|
Domnul Mihai Marian Eftimescu: Doamna președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Întrebarea formulată de către domnul deputat Rus viza soluționarea situației cetățenilor din Republica Moldova care nu dețin cetățenie română, care se plâng de termenele mari pe care trebuie să le aștepte. Răspunsul este următorul: prin Legea nr.21/1991, republicată, care este actul normativ în materie se reglementează relațiile sociale referitoare la acordarea, redobândirea și renunțarea la cetățenia română, stabilind condițiile care trebuie îndeplinite. Hotărârea de Guvern nr.50/2005 stabilește, de asemenea, procedura de elaborare, avizare și prezentare a actelor normative spre aprobare, procedură care se aplică și în cazul hotărârilor de guvern referitoare la acordarea cetățeniei. Convenția Europeană asupra Cetățeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 și ratificată de România prin Legea nr.396/2002 stabilește că în ceea ce privește redobândirea cetățeniei, fiecare stat în parte va facilita, în cazurile și condițiile prevăzute de dreptul său intern, redobândirea cetățeniei de către persoanele care o aveau și care domiciliază în mod obișnuit și legal pe teritoriul său. Legea română a cetățeniei prevede dreptul foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia română și, în plus, prevede facilități în acordarea cetățeniei române și pentru descendenții acestora, până la gradul doi. Aceste facilități constau în lipsa obligației de a locui în România o anumită perioadă de timp, de a face dovada cunoștințelor privitoare la Constituția României sau la imnul de stat, dovada asigurării mijloacelor legale de existență. Precizăm că Ministerul Justiției are în vedere îmbunătățirea situației legate de redobândirea cetățeniei române de către foștii cetățeni români, actualmente cetățeni moldoveni, ucraineni, etc., dar orice măsură care se va lua va trebui să fie în consonanță cu prevederile legale în materie și cu Convenția Europeană la care România este parte, astfel încât orice nouă reglementare să nu conțină dispoziții legale sau practici care pot constitui discriminări de orice natură.
|
