nesemnificativă, din care va trebui să scădem și taxele poștale sau alte cheltuieli legate de emisiuni, de vânzare, de distribuție și probabil că vor primi câteva mii de lei.

Deci, acest amendament prevede, între altele, să privatizăm privatizarea (un lucru pe care Guvernul l-a înțeles și cred că nu este de acord cu așa ceva) și, în ultimă instanță, dacă totuși se va adopta un asemenea amendament, eu v-aș propune ca acești bani să meargă într-un fond de dezvoltare. Decât să amăgim populația cu câteva mii de lei, de genul: "Nicule, mai dă-le o sută!", mai bine să contribuim cu acești bani la susținerea unui fond de dezvoltare, cum ar fi cel special de dezvoltare a drumurilor din această țară sau, eu știu, la fondul special de sănătate.

Dar eu mă mențin pe propunerea de a elimina complet, așa cum a fost de acord și Guvernul, acest alineat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Ana, după aceea va urma domnul deputat Constantin Teculescu.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimate doamne, stimați domni,

Personal am optat și optez pentru soluția de eliminare a alin. 2, întrucât ea își va putea găsi materializarea, eventual, în următoarea lege, privind transformarea Fondurilor în societăți de investiții. Vă învederez că legea pe care o discutăm are ca obiect major instituirea imeprativității în ceea ce privește privatizarea societăților comerciale bancare, dar din textul legii domniile voastre constată că ne referim, concret, la metodele ce se folosesc pentru a ajunge în stadiul final de privatizare a băncilor cu capital majoritar de stat.

Primul și cel mai important pas care treebuie făcut și care este detaliat în conținutul legii este cel cu privire la majorarea capitalului social al băncilor, avându-se în vedere actualizarea acestui capital, folosind ceea ce denumim în termeni specifici regula VAN, adică "a valorii actualizate nete". Deci, etapa cea mai importantă și prioritară o constituie aceasta, a majorării capitalului social, prin participații directe în numerar și cu plată imediată, nu este vorba de fluxuri financiare amânate, ci de fluxuri concomitente.

Pe de altă parte, cea de a doua etapă, după cum domniile voastre constată, se va referi la vânzarea părții administrate de Fondurile Proprietății de Stat, Proprietății Private, în condițiile actuale. Ceea ce se va întâmpla în legătură cu decontările între fonduri, în legătură cu dividendele la care sunt îdnreptățiți cetățenii care au depus carnete sau cupoane de proprietate este reglementat în Legea nr. 55. Acolo este cadrul de reglementare a amendamentului depus de distinsul nostru coleg Akos, sau dacă îl avem în vedere la următoarea lege, cea privind transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți financiare de investiții.

Acesta este, cred, punctul de vedere pe care trebuie să-l împărtășim, privind acceptarea și aprobarea eliminării alin. 2 și a transferării acestui amendament în discuțiile privind viitoarea lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Constantin Teculescu.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

De altfel, noi am discutat la masă, domnul Ana a spus unele din lucrurile pe care intenționam să le spun și eu. Eu aș vrea doar să aduc la cunoștință domnului Akos (noi am mai discutat aspectele acestea, dânsul inițial a susținut, pe bună dreptate, eliminarea alin. 2 de la art. 1, acum, am constatat că între timp a venit și cu niște amendamente, pe care le-aș aprecia ca pozitive, dar la legea privind transformarea FPP-urilor), pentru că dânsul constată foarte exact, noi discutăm acum despre privatizarea societăților bancare cu capital majoritar de stat, nu despre drepturile sau cum o să acționeze FPP-urile în noua lor calitate. Legea se va discuta foarte curând, am înțeles, după această lege, și i-aș propune domnul Akos să ne aplecăm asupra celor spuse de dânsul, dar cu ocazia legii respective.

S-au mai făcut anumite afirmații în legătură cu investitorii strategici, eu am să-mi rezerv dreptul să discut la articolul respectiv.

Vă mulțumesc și propun, alături de Guvern și de comisie, numai eliminarea alin. 2 și reluarea discuțiilor privind alineatul propus de domnul Akos, cu ocazia discutării Legii transformării FPP-urilor.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Birtalan Akos, vă rog, poftiți la tribună!

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Ce să vă spun, din moment ce eu am propus eliminarea de la bun început a acestui alin. 2, să spun că am obținut ceea ce am vrut? Nu spun, totuși, acest lucru, ci, în primul rând, doresc să fac anumite precizări.Nu sunt de acord cu ceea ce a susținut colegul meu Ruse, și anume cu faptul că "se privatizează privatizarea" prin acest amendament, întrucât știm foarte bine că niciodată procesul de privatizare prin Fondurile Proprietății Private nu a ajuns la final. Noi toți, cei 16 milioane de cetățeni, nu am devenit în mod efectic acționari. Deci, prin amendamentul meu, acest lucru s-ar concretiza, că în loc să devii acționar (pentru că nu devii), primești ceva măcar, pentru că așa a fost și este legislația în acest domeniu astăzi. Această împărțire a sumelor încasate în urma vânzării cotei părți adminstrate de FPP-uri nicidecum nu este "privatizarea privatizării", ci este definitivarea privatizării cotei de 30%.

Iar în ceea ce privește populismul, să mă scuze și pe mine domnul coleg, dacă ceea ce am propus eu - finalizarea unui proces în care proprietatea privată se materializează - pentru dânsul este "populism", atunci nu știu ce este propunerea făcută pentru un fond de dezvoltare care se împarte nu știu cum și nu știu ce... Mai degrabă, poate acesta este populism...

Dar, ca să revin, bineînțeles că primează amendamentul de eliminare a alin. 2 și, dacă trece această eliminare, atunci amendamentul meu nici nu mai are subiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Mai dorește cineva? Nu.

Solicită să ia cuvântul domnul ministru de stat Florin Georgescu.

 
 

Domnul Florin Georgescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu sunt de acord cu opinia celor care propun eliminarea alin. 2 de la art. 1 și aceasta datorită faptului că alternativa propusă este în consens cu concepția care a stat la baza elaborării și supunerii spre discuție Parlamentului a acestei legi. În Legea nr. 58 scrie foarte clar că băncile comerciale nu sunt obiect al privatizării în masă. Deci, nu se privatizează pe hârtie, scrie foarte clar acolo, ci numai pe bani!De ce? Este o opțiune politică a Guvernului și a forțelor politice care îl susțin, ca activele cele mai valoroase să fie valorificate pe bani, care să se întoarcă la Fondul Proprietății de Stat și să avem surse pentru restructurarea părții din economie care necesită o asemenea acțiune. Și, în această direcție, avem o mențiune în Legea nr. 55, coroborată cu prevederile Legii nr. 58, care conferă această posibilitate de acțiune în direcția menționată.

Dacă se elimină textul, se pot derula în continuare demersurile necesare, dar sunt împotriva introducerii amendamentului pe care l-am citit, venit din sală, care înseamnă, practic, o activitate foarte complexă, de colectare a unor fonduri, de distribuire la o masă foarte largă de cetățeni fără să reprezinte sume foarte importante, care, în final, deducând cheltuielile de distribuire, ar reprezenta sume chiar modice, pe de o parte. Pe de altă parte, ar sustrage din sursele PFS-ului fonduri foarte importante, care sunt destinate agenților economici decapitalizați - decapitalizați chiar de băncile comerciale, mulți dintre ei, pentru că acestea, practicând niște dobânzi foarte mari, și anumite alte comisioane bancare, au condus și ele la decapitalizarea acestor agenți economici, care, din sumele rezultate ca dividende de la bănci și din vânzarea acțiunilor acestora, pot fi recapitalizate selectiv, în raport cu programele de restructurare ale Fondului Proprietății de Stat. Deci, privatizarea băncilor nu este o acțiune în sine, ci ea se încadrează într-un pachet mai larg de măsuri ale reformei, coroborat cu privatizarea avem și restructurarea, iar băncile, ca active foarte valoroase, sunt cele care constituie o sursă pentru restructurare, de asemenea.

Totodată, se vede metoda pentru care am optat în privatizarea băncilor, pentru că și băncile sunt, unele dintre ele, decapitalizate. Deci nu vindem capitalul social, ci creștem capitalul existent prin subscrieri, până partea privată devine majoritară și motivația și eficiența deciziei private se reflectă în cadrul acestor bănci comerciale (este foarte bine!), ulterior, statul, prin FPS, vânzându-și partea din capitalul social pe care îl are, dar o parte componentă a unui acționariat mult mai puternic, cu o altă forță financiară, cu o altă imagine în lumea bancară. Pentru că una e să fii acționar, astăzi, FPS, la o bancă "x", și alta când vor veni anumiți investitori strategici, români și străini, cu experiență, cu firmă, cu renume internațional, sigur că și valoarea acțiunii va crește.

Și fondurile vor veni tot în beneficiul cetățenilor, indirect, prin reducerea presiunilor inflaționiste ca efect al restructurării, prin creșterea profiturilor la agenții economici restructurați și resurse bugetare, servicii publice mai substanțiale, calitativ mai bune și așa mai departe.

Deci, eu vă propun să se opteze pentru eliminarea articolului, dacă el deranjează din anumite rațiuni pe domniile dumneavoastră, și să se procedeze la discutarea în continuare pe articole a acestei legi deosebit de importante, atât din punct de vedere al reformei, în general, cât și din unghiul de vedere al reformei sistemului financiar-bancar, în special.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru de stat.

Rog acum punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

De acord cu cei care au propus eliminarea. De altfel, ordinea opțiunilor aceasta a fost, eliminare, iar dacă nu, să găsim o altă soluție - soluția muncită și acceptată în comisie nu a însemnat o pierdere de timp, deoarece ea va fi luată în considerare la următoarea lege, care probabil va succeda pe cea care o discutăm acum, așa încât, vă rog, domnule președinte, să supuneți votului această propunere de eliminare a alin. 2 de la art. 1.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat, deci, diferitele puncte de vedere care au fost exprimate. În cea de-a două intervenție a sa, domnul deputat Birtalan Ákos a arătat faptul că primează propunerea dânsului, de eliminare a alin. 2 de la art.1 și că în aceste împrejurări amendamentul propus nu-și mai are rostul.

Alți vorbitori au atras atenția asupra faptului că problema pe care o conține acest alineat poate fi luată în considerare atunci când discutăm proiectul de Lege privind transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți financiare de investiții.

În aceste împrejurări, vă supun votului propunerea de eliminarea alin. 2 din cuprinsul art. 1 al proiectului de lege pe care îl discutăm.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată propunerea de eliminare a alin. 2 de la art. 1.

El, deci, va rămâne ca un articol având un singur alineat și vă supun votului acest articol așa cum rezultă el în urma însușirii propunerii de eliminare a alin. 2.

Cu alte cuvinte, vă supun votului alin. 1 care se suprapune peste art. 1 ca atare.

Cine este, vă rog, pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Deci, cu majoritate de voturi a fost aprobat art. 1.

Trecem acum la examinarea art. 2.

În privința lui comisia a făcut unele propuneri de amendare la textul de la lit. a) din cuprinsul alin. 1 și de la lit. b).

În rest, comisia n-a avut obervații, sugestii în legătură cu textul acestui articol.

Dacă dorește cineva? Domnul Birtalan Ákos.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum observați dumneavoastră în raportul suplimentar apare amendamentul propus de mine la acest art. 2, alin. 1. Și anume de ce apare? Pentru că așa cum a susținut reprezentantul inițiatorilor aici, domnul Marin Stelian, și-mi pare rău că nu este aici dânsul, pentru că ținea mult să respectăm, într-adevăr, prevederile Legii nr.55 din 1995, și anume art. 6 din această lege. Și atunci acest art. 6 - zic eu că în întregime trebuie respectat - și anume, odată ideea că capitalul social al societăților comerciale bancare se privatizează contra cost, deci prin vânzare, prima idee din acest alineat - art. 6 din Legea 55 - și a doua că se privatizează exclusiv către proprietatea privată, și nu majoritar privată, așa cum este prevăzută în prezentul proiect de lege.

Eu aș vrea să întreb inițiatorul cum dorește această respectare parțială a Legii nr.55 art. 6 și de ce nu duce până la capăt ideea de privatizare, și nu de atingere a unei cote majoritare.

Deci, eu am propus să fim foarte concreți în ceea ce dorim, să fie prevăzută atingerea nu a unei cote oarecare, ci să spunem foarte clar, pe înțelesul tuturor, în textul art. 2 alin. 1. În loc să spunem "unei cote majoritare de participare privată", să spunem "realizarea cotei minime de 51 la sută parte privată", iar în loc de "persoane juridice române cu capital majoritar privat" să spunem clar "cu capital privat". Deci, excludem ideea de "majoritar privat". Nu noi excludem, ci ne exclude Legea nr.55 din 1995, la care a făcut referire mai înainte domnul ministru și alții. Haideți să respectăm legea în intregime, așa cum este!

Deci, în intregime, amendamentul meu se găsește în raportul suplimentar și vizează acest art. 2 alin. 1. Bineînțeles că am un amendament și în ceea ce privește alin. 2, dar acesta s-a materializat într-o reformulare făcută de comisie în ceea ce privește termenul de plată a subscrierilor care s-au efectuat și aceept amendamentul comisiei în ceea ce privește obligația ca cineva care a subscris să și plătească subscrierea respectivă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Constantin Teculescu dorește să intervină. Vă rog să poftiți la tribună, domnule deputat.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Aș vrea să informez, dar pesemne că a mai fost informat plenul, că într-adevăr la această lege s-au făcut mai multe rapoarte.

Inițial s-a discutat un raport care a fost aprobat, la care domnul Ákos nu a participat, a făcut anumite observații care au fost acceptate să facă obiectul unei noi discuții.

În cadrul acestei noi discuții, nu s-a acceptat amendamentul domnului Ákos. Eu aș vrea să-i aduc la cunoștință că oricum, votându-se titlul legii, dacă suntem atenți, am votat: "Lege privind privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat".

Din punct de vedere economic, noi am discutat, am discutat și eu cu domnul Ákos, că intenția noastră este ca aceste acțiuni care vor fi vândute de bănci să aibă o valoare cât mai mare pe piață. În măsura în care noi am îngusta numărul de societăți care este posibil să participe la cumpărarea acestor acțiuni, eliminând din start anumite societăți destul de puternice, care sunt cu participarea statului, există posibilitatea ca aceste acțiuni să fie subevaluate. Deci, măcar din punctul ăsta de vedere sunt convins că domnul Birtalan Ákos o să reflecteze din nou la amendamentul dânsului, fiind convins că intenționează, ca oricare altul, ca aceste acțiuni să fie vândute la adevărata lor valoare, având în vedere ca oricum, noi nu luăm în considerare multe alte aspecte, ce înseamnă o bancă, și multe alte aspecte, având în vedere că oricum sunt subevaluate.

Eu aș menține în continuare sau sugerez să se supună votului punctul de vedere al comisiei, exprimat prin primul raport, și anume ca la această vânzare de acțiuni prin ofertă publică să poată participa cât mai multe entități, cât mai multe societăți, inclusiv cu participare majoritară a statului pentru a crește solicitarea, a crește cererea, nu a scădea cererea și, respectiv, să fie disproporționată față de ofertă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Bud.

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Domnule ministru de stat,

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Eu am un respect profund și îl prețuiesc pe domnul președinte al CEC-ului, domnul Teculescu, dar domnia sa nu a fost ieri la ședința de comisie, așa că ne-a cam dezinformat aici.

Cele două alineate, adică alin. 1 de la art. 2 lit. a) și b) au fost tranșate prin vot ieri. Domnul președinte al comisiei de specialitate, domnul profesor Albu, a spus că nu mai facem raport suplimentar la ce am discutat ieri, ci tranșăm aceste lucruri, ieri, la ce am discutat ieri.

Deci, domnule președinte, alineatele cele două, adică lit. a) și b) au fost tranșate prin vot majoritar, ieri. Îngăduiți-mi respectuos acum, fiindcă experții de la comisia de specialitate, care și-au notat aceste amendamente, nu sunt aci, să vă informez că aceste două alineate sună cam la modul următor. Deci, întâmplător sunt și amendamentele subsemnatului și, îngăduiți-mi respectuos să vi le prezint. La lit. a) ar suna la modul următor: "Majorarea capitalului social existent prin subscripție de noi aporturi cu vărsământul imediat și efectuate numai de către investitori privați, până la atingerea de către investitorii privați a unei cote majoritare din participarea la capitalul social al societății bancare supuse privatizării". Ca să ne încadrăm și în ceea ce spunea distinsul coleg, domnul Birtalan, art. 6 alin. 1 din Legea nr.55.

Iar lit. b), fiindcă noi am eliminat alin. 2 de la art. 1 și am acceptat ca și FPP-urile să intre în acest rol, alin. b) ar suna la modul următor: "Vânzarea numai către investitor privați a acțiunilor deținute de FPS și FPP-uri, după realizarea de către investitorii privați a cotei majoritare de care se vorbește la lit. a)".

Deci, îngăduiți-mi, domnule președinte, să vă prezint cele două amendamente care au fost acceptate ieri în comisiile reunite.

 
 

Domnul Florin Georgescu (din loja Guvernului):

Nu-i adevărat!...

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Dar dumneavoastră nu ați fost acolo.

 
 

Domnul Marțian Dan:

E un punct de vedere.

Da, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Eu nu știu în ce măsură putem să facem un scor sau un partaj între ședințele comisie care au avut loc și în care s-au analizat aceste amendamente. Pe mine mă surprinde că colegul meu, pentru care am același respect pe care și l-a manifestat față de mine la acest microfon, nu a vrut să participe prima dată la comisie, când a fost în cvorum.

Eu nu știu să fi avut loc această comisie ieri, sau să se fi hotărât așa, ce a spus domnul Bud. Cert este că dânsul, deja are o altă opinie în ceea ce privește economia legii. Folosește niște noțiuni noi, pe care sunt convins că le-a și înțeles. A făcut afirmația că majorarea capitalului social existent...

Domnule Bud, vedeți că se pune problema actualizatului, vedeți că mai există și o altă lege, și atunci când analizăm și ieșim la acest microfon, v-aș ruga, dacă aveți posibilitatea, să ne spuneți câți au participat la ședința de ieri și dacă, într-adevăr...

 
 

Domnul Marțian Dan:

26 au fost...

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

... și dacă s-a luat o astfel de decizie.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Dacă nu ați venit la ședință nu mai vorbiți!... Nu mai puneți sub semnul întrebării...?!

 
 

Domnul Marțian Dan:

A avut loc ieri o ședință a celor...

Domnule Teculescu, în privința asta este un lucru clar. Ieri, la cererea noastră s-au întrunit cele două comisii. La lucrările acestei ședințe comune a Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci au participat 26 de colegi. Noi am și anunțat asta pentru că am avut, la un moment dat, probleme legate de calcularea exactă a cvorumului.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc. Problema este în felul următor.

Eu nu constest atunci un asfel de... De altfel, nici nu este la latitudinea mea.

Din sală:

Nici n-ați fost la ședință!...

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Bun. Dar a mai fost o comisie care a analizat după părerea mea în cunoștință de cauză. Incontestabil, pesemne că are dreptate comisia.

Deci, eu aș vrea să vă atrag atenția sau să vă aduc la cunostință următorul lucru: dacă intenționăm să ne batem joc prin privatizarea băncilor la aceste instituții, vă rog să votați acest amendament. Dacă vă închipuiți că o să vină cineva cu două-trei parale să cumpere o bancă, votați ce s-a propus.

Dacă noi vrem să majorăm capitalul actual, care n-are nici o valoare, cu valoarea reală a unei bănci, vă rog să votați așa ceva. Deci, o să vină cineva cu două trei parale și o să dețină un procent foarte însemnat dintr-o bancă. Haideți să actualizăm acest capital care, de altfel, îl avem printr-o altă lege și să discutăm atunci de o valoare reală a unei bănci.

Dumneavoastră știți foarte bine că valoarea unei instituții mai constă și în renumele ei. Era o întreprindere de comerț exterior care avea un capital de câteva sute de mii sau sunt întreprinderi, poftim, în Anglia sau firme, care au capital de 2-3 lire, că le permite legea, dar au un anumit renume. Când se cumpără acțiunile la acele societăți, nu se împart două lire la o sută de acționari, ci renumele societății.

Deci, vă rog foarte mult, în legea asta nu se prevede o astfel de posibilitate, nu se apreciază renumele unei bănci care își poate permite să obțină credite fără nici un fel de garanție, sau să facă operațiuni fără garanții din străinătate. Iar noi vrem să apreciem sau să privatizăm niște bănci, cu ce? Cu valoarea actuală a capitalului? După părerea mea ar fi o mare eroare și eu aș vrea să reflectati la prima variantă care a fost aprobată de comisie tot într-un plen atât de mare.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, mulțumesc și eu.

Vă rog, domnule Albu, pentru a nu avea divergențe în jurul acestei chestiuni, vă rog să ne puneți în temă în legătură cu termenii discuției în ședința comisiilor reunite.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Când noi am supus dezbaterii în cele două comisii reunite această lege, am ajuns la amendamentul propus, pe care dumneavoastră îl aveți în raportul comisiilor.

Între timp, domnul deputat Birtalan Ákos a făcut o propunere suplimentară, discutată în comisie și care figurează la amendamente respinse. Este vorba de amendamentul pe care domnia sa l-a citit, l-a prezentat aici. Ieri, când noi ne-am întâlnit din nou, ne-am întâlnit să rezolvăm o singură problemă și dezbaterile noastre nu s-au materializat într-un raport, ci într-un amendament. Așa cum s-a procedat și cu Comisia juridică pentru a se ajunge la un consens s-a făcut o noua dezbatere, care a durat 3 ore.

Ei, bine, noi, în prezent ne menținem amendamentul pe care îl găsiți în raportul comisiei, așa cum a fost el la început. Domnul Bud ne-a prezentat niște propuneri acum, dar noi, ieri, n-am elaborat un raport, pentru că nu ăsta a fost scopul și nu pentru aceasta am fost noi ieri mobilizați să mai discutăm în comisie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Gheorghe Ana.

 
 

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Noi ne aplecăm și analizăm cu atenție lit. a) din alin. 2, care prevede majorarea capitalului social actualizat, ca prim pas în etapa de privatizare a societăților comerciale bancare. Domniile voastre, în finalul acestei legi, au explicația în legătură cu conceptul de capital social actualizat. De ce este necesar să discutăm despre capitalul social actualizat și vă reamintesc că discutam în luarea de cuvânt anterioară despre regula VAN adică de valoare actuală a unei afaceri întotdeauna când ea este supusă unei tranzacționări. Aici trebuie avută în vedere în primul rând o reașezare a capitalului social a societăților bancare, întrucât patrimoniul lor, de la data constituirii capitalului social, a crescut enorm.

Această valoare materializată în activ nu are corespondent acum în pasiv, adică, principalul fond propriu, care este capitalul social. Deci, trebuie actualizat.

De ce trebuie actualizat? Pentru ca participațiile pentru acoperirea acestui capital să se facă la valoarea reală a momentului când are loc tranzacționarea majorării capitalului.

A doua idee, cea care rezultă cu pregnanță, este aceea că participațiunea nu poate fi facută altfel decât în numerar. Și legată de participațiunea acționarilor cu numerar se pune problema foarte serios: când se va face depunerea numerarului, nu subscrierea? Subscrierea - am mai avut onoarea să vă prezint cu altă ocazie - este o voință pusă într-un contract, eventual, și vărsământul reprezintă substanța care va putea permite băncii respective să își dezvolte capacitatea de plată, să aibă lichidități mai multe să le ofere celor care sunt interesați să le utilizeze și numai prin fluxuri financiare concomitente, deci vărsăminte imediate, putem realiza acest deziderat.

Or, domniile voastre constată că inițial în amendamentul formulat de comisie la lit. a) de la art. 2 s-au precizat tocmai aceste elemente de conciziune a felului cum se realizează și de către cine și la ce proporție aceste vărsăminte.

După părerea mea, rigorile științifice pledează pentru menținerea textului formulat de comisie și pus în pagină pentru știința noastră în raportul pe care îl aveți în față.

Eu rămân și vă invit să votăm acest text.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca.

După aceea urmează domnul Birtalan.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Domnule președinte,

Sunt și eu de acord cu formula capitalului actualizat, dar, pe de altă parte, și domnul Ana a adus foarte multe argumente. Nu mai este cazul să le repet și eu. Pe de altă parte, însă, nu sunt de acord cu formula pe care a propus-o domnul Teculescu în ceea ce privește subscrierea de capital cu participarea unor entități care au încă capital de stat.

Deci, așa cum la un moment dat s-a discutat ieri în comisie, și eu am crezut, ca și alti colegi ai mei, că acest lucru a fost împărtășit de toată lumea - pentru că așa a fost - dar e adevărat că acest lucru s-a discutat spre sfârșitul celor trei ore de dezbateri în legătură cu primul articol. Eu cred că numai societăți cu capital privat pot participa la subscrierea pentru majorarea capitalului bancar.

Nu de alta, dar exemple recente în care două bănci, așa-zis private, având acționari SNCFR-ul, una, și cealaltă TRACTORUL - Brașov nu cred că o duc foarte bine în momentul de față.

Și n-aș vrea ca dintr-o dată, așa, peste noapte, niște societăți cu capital de stat care sunt debitoare de mulți ani la bugetul statului, dacă nu și în altă parte, să devină coacționari în diverse societăți bancare, numai și pentru faptul că în felul ăsta în mod mult mai lesnicios își pot acoperi anumite costuri.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Birtalan Ákos.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc, domnule președinte.

Argumentele au fost spuse, cred că nu încape nici o îndoială în ceea ce privește prima idee, cu capitalul actualizat, că acest capital actualizat trebuie majorat, și nu capitalul existent astăzi, iar în ceea ce privește motivația dată vizavi de participarea agenților economici cu capital majoritar privat la acest proces de privatizare, nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere prezentat de domnul deputat Teculescu, și de ce? Pentru că, cred că sunteți de acord cu mine că nu prea este privatizare ceea ce se dorește prin această formă care este propusă aici. Era foarte bine formularea din Legea nr.55, care excludea posibilitatea participării capitalului majoritar privat și necesita și era obligatoriu capitalul privat în intregime. Și de ce este bine? Pentru că poate să rezulte următoarea situație. Dacă participă, in extremis, numai societăți cu capital majoritar privat și toate aceste societăți au - să zicem - capital privat 60 la sută, capital de stat 40 la sută, sunt cu capital majoritar privat. Dar care va fi noua structură de proprietate a băncii? 60 privat - 40 de stat. Nu asta este problema. Problema este că pachetul de 40 la sută este deținut de unul singur - de stat - care este reprezentat de FPS. Asta este problema, domnule Teculescu, și partea privată poate este deținută de mii de acționari privați. Deci, pachetul de control îl va avea statul, ceea ce nu mai este privatizare, deciziile fundamentale sunt nu numai influențate, ci și date de acest capital majoritar de stat, reprezentat de unul singur, o singură persoană fizică, reprezentată de Fondul Proprietății de Stat. Ceilalți sunt mii sau sute de mii de proprietari privați.

Din acest punct de vedere susțin în continuare eliminarea cuvântului "majoritar", rămâne:"Persoane juridice române cu capital privat și persoane fizice și juridice și străine" la fel. Respectiv, ideea a doua este pentru a fi cât se poate de clar ce înseamnă "unei cote majoritare". Zicem că nu este bine și zic, ci să spunem clar, "atingerea cotei de 51 la sută participare privată".

Acestea două au fost amendamentele mele și solicit, bineînțeles, să fie supuse la vot.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă mai sunt alte observații?

Doamna Puwak.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Eu aș dori să mă refer la amendamentul care a fost acceptat în comisie în prima întâlnire a acesteia pentru că acela mi se pare că a întrunit acea adeziune a comisiei, și nu cele presupuse a fi fost discutate la sfârșitul întâlnirii de ieri și care ar fi avut doar o legătură de corelare în situația în care alin. 2 ar fi fost reformulat.

Este adevărat că aici s-au invocat situații limită, într-adevăr, când 40 la sută ar fi deținut de acționarul actual, FPS-ul. Vreau să luați în considerare faptul că la ora actuală există societăți în care cota capitalului de stat este doar de câteva procente, 1-2-3 până la 10 procente. Nu lăsăm să participe la subscrierea de capital, deci la a mări partea de capital a unei bănci, și aceste societăți care sunt cu capital majoritar privat și cu o mică cotă a capitalului de stat? Pentru rigoare, am putea preciza aici persoanele care au capitalul integral privat sau majoritar privat, pentru a lărgi accesul tuturor celor care vor să vină să subscrie capital la o bancă. Facem aici o disjuncție între ceea ce însemnă un management și ceea ce înseamnă efectiv dorința de subscriere cu o cotă de capital care să majoreze, să vină în întâmpinarea situației financiare a băncii respective.

Deci, cu această precizare de "integral privat" sau "majoritar privat", credem că amendamentul inițial propus de comisie ar dobândi mai multă rigoare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Alexandru Albu, președintele Comisiei pentru politică economică, reformă și privatizare.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Domnilor,

Dacă aveți raportul în față, veți constata că formularea pe care noi am dat-o la amendamentul acesta de la pct.a) are totuși o inadvertență, trebuie s-o recunoaștem. Și anume, că la această privatizare vor participa tot felul de persoane, inclusiv persoane juridice române cu capital majoritar privat. Deci, aceasta exclude posibilitatea de a participa persoane juridice române cu capital integral privat.

Dacă noi nu menționăm acest lucru, înseamnă că nu mai dacă există persoane juridice române cu capital mixt, dar majoritar privat, pot participa la privatizarea băncilor.

De aceea, discutând mai înainte cu doamna ministru Puwak și cu domnul ministru de stat, am propus un adaos aci, pe care domnia-sa l-a relatat. Deci, după "subscriere de către persoane fizice române...", "...persoane juridice române cu capital privat sau/și majoritar privat".

 
 

Doamna Hildegrad Puvak (din loja guvernamentală):

Cu capital integral privat.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Nu, pentru că atunci excludem pe acele societăti, pe acele persoane juridice care au capital mixt, majoritar privat, și atunci reducem posibilitatea de-a acumula capital bancar de la aceste persoane juridice cu capital majoritar.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Și atunci, domnule Albu, haideți să vedem. Deci, noi avem așa: "Majorarea capitalului social actualizat prin subscrieri și vărsăminte de noi aporturi de capital, exclusiv în numerar, integral, în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de subscriere de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital..." Și mai departe?

 
 

Domnul Alexandru Albu:

...privat sau/și majoritar privat".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Integral...

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Da, e mai bine.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, "...de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral ..."

 
 

Domnul Alexandru Albu:

..."integral privat sau/și majoritar privat".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, "...integral privat și majoritar privat", "sau majoritar privat", totuși "sau" trebuie. Să punem așa: "...persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat, (virgulă), majoritar privat și persoane fizice și juridice străine până la atingerea...". Punem o virgulă numai. Deci, așa va suna: "persoane fizice române cu capital integral privat, majoritar privat și persoane fizice și juridice străine până la atingerea..." Este bine așa, domnule Albu, este acceptabil?

 
 

Domnul Alexandru Albu (din banca comisiei):

Da, foarte bine.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Pentru domnul Birtalan.

 
 

Domnul Birtalan Ákos (din sală):

Eu îmi mențin eliminarea cuvântului "majoritar"

 
 

Domnul Florin Georgescu (din loja guvernamentală):

Dar de ce vă deranjează termenul acesta?

 
 

Domnul Birtalan Ákos (din sală):

Ca să respectăm Legea 55!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, în a doua intervenție ați discutat în mod deosebit în legătură cu eliminarea acestei precizări "majoritar".

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Dacă ținem seama de mecanismul deciziilor în sistemul acționar, și anume, prin acel ineluctibil vot al pachetului de acțiuni, domnia-sa are dreptate. Numai că în ceea ce spune în amendamentul pe care noi l-am respins, chiar dânsul ajunge la concluzia ca să fie minimum 51 la sută - capital privat.

 
 

Domnul Birtalan Ákos (din sală):

Să ajungă în bancă.

 
 

Domnul Alexancdru Albu:

Să ajungă în bancă 51 la sută capital privat. E același lucru. Dacă avem 49 la sută capital de stat și dacă la decizia luată de adunarea generală, de regulă, nu se prezintă 25-30 la sută din micii acționari, tot nu pot participa la decizie.

Deci, acceptând formula inițială a dânsului, excludem de la participarea la cumpărarea de acțiuni unele persoane juridice mixte, cu capital însă majoritar de stat, pe motivul ca să nu influențeze decizia, dar introducând apoi, în același amendament, ca să aibă 51 la sută, tot va fi influențată decizia.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, mai sunt observații în legătură cu textele acestea? Deocamdată noi am zăbovit asupra textului de la lit.a). O să vă cer imediat votul. Reamintesc, deci, că textul de la lit.a) are un segment care este amendat prin raportul inițial și față de acel text noi mai avem de operat schimbarea despre care a fost vorba până aici. Deci, "de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat, majoritar privat..." și restul textului curge, până la sfârșit, așa cum figurează el în raportul inițial.

Prima dată am să vă rog să vă pronunțați asupra acestei a doua propuneri.

Trebuie să iau în considerare propunerea domnului Birtalan. Dânsul propune să suprimăm cuvântul "majoritar" din acest segment: "de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital integral privat", după care să se elimine "majoritar privat", pentru că nu mai are nici un sens, având în vedere ceea ce am căzut de acord în legătură cu propunerea aceasta, pe care a făcut-o domnul Albu, în numele comisiei.

Deci, ar urma, potrivit propunerii domnului Birtalan, să suprimăm această sintagmă "majoritar privat".

Cine este, vă rog, pentru ? 11 voturi pentru.

Doamnelor și domnilor,

Vă propun acum să ne pronunțăm acum asupra sugestiei comisiei, de amendare. Am să citesc textul, ca să fie foarte exact.

Lit.a) "Majorarea capitalului social actualizat prin subscrieri și vărsăminte de noi aporturi de capital, exclusiv în numerar, integral, în termen de 30 de zile de la încheierea perioadei de subscriere de către persoane fizice române, persoane juridice române cu capital" - să adăugăm - "integral privat", punem virugulă, după aceea curge textul așa cum este, respectiv "majoritar privat și persoane fizice și juridice străine...".

Supun votului această propunere de amendare a textului, în pasajul în care l-am indicat puțin mai înainte.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată această propunere de amendare.

Vă rog acum să vă pronunțați asupra celeilalte propuneri de amendare, care figurează în raportul inițial al comisiei, prima variantă a raportului și care este subliniată în textul ce ne-a fost difuzat.

Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de comisie?

Împotrivă, dacă sunt voturi? 1 vot.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat și acest amendament.

Vă supun votului textul de la lit.b). În legătură cu el nu s-au formulat observații. Domnul Bud.

 
 

Domnul Nicolae Bud:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnilor invitați,

Eu cred, după opinia mea și a colegilor mei de partid, că se încearcă un precedent periculos. S-a acceptat eliminarea art.2, alin.2 și este bine, să zic așa, domnul ministru de stat a pledat foarte elegant și frumos pentru această chestiune, dar se încearcă eliminarea, cel puțin din amendamentul care a fost adoptat ieri, degeaba se susține aci altfel. Noi trebuie să acceptăm la lit.b) și faptul că și F.P.P.-urile pot să-și vândă partea lor de la societățile comerciale.

Vă rog respectuos, domnule președinte, să supuneți la vot și amendamentul pe care l-am depus la dumneavoastră și el a fost discutat ieri în cele două comisii de specialitate.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă mai sunt în legătură cu textul de la lit.b).

Domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Cred că, dacă am introdus un termen la alin.1, ar fi bine să introducem și aici un termen de vânzare de către F.P.S. a acțiunilor pe care le deține. Deci, să introducem o perioadă de timp în care F.P.S., conform dispoziției legii, să fie obligat să vândă aceste acțiuni pe care le deține la bănci, în ordinea în care se privatizează băncile. Nu știu acum foarte exact dacă 6 luni este un termen rezonabil. Textul de la alineatul precedent spune că după realizarea, în termen de 30 de zile, a cotei majoritare, F.P.S. își reactualizează valoarea pe care o deține în bănci. Să dăm un termen în care să treacă la această vânzare, pentru că altfel s-ar putea să nu mai purceadă la vânzarea respectivă și atunci chiar suntem în situația prezentată aici de colegul Birtalan. Deci, F.P.S.-ul își reactualizează, ajunge la cota respectivă. Dacă o corelăm, domnule ministru, cu acea cotă maximă de subscriere, care se stabilește prin hotărâre de Guvern, și o să ajungem la această cotă de 51 la sută, să spunem, atunci este evident că 49 la sută pachet majoritar al F.P.S.-ului înseamnă decizii în bancă, fără nici un fel de alte comentarii. Și atunci, este bine să trecem un termen de vânzare a acestor acțiuni deținute de F.P.S.

Deci, vânzarea de acțiuni de către F.P.S., după realizarea cotei majoritare de participare prevăzute la lit.a), în termen de 6 luni, să spunem, sau, mă rog, să înceapă procedura de vânzare în termen de 6 luni, poate ea nu se finalizează în 6 luni, dar ca procedură să înceapă.

Mai aveam o obiecțiune de făcut la acel termen.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

În legătură cu amendamentul propus de domnul Bud, am să rog din partea Guvernului să-și spună părerea.

În legătură cu această propunere, făcută de domnul Cristea, eu cred că ea poate fi luată în considerație. Vă rog să vă uitați în raport, la alin.b) de la art.2. Aici se poate introduce o precizare: "Vânzarea de acțiuni de către Fondul Proprietății de Stat ... la 6 luni sau l2 luni, după realizarea...

Domnule Cristea, mă urmăriți, că dumneavoastră mă adresez. (Domnul Cristea discută cu membrii Comisiei)

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (de lângă banca comisiei):

Vă ascult, domnule profesor!

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Poftim? Sunteți napolenian!

"...Vânzarea de acțiuni de către Fondul Proprietății de Stat la minimum sau maximum un an sau 6 luni după realizarea cotei majoritare de participare". Aici se poate introduce o restricție de timp, asupra căreia putem conveni.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, "în termen de un an de zile după realizarea cotei majoritare".

Are cuvântul domnul deputat Raymond Luca.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Și ieri, în comisie, la amendamentul propus de domnul Bud am avut obiecții. Deci, Fondul Proprietății Private nu deține acțiuni în bănci, administrează, eventul, și eu aș dori, mă rog, dacă acest lucru s-a amânat pentru proiectul de lege următor, să nu administreze nimic în bănci, nici un fel de acțiuni. Și acest lucru să-l reglementăm în legea de transformare.

Iar în legătură cu propunerea unui termen, iarăși nu cred că este realist ca o lege să conțină un termen în care Fondul Proprietății de Stat să realizeze această vânzare. Situația este foarte diferită de la o bancă la altă, atractivitatea și, mă rog, modul în care se vor derula fazele de majorare și apoi de vânzare vor fi, în timp, diferite de la bancă la bancă. Eu cred că dacă F.P.S.-ul într-adevăr este o instituție subordonată Parlamentului și dacă acest Parlament nu prea a avut ce să-i spună F.P.S.-ului, ar trebui ca măcar următorul Parlament să țină cont de prevederea asta și să stabilească cu F.P.S.-ul, nu-i așa, o relație foarte clară în care să-i întrebe foarte des ce au de gând să facă cu vânzarea pachetelor de acțiuni din bănci. Deci, nu cred eu că printr-o prevedere legală am scăpa de problema aceasta, ci Parlamentul cu adevărat să fie un parlament activ în relația aceasta.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Constantin Teculescu. După aceea domnul Birtalan.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Dacă îmi permiteți! Domnule Cristea... Vă mulțumesc!

Deci, în ceea ce privește propunerea introducerii F.P.P.-ului la alin.b, nu cred că mai are , având în vedere că noi am discutat acest aspect la alin.2 din art.1 și s-a convenit să se discute la Legea privind transformarea F.P.P.-urilor.

În ceea ce privește propunerea domnului Cristea, eu aș înclina să-i dau dreptate, dar cu următorul amendament: "să înceapă", pentru că, în măsura în care eu îi dau un termen până când să le vândă, piața, deci costul acțiunii, va fi influențat, pentru că, bineînțeles, piața va reacționa, știe că F.P.S.-ul în 6 luni sau într-un an trebuie să le vândă. Și va reacționa, bineînțeles, diminuând valoarea acțiunilor. Dacă domnul Cristea asta a vrut să spună, eu susțin punctul acesta de vedere: ca după realizarea cotei majoritare, F.P.S.-ul să fie obligat să le scoată într-un anumit termen - 30 de zile, 60 de zile ș.a.m.d., nelimitând termenul de vânzare a acestor acțiuni, că atunci o să influențăm piața în sensul diminuării valorii acțiunii.

Vă mulțumesc!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, am o rugăminte la dumneavoastră. Am impresia că sunt anumite convergențe între punctul dumneavoastră de vedere și cel al domnului Teculescu. Dați-mi în scris unde propuneți să se completeze și cu ce anume formulare. Da? Vă rog!

Domnul Birtalan, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Domnul Teculescu a spus ideea mea, că asta vroiam, să corelăm actuala lege cu Legea 55 și acolo, personal am propus această treabă, și acolo a fost ideea de vânzare; ideea de vânzare este terminarea actului și noi, aici, trebuie să spunem când se scoate la vânzare. Și așa este și în Legea 55 scoaterea la vânzare. Și atunci, aceasta trebuie spus, scoaterea la vânzare a cotei părți deținute de Fondul Proprietății de Stat să se facă în termen de... despre care discutăm și cred că aici nu trebuie un an de zile, nici vorbă, ci un termen mult mai scurt ca să înceapă procesul acesta, cel mult 6 luni de zile.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poate că formulați.

Mai sunt alte solicitări din partea domnilor deputați sau doamnelor deputate? - Nu.

Doamna secretară de stat Hildegard Puwak are acum cuvântul.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Mulțumesc, domnule președinte!

Am de dat un răspuns la propunrea de introducere a Fondurilor Proprietății Private în actul de vânzare. Nu cred că putem înscrie în această lege lucruri pe care, la momentul actual, nu le cunoaștem. Această acțiune va fi precedată de ceea ce prevede Legea 58, Legea 55 și atunci susținem rămânerea art.b) în forma propusă de comisie plus amendamentele de precizare a termenului.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Era un răspuns la anumite elemente pe care le conține propunerea domnului Nicolae Bud de amendare a textului de la lit.b). Da, cu F.P.P.-urile, sigur. E clar!

Domnule Cristea și domnule Birtalan, vă rog să ne dați textul pe care-l propuneți la lit.b), amendarea propusă.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, văd că sunt opinii mai multe. Eu vroiam să spun "oferta de vânzare a cotei deținute de F.P.S. începe în termen de 6 luni de la..." Și atunci, să spunem "scoaterea la vânzare a cotei deținute de F.P.S." ș.a.m.d. "se face în termen de 6 ..."

 
 

Domnul Marțian Dan:

...a acțiunilor", spuneți. "...a acțiunilor deținute de către F.P.S. se face în termen de... după realizarea cotei majoritare de participare privată, prevăzută..."

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Se continuă. Deci, 6 luni de zile.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dați-mi textul, dacă sunteți amabil!

Doamnelor și domnilor,

Vă rog să vă uitați peste textul de la lit.b), de la art.2, alin.1, pentru că aici se propune modificarea, amendarea în sensul celor prezentate și de către domnul Birtalan și de către domnul Gheorghe Cristea, și anume: "Scoaterea la vânzare a acțiunilor deținute de F.P.S. se face în termen de 3 luni, după realizarea cotei majoritare de participare privată, prevăzută la lit.a), contra numerar, cu plata integrală". Astfel se propune să sune.

Aveți observații, domnule Albu? Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Formularea este foarte bună și ideea de-a introduce un termen este, de asemenea, salutară, termenul în sine, mi se pare, însă, foarte scurt. Propun 6 luni, minimum 6 luni.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Rog, din acest punct de vedere...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Da, într-adevăr, există o procedură cu licitarea, care impune niște termene de publicitate.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Și punem atunci 6 luni? Doamna Puwak, da?

 
 

Doamna Hildegrad Puwak (din loja guvernamentală):

Da, pentru că trebuie întocmite rapoarte de evaluare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Deci, am citit textul acesta de la lit.b). Mai e cazul să-l reiau? - Nu.

Vi-l supun, prima dată, acest amendament, după care am să vă rog să vă pronunțați asupra amendamentului pe care îl conține raportul inițial, în partea finală a textului de la lit.b).

Cine este pentru adoptarea amendamentului propus de către domnul Cristea împreună cu domnul Birtalan Ákos și la care a aderat și comisia. Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat amendamentul.

Vă propun votului partea finală de amendare a textului de la lit.b), pe care o conține raportul comisiei.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și acest amendament.

Și, în ceea ce privește celelalte alineate, respectiv 2 și 3, n-au fost observații din partea comisiei în legătură cu ele.

În acest fel socotim că în ceea ce privește propunerea de amendare făcută de domnul deputat Nicolae Bud, ea a fost tranșată prin votul în legătură cu cele două texte pe care le-am adoptat: unul propus de domnii Cristea și Birtalan și altul propus prin raportul comisiei.

Dacă în legătură cu alin.2 și 3 de la art.2 sunt observații? Deocamdată să terminăm cu 2.

Aveți cuvântul. Domnul Birtalan, deci, intervine.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Este cuprins în raportul suplimentar amendamentul meu, care se referă la art.2, alin.2, prima parte, care conține următoarea idee: să se limiteze cota de participare a capitalului majoritar la privatizarea unei bănci prin hotărâre de guvern.

Cred că sunt cel puțin două probleme cu care nu putem și nu puteți să fiți de acord dumneavoastră. Stabilirea cotei majoritare de participare a capitalului privat trebuie să reflecte situația de pe piață. Deci, cererea care se manifestă față de oferta de privatizare a societăților comerciale sau a unei societăți comerciale bancare. Deci, intervenția administrativă, pentru că nu este altceva o hotărâre de guvern decât o intervenție administrativă de limitare a cererii, nu este conformă economiei de piață și nu poate să fie admisă; una.

A doua: această intervenție nu poate să fie făcută de Guvern, pentru că dacă se poate face de cineva, statul, ca proprietar, astăzi este reprezentat de Fondul Proprietății de Stat, ne place, nu ne place, mie personal nu-mi place, dar aceasta este situația. Deci, nu Guvernul reprezintă proprietarul majoritar astăzi în societățile bancare, ci Fondul Proprietății de Stat. Deci, acest proprietar trebuie să decidă.

Deci, ca să nu avem aceste confuzii aici propun eliminarea primei părți din alin.2 din considerentele cele două pe care vi le-am prezentat. Este contrar principiilor economiei de piață, contrar celor ce am spus aici și a spus domnul Teculescu, pentru că vrem să vină cât mai mulți, ca să fie cerere cât mai mare, ca să se vândă la un preț cât mai bun capitalul social al băncilor și atunci nu putem limita administrativ manifestarea acestei cereri. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu. Alte observații? Nu sunt.

Deci, ați reținut în ce constă propunerea domnului Birtalan, de la alin.2 să se elimine teza întâia, respectiv următorul text: "Limita maximă a cotei majoritare de participare privată potrivit alineatului precedent se va stabili prin hotărâre de guvern". Acest text pe care l-am citit, domnul Birtalan propune să-l eliminăm și atunci alin.2 rămâne doar astfel formulat: Subscrierea capitalului majoritar de către persoane fizice și juridice străine se efectuează în lei, iar vărsămintele se efectuează în valută la cursul de la data subscrierii.

O să rog pe doamna Puvak care dorește să intervină, să poftească la tribună și după aceea rog să fie prezentat și punctul de vedere al comisiei.

 
 

Doamna Hildegard Puvak:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Credem că acest alineat nu trebuie și nu poate fi eliminat din următoarele motive: în primul rând, în desfășurarea acestui proces de privatizare a băncilor este vorba de a încadra această acțiune într-o politică în care Executivul are niște responsabilități cu privire la conturarea reformei, a privatizării în acest domeniu pentru sprijinirea de fapt a procesului de dezvoltare.

Aici se vorbește de un acționar principal, dar nu este vorba de această decizie la nivelul acționarului, ci este vorba de o decizie care se ia pe baza unui studiu foarte riguros de privatizare a fiecărei bănci în parte, deci, această limită maximă a cotei majoritare poate diferi de la o bancă la alta, sigur, ea este de participare privată, poate diferi de la o bancă la alta în funcție de concluziile la care duc aceste rapoarte și care au în vedere 6 criterii care sunt recunoscute pentru acest gen de studii pe plan internațional. Deci, pe baza acestor studii se va lua decizia cu privire la limita maximă în așa fel încât banca viitor privatizată să răspundă comandamentului de însănătoșire, de satisfacere a nevoilor de finanțare ale economiei și în general ce trebuie să facă de fapt o bancă privată.

Deci, am insista pentru menținerea alin.2 în forma în care este propus.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Punctul de vedere al comisiei.

 
 

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

De acord cu doamna.

 
 

Domnul Marțian Dan:

De acord. Domnul Birtalan. Domnule Cristea, doriți să interveniți tot la problema aceasta? Vă rog, poftiți la tribună!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să intervin pentru că și în comisie am avut o discuție și aș vrea să reamintesc foarte pe scurt. Spune doamna ministru - și așa este - că există o procedură, criterii, etc., dar această limită se stabilește înainte de derularea procesului, de ofertă și de cerere. Deci, eu stabilesc înainte și spun: banca X să spunem, nu poate să meargă, spun eu pe baza cercetării pe care o fac decât până la 55%, așa anticipez pe cuantificarea respectivă, iar piața poate să-mi demonstreze că poate să meargă până la 70%, mai ales că - și aici este lucrul cel mai important - și noi venim sau vrem să venim în sprijinul băncii. Există o succesivitate în procesul de privatizare, nu se scot toate la privatizare, nu toate odată, nu în același timp ș.a.m.d. Deci, există o procedură de a maximiza, haideți să spunem, atractivitatea fiecărei bănci în parte și trebuie să lăsăm piața să lucreze, pentru că aș vrea să întreb economic. Păi, dacă eu vin și spun, eu, Guvernul, despre banca X, numai 53%, n-am dat deja un semnal negativ pieții? Că această bancă nu poate să răspundă sau nu poate să se dezvolte decât până la nivelul acesta? Sau că această bancă are deja niște probleme pe care eu vreau... ș.a.m.d., nu vreau să intru în amănunte.

Deci, ideea mea și de ieri a fost de altfel să spun, dacă vreau totuși să fac o afirmație în sensul acesta de o limită minimă, dar limita minimă înseamnă 51%, este acceptat de toată lumea, deci, ar fi superfluu cumva și să las procedura să se desfășoare, evident având în vedere criteriile, respectând tot ceea ce ține, specific vorbind, de pregătirea privatizării unei societăți bancare după toate regulile, cu tot ce este necesar. Dar să nu spun eu dinainte, pentru că ajungem la situații proaste, pe care le-am întâlnit și în procesul de privatizare a societăților mai mari când se spune de Guvern sau de FPS, acesta este nivelul, piața reacționează de altă manieră ș.a.m.d.

Deci, eu susțin, din aceste motive, eliminarea acestei cote maxime, stabilită prin hotărâre de Guvern. O dată că ea dă un semnal pieții despre care nu pot să spun în nici un caz dinainte că este bun, pentru că poate să fie prost și poate să devină contrariu a ceea ce eu vreau să fac pe piață. Și în al doilea rând pentru că oricum am privi lucrurile valoarea acelor acțiuni și atractivitatea iese din procesul de vânzare-cumpărare propriu-zis, deci din ofertă și cerere și acolo ne spune piața dacă oferta noastră este bună și este atractivă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, susțineți și dumneavoastră eliminarea tezei întâia, da? Domnul Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Eu încerc să pun o întrebare aici în fața tuturor care am pus-o și ieri la comisie. Oare statul român nu mai are interesul să mențină nici un pachet de acțiuni la nici una din bănci?

Deci, cam aceasta este întrebarea de fond și statul, Guvernul ca reprezentant al statului român ar trebui să-și fixeze și aceasta trebuie să fixeze Guvernul limita maximă pe care o oprește în fiecare bancă, restul se supune vânzării, atât. Aceasta este problema pe care ar trebui să o discutăm în acest articol. Limita pe care și-o oprește Guvernul reprezintă exact opusul prin diferență a limitei care trebuie scoasă la privatizare. Această idee ar trebui să iasă în evidență, limita maximă pe care Guvernul, ca reprezentant al statului român, deci, statul ce cotă de acțiuni își reține în fiecare portofoliu de acțiuni al fiecărei bănci.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații? Punctul de vedere al comisiei, domnul profesor Albu.

Domnule profesor Albu sunt foarte încântat de această întâlnire colocvială a dumneavoastră acolo, dar nu uitați că sunteți președinte. Care este punctul de vedere deci, al comisiei în legătură cu propunerea domnului Cristea și a domnului Birtalan de eliminare a tezei a întâia de la alin.2?

 
 

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

Nu suntem de acord comisia. Eventual altă formulare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu sunteți de acord. Bun. Mai sunt alte probleme? Nu sunt. Domnul Ruse a pus o întrebare. Doamna Puvak, poate glosați dumneavoastră pe marginea ei.

 
 

Domnul Hildegard Puvak:

Da. Îmi pare rău domnule președinte, că nu am fost atunci clară la prima mea intervenție. Acesta este sensul, deci, limita maximă a capitalului privat, prin diferență duce la menținerea cotei de participare a statului care se dorește cât mai mică, dar care este o practică în toată lumea. Nu avem ce să facem, nu putem să scoatem din primul moment statul în totalitate dintr-un sistem care de fapt asigură o funcționare a economiei. Există aceste 6 criterii care iau în seamă portofoliul, care iau situația financiară a întreprinderii.Studiul se realizează anterior deciziei de stabilire a limitei maxime. Dacă banca finanțează acțiuni predilect private nu este nici un motiv ca acolo cota de participare a statului să fie mare. Dar există alte ramuri pentru care banca se dorește a finanța, ramuri în care totuși sectorul de stat trebuie să aibă un cuvânt de spus. Acesta este de fapt sensul acestui alineat; limita maximă pentru capitalul privat și minimă, prin deducție, pentru cel de stat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Birtalan vă rog să interveniți, după care cred că putem opri discuțiile la acest alin.2.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Deși se pare că doamna ministru susține același lucru cu ceea ce a propus domnul coleg Ruse, totuși nu este același lucru. Deci, atunci trebuie spus de la bun început această intenție de a păstra în mod clar și nu spunem că limităm participarea privatului, nu, spunem atunci că vrem să se păstreze atât la stat. Pentru că ceea ce spuneți dumneavoastră, studiul respectiv, se face înainte de faza de majorare, nu înainte de vânzare, ci chiar înainte de majorare, scrie foarte clar la art.3 că "privatizarea fiecărei bănci va fi precedată de..." Deci, așa este în multe țări și mai ales din centrul și estul Europei, participarea statului s-a păstrat în unele societăți bancare, nu în toate, bineînțeles.

 
 

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

...în Franța este.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Dar acum nu vorbim de Franța, ci vorbim de alte țări care sunt și au fost în situații asemănătoare cu noi că totuși poate că nu ne comparăm astăzi cu Franța încă, mai avem timp. Dar, odată ideea aceasta că nu limităm participarea capitalului privat ci spunem atunci clar statul cât vrea: 5-10% odată și această treabă nu prin hotărâre de Guvern se stabilește.

Deci, sunt două idei care trebuiesc aici separate și nu prin hotărâre de Guvern stabilirea acestora.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Raymond Luca are cuvântul acum.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Deci, eu cred că acest proiect de lege trebuie să dea un semnal foarte clar că actualul Guvern, actualul Parlament dorește cu adevărat privatizarea integrală a sectorului bancar.

Eu cred că din acest punct de vedere prima teză din alin.2 ar putea să lipsească. Este inevitabil faptul că în timp acțiunile deținute de către FPS nu vor fi vândute toate în același moment. Deci, vor fi perioade în care FPS-ul va deține în continuare controlul asupra unor pachete însemnate de acțiuni în mai multe bănci.

De asemenea, scoaterea la vânzare a acțiunilor FPS, la băncile comerciale, actualmente cu capital majoritar de stat nu se va petrece simultan. Deci, inclusiv aceste studii vor spune care dintre bănci vor trebui să intre imediat în acțiunea aceasta de privatizare și care vor trebui să mai aștepte. Deci, prezența statului, așa ca o entitate foarte abstractă, de fapt acțiuni deținute de FPS în bănci se va păstra pentru un timp pe care nimeni nu îl poate ști din acest moment. Deci, eu cred că legea ca să fie cu adevărat atractivă și să aducă cu adevărat investiții pe care tot le cerem inclusiv pentru sectorul bancar trebuie să fie foarte deschisă și să enunțe o dorință de privatizare integrală în text și deci prima teză din alin.2 ar putea lipsi.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ruse dorește să intervină. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Domnule președinte, de comun acord și cu domnul Albu și cu ceilalți membri ai comisiei am reformulat prima teză a alin.2 de la art.2. Deci, "la propunerea FPS și cu aprobarea Băncii Naționale se va stabili, prin hotărâre de Guvern, cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei societăți comerciale bancare", urmând ca teza a doua a alin.2 de la art.2 să devină un alineat separat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Dați-mi textul domnule Ruse!

Deci, propuneți disjungerea în două a alineatului 2, da? O să o rog și pe doamna secretară de stat Puvak și comisia și pe dumneavoastră pe toți să ascultați deci. Propunerea domnului Ruse constă în reformularea tezei a întâia de la alin.2 și transformarea ei într-un alineat de sine stătător, iar teza a doua, așa cum este ea în proiectul de lege aprobat și de către Senat să devină alineat 3.

Deci, alin.2 se propune să sune astfel: "la propunerea FPS și cu aprobarea Băncii Naționale a României se va stabili prin hotărâre de Guvern cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei bănci".

 
 

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

...societăți comerciale...

 
 

Domnul Marțian Dan:

La capitolul social al fiecărei societăți comerciale bancare.

Doamna Puvak vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Doamna Hildegard Puvak:

În această formulare cred că putem să acceptăm schimbarea primei părți a alin.2.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu nu știu, n-am acuma la mine Legea privind organizarea, funcționarea Băncii Naționale a României dacă ea are în competențe ceea ce scriem noi aici.

 
 

Doamna Hildegard Puvak (din loja inițiatorului):

...în normele prudențiale are.

 
 

Domnul Marțian Dan:

La propunerea FPS și cu avizul BNR ar fi suficient? Da, domnul Ruse?

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din loja comisiei):

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Avem două propuneri a domnului deputat Birtalan privind eliminarea tezei întâi, la care a subscris și domnul deputat Gheorghe Cristea și mi-a făcut impresia că și domnul Raymond Luca. Aceasta este o propunere.

Și a doua propunere este cea pe care a făcut-o deci, domnul deputat Ruse să disjungem textul alin.2 în două alineate: primul alineat, adică alin.2 ar fi... ar suna astfel: "la propunerea FPS și cu avizul Băncii Naționale a României se va stabili prin hotărâre de Guvern cota de participare a statului la capitalul social al fiecărei societăți comerciale bancare", iar următorul alin.3 reia în întregime ca redactare și sens teza a doua din alin.2.

Prima dată va trebui să supun votului însă propunerea colegilor care au cerut eliminarea tezei întâi din alin.2, dacă și-o mai mențin. O mențineți. Bine.

Cine este pentru adoptarea propunerii de eliminare a tezei a întâia? Vă mulțumesc. 10 voturi pentru.

Deci, trecem la propunerea domnului Ruse și anume: alin.2 să aibă acel conținut și redactare pe care le-am prezentat puțin mai înainte. E nevoie să le reiau? Nu.

Supun votului această propunere pentru alin.2.

Cine este vă rog pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? 4 voturi reprezintă abținerile.

Deci, cu majoritate de voturi s-a adoptat alin.2.

Alin.3 este teza a doua de la alin.2 anterior în varianta pe care o avem noi venită de la Senat. N-au fost observații în legătură cu ea. Dorește cineva totuși să intervină? Nu. O supun votului deci...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Cum a rămas domnule președinte, numai de la subscrierea capitalului dat?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Ca alineat distinct însă. Supun votului această propunere privind alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri vă rog? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat. Fostul alin.3, dacă îl vom aproba, va deveni 4. Dacă sunt observații în legătură cu el? Domnul Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Stimați colegi,

După cum ne aducem aminte, în conformitate cu prevederile Legii 58, toate sumele încasate de FPS pentru vânzarea pachetelor de acțiuni pe care le deține la diversele societăți comerciale sunt alocate restructurării restului întreprinderilor care le au în portofoliu. Deci, de la început această cedare a sumelor încasate în valută către Banca Națională a României este o încălcare a prevederilor Legii 58. Deci, eu aceasta am vrut decât să vă aduc la cunoștință. Dacă dumneavoastră veți hotărî și eu în oarecare măsură sunt de acord că ar trebui să sprijinim Banca Națională, ar putea să rămână aici. Dar există un pericol, există pericolul ca FPS să nu accepte să vândă pe valută, ca să eludeze prevederile acestui alineat. Deci, va vinde, va căuta numai parteneri investitori români, ca să îi rămână fondurile integral pentru restructurarea întreprinderilor care le are în portofoliu. Deci, acesta este pericolul.

Deci, există pericolul ca FPS-ul să nu accepte investitori străini care să cumpere pachete de acțiuni sau întreprinderi în întregime, fiindcă va fi obligat să cedeze sumele încasate în valută, să le cedeze Băncii Naționale a României. Aici este o contradicție și ar trebui să găsim soluții.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Nu este nici o contradicție. Oferta de vânzare publică și am spus că trebuie să participe...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Alte observații dacă sunt? Inițiatorul? Atunci în numele Guvernului.

 
 

Doamna Hildegard Puvak:

Deci, excluderea acestui alineat ar fi o greșeală foarte mare, pentru că în nici un caz noi nu putem porni de la premisa că Fondul Proprietății de Stat nu va accepta și investitori străini sau persoane juridice străine. De fapt, privatizarea băncilor contează exact pe acest lucru, pe atragerea de capital străin, știind care este situația.

În al doilea rând, noi nu discutăm de FPS și Bancă Națională, este vorba despre rezerva valutară a acestei țări. Toate celelalte țări din jurul nostru au procedat în același mod. Astfel și-a consolidat Ungaria rezerva valutară. Așa au făcut toate celelalte țări în tranziție. Nu văd de ce noi nu am accepta un mod care, într-adevăr, a fost realizat în beneficiul țării și nu al instituțiilor care au gestionat acest proces.

Deci, vă rugăm, dacă puteți lua în considerare aceste argumente și să păstrăm acest alineat în cuprinsul articolului.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Ruse am înțeles că nu a propus suprimarea, ci operarea unor corelări, a unor concordanțe. Domnul Albu. Domnul Teculescu, după aceea domnul Albu.

Domnule Ruse, dacă aveți și o propunere concretă de soluționare a problemei pe care ați evocat-o, vă rog să o materializați în text.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Apropo de materializare, cred că grija domnului Ruse nu se materializează, nici nu are cum. Faptul că o să păstreze sau nu FPS-ul, cred că este o copilărie, faptul că o să fie acceptat sau nu, unul să plătească în valută, iar este o copilărie, având în vedere că este ofertă publică, nu are nimeni posibilitatea să respingă un eventual investitor în valută. Faptul că trebuie să se dea această sumă la Banca Națională pentru întărirea rezervelor, cred că și domnul Ruse este de acord.

Deci, noi susținem în continuare formularea ca fiind foarte corectă.

 
 

Domnul Alexandru Albu (din loja comisiei):

Idem.

 
 

Domnul Marțian Dan:

La fel, da?

Domnule Ruse, ascultând aceste explicații vă mai mențineți interogația pe care ați prezentat-o?

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din loja comisiei):

A fost doar un semn de întrebare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun votului alin.4 în redactarea din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost aprobat și alin.4.

Am finalizat problemele referitoare la art.2. Vi-l supun votului așa cum rezultă în urma amendamentelor însușite de noi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotriviă.

Abțineri dacă sunt? 2 abțineri.

Trecem la art.3. Avem o propunere de amendare la alin.1 și de asemenea, vă rog să vă uitați în raportul suplimentar, sunt niște sugestii în legătură cu alin.3. Dacă sunt și alte observații? Domnul Birtalan, după aceea domnul Ruse.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Mulțumesc domnule președinte,

La art.3 alin.1 am formulat următorul amendament de eliminare, mai bine zis reformulare în ceea ce privește criteriile și normele pe baza cărora se vor întocmi aceste expertize, respectiv rapoarte de evaluare a fiecărei societăți bancare.

În textul inițial se spune: potrivit criteriilor și normelor stabilite prin hotărâre de Guvern și, în continuare, la propunerea Fondului Proprietății de Stat, Agenția Națională pentru Privatizare și Băncii Naționale a României.

Eu am propus și propun în continuare păstrarea ideii de cine reprezintă proprietarul și este Fondul Proprietății de Stat conform legislației actuale, cum v-am mai spus și instituția de specialitate în acest domeniu, conform Legii de organizare și funcționare a Băncii Naționale a României, este această instituție, deci, Banca Națională a României care exercită și supravegherea bancară, nu avem o instituție separată noi în România pentru exercitarea acestui atribut.

Deci, dacă lăsăm aceste două instituții și anume: Fondul Proprietății de Stat și Banca Națională a României, este destul spun eu.

Deci, am propus o reformulare a art.3, alin.1, așa cum apare în raportul suplimentar la amendamentele respinse, bineînțeles: "Privatizarea fiecărei societăți bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social de expertizarea financiar contabilă și întocmirea unui raport de evaluare, potrivit criteriilor și normelor stabilite de Banca Națională a României împreună cu Fondul Proprietătii de Stat".

Deci, acesta este amendamentul la art.3 alin.1, bineînțeles am și la 2 și la 3, dar la momentul respectiv.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dar vă rog, formulați și la 2, sau lăsați să vedem dacă sunt în legătură cu alin.1 și alte considerente. Domnule Ruse, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

Mie mi se pare că această procedură de actualizare a capitalului social, expertizarea financiar-contabilă este destul de greoaie cu hotărâre de Guvern, la propunerea FPS-ului, Agenția Națională de Privatizare, cred că singura instituție abilitată să emită norme pentru privatizarea băncilor și, bineînțeles, toate rapoartele de evaluare este Banca Națională a României, ceilalți nu au nici în clin nici în mânecă cu aceste norme de prudență financiar-bancară de evaluare.

Deci, din acest motiv vă propun următorul text la alin.1: "Privatizarea fiecărei societăți bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social, de expertizarea financiar contabilă și întocmirea raportului de evaluare a respectivei societăți, potrivit criteriilor și normelor stabilite de către Banca Națională. Evaluarea și actualizarea capitalului social va fi făcută de cel puțin 3 evaluatori, din care cel puțin unul internațional agreați de către Banca Națională a României.Rapoartele de evaluare și actualizare a capitalului social vor fi prezentate pentru avizare FPS-ului, Guvernului, Curții de Conturi și Parlamentului pentru aprobare, pentru fiecare bancă în parte".

De ce am propus această metodologie pe final? Fiindcă nu este vorba de privatizarea aprozarului din spatele magazinului Unirea, de aci de lângă noi, este vorba de capitalul social al băncilor românești, care reprezintă plămânii economiei naționale. Deci, cred că această modalitate de întocmire și de stabilire a normelor și după aceea a modalităților de aprobare a rapoartelor de evaluare, deci în etapa imediat premergătoare declanșării procesului de privatizare, această aprobare trebuie să aparțină în final Parlamentului pentru fiecare bancă în parte.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Constantin Teculescu are acum cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Tocmai îi spuneam domnului deputat Ruse că m-a surprins cum vrea să lupte împotriva birocrației întroducând și alte organisme. Este o modalitate care îmi scapă. Ați mai pus câteva organisme, în sensul acesta. (I s-a adresat domnului deputat Ruse)

Comisia își susține punctul de vedere, nefiind de acord nici cu amendamentul domnului Birtalan Ákos și, în nici un caz, cu al domnului Ruse, care nu vine cu absolut nimic nou.

De altfel, nu știu de ce am elimina Agenția Națională pentru Privatizare care, conform legii, are anumite atribuțiuni pentru privatizare, stimați colegi.

(Rumoare)

Vă rog să citiți legea, dacă-mi permiteți, să nu-l citez pe domnul Marin Stelian.

Vă rog să mă scuzați.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamna secretar de stat Hildegard Puwak are cuvântul.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Da, mulțumesc.

Și noi susținem adoptarea alineatelor în forma în care ele au fost înscrise în raportul comisiei, pentru că ele nu fac decât să preia din atribuțiile instituțiilor respective elaborarea de criterii, de norme.De când se face privatizare în România, știm că ANP-ul este instituția care trebuie să elaboreze norme, criterii. Aici se regăsesc și celelalte instituții care pot contribui ca acestea să fie cât mai bune.

Deci inițiatorul nu a făcut altceva decât să respecte responsabilitățile și atribuțiile pe care instituțiile respective le au pe linia metodologică privind privatizarea băncilor.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați ascultat și această opinie.

În legătură cu alin.1, deci, avem două propuneri formulate de colegii noștri. Una - de reformulare a textului, pe care o conține raportul suplimentar la pct.4, formulare datorată domnului deputat Birtalan Ákos, și o a doua propunere constă, de asemenea, în reformularea acestui text în două alineate, de fapt. Domnul deputat Ruse propune următorul text: "Privatizarea fiecărei societăți bancare va fi precedată de actualizarea capitalului social, de expertizarea financiar-contabilă și întocmirea programului de evaluare al respectivei societăți, potrivit criteriilor și normelor stabilite de Banca Națională. Evaluarea și actualizarea capitalului social va fi făcută de către cel puțin trei evaluatori, din care cel puțin unul internațional, agreați de către Banca Națională a României. Rapoartele de evaluare și actualizare a capitalului social vor fi prezentate pentru avizare Fondului Proprietății de Stat, Guvernului, Curții de Conturi și Parlamentului, pentru aprobare, pentru fiecare bancă în parte". Și alin.2: "Prin hotărâre de Guvern, la propunerea FPS-ului și cu aprobarea Băncii Naționale a României, se stabilesc..." și aici nu mai am textul.

Cred că este numai primul alineat.

Domnule Ruse, numai primul alineat este, nu?

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Nu, nu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci alin.2 nu este, am fost eu indus în eroare.

Comisia, deci, își menține textul.

(Comentarii în loja comisiei)

Este clar, domnule Albu, nu vă faceți nici un fel de probleme.

Doamnelor și domnilor,

Deci prima dată propunerea comisiei de suprimare a cojuncției din partea finală: "prezentată de Guvern", după care urmează conjuncția "și Curții de Conturi pentru avizare". Suprimăm această conjuncție - aceasta este propunerea pe care o conține raportul inițial al comisiei, prima dată.

Supun votului suprimarea acestei conjuncții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, s-a aprobat.

Potrivit regulamentului, prima dată supun votului dumneavoastră textul agreat de comisie, cu alte cuvinte, alin.1 din art.3 din varianta Senatului.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 1 vot împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat alin.1, în redactarea agreată de comisie.

În acest sens, propunerilor domnului Ruse și ale domnului Birtalan li s-a pecetluit soarta.

Rog să fiți de acord să trecem la alin.2.

Vrea domnul Birtalan Ákos să intervină.

Vă rog să poftiți.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

La art.3 alin.2, aș vrea să reiterez aceeași idee. Deci soarta este pecetluită atunci, totuși, aș întreba pe doamna ministru, cât se poate de serios, de ce am introdus încă o instituție, și anume am nominalizat Ministerul Finanțelor, care să facă propuneri, împreună cu Banca Națională a României, dacă se face prin Hotărâre de Guvern și la propunerea Băncii Naționale a României? Eu înțeleg o subtilitate aici. Ministerul Finanțelor are un interes, bineînțeles, în vânzarea băncilor și a acțiunilor băncilor, dar eu nu sunt de acord să facă propuneri Ministerul Finanțelor în ceea ce privește ordinea în care societățile bancare vor fi supuse procesului de privatizare.

Dacă până acum ați aprobat dumneavoastră instituțiile care sunt prezente în acest proces - Fondul Proprietății de Stat, Banca Națională și mai înainte s-a aprobat Agenția Națională pentru Privatizare, cred că sunt destule aceste instituții și nu mai trebuie nominalizat aici Ministerul Finanțelor. Poate să-și exprime punctul de vedere ministrul sau Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței de Guvern prin care se aprobă hotărârea sau nu se aprobă.

Deci eu propun eliminarea cel puțin a Ministerului Finanțelor și nu ar fi rău dacă am corela conținutul acestui articol în ceea ce privește instituțiile, cu ce am stabilit până acum.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații în legătură cu acest alin.2?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Să introducem și CEC-ul!

 
 

Domnul Marțian Dan:

CEC-ul sau reprezentantul CEC-ului?!

(Amuzament)

Domnul Teculescu. Aceasta a fost o prefață la intervenția dânsului.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Nu vreau să-l contrazic pe domnul Ákos, privind pecetluirea.

Deci, la art.3 alin.1, dacă suntem atenți, se vorbește despre cine evaluează, deci evaluatorii.

La art.2, cine stabilește ordinea.

Politica - bineînțeles că o să aibă un cuvânt de spus Ministerul Finanțelor. Deci să nu confundăm 1-ul cu 2-ul.

Guvernul, dar la propunerea cuiva. Cine o face? Își face propria propunere Guvernul? Nu, nu, are alte atribuțiuni Banca Națională, dacă îmi permiteți. Nu aș vrea să vi le amintesc, pentru că le știți tot atât de bine ca și mine.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, vă mai mențineți opțiunea de a interveni? Vă rog să poftiți.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Există aici o formulare - nu vreau să mă refer la ce spunea domnul Teculescu - sigur că da, dacă vrem, putem să introducem orice și să motivăm "Guvernul are grijă".

Domnule fost ministru, știți foarte bine, când vrei să motivezi orice, spui: "Guvernul are grijă de țară". Trebuie să administreze și bine în numele poporului, și cu aceasta s-a încheiat, deci nu mai este nevoie de argumente.

Aceasta ca să-i răspund de ce Agenția și FPS-ul, care gestionează zeci de mii de miliarde, ar fi așa de, nu vreau să spun tâmpit, pentru că nu este o persoană, ca atare, ar fi așa de incapabili, încât să spună că aceasta este ordinea care reiese din reevaluare.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Este de politică, domnule!

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur, este de politică. El se duce și o propune Guvernului și Guvernul o aprobă sau nu o aprobă, sigur, Guvernul, în ansamblul lui. Dar există aici o formulare: "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape".

Noi am eliminat acea limită maximă de care cred că se lega formularea respectivă din art.2 alin.2: "Limita maximă a cotei majoritare de participare privată...". Cred că ea se regăsea în etapele care se desfășoară, ca nivel de privatizare. Deci "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Eliminând această limită maximă, cred că nu putem să menținem acest lucru în alin.2 de la art.3. Deci "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape", pentru că bănuiesc că erau legate, adică sunt convins că erau legate de limita maximă, fiecare etapă însemnând, de fapt, o bancă, bănuiesc.

Este vorba de nivelurile de privatizare ale fiecărei etape, deci în ce constă acest nivel de privatizare în etapa a treia.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Acesta cereți să fie eliminat, da?

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Sigur că da, sau să se explice...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci "și nivelurile de privatizare ale fiecărei etape".

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Exact. Etapele, prețul minim al acțiunilor supuse vânzării s.a.m.d.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai sunt alte observații?

Aveți vreo opinie, doamnă Puwak? Vă rog să poftiți la tribună.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc.

Pe lângă faptul că acest alineat precizează clar un aspect de desfășurare a procesului, în sensul alegerii băncilor, al stabilirii desfășurării în timp a acestui proces, sigur, pe baza planului de privatizare al fiecărei bănci sau societăți bancare, mai trebuie să ținem seama și de altceva. Aceste rapoarte de evaluare vor fi făcute conform procedurilor FPS-ului, care va face o licitație pentru angajarea celor doi-trei evaluatori sau câți consideră, obligatoriu unul extern, dar este nevoie și de o certificare din partea instituției responsabile, de fapt, cu această politică de privatizare și care necesită o certificare a valabilității datelor. Nu întâmplător este scris "la propunerea Ministerului Finanțelor", pentru că aceste rapoarte de evaluare vor conține date cu privire la situația financiară, într-adevăr, certificate de firma internațională de expertiză contabilă, dar, nu trebuie și o instanță românească să verifice aceasta, calitatea portofoliului de împrumuturi? Există și încă altele: adecvarea capitalului și acele criterii pe care le-am invocat de mai multe ori.

În al doilea rând, procesul de privatizare al unei bănci se va desfășura pe o perioadă relativ lungă. El va fi desfăcut pe diferite etape. Majorarea capitalului, dacă este nevoie, și va fi cu certitudine, de o majorare sensibilă a capitalului, nu se va putea face într-o singură tranșă și atunci este nevoie ca această primă etapă de privatizare prin majorarea capitalului, să fie și ea într-o succesivitate. Aceasta este ideea de stabilire a nivelurilor de privatizare, nimic altceva. Este o singură etapă sau vor fi trei etape de majorare al capitalului.

 
 

Domnul Gheoghe Cristea:

Nu sunt niveluri de participare, nu vă supărați!

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Sunt niveluri de privatizare, pentru că majorarea capitalului social duce la reducerea participațiunii statului în felul acesta și este un mod de privatizare.

Deci am susține păstrarea alineatului în forma în care a fost prezentată în proiectul de lege.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Comisia, dacă mai are de adăugat ceva, față de ceea ce...

Domnule Cristea, vă rog. Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Gheoghe Cristea:

Doamnă ministru, îmi pare rău, reevaluarea acestei societăți - există o procedură de atingere a nivelului majoritar. Acestea nu sunt niveluri de privatizare: nivelul unu - 10 la sută, nivelul al doilea - 17 la sută, nivelul al treilea - 20... Aceasta este o procedură tehnică în procesul de privatizare, care este inevitabilă. Adică nu am cum să spun că eu stabilesc nivelul.

Dumneavoastră vreți să spuneți - sau, cel puțin, așa înțeleg eu - că se stabilește ce cotă să se scoată la vânzare, pentru fiecare perioadă sau etapă, în succesiunea aceasta?! Acestea sunt niveluri de privatizare? Nivelul de privatizare este 51 la sută minim pentru majorarea de capital, iar restul înseamnă vânzarea cotei deținute de FPS, care poate fi făcută în două, în trei, în cinci, în șapte tranșe, în zece tranșe, în cincisprezece tranșe, în funcție de ceea ce există pe piață, de ofertă și de tot ce înseamnă piața financiar-bancară în această procedură care este foarte complicată, sigur că da, și care este și de durată. Dar nu pot să spun că stabilesc prin hotărâre de Guvern nivelul de privatizare. Și o să vină piața, după prima vânzare sau după a doua vânzare, și o să spună că lucrurile nu stau așa cum am stabilit eu prin hotărâre de Guvern aceste niveluri, pentru că eu înseamnă că le anticipez, într-o procedură care va dura un an de zile și spun astăzi ce urmează să se întâmple, în această procedură, printr-o hotărâre de Guvern, ca niveluri de privatizare.

Cred că nu este în beneficiul a ceea ce urmează să se întâmple, nu în beneficiul altcuiva. Adică nu cred că poate să ajute la așa ceva.

Am niște etape stabilite. Stabilesc și nivelul de privatizare?

Nu folosește nimănui treaba aceasta.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamna Puwak.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Fiecare etapă trebuie să aibă și un obiectiv. Deci este foarte clar că nivelul de privatizare este cel care definește obiectivul acelei etape.

La nivelul de privatizare, trebuie să facem și niște calcule. Avem un capital social, avem o majorare de capital, avem participațiunea statului, prin acțiunile deținute de FPS. Deci fiecare operațiune tehnică, cum ați denumit-o dumneavoastră, de majorare, duce la un alt nivel de privatizare, în contextul capitalului social total actualizat. Aceasta este esența noțiunii de nivel de privatizare, și nu de stabilire a 10 milioane majorare sau... Acesta este obiectivul etapei: ca prin această etapă eu să ajung la o cotă de privatizare a respectivei bănci, care rezultă din ce? Din ceea ce există actual ca acțiuni, plus din ceea ce se câștigă prin majorarea de capital.

 
 

Domnul Gheoghe Cristea:

Înseamnă că veți da 50 de hotărâri de Guvern pentru fiecare etapă și...

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Dar nu cred că trebuie să obosim în acest proces de privatizare al băncii, care este de un interes național major, deci nu discutăm numărul de hotărâri sau operațiunile implicate.

 
 

Domnul Gheoghe Cristea:

Aceasta înseamnă a administra totul în mână...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, aici ne găsim, deci, în perimetrul unor puncte de vedere diferite.

Eu am înțeles că domnul Cristea este de acord să fie menținute etapele, dar să se suprime: "nivelurile de privatizare ale fiecărei etape". Da?

 
 

Domnul Gheoghe Cristea:

Sigur că da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Și atunci textul propus de către dânsul ar fi așa: "Prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Finanțelor și a Băncii Naționale a României, se stabilesc: ordinea în care societățile bancare vor fi supuse procesului de privatizare, data declanșării acestuia, etapele lui" - dacă se suprimă ceea ce propune dânsul, după aceea - "prețul minim al acțiunilor supuse vânzării, nivelul..." etc. Nu mai citesc, pentru că fiecare dintre dumneavoastră aveți.

Deci domnul Cristea propune suprimarea următorului text: "și nivelurile de privatizare ale fiecărei etape".

Dacă vom adopta suprimarea acestui text pe care l-am citit, atunci vom adăuga, "după etapele", "lui" și textul are posibilitatea să curgă.

Ați ascultat și punctul de vedere al comisiei, care nu este de acord cu suprimarea, și luările acestea de cuvânt ale doamnei secretar de stat Hildegard Puwak.

Și mai este propunerea domnului Birtalan, de eliminare, mă rog, s-a referit la "Ministerul Finanțelor", numai că dânsul propunea o altă redactare, așa cum vedeți din amendamentele respinse...

 
 

Domnul Alexandru Albu:

A renunțat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

A renunțat?

Atunci supun votului dumneavoastră propunerea domnului Cristea, de eliminare a următorului segment de text: "...și nivelurile de privatizare ale fiecărei etape".

Cine este pentru? 16 voturi pentru.

Doamnelor și domnilor,

Supun votului alin.2, așa cum este el.

Din sală:

La prezența din sală, 16 este majoritar!

 
 

Domnul Marțian Dan :

Nu cred, dar putem stabili.

Eu rog pe domnii chestori să-și manifeste cerbicia și puterea de influențare și să invite pe toți colegii în aulă.

Din sala:

Nu există!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă nu există, îi creăm...

Doamnelor și domnilor,

Vă supun votului textul alin.2, cum figurează în varianta de la Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? 7 voturi împotrivă. Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat alin.2.

Alin.3 a fost amendat prin raportul suplimentar al comisiei.

Vă rog să vă uitați la această propunere care constă în reformularea acestui alineat. O aveți la poz.1 din raportul suplimentar.

Dacă sunt observații la această propunere privind reformularea alin.3?

Doriți să interveniți? Vă rog.

Aveți cuvântul, domnule Birtalan Ákos.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Decât de clarificare, pentru că, discutam cu colegii, poate că nu au toți raportul suplimentar, și în raportul suplimentar apare modificarea alin.3 din art.3, pentru că era obligatoriu În textul inițial al proiectului venit de la Senat, cât și în raportul inițial al comisiei, s-a păstrat o idee care nu este logică, și anume se spunea: "După încheierea procesului de privatizare a băncilor, se prezintă informări Parlamentului" - și acum atenție - "pentru îmbunătățirea prezentei legi". Era absurd, după ce s-a terminat procesul, să mai îmbunătățim prezenta lege.

Am propus ca...

 
 

Domnul Gheoghe Cristea (din sală):

Aceasta era ideea domnului Marin Stelian!

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Absolut, domnul senator era inițiatorul și susținătorul. Dar, întrucât nu este aici, nu este bine să vorbim de inițiator.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Despre inițiator numai de bine!

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Absolut, numai de bine de inițiator!

Am propus, la alin.3 art.3, o reformulare pe care o aveți în raportul suplimentar și sună în felul următor: "Guvernul, Fondul Proprietății de Stat, Banca Națională a României vor informa semestrial cele două Camere ale Parlamentului despre evoluția procesului de privatizare și rezultatele acestuia". Acesta este amendamentul propus.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

S-a acceptat în comisie!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Acest amendament?

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Da.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu am nevoie de textul acesta. Este diferit față de primul punct de la raportul suplimentar?

Este același lucru, aceeași Mărie, da?

Eu tocmai aceasta vreau să vă spun că am atras atenția tuturor participanților la lucrările noastre asupra faptului că alin.3 este reformulat și se găsește la poz.1-a din raportul suplimentar, ceea ce coincide cu ceea ce a propus domnul Birtalan.

Supun votului, deci, redactarea alin.3, pe care o avem în raportul suplimentar la pct.1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost aprobat alin.3.

Am finalizat și dezbaterea art.3. Ne putem pronunța asupra lui.

Cine este pentru adoptarea art.3? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? 2 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptat și art.3.

Titlul cap.II. Dacă sunt observații în legătură cu el?

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Se folosește o formă cam arhaică: "reducerea participațiunii", "participării". Nu știu dacă aveți formularea aceasta.

 
 

Domnul Marțian Dan:

O am.

Eu cred că sunt doi termeni. Este termenul de "participare", cu care se operează în mod curent, apoi este "participație statală" ș.a.m.d.

 
 

Domnul Gheoghe Cristea (din sală):

Bancară.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Și aici este forma arhaică, într-adevăr, "participațiune". Eu cred că trebuie să statuăm "participație a statului", da? Bun.

Vă rog să fiți de acord să operăm această schimbare. Da? "Reducerea participației statului".

Alte observații, dacă sunt? Nu sunt.

Considerăm că am aprobat această corectură de natură, cum să spun eu, gramaticală la titlu. Da?

Cine este de acord cu titlul? Vă mulțumesc. Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Art.4. Avem o propunere de amendare, în raportul inițial al comisiei, la lit.a), alin.2, însă.

Dacă în legătură cu alin.1 sunt observații?

În legătură cu alin.2 sunt alte observații decât cele pe care le conține raportul?

Vă rog să interveniți.

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Ruse. După aceea va urma domnul deputat Birtalan Ákos.

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Domnule președinte,

Eu propun reformularea întregului art.4 și comasarea lui într-un singur alineat, cu 3 litere.

Textul sună în felul următor: "Vânzarea acțiunilor emise special pentru majorarea capitalului social, precum și a celor deținute de către FPS, se va face către prsoane fizice române și străine, persoane juridice române cu capital majoritar sau integral privat și persoane juridice străine, după cum urmează: a) pentru persoane fizice române și străine - maximum 100 de acțiuni la fiecare bancă; b) pentru persoane juridice române - o cotă de maxim 3 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială bancară; c) pentru persoane juridice străine - o cotă de maxim 8 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială".

Și acum aș vrea să și explic această reformulare a întregului articol.

Deci se vorbește de "mici acționari". Nu există așa ceva. Există acționari - acționari, individuali, deci persoane fizice, sau acționari persoane juridice. Pentru această chestie, am propus maximum 100 de acțiuni la fiecare bancă. De ce trebuie să limităm la 15 la sută cota totală de participație este un semn de întrebare.

Și a doua chestiune este legată de reducerea de până la 15 la sută, deci aici era, în textul inițial, în limita unei cote de 15 la sută. Cred că nu are sens.

Iar la lit.b) și c) trebuie să spunem clar cât au voie persoanele juridice române să dețină dintr-o bancă, cât au voie să dețină persoanele juridice străine într-o bancă, fiindcă acest lucru este prevăzut în legislația tuturor statelor care au făcut privatizare și a celor care nu au făcut privatizare. Mai mult decât atât, în legile specifice funcționării fondurilor de investiții, a Fondurilor Proprietății Private, am prevăzut o limită de maxim 10 la sută, pentru ca acestea să dețină acțiuni în societăți comerciale, nicidecum în societăți comerciale bancare. Deci ele nu au voie, din anumite societăți, decât 10 la sută iar în societățile bancare, prin proiectul de lege, se prevede, pentru investitorii așa-ziși strategici,- care or fi aceia?,- de la lit.b) - și de ce este nevoie să avem această noțiune de "investitori strategici" nu se explică nici în expunerea de motive a proiectului de lege - deci sunt prevăzute pachete, pachețele de până la 20 la sută. Adică 5 familii sau, eu știu, 5 persoane juridice pot pune stăpânire pe întregul capital social, fie el actualizat sau neactualizat, al băncilor din România.

De aceea, credem noi că este necesar acest control impus participării persoanelor fizice și juridice, în aceste cote, care cred eu că sunt și stimulative și nici nu fărâmițează prea mult numărul acționarilor.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să ne dați textul, domnule Ruse.

Are cuvântul domnul deputat Birtalan Ákos.

 
 

Domnul Birtalan Ákos:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sincer vă spun că îl înțeleg și nu îl înțeleg pe colegul meu, pentru că, parțial, sunt de acord cu ceea ce a propus, dar cu susținerea nicidecum nu pot să fiu de acord, mai ales în ceea ce privește investitorii strategici și necesitatea acestor investitori, pentru că dânsul zicea, la un alt amendament, că nu este vorba de chioșcul de după Magazinul "Unirea". Păi aici exact de aceasta este vorba, stimate coleg, că avem nevoie și băncile, dacă vor să funcționeze, atunci au nevoie de adevărați proprietari și aceștia pot fi investitorii strategici.

Sunt de acord că trebuie să definim foarte clar cine poate și cum poate să fie și este, cât de cât, definit la art.7 lit.b), mai ales după ce l-am modificat în cadrul comisiei. Însă, cu prima parte a ideii prezentate aici, respectiv a introducerii "micilor acționari", ceea ce într-adevăr, nu există "acționar". Când se lansează ceva nu ești acționar, eventual devii acționar. În faza respectivă ești investitor - mic sau mare. Deci nu există acest lucru de "mici acționari", nici economic și nici limba română cred că nu permite, în această fază, de nu este terminat procesul. Atunci devii acționar, dacă ai participat și ai și cumpărat ceva.

Dar nu asta este problema. Problema este că micii acționari, respectiv investitorii mici, nu sunt definiți ce sunt și cine sunt. Din păcate sau din fericire această treabă. De ce? Vrem o idee nobilă ca să creăm și niște facilități pentru ei, dar nu se poate. Și de ce nu se poate? Pentru că nu este definit clar. Și o persoană juridică poate să fie în același timp investitor strategic, conform acestei legi, și el, ca persoană fizică, care reprezintă pe partea cealaltă investitorul strategic persoană juridică, poate să beneficieze ca mic investitor de aceste facilități. Deci, nu excludem nici cum vrem sau vor unii, să mă scuzați pentru o expresie, pe escroci sau pe alții. Nu se poate. Cel mai bine este să eliminăm ideea aceasta de "mici acționari", pentru că nu pot să existe, pentru că în același timp, vă spun, acel investitor mic poate să fie și un investitor strategic ca persoană juridică și să beneficieze de facilitățile care sunt preconizate aici.

Deci, eu am propus eliminarea lit.a), iar lit.b) să devină un alineat la acest art.4, alin.2, și să spunem că "investitorilor strategici și altor investitori", așa cum este în text, "care poate să cuprindă micii investitori"... să vindă, cum? "prin ofertă publică acțiunile". Atât să rămână, să fie textul la art.4, zic eu, alin.2, după alin.1, care mai înainte a fost votat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să ne dați textul dumneavoastră. Da, este de fapt, în raport, așa este.

Doamnelor și domnilor,mai sunt observații în legătură cu acest art.4, pe care-l discutăm?

Domnul Gheorghe Cristea. Înainte de a da cuvântul comisiei și inițiatorului, asta am întrebat, dacă mai dorește cineva?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Vreau să fac o precizare care se referă tot la această divizare, să spunem, pentru că, cel puțin așa cred eu, ea ar conduce la două proceduri. Deci o procedură de ofertă pentru micii întreprinzători, care se desfășoară în paralel cu o procedură de ofertă pentru investitorii substanțiali, să le spun, nu neapărat strategici. Pentru că acolo este vorba de două cote diferite: deci o cotă de 15 la sută care se oferă micilor investitori, sau micilor acționari, și restul ofertei care are ca destinatar investitori substanțiali. Și atunci pot, îmi imaginez, evident, să ajung la două valori diferite ale acțiunilor pe care le vând - o valoare care-mi reiese din oferta pe care o fac micilor acționari pe această piață și o valoare care-mi reiese din oferta pe care o ...

O voce din sală:

Este ofertă publică ....

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Da, este ofertă publică, dar ea trebuie să se desfășoare pe două secvențe - una către micii acționari și una către investitorii ceilalți, în momentul în care stabilesc o cotă de vânzare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Raymond Luca are acum cuvântul.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Eu susțin amendamentul domnului Akos Birtalan.

Noi tot am spus în legătură cu privatizarea asta și când a fost vorba de Legea nr.55 din 1995 că trebuie să ajungem la o concentrare de capital, nu la o difuzie în .... Și mai ales în domeniul bancar, mie mi se pare o încărcătură teribil de birocratică, să scoatem tot felul de cote separate, întâi 15 la sută pentru mici investitori, după aceea pachete pentru investitori strategici. Mai apare mai târziu în conținutul legii un art.5, cu care eu nu sunt de acord. Creează o serie întreagă de facilități, care sunt pur și simplu birocratice și, dați-mi voie, chiar populiste.

Eu cred că în bănci trebuie să avem un sector privat foarte puternic, foarte solid și foarte sănătos. Nu trebuie să avem, așa, o puzderie de acționariat, fără nici un fel de putere de decizie, nici un fel de putere manageriale și numai așa, ca să facem tot felul de acte și o sumă întreagă de birocrație. Deci, eu sunt pentru eliminarea lit.a) de la art.4 și mai apoi pentru eliminarea art.5 în întregime.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Prima dată va trebui să reamintesc termenii discuției.

Domnul deputat Ruse propune reformularea întregului art.4, după cum urmează: "Vânzarea acțiunilor ..." în mai multe alineate ....

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

La unul singur.

 
 

Domnul Marțian Dan:

La unul singur, însă structurat pe litere: "Vânzarea acțiunilor emise special pentru majorarea capitalului social, precum și a celor deținute de către FPS, se va face către persoane fizice române și străine, persoane juridice române cu capital majoritar sau integral privat și persoane juridice străine, după cum urmează: a) pentru persoane fizice române și străine, maximum 100 de acțiuni la fiecare bancă; b) pentru persoane juridice române, o cotă de maximum 3 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială bancară; c) pentru persoane juridice străine, o cotă de maximum 8 la sută din capitalul social supus privatizării la fiecare societate comercială".

Domnul deputat Birtalan Akos propune eliminarea lit.a) și de asemenea modificarea textului de la lit.b) pe care o avem la pct.8 din raportul suplimentar; domnul deputat Raymond Luca este pentru eliminarea lit.a) de la art.4 și cererea de eliminare a art.5 în întregime.

Rog punctul de vedere al Guvernului. Poftiți.

(Discuții în banca comisiei de specialitate)

Sunteți în numele comisiei, sau cu titlu personal?

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Personal.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Cu, titlu personal, vă rog. Aveți privilegii.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Luând în considerare și amendamentele propuse, totuși o să susțin punctul de vedere al comisiei, adică pe care mi l-am exprimat în comisie, și am să dau și niște explicații.

Poate că, într-adevăr, nu este bine să spunem "mici acționari" și să spunem "acționari cu un pachet de până la 100 de acțiuni fiecare, în limita a 15 la sută". Adică să dăm posibilitatea prin lege ca 15 la sută din privatizarea băncii să poată să între și marele public.

În măsura în care nu am dat această posibilitate .....

O voce din sală:

Domnule, este restricționat după ....

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Este restricționat. Știți din ce cauză? Că în măsura în care o să ajungem la acești investitori strategici, pentru care eu am de altfel o altă teorie, vin 2, 3, 5, 7 și s-a terminat. Și marele public - și să fim totuși consecvenți într-o anumită gândire... Dacă la acel MEBO am dat posibilitatea celor care lucrau în instituțiile respective să poată cumpăra niște acțiuni, dați-le posibilitatea și celor care lucrează în bancă, prin lege, să poată să cumpere anumite acțiuni prin ofertă publică. Deci la un preț stabilit de piață, care de altfel se și regăsește în textul pe care l-am amendat la comisie. Și să le dăm posibilitatea în cadrul unui anumit procent, să spunem de maximum 15 la sută, să poată cumpăra, să poată participa la această ofertă publică. Dumneavoastră știți foarte bine ce înseamnă ca cel care lucrează într-o instituție să fie și acționar.

Voci din sală:

Este foarte important.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Înseamna facilități.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Nu, nu. Sunt de acord cu domnul Raymond Luca pentru eliminarea art.5, dar când o să ajungem la articolul respectiv, dacă-mi permiteți. S-a mai ridicat problema de ce procedurile stabilite prin Legea nr.52, cu eliminare, eu cred că este foarte corect așa, având în vedere situația actuală. Ridicase problema domnul Ruse.

Deci, față de textul pe care-l aveți dumneavoastră în față, deci textul de la Senat, vă rog să fiți atenți la ce am introdus noi în comisie, care rezolvă multe dintre problemele pe care dumneavoastră le-ați ridicat, și anume am spus că prin "ofertă publică". Este foarte adevărat, repet, că nu trebuie să scriem "mici acționari", cu toate că putem să spunem că definim prin acest articol ce înseamnă "mic acționar", în sensul că mic acționar este unul care deține 100 de acțiuni. Dar n-aș merge să susțin în continuare să-l denumesc "mic", ci să spunem "acționari cu un pachet de până la 100 de acțiuni fiecare, în limita cotei de maximum 15 la sută din oferta de majorare", bineânțeles, cu ce am spus în textul raportului, "prin ofertă publică de vânzare de acțiuni". Și eu cred că rezolvăm și problemele ridicate de colegii noștri.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mai doriți? Vă rog.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Dacă avem în vedere, așa cum a zis domnul vicepreședinte Teculescu, atât varianta de la Senat, cât și prima variantă a raportului de la comisie, se rezolvă ceva, atât și nu mai mult, și anume că se lansează "prin ofertă publică". Este foarte bine și nu se vinde pe sub masă. Asta este foarte bine. Dar nu se definește, încă o dată spun, ce înseamnă nici "mic investitor", nici "mic acționar". Este numai, așa cum a spus dânsul, și de asta am ieșit aici, dacă este atent, bineânțeles, de angajații, lucrătorii băncii sau este ...

Păi, ați fost atent, ce înseamnă să lucrezi într-o instituție și să fii acționar acolo. Eu nu sunt de acord cu acest idee. Știm MEBO cât de reușit a fost și este.

Deci, ori se lasă pentru toți, ori nu se lasă pentru nimeni această cale și cred că în loc de "mici investitori", ar trebui pus foarte clar "persoane fizice". Atunci, să le numim pe nume. Sunt persoane fizice, și nu persoane juridice, care pot să apară la investitori stratgegici, bineânțeles.

Deci, eu, cu toate că susțin amendamentul meu de eliminare, încerc să fac un amendament de îmbunătățire: în cazul în care nu trece eliminarea, în loc de "mici investitori" să fie trecut foarte clar "persoanelor fizice, un pachet de ... până la ... de acțiuni, fiecare, în limita cotei de 15 la sută".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Da, așa am susținut și eu, ca să reducem "mici acționari". Într-adevăr, sunt de acord, și în numele comisiei, cu "persoane fizice", este incontestabil.

A fost o propunere pe care eu aș spune ca domnul profesor s-o pună la vot, ca în loc de "cotă maximă de 15 la sută" să fie "10 la sută". Și, deci, să fie "persoane fizice, prin ofertă publică ..." și se merge pe text, "... cu 10 la sută".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci: "persoanelor fizice, prin ofertă publică de vânzare de acțiuni, pentru un pachet de până la 100 de acțiuni fiecare, în limita unei cote de 10 la sută din oferta de majorare a capitalului"; "persoasnelor fizice" - la dativ, este clar. Pentru că facem acordul cu partea de început: "... se completează după cum urmează: oferta de vânzare de acțiuni este destinată: ...."

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte, de acord cu această formulare care a emanat din schimbul de idei care a avut loc.

Această cotă de minimum 10 la sută, destinată unor mici investitori, ca să le spunem așa, sau unor persoane fizice, nu vizează în nici un caz numai persoane fizice din sistemul bancar, în nici un caz. De altfel, fusese trecut inițial în lege, când s-a discutat la Senat, și s-a scos această destinație, ci unor persoane fizice doritoare din toată țara să cumpere acțiuni în această limită; "maximum 100 ...", "10 la sută din total ..." sunt niște încorsetări normale, firești, dar care le acordă și acestora posibilitate.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poftim. Domnul Corneliu Ruse.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

La Capitolul "Dispoziții finale" există definiții. Iar la definiții am pus și cât poate să cumpere investitorii strategici. Hai, să fim consecvenți și să trecem tot aici, la art.4, și cota pe care o pot achiziționa la aceste vânzări. Ca să fim consecvenți. Eu îmi retrag amendamentele, dar trebuie să facem această chestiune.

Deci, la "Dispoziții finale" avem numai definiții, iar aici, la lit.a), de la alin.2, sunt de acord să se treacă "persoane fizice - 1o la sută", dar dincolo, la lit.b), unde avem "investitori strategici", să preluăm de la art.7, exact cum am făcut pentru lit.a), să fie pentru cursivitatea textului, cota pe care o poate cumpăra un investitor strategic.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Să luăm de la lit.b), da?

Bun, să terminăm deocamdată cu lit.a) și după aceea, domnule Ruse, când ajungem la b), vedem dacă transferăm de la lit.b), de la art.7, partea aceea finală, da? Bun.

Doamna Puwak, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Vă mulțumesc.

În primul rând, am înțeles că v-ați retras amendamentul pe care l-ați formulat inițial, care, din punctul nostru de vedere, nu avea absolut nici un temei.

În al doilea rând, în toată lumea există o cotă din capitalul unei bănci pentru care marele public are acces. Am fi împotriva practicii internaționale, dacă am proceda altfel. Și până acum, în țara noastră, băncile care au făcut majorare de capital, sau la băncile private, s-a alocat, prin ofertă publică, pentru cetățenii acestei țări o cotă, făcându-i mici acționari, aceasta era ideea - număr mic de acțiuni. Nu este bine "mic acționar"; suntem de acord cu "persoane fizice", nediscriminatoriu, toți la fel, indiferent dacă sunt salariați sau nu. Nu vedem de ce salariații ar fi mai îndreptățiți decât noi, ceilalți.

Cota de 15 la sută nu este o cotă foarte mare, care să necesite o revenire sau o descreștere a acestei... Cred că interesul nostru este să strângem de la populație poate puținii bani cu caracter de investiție, economie-investiție, pe care populația îi are și dorește să-i investească într-un sector profitabil, prin achiziționarea de acțiuni.

Eu aș menține această cotă de 15 la sută, exact din rațiunea atragerii acestor mici acumulări ale populației, pentru că adevărul este că bună parte din societățile noastre bancare mizează pe acest lucru - pe atragerea economiilor populației.

În al doilea rând, trebuie să vedem că până acum termenul de "investitor strategic" sau "investitor agreat" a fost adoptat în toate reglementările Băncii Naționale. Deci, dacă noi nu suntem consecvenți cu păstrarea acestei noțiuni, înseamnă că orice investitor nespecificat ca strategic poate eluda sau încerca să scape de sub controlul sau prudența bancară a Băncii Naționale. De aceea este imperios necesar să folosim aceleași categorii economice, aceleași noțiuni pe care celelalte instituții le au deja în practica lor.

O reformulare a acestui articol sub forma procedurilor nu s-ar impune, pentru că atât pct.a), cât și pct.b), prevăd foarte clar că procedura prin care se vor transfera aceste acțiuni rezultate la majorarea de capital va fi oferta publică. Singurul lucru pe care-l dorim este s-o facem mai rapidă, exceptând-o de la autorizările și procedurile Legii nr.52, care știm - și ne-am convins - că este destul de greoaie. Deci, am vrea ca, totuși, acest proces de privatizare a băncii, după adoptarea acestei legi, să devină realitate. De aceea, am și pus această exceptare.

Acestea sunt argumentele pentru care insistăm pentru păstrarea acestui alin.2 și respectarea dreptului persoanelor fizice de a participa, cum au participat alții, cu caracter preferențial, prin legile adoptate anterior, la acest proces de privatizare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Birtalan Akos.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Sper să nu mă grăbesc și atunci, înțelegând acest consens care s-a creat aici, renunț la primul amendament al meu, de eliminare a lit.a), pentru că era eliminare în forma în care a fost. Dacă se transformă în urma celor discutate în cel pe care l-a citit domnul președinte, și anume: "persoanelor fizice pentru un pachet de până la 100 de acțiuni fiecare, în limita de unei cote de 15 la sută din oferta de majorare a capitalului". Deci eu susțin acest amendament. Renunț la eliminarea lit.a); Bineînțeles că prin ofertă publică.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este clar, reluăm din raportul inițial al comisiei.

Doamnelor și domnilor, deci, lit.a) va suna astfel: "persoanelor fizice, prin ofertă publică de vânzare de acțiuni, pentru un pachet de până la 100 de acțiuni fiecare, în limita unei cote de 15 la sută din oferta de majorare a capitalului". De acord, da?

La alin.1 nu au fost observații.

Supun votului alin.1.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sun.

A fost aprobat.

La alin.2, am citit puțin mai înainte textul de la lit.a). Au fost de acord și diferiții colegi care au intervenit și comisia, și reprezentantul Guvernului.

Vi-l supun în redactarea pe care am citit-o mai înainte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat și el cu unanimitate de voturi.

La lit.b), a avut o sugestie domnul deputat Ruse, de a aduce partea finală de la lit.b), de la art.7, însă doamna Puwak s-a referit la această propunere și a arătat care sunt rațiunile pentru care consideră că ar trebui să rămână la art.7.

O voce din sală:

Și-o retrage.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, bun. La b), mai aveți ceva? Nu.

O voce din sală:

Domnule președinte, spune că-și menține propunerea. Între timp și-a retras-o ...

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse (din sală):

Dar amendamentul nu mi l-am retras.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ruse, bun, dar spuneți-mi atunci, cum îl luăm? "investitorilor strategiri și altor investitori, prin oferta publică de vânzare de acțiuni, exceptată de la autorizări ...."

Haideți, să vedem exact.

 
 

Domnul Corneliu Constantin Ruse:

"... investitorilor strategici și altor investitori, într-o cotă de maximum 15 la sută..., "cum a zis comisia, și pe urmă urmează textul.

 
 

Doamna Puwak Hildegard (din sală):

Nu "... și altor investitori", domnule președinte.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Nu cred că este locul aici, având în vedere că prin "investitor strategic" mai trebuie să precizăm: "care corespund normelor de prudență bancară... Banca Națională ..." și ar fi un text mult prea mare.

De altfel, ce vrea domnul Ruse, aproximativ ce vrea, se găsește în pct.b), la art.7. Sau nimeni nu știe ce vrea domnul Ruse, spune domnul Albu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog nu faceți ironii, pentru că totuși are fiecare dreptul la opinie și la argumentarea ei. (Discuții)

Supun votului textul b), așa cum a fost el formulat de către comisie și cum figurează în varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

În acest sens, vă supun votului art.4, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

A fost aprobat.

Art.5. S-a propus, prin raportul suplimentar, suprimarea lui, eliminarea.

Dacă mai sunt și alte observații? Nu sunt.

Doamna Puwak, sunteți de acord cu eliminarea art.5?

Vă rog.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Îmi pare rău că trebuie să vorbesc acum în numele inițiatorului, care nu este aici, dar pot să expun un punct de vedere care este convergent.

Din consultările cu Banca Națională și cu alte instituții, a rezultat posibilitatea acordării unor credite pentru cumpărarea de acțiuni, dar nu de către banca care se privatizează. Deci este regimul comun al unui credit care se dă pentru achiziționarea unui bun, considerând și acțiunile "bunuri".

În al doilea rând, acesta ar fi, de fapt, un sprijin pentru cei care am menționat că finanțează sau intervin la ora actuală în băncile nostre, sunt persoanele fizice, populația.

Acestea ar fi argumentele noastre. Rămâne ca dumneavoastră să tranșați prin vot și să apreciați dacă, într-adevăr, pentru populație este bine să creăm o facilitate. Este adevărat că normele vor trebui să fie foarte precise, pentru ca băncile care dau aceste credite să nu acorde un tratament preferențial doar salariaților lor și să acorde același tratament persoanelor care vin să ceară credite.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul Birtalan Akos.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Nu merge, din păcate, nici acest raționament ultim prezentat aici, adică acordarea de credite de alte bănci, nu de cea care se privatizează. Nu putem impune prin lege celorlalte bănci, care urmează și ele să fie privatizate, ca să renunțe la o parte din profitul lor în beneficiul unor persoane fizice.

În al doilea rând, așa cum ziceți dumneavoastră, aceste norme ar trebui să fie foarte clare. Dar, din păcate, și știm că astăzi băncile pot acorda salariaților - și eu sunt încă salariatul unei bănci, adică am fost, și sunt suspendat la contractul meu de muncă de acolo -, dar, totuși, militez pentru a nu se acorda această treabă, pentru că băncile ar putea să acorde, într-adevăr, numai salariaților lor sau în condiții mult mai avantajoase salariaților proprii decât celorlalți. Deci cade această egalitate de șansă și atunci cel mai bine este că s-a creat un avantaj prin lit.a), se păstrează un pachet pentru noi, toți, pentru persoanele fizice care vor să investească în bănci, dar asta este facilitatea și nimic mai mult.

Deci susțin și eu, cum am susținut, eliminarea art.5.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Comisia? Domnul profesor Albu, președintele comisiei.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Și în comisie s-a discutat foarte mult acest articol. Personal am fost întâi de acord ca să eliminăm numai alin.2, că acțiunile dobândite în acest mod nu pot fi înstrăinate mai devreme de 5 ani de la dobândirea lor, ceea ce însemna de fapt o ingerință impusă micilor acționari. Ulterior însă, discutând și cu alți membri ai comisiei, eu cred că într-adevăr poate fi eliminat întregul art.5. Pentru că, dacă ei vor obține niște credite sau nu vor obține, mă rog, asta va stabili consiliul de administrație al fiecărei bănci. Nu trebuie să impunem prin lege acest lucru. Banca este societate comercială autonomă, conform altor legi - 15, 31 și așa mai departe.

După părerea mea, putem renunța la acest articol.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ați ascultat mai multe puncte de vedere. Este această propunere, pe care o conține raportul suplimentar al celor două comisii, de eliminare a art.5.

Vă supun votului propunerea.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitte de voturi, a fost aprobată eliminarea art.5.

Trecem la art.6 - varianta Senatului. În legătură cu el n-au fost observații. Ne apropiem de sfârșit.

Supun votului art.6 din varianta Senatului, așa cum este el redactat acolo.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? O abținere.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat. Îl numerotăm art.5.

Capitolul III "Dispoziții finale".

Sunt observații în legătură cu titlul? Nu sunt.

Vi-l supun aprobării.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, a fost adoptat titlul.

Discutăm art. 7 din varianta Senatului. Avem o propunere în raportul inițial al comisiei care se referă la lit. b).

Dacă sunt și alte observații? Nu sunt.

Vă rog să vă uitați atunci la punctul 6 din raportul inițial al comisiei, acolo este propunerea de modificare a textului de la lit.b) Deci, au posibilitatea să cumpere pachete de acțiuni de minimum 15 la sută și maximum 20 la sută din capitalul social actualizat al societăților bancare. Este vorba de investitorii strategici. Vă rog.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aici eu m-am înscris cu o formulare, la amendamente respinse. Consultându-mă într-un cerc larg de specialiști și căpătând informații suplimentare, noi, am ajuns la concluzia că limita superioară impusă aici este totuși foarte mare. Există reglementări legale în țările cu tradițională economie de piață ca limita proprietății asupra capitalului bancar să nu fie mai mare de 5%.

În prezent, bancherul este cu totul altă persoană decât cea pe care o știm noi din preistoria modului de producție capitalist. El este un administrator al capitalului care circulă pe piață și, bineînțeles, proprietar al unei părți din acest capital, dar în nici un caz al unei ponderi foarte mari în totalul capitalului. Rothchild poate a fost ultimul mohican în lumea bancherilor care avea bancă proprie împreună cu familia sa. Băncile pot fi folosite, dacă dăm o limită foarte ridicată aici, în interesul lunui cerc foarte restrâns și în dauna initereselor economiei unei țări.

Vă rog foarte mult să mă credeți că nu o fac din motive populiste sau din știu eu ce motive socialist comuniste, ci pentru că așa este situația în lumea civilizată contemporană. Eu acolo pusesem o limită între 10 și 15%, ulterior, din nou consultându-mă, din motive de responsabilitate, se pare că cifra maximă pe care o putem accepta și, aceasta peste limita existentă în lumea cu economie de piață tradițională ar fi de 10% din partea ce se majorează, ceea ce ar ajunge la 5% așa cum este astăzi în lume.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, cum propuneți? De minimum... deci să cumpere pachete de acțiuni de maximum 10%, spuneți?

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Putem băga și limită minimă ca să definim investitorul strategic, care se bucură de anumite lucruri etc. Dar, după părerea mea, ar trebui să fie maximum 10%.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, minimum 5% și maximum 10%, da?

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Nu, în nici un caz nu poate, domnule președinte, nu 10%, maximum 10%.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. "...să cumpere pachete de acțiuni de maximum 10% din capitalul social actualizat al societătilor bancare". Da?

Mai sunt alte observații în legătură cu acest articol? Domnul Teculescu, litera b).

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Eu cred că prin legea aceasta noi intenționăm într-adevăr la aceste bănci, la majorarea capitalului la acest bănci, să vină într-adevăr niște investitori strategici.

In mod logic, la ceea ce a spus domnul profesor, a uitat să spună că, într-adevăr, sunt anumite limite în Occident, dar sunt pentru societăți financiar bancare, nu pentru cineva care nu știu ce a vândut și, nu vreau să dau niște nume ca să nu jignesc pe cineva, a făcut rost de o anumită sumă de bani și se prezintă să devină acționar strategic la o bancă cu propriu-zis 2- 3 la sută, și o să vă explic de ce 2-3 la sută, în special că repet, băncile, la ora actuală, nu au un capital care să reflecte și good will, adică reclama sau poziția ei pe piață. Deci, la ora actuală, eu nu pot să agreez, din punctul meu de vedere, că un astfel de procent îi dă posibilitatea unei persoane fizice sau juridice să devină investitor strategic, deci, o persoană care are un cuvânt foarte greu de spus în conducerea băncii.

In măsura în care am accepta 5% sau 10%, ceea ce înseamnă jumătate propriu-zis, având în vedere că este din capitalul reactualizat, care prin privatizare trebuie să se dubleze, ar însemna să acceptăm ideea că devine un investitor strategic cu 2 procente. Deci, cineva care a vândut mături sau nu știiu ce altceva, a făcut rost de o anumită sumă de bani și-și impune punctul de vedere în consiliul de administrație al conducerii unei bănci.

După părerea mea, nu se pune problema în reducerea acestuii procent și mențin punctul de vedere al comisiei care a votat 15-20%, care în realitate sunt 7,5 și respectiv 10 la sută. Și propriu-zis, dacă ne închipuim că există un investitor străin care ar vrea să participe la majorarea unui capital unei bănci românești cu 2-3%, cred că este o falsă problemă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Alexandru Albu.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Îmi mențin punctul de vedere exprimat în fața domniilor voastre și dacă nu au fost suficiente argumentele de ordin teoretic și informativ am să vă ofer două exemple care constituie cele mai convingătoare argumente.

În România am avut doi mari investitori strategici în domeniul băncilor: Marcel Ivan și Peter Bloom, acela cu 11 milioane de dolari, dați pe un petec de hârtie xeroxat, dar fără să verse banii în bancă. Ambele bănci, unde au apărut acești doi investitori strategici, sunt la pământ.

Vrem să se întâmple și cu altele la fel?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, eu credeam că ne dați exemplul cu un investitor strategic la o bancă care a luat 30% din capitalul social, dar fără să verse nimic sau luând un credit de la altă bancă de stat.

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Domnul Ivan nu a fost investitor. Eu cred că priin exemplele date s-au făcut unele confuziii.

In primul rând, voiiam să vă spun că Marcel Ivan nu este investitor și să nu confundăm lipsa de vigilență sau de supraveghere a Băncii Naționale și s-o transpunem într-o lege.

Dacă Bloom nu a venit cu cei 11 milioane de dolari care de altfel erau șekeli, care nici nu erau transferabili, nu înseamnă că trebuie să legiferăm acest proces, ci Băncii Naționale să-i atragem atenția să-și facă într-adevăr, să-și exercite rolul de supraveghere.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul Birtalan.

 
 

Domnul Birtalan Akos:

În continuare, la ceea ce a spus domnul deputat Teculescu, așa este. Deci, investitor strategic nu înseamnă numai cel care posedă bani. Scrie foarte clar aici și dacă nu scrie destul de clar, totuși, trebuie să înțelegem, care corespund normelor de prudență bancară elaborate de Banca Națională; nu oricine vine și are bani este și investitor strategic, domnule profesor. Cred că sunteți de acord, dar ca să ne încadrăm, să zicem așa, în ideile prezentate de dumnevoastră, limita minimă propusă de comisie, în raportul inițial al comisiei, de 15% o putem reduce și eu aș propune să o reducem la 10%, păstrând limita maximă.

Deci, textul ar fi din varianta comisiei "...minimum 10 și maximum 20% din capitalul social actualizat al societăților bancare".

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, dacă mai sunt alte observații? Nu mai sunt.

Doamna Puwak.

 
 

Doamna Hildegard Puwak:

Dacă dorim să corelăm acest articol cu ceea ce există deja în practică în țara noastră, ar trebui să avem în vedere 2 limite. Una este limita de 5% care practic aici înseamnă 10 la sută, pentru că raportăm la un capital actualizat și la o participare privată, deci un capital social actualizat de 2 orii mai mare, ceea ce înseamnă, acest 10% de aici, înseamnă 5% n capitalul total și acest 5% este limita de la care Banca Națională începe să-și exercite controlul prin normele prudențiale, ceea ce este foarte important.

Limita de 20% se corelează cu altă prevedere a Legii 52 care limitează participarea oricui într-o altă societate la maxim 10%. Deci, practic, prin aceste 2 cifre pe care eu le-am rostit aici, nu am face altceva decât să legăm ceea ce avem cu ceea ce dorim să facem în cadrul legislației pe care dumneavoastră ați promovat-o deja.

Acestea ar fi argumentele mele pentru cele două ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, limită minimă - 10% , limită maximă 20%.

Alte observații? Nu sunt. Bun.

Domnule Albu, mergem pe aceste chestiuni? Da.

 
 

Domnul Alexandru Albu:

Îmi mențin amendamentul, dacă se vrea și o limită minimă, să o punem de 5%, între 5 și 10%.

Maximum ce se poate accepta este acest 10%. Dar, mă rog, dacă se va vota altfel, în votul final al legii nu o să mă cramponez, din dorința de a da o lege privind privatizarea băncilor, dar este maximum a ceea ce se poate accepta, domnilor, științific vorbind.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Domnul deputat Gheorghe Cristea.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Aș vrea să fac o singură precizare.

Art.4, alin.2 lit. b) vizează numai partea de majorare de capital. Sigur că da.

Mai departe, art.6: nu împiedică nimeni un investitor care a participat la majorare să participe la oferta pe care o face FPS-ul. Nu există interdicție. Deci, eu am înțeles disputa de aici, că nu se poate mai mult de 10%. Sigur că da, că este lege care interzice participarea într-o astfel de societate. Evident, că ne-am cramponat și la comisie de acest investitor strategic și în momentul în care spun strategic îmi imaginez ceva. Dacă dispare calificativul de strategic, asta pentru că l-am inventat noii, este un investitor important, semnificativ, etc. Dar noi am spus strategic, l-am definit, l-am creionat, l-am desenat, l-am pieptănat frumos și acum venim și spunem; dacă i-am spus strategic trebuie să-i dăm atât, ceea ce nu ese obligație, sigur că da, el nu este dinante strategic. Prin ceea ce deține în cadrul unei societăți poate să fie numit investitor strategic în societatea bancară respectivă, dar nu avant la lettre, cumva. Deci, eu îl denumesc deja strategic pentru ...

 
 

Domnul Constantin Teculescu:

Investitor strategic devine dacă are un anumit procent, nu este predestinat. Eu contnui să susțin, o să susțin, într-adevăr și punctul de vedere al Guvernului, să renunț la 15-20% și cum au spus și ceilalți colegi între 10 și 20 %, dar este inadmisibil 5% care propriu-zis este 2% șii o să constatăm că o să avem băncii cu câte 40-50 de investitorii strategici, ceea ce este hilar.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Atunci cum scriem?

Stimați colegi, dacă iau în considerare unele luări de cuvânt din comisie, ar rămâne următoarele nivele. Minimum 10% și maximum 20% din capitalul social actualizat al societății bancare. Da?

 
 

Domnul Corneliu Ruse (din sală):

Inacceptabil.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Inacceptabil? Bun.

Supun votului aceste lucruri. În loc de 15% cum figurează în raportul inițial, 10% pragul minim, și rămâne cel maxim de 20%.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Nu avem cvorum, domnule președinte! Cer vot nominal!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. După ce am votat, da?

Bine, nu mai sunt alte observații în legătură cu art.7, da?

Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 2 voturi îîmpotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat.

Îl numerotăm art.6, da?

Articolul 8, varianta Senat. Nu au fost obvservații în legătură cu el.

Dacă aveți dumneavoastră? Nu.

Supun votului atunci acest articol în redactarea din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt. A fost aprobat.

Și art. 9 dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt.

Îl supun votului în redactarea din varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Le numărotăm art. 7 și respectiv 8.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun să mai rezolvăm câteva probleme. Votul îl vom face săptămâna viitoare.

 
Constituire comisie de mediere: proiectul de Lege pentru aprobarea Oordonanței de urgență a Guvernului nr.2/1996 privind completarea sprijinului acordat de stat producătorilor agricoli pentru rezolvarea unor probleme urgente apărute în campania agricolă din primăvara anului 1996.

Vă propun niște candidaturi pentru Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/1996, privind completarea sprijinului acordat de stat producătorilor agricoli pentru rezolvarea unor probleme urgente apărute în campania agricolă din primăvara anului 1996.

Candidaturile sunt următoarele: domnul Petre Baniță și Corneliu Monoranu din Grupul parlamentar PDSR; domnul deputat George Stănescu - Grupul parlamentar PNȚCD + PER: domnul deputat Mihai Chiriac - Grupul parlamentar PD-FSN; domnul deputat Valeriu Tabără - Grupul parlamentar PUNR; domnul deputat Elek Barna - Grupul parlamentar UDMR și domnul Raymond Luca - Grupul parlamentar PL-93 + PAC.

Dacă sunt observații în legătură cu cele 7 propuneri? Nu sunt.

Vi le supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat.

Adoptarea ordinii de zi și a programului de lucru

Trecem la examinarea lucrurilor legate de activitatea noastră pentru săptămâna viitoare, să examinăm programul de lucru al Camerei și ordinea de zi.

Începem cu programul de lucru.

Dacă sunt observații? Avem deci, aici în vedere la ziua de miercuri și o variantă a doua, de la 8,30 la 16,30 - ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului - dacă vor apare necesități de mediere a unor texte în urma menținerii, prezervării unor deosebiri între unele texte din rapoartele Comisiilor de mediere de la cele două Camere. Dacă sunt observații în legătură cu programul de activitate? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt, a fost aprobat programul.

Trecem la ordinea de zi și va propun să discutăm tot pe capitole, Capitolul I și apoi Capitolul II.

Dacă sunt observații în legătură cu Capitolul I? Domnul Florin Negoiță.

 

Domnul Florin Negoiță:

Mulțumesc, domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Aș dorii ca problema de la punctul 13 la Capitolul I să fie mutată, pentru că tot am amânat-o, la locul 7, pentru că, din cât am înțeles, s-a epuizat problema nr. 7 și, ca să nu mai vin a doua oară, domnule președinte, și pentru Capitolul II vă rog ca propunerea privind statutul personalului didactic de la punctul 5 să devină problema nr. 1 pentru ziua de marți.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun, sta o să vedem noi când trecem la Capitolul II. Dar nu am înțeles ce este cu punctul 13, de ce să-l aducem la 7? Noi am terminat proiectul de Lege privind privatizarea societăților comerciale bancare cu capital majoritar de stat și va urma votul.

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Comisia juridică avea finalizat raportul, dar a intervenit domnul Tănasie, fiindcă și dânsul avea amendamente la Legea notarilor, și atunci s-a tot amânat în fiecare zi de luni acest punct.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Deci, domnule Negoiță, mai spuneți o dată că nu am înțeles.

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Deci, de la 13 să fie mutat la 7.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Pct.13 l-am terminat, dar probabil că avem ediții diferite.

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Da, domnule președinte, avem ediții diferite.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Noi avem la punctul 18 proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.36/1995, Legea notarilor publici și a activității notariale. Să fie la ce punct? 13?

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Deci, de la 18 să fie mutat la 7.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu nu cred ca trebuiie sa băgăm înaintea ratificării unor acorduri , convenții...

 
 

Domnul Florin Negoița:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră, accept punctul de vedere al dumneavoastră, înaintea ratificărilor, deci după ratificiări.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Și după aceea avem rapoartele comisiilor de mediere,vedeți și dumneavoastră.

 
 

Domnul Florin Negoiiță:

La 13, cum ați spus dumneavoastră.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Păi, vedeți, nu ați vrut să acceptați amendamentul meu.

Supun votului dumneavoastră propunerea de a introduce punctul 18 la poziția 13.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

A fost aprobată propunerea.

Domnul Zoner

Tot la Capitolul I, da?

Mai sunt observații la Capitolul I?

Domnule Ruse, vă rog, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Corneliu Ruse:

Domnule președinte, am impresia că este foarte încărcată agenda Capitolului I, de aceea vă propun ca, imediat după punctul 2 din ziua de marți, să se reporteze toate acele probleme care nu au fost dezbătute luni, la care nu au apucat să fie terminate discuțiile și voturile. Sunt chestiuni foarte importante începând cu punctele 15, 16, 17, 18 și cred că după ce vom termina cu Legea de transformare a FPP-urilor este și locul acestor dezbateri. Eventual dacă nu se termina... care nu se vor termina din ele, 16, 17, 18, 15 să le reportăm de la poziția 2 încolo.

 
 

Domnul Marțian Dan:

E foarte complicată treaba asta, dar vreau să vă spun, iintenția este deci ca în cursul zilei de luni să lucrăm de la orele 16 până la orele 20 în plenul Camerei. Este, dacă vreți o modificarea față de programul nostru, devenit clasic pentru ziua de luni. Și eu aș zice totuși să lăsăm lucrurile așa cum sunt și luni, dacă anumite puncte rămân neexaminate, se poate discuta dacă le continuăm marți sau miercuri sau nu. Și v-aș ruga să fiți de acord cu propunerea asta.

De acord, domnule Ruse, da? Bine, mulțumesc.

Mai sunt în legătură cu Capitolul I? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

A fost aprobat.

Aveți cuvântul, domnule Șerban Rădulescu Zoner.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

Multumesc, domnule președinte,

Dacă vă amintiți la ședința inaugurală, partea a II-a, când dumneavoastră ați prezidat, am cerut și atunci ca Statutul personalului didactic să aibă prioritate în discuțiile și în dezbaterile noastre.

Până la urmă situatiia este cea pe care o cunoașteți și riscăm ca această propunere legislativă să nu fie adoptată în cadrul acestei sesiuni. Cu atât mai mult cu cât au început deja dezbaterile și se poate rezolva această chestiune în zilele pe care le mai avem la dispoziție, eu propun ca această propunere legislativă să figureze pe locul 3. Nu este pe locul 3.

 
 

Domnul Ilie Nica (din bancă):

Locul 1 a dispărut.

 
 

Domnul Constantin Șerban Rădulescu Zoner:

A, a dispărut, atunci pe locul 2. Nu nu, adică vreau să spun, mă rog, ca să fiu foarte clar, să terminăm dezbaterile privind Statutul personalului didactic și apoi să trecem la proiectul de Lege privind înființarea șii organizarea Agenției pentru dezvoltare și amenajare rurală. (Vociferări în sală)

Păi, trebuie să fim consecvenți, domnilor, au început dezbaterile și, cel puțin, a existat și o cutumă aici în acești 4 ani, ca aceste legi care au început să fie discutate să fie în continuare discutate și terminate. Mai avem încă câteva zile, vreți ca personalul didactic să rămână fără statut, nu aveți decât.

Dar eu propun, și vă rog, domnule președinte, eu am propus acest lucru, v-am spus de la ședința inaugurală. Toți au găsit motive ca să nu o discutăm și s-o întâziem, mă rog, cu chiu cu vai am început discuția, am ajuns la jumătate sau chiar la mai mult de jumătate, și, ca atare, vă rog să-i dați prioritate.

Deci, să fie trecută pe locul 2.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Tabără, va rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Așa cum discutam și am ridicat problema în birourile permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, am considerat și consider și acum faptul că noi ar trebui să încheiem un pachet de legi. E adevărat, ceea ce spunea și domnul deputat Zoner aici, legat de Statutul cadrelor didactice, dar mă refer aici și la această Lege a Statului cadrelor didactice cât și cea a Agenției de Dezvoltare Rurală, pentru că Legea pentru înființarea și organizarea Agenției de Dezvoltare Rurală este în procedură de urgență. Eu v-aș propune să o discutăm lunii după masă, pentru că ar putea să meargă foarte repede, după care să începem și să continuăm dezbaterile la Statutul cadrelor didactice. Pentru că sunt două legi cu care actualul Parlament poate să iasă în față. Și susțin acest lucru. Deci, Agenția pe primul loc și apoi statutul cadrelor didactice pe locul 2, în continuare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, alte observații?

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi putem să aducem la ziua de luni o seamă de lucruri deși ne-am pronunțat asupra Capitolului I din ordinea de zi, dar nu cred că o să putem să isprăvim toate aceste chestiuni și atunci ne facem un fel de iluzii că noi putem dezbate toate aceste lucruri. Putem continua, eventual marți, miercuri, și așa mai departe. Nu, putem și joi, de ce nu ?

Chestiunea este următoarea, este puțin delicată, cu privire la propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic, noi am dezbătut până la un anumit punct. Poate că ar fi bine, totuși, să găsim niște modalități în care să dezbatem, măcar în Camera Deputaților să îl finalizăm, să nu lăsăm la jumătatea drumului, mă rog, lucrul asupra acestui proiect de lege și, din punctul acesta de vedere, are o anumită raționalitate sugestia ca să-l punem pe locul 2.

Din sală:

Da!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Supun votului dumneavoastră această propunere a domnului deputat...

 
 

Domnul Ilie Nica (din sală):

Pe locul 2, înaintea cărei legi?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Inainte, pe locul 2, asta înseamnă că pct. 1 l-am isprăvit și atunci pct. 1 va fi proiectul de Lege pentru trnsformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți de investiții financiare, după care să vină Statutul personalului didactic.

Da. Domnul Nica, vă rog.

 
 

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Eu zic că să fim rezonabil, totuși.

Bun, facem Legea Statutului personalului didactic, dar ea tot nu se finalizează, este la prima lectură, este la prima Cameră, pe când, dacă facem Legea Agenției de Dezvoltare Rurală, ea poate să iasă. Ea este la a doua lectură. Dacă va fi votată, se poate realiza procesul de mediere și așa mai departe și finalizăm o lege.

Dacă mai prelungim cu încă, probabil, 6 luni, promulgarea acestei legi care este așteptată, știm bine, de 4 ani... Eu zic să mergem pe ideea de a scoate totuși Legea Agenției Rurale, pentru că încheiem un program de legiferare în domeniul agricol cu această lege, și, din moment ce legiferarea Legii Statutului cadrelor didactice tot n-o putem încheia, chiar dacă noi parcurgem această lege, o putem lăsa după Legea Agenției Rurale.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun, sigur că da, putem merge și pe această formulă, dar treaba delicată care va apare este aceasta, că o să lăsăm o lege, Statutul cadrelor didactice, care n-o să fie terminată măcar în Camera Deputaților, o lăsăm undeva, într-un anumit punct...

 
 

Domnul Ilie Nica:

Domnule președinte,

Există, după câte observ, înțelegere pentru acest lucru. Putem trece la Legea Statutului personalului didactic, eventual ne prelungim programul de lucru miercuri și rezolvăm și această lege, dar, zic eu, să nu lăsăm Legea Agenției de Dezvoltare și Amenajare Rurală, pentru că strangulăm un proces care este pe cale de a se încheia, de a se definitiva.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Negoiță,

Vă rog, mai interveniți, după care o să supun la vot.

Vă rog să aveți răbdare.

 
 

Domnul Florin Negoiță:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Deși nu vreau să acuz starea jalnică în care se află băncile Parlamentului, dacă totuși avem respect față de școală, față de instituția care în sondaje lipsește de regulă, față de dascălii noștri, noi trebuie să finalizăm acest raport, chiar dacă prelungim acest program și cred, domnule președinte, apelez la bunăvoința dumneavoastră, ca programul pentru săptămâna viitoare să nu se încheie dacă nu se încheie Statutul cadrelor didactice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

O să vedem ce se întâmplă. Nu trebuie să anticipăm.

Eu supun votului propunerea domnului deputat Serbn Rădulescu Zoneri, deci, ca pct. 4 - propunerea legislativă privind Statutul personalului didactic să fie trecută înaintea proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală.

Cine este pentru?

Dacă este cineva împotrivă?

 
 

Domnul Gavril Dejeu (din sală) :

Cvorumul!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă propun următorul lucru: să trecem, atunci, la Cap. I, cum a propus domnul Tabără, pct. 3 de la Cap. II, cel referitor la Agenția pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, și..., la sfârșitul Cap. I.

Cine este pentru?

 
 

Domnul Ilie Nica (din sală):

Dar se reportează pentru marți, atunci?

 
 

Domnul Marțian Dan:

O să discutăm asta luni, în funcție de felul cum lucrăm.

Cine este pentru?

Dacă este cineva împotrivă? Un vot.

Abțineri? Sunt 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră, acum, ordinea de zi în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă? Nu este nimeni împotrivă.

Abțineri? Sunt două abțineri.

Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor deputați,

Intrerupem lucrările.

Ne vedem luni și vom activa conform programului pe care l-am adoptat.

x

Lucrările ședinței iau sfârșit la 12,36.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 22 avril 2021, 1:44
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro