Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.76/07-06-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 31-05-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:

   

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistați de domnii Petre Popeangă și Gheorghe Albu, secretari.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Bună dimineața.

Propun să începem ședința privind intervențiile pentru ziua de astăzi.

 
Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Criza sistemului sanitar face victime;

Pentru început, dat fiind că o parte din colegii care s-au înscris pentru intervenții lipsesc, i-aș da cuvântul doamnei Minodora Cliveti să-și prezinte intervenția. E singura doamnă care există între noi și mi se pare normal.

 

Doamna Minodora Cliveti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să fac o declarație politică pe care am intitulat-o: "Criza sistemului sanitar face victime".

Guvernul a adoptat Ordonanța nr. 38/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței nr. 150/2002 pentru organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, care prevedea ca anumite categorii de persoane să beneficieze de gratuitatea medicamentelor prescrise pentru tratament. În nota de fundamentare a actului normativ, recent adoptat, se specifică faptul că această măsură a fost determinată de situația de criză din sistemul sanitar și de epuizarea fondurilor pentru medicamentele compensate și gratuite.

Prin această inițiativă de modificare a legii, domnul Mircea Cinteză, ministrul sănătății, preconizează să realizeze o economie de peste 500 de miliarde de lei, fără să ia în considerare faptul că primele victime ale acestei măsuri vor fi, din păcate, categoriile care au nevoie de cea mai mare atenție și îngrijire: gravidele, copiii, persoanele cu handicap, veteranii de război. Această măsură este nu numai incorectă și inumană, dar este și în totală contradicție cu programele enunțate de actualul Guvern privind susținerea familiei, creșterea natalității și protecția drepturilor copiilor.

Coincidență sau nu, această decizie a Ministerului Sănătății și a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este oferită copiilor chiar de ziua lor, de 1 iunie.

Noile modificări legislative prevăd că unele categorii care aveau gratuitate pe baza unor legi speciale vor beneficia de medicamente la nivelul prețului de referință, adică va exista gratuitate doar la medicamentele ieftine și, se presupune, mai puțin eficiente din punct de vedere al acțiunii terapeutice. O dată cu lista de referință, va fi introdusă și o listă a medicamentelor la care mai pot avea acces gravidele, lăuzele și copiii, iar costurile pentru medicamentele care nu au corespondent pe piața românească, mai scumpe și mai performante, vor trebui suportate de cei în dificultate.

Consecințele acestei măsuri pot fi deosebit de grave. Multe gravide care nu vor mai beneficia de medicamentele necesare pentru menținerea sarcinii riscă să nască prematur sau chiar să piardă sarcina. De asemenea, și copiii vor avea de suferit, pentru că nu vor mai avea acces la o serie de antibiotice de ultimă generație, vitamine, polivitamine, mai eficiente decât cele tradiționale.

Ca un fapt de interes, celorlalți beneficiari de gratuități, arondați altor case de asigurări, nu li s-au redus drepturile de către Guvern. Astfel, magistrații, personalul din transporturi, angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională pot primi în continuare medicamente gratuite, în baza statutelor profesionale sau a altor legi speciale.

Probabil că această soluție optimă găsită de Guvern pentru a soluționa criza medicamentelor fără să fie nevoie de rectificare de buget are în vedere luarea dreptului la tratment al celor săraci și cu risc crescut la îmbolnăvire. Această decizie nu va rezolva criza din sistemul sanitar, ci va genera o cronicizare a acestei situații, deoarece va determina creșterea numărului de persoane internate pentru tratamente mult mai costisitoare, în condițiile în care fondurile prevăzute pentru spitale sunt limitate și aproape de epuizare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, doamnă deputat.

 
Ștefan Baban - declarație politică cu titlul România și reala integrare în U.E.;

Din partea Grupului PPRM, domnul deputat Ștefan Baban.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

"România și reala integrare în U.E."

Pe 25 aprilie 2005, România a semnat Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, iar ratificarea acestui tratat s-a realizat în mai puțin de o lună de la semnare. Momentul este și va fi important pentru toți românii, acest lucru punându-și amprenta asupra tuturor aspectelor vieții economice, politice și sociale din România. După semnarea acestui tratat, continuă cu mai multă patimă analizele, prelegerile și se insistă asupra beneficiilor aderării și integrării și mai puțin asupra costurilor reale ale acestui fenomen.

Trebuie să realizăm cu toții, mai bine spus să conștientizăm că, dacă vom fi primiți în marea familie europeană, nu va curge lapte și miere, nu vom reuși dintr-o dată să atingem standardele de viață și civilizație ale celor cu care ne așezăm la aceeași masă. Dar trebuie să înțelegem totodată că România nu poate trăi separat, că a făcut din totdeauna parte din Europa și că, după furtună, vine și soarele.

În perioada care va urma, perioada preaderării, în viața fiecărui român vor interveni schimbări importante, unele destul de brutale, marea majoritate implicând cheltuieli enorme și, deci, fenomene sociale, pentru că veniturile populației vor rămâne cu mult în urma scumpirilor pe care suntem obligați să le operăm, pentru a putea face față cerințelor impuse de țările membre ale Uniunii Europene. Concluzia este tristă: pe lângă lapte și miere, integrarea aduce și multă fiere.

Astfel, primele majorări, deja simțite, au fost cele de la gazele naturale. Trendul crescător va trebui să-și urmeze cursul firesc, pentru ca, la 01.01.2007, prețul gazelor naturale autohtone să fie la nivelul celor din import. Nici energia electrică nu este uitată, astfel că, în următorii doi ani, prețul acesteia va crește cu cel puțin 50%. Și, ca totul să fie complet, eliminarea subvenției acordate producătorilor și distribuitorilor de energie termică va duce și la scumpirea acesteia, astfel încât, la data intrării în Europa, românii care vor mai fi racordați la sistemul termic centralizat vor plăti valoarea integrală a producerii și distribuției acesteia. Nu știm dacă și salariile acestora vor reuși să acopere, până la 01.01.2007, aceste scumpiri.

Ce primesc în schimb românii, ca să poată face față integrării? Imediat, nu prea multe, pentru că trebuie să dovedim europenilor că ne dorim cu adevărat această integrare, că suntem pregătiți din toate punctele de vedere pentru a fi buni parteneri și, mai ales, că am îndeplinit și îndeplinim tot ceea ce ne-au solicitat negociatorii U.E. Lucruri care, fie vorba între noi, nu sunt absurde decât pentru cei care, timp de 15 ani, au mimat restructurarea economică, reforma în justiție și administrația publică, care au gândit că mai au la dispoziție ceva timp sau, chiar mai rău, care au solicitat că până la finalizarea marii privatizări este bine să aibă loc întâi marile devalizări, pentru ca, apoi, să nu mai conteze decât la numărare și planificare.

Românii vor putea dobândi dreptul la muncă în țările U.E., conform acordurilor stabilite cu fiecare stat membru în parte, abia din 2009 și 2011, și asta, în condițiile în care, de exemplu, industria minieră va cuprinde la data intrării în Uniunea Europeană doar 10 mii de mineri, ponderea agriculturii în p.i.b. va trebui să scadă de cel puțin trei ori, dar, în același timp, să se încadreze în standardele europene de siguranță alimentară.

Ne așteaptă o perioadă foarte grea, cu foarte multe renunțări, cu profunde schimbări sociale și economice, care trebuie realizate, pentru a nu "beneficia" de clauza de salvgardare și, în concluzie, de amânarea aderării la U.E. Având în vedere marasmul economic în care ne zbatem, corupția, care-și întinde tentaculele spre tot mai multe și diversificate domenii sociale, economice și politice, sărăcia, fenomen caracteristic celei mai mari părți a populației țării, precum și fenomenul de migrație a tinerilor către Occident, singura alternativă viabilă o reprezintă integrarea, la 01.01.2007, a României la U.E. Iar, pentru aceasta, trebuie să folosim experiența țărilor vecine care au aderat deja, să le ascultăm și să le aplicăm eforturile, pentru că ele au trecut prin furcile caudine ale integrării, dar, mai ales, să pregătim populația pentru ceea ce va urma: costurile ridicate ale integrării.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

 
Mircea Ciopraga - referire la criza sănătății;

Din partea Grupului PNL, domnul Mircea Ciopraga.

 

Domnul Mircea Ciopraga:

Mulțumesc, domnule președinte.

În declarația mea am să mă refer tot la criza sănătății.

Doamnelor și domnilor deputați,

Am să vă prezint un scurt istoric al modului în care sistemul de sănătate din România a fost organizat și gestionat în ultimii ani, sistem pe care unii dintre cetățenii României poate nu îl cunosc îndeajuns. Fac acest demers pentru a vedea ce s-a făcut pentru îmbunătățirea sisatemului de sănătate și cine sunt cei responsabili de crizele neîntrerupte și acute ale acestui sistem din ultimii ani.

Până în 1998, sistemul de sănătate din România a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătății și prin direcțiile aflate în subordinea acestuia. În acest timp, finanțarea a fost făcută de la Fondul Special de Sănătate, adică, prin bugetul de stat.

Pentru a schimba această situație, la mijlocul anului 1997 a fost adoptată Legea asigurărilor sociale de sănătate, după modelul german, prin care asigurarea de sănătate devenea obligatorie și era plătită de către toți contribuabilii.

În 1999, a fost aplicat cu succes principiul descentralizării fondurilor de sănătate, casele județene de asigurări începând să funcționeze ca instituții publice autonome, creându-se astfel șansa unei bune asigurări a calității asistenței medicale.

Deși fondurile alocate sănătății au fost în fiecare an mici, sistemul - chiar și imperfect - a funcționat, până când, după 2000, noul Guvern condus de Adrian Năstase a emis o ordonanță de urgență care a creat Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, abrogând Legea asigurărilor sociale de sănătate și anulând totodată autonomia Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

Modificările legislative din domeniul sănătății s-au născut din nevoia cinică a PSD de a crea un nou instrument financiar aflat la dispoziția clientelei sale politice, pentru că, realmente, nivelul fondului de sănătate crescuse considerabil odată cu aplicarea Legii asigurărilor sociale de sănătate. Astfel, din administrarea fondurilor sănătății a început să se înfrupte Guvernul Năstase, respectiv, Ministerul Finanțelor, care a hotărât limitarea și mai mare a bugetului, deja mic, pentru fondurile de sănătate. Mai grav, banii care i s-ar fi cuvenit sănătății au fost deturnați și folosiți în cu totul alte scopuri, astfel că, în scurt timp, spitalele au început să acumuleze datorii la furnizorii de medicamente, materiale sanitare sau chiar utilități, ca apa și energia electrică.

Așa s-a ajuns ca la începutul mandatului Guvernului Tăriceanu să izbucnească criza sistemului de sănătate, de care știm cu toții și de pe urma căreia suferă milioane de români, pe care îi reprezentăm în Parlament. Guvernarea Năstase, prin politica aplicată în sectorul sănătății publice, a generat prejudicii enorme sistemului de sănătate din România, creând un sistem aservit clientelei politice a PSD și sfidând nevoile reale ale cetățenilor, într-un domeniu vital pentru o societate civilizată.

Stimați colegi,

Conducerea Ministerului Sănătății face eforturi deosebite pentru ieșirea din criza sistemului de sănătate, generată de guvernarea PSD prin politica de subordonare financiară a Casei de Asigurări de Sănătate, prin subfinanțarea sistemului, prin folosirea banilor destinați sănătății pentru plata pensiilor și prin compensarea abuzivă a medicamentelor în prag de alegeri, pentru atragerea de capital electoral. Interesele meschine ale fostului partid de guvernământ au fost puse și în sectorul de sănătate, ca și în celelalte domenii, înaintea intereselor și nevoilor cetățenilor.

De aceea, domnilor colegi, solicit instituțiilor statului să se implice și să verifice gestionarea sistemului sanitar din timpul guvernării Năstase, contractele dubioase, să recupereze pe cât posibil miliardele furate și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați.

Totodată, este timpul să concepem și să implementăm un sistem de sănătate bun, funcțional, care să scutească populația de umilințe inadmisibile. Soluția nu trebuie să excludă redarea autonomiei CNAS, asigurările private și un sistem de gestiune a banilor sigur și eficient.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

 
Becsek-Garda Dezső-Kálmán - revenire asupra problemei fenomenului infracțional din fondul forestier;

Din partea UDMR, domnul Garda.

 

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Slivicultorii, precum și instituțiile statului care răspund de silvicultură, începând cu anul 1997, de când s-a încercat în Parlamentul României promovarea Proiectului de lege nr. 169/1997, au contribuit la distrugerea necontrolată a fondului foresterier național, pentru blocarea retrocedărilor, motivând că viitorii proprietari, și așa, vor tăia pădurile și s-au folosit de vidul legislativ. Astfel, de multe ori, proprietarii au primit cioate, în loc de teren cu vegetație forestieră.

Acest război împotriva pădurilor s-a intensificat după anul 2001, prin metode bine gândite de silvicultori, prin care s-a ajuns la favorizarea doborâturilor de vânt. Mai concret, favorizarea doborâturilor de vânt din: U.P. 7 Remetea, de la U.A. Unitatea amenajistică, de la 32 până la 34 și de 136 până la 153, în suprafață de peste 400 de ha, din anul 2003. Mai precis, în cursul lunii august, o putem constata prin punerea în valoare în mod abuziv a arborilor nedestinați exploatării de către șeful de district Incze Iosef, care nu era verificată de tehniciana Ilie Livia și fostul șef de ocol Melles Előd, contribuind, în mod decisiv, la distrugerea fondului forestier național din zona respectivă, pădure care în prezent nu mai există.

Pentru a fi mai explicit, aș enumera partidele din acea zonă, unde s-a exploatat cu 40% mai mult decât cele prevăzute în actul de punere în valoare. Partidele la care mă refer sunt următoarele: 1.653, 1.662, 1.666, 1.692, 1.688, 1.689, 1.696, 1.697, 1.698, 1.658, 1.713, 1.734, 1.693, 1.766 au fost exploatate în mod abuziv, cu sprijinul acestor persoane, împreună cu fostul șef de ocol, Melles Előd.

Ceea ce este mai grav este că doamna tehniciană Ilie Livia va fi martorul ocular al inculpatului Melles Előd privind exploatarea abuzivă a masei lemnoase din zona U.P. 7 Remetia, U.A. 34, Partida nr. 1.565, la Judecătoria din Gheorgheni, la data de 15 iunie 2005.

Primesc sesizări săptămânale privind susținerea hoției de către actualul șef de ocol, inginerul Mihăilă Florin, din pădurile care fac obiectul retrocedării foștilor proprietari. Restituirea pădurilor o face cu o singură condiție: pădurea respectivă trebuie să fie vândută firmelor cu care are relație de amiciție, cum ar fi S.C. Industrial Grup S.R.L. și alte firme favorizate din zona Topliței. Asemenea exploatări au avut loc în. U.P. 1 Ditrău, U.A. 29, 205, 208, 209 și 210, U.P. 7 Remetea 38/A, 39/A, din cadrul Partidei nr. 1.121, și din U.P. 2 Zona Gheorgheni.

În legătură cu exploatările din Gheorgheni, trebuie să remarc distrugerea izvoarelor din care este alimentată apa potabilă pentru nevoile populației din orașul Gheorghieni. Poliția a descoperit aceste exploatări ilegale, mai ales în comuna Remetea, în parcelelel 38/A și 39/A, cu ocazia transportului masei lemnoase, întocmind acte de constatare în acest sens. Însă, spre mirarea mea, șeful de ocol a susținut contestarea proceselor verbale, contrar Ordonanței nr. 2/2001. Prin acest fapt, se poate constata favorizarea firmei menționate la Judecătoria din Gheorgheni.

Iată câteva dovezi clare cum distrug inginerii silvici pădurile. Acești silvicultori, însă, conform legii, ar trebui să intervină pentru stoparea fenomenului infracțional din fondul forestier.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

 
Ion Bivolaru - intervenție cu tema Anticipatele între aventură și neconstituțional;

Domnul deputat Ion Bivolaru.

   

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

În ce ordine ați dat cuvântul?

 
 

Domnul Ion Bivolaru:

În ordine alfabetică.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

În ordine alfabetică.

 
   

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

Protestez, m-am sculat de la ora 5, ca să fiu primul!

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos, lăsați colegul să se exprime!

 
 

Domnul Ion Bivolaru:

"Anticipatele, între aventură și neconstituțional"

Președintele României, domnul Traian Băsescu, forțează Constituția de unul singur. Vrea alegeri anticipate până la sfârșitul acestei toamne.

Prima reacție pe care ar trebui să o avem este de a desluși care sunt rațiunile președintelui în încercarea sa, devenită de acum obsedantă, de a-i convinge pe toți că anticipatele vor trebui să aibă loc anul acesta. Rațiunile președitnelui țin de interese personale, de grup, de stat sau politice?

În plan formal, interesele președintelui nu ar fi intersectate de interesele forțelor politice, deoarece, pe de o parte, constituțional, acestuia i se interzice să aibă o astfel de intersecție, iar, pe de altă parte, majoritatea partidelor din arcul puterii și din opoziție au declarat răspicat că România nu are ca prioritate problema anticipatelor. Singurul partid, Partidul Democrat, de care președintele Bănsescu a rămas cuplat ombilical, preia mecanic mesajul celui care la despărțire a lăsat un partid democrat puțin semnificativ iar la revenire vrea să-l preia popular, și la propriu, și la figurat. Privit din această perspectivă, interesul președintelui Băsescu este un interes de grup, adică, al actualului Partid Democrat, ceea ce demonstrează că acest interes este vădit anticonstituțional.

Privit din altă perspectivă, tot constituțională, Traian Băsescu este președintele tuturor românilor și nu poate reprezenta decât interesele acestora integral, nepărtinitor, echilibrat și fără preocupare asupra apartenențelor politice, ci doar asupra modului cum toți și fiecare în parte respectă Constituția și legile țării. Acesta trebuie, în mare, să fie comportamentul Președintelui României, plusat și de alte prevederi constituționale. Cu atât mai mult cu cât Traian Băsescu a câștigat alegerile doar din diferența de opțiuni la urne a circa 100.000 de cetățeni români, de regulă, din diasporă.

Președintele trebuie să ne convingă că acordă aceeași atenție atât dreptei, cât și stângii, nu aliniind politica Cotroceniului după vederile sale strict personale, manifestate explicit până în prezent. Politica președintelui este politica statului și nu politica cu care a venit de acasă. În momentul în care președintele debarcă la Cotroceni ca proaspăt locatar, își ajustează toate pornirile după a doua Biblie a României, care este Constituția, dublată de legile țării.

Una din marile griji constituționale ale președintelui ar trebui să fie aceea de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice (art. 80 alin. 2). Parlamentul este una din principalele autorități publice ale statului.

Imediat după preluarea mandatului ca președinte, Traian Băsescu a declarat război total Parlamentului, anunțând, excesiv mediatizat, că în lunile imediat următoare îl va dizolva, pentru a provoca astfel alegeri anticipate. Parlamentul este autoritatea legislativă a cărei componență a fost aleasă democratic în noiembrie 2004. Dacă ponderea parlamentară a partidelor alese cu această ocazie nu a fost și nu este pe placul domnului Băsescu, aceasta este problema sa personală, pe care o poate răsuci și comenta sub toate formele într-un mediu domestic: adică, acasă sau cu amicii.

În urma alegerilor din 2004, orice dezbatere și rezultatele acestor dezbateri în Parlament au girul populației care a votat, inclusiv al aceleia care nu s-a prezentat la vot. Dacă jocul politic, democratic de altfel, deci, constituțional, face ca activitatea Parlamentului să creeze o criză ale cărei efecte se concretizează în proasta funcționare a autorităților publice, respectiv Președinția, Guvernul, Puterea Judecătorească, Administrația publică locală, care, la rândul lor, blochează buna gestionare a treburilor statului, atunci Constituția prevede măsuri preventive, concretizate prin schimbări de guverne.

O schimbare de guvern reprezintă o măsură democratică impusă și de necesitatea schimbării sau ajustării politicilor guvernamentale care nu mai au sprijin majoritar. Demiterea Guvernului este un avertisment atât pentru Președinție, cât și pentru Parlamentul care o provoacă. Constituția îi refuză președintelui dreptul de a demite Guvernul, iar Parlamentului nu i se permite să se "joace" prea des cu această procedură, pentru a nu se declanșa o criză prin blocarea bunei funcționări a autorităților publice.

Au trecut mai bine de 5 luni de la numirea Guvernului Tăriceanu și până în prezent nu a existat nici un blocaj parlamentar al activității guvernamentale sau al altor autorități. Au trecut, totodată, 5 luni și de când președintele Băsescu forțează procedura dizolvării Parlamentului, mediatizând această prioritate falsă, pentru a obține sprijin popular în vederea aplicării măsurilor de criză, în condițiile când aceasta nu există. Privit din această perspectivă, interesul președintelui pentru forțarea alegerilor anticipate nu este un interes constituțional, deci un interes de stat, indiferent de motivațiile care îl animă pe acesta.

Este posibil ca Parlamentul, tot în mod democatic, deci, constituțional, să demită Guvernul printr-o moțiune de cenzură, pentru ca mai apoi, timp de 60 de zile consecutiv, să nu se valideze alte două formule de Guvern propuse de președinte. Această procedură, Parlamentul o realizează deliberat, ca urmare a deciziilor politice permise de Constituție, și este evident că în această perspectivă Parlamentul își asumă responsabilitatea în cunoștință de cauză, știind că președintele poate (atenție, la opțional!) declanșa procedura de dizolvare a Legislativului. În toată această suită de proceduri, Constituția nu-i oferă președintelui nici o măsură preventivă care să-i permită să solicite dizolvarea Parlamentului, decât după declanșarea crizei de către Legislativ.

Au trecut 5 luni de când Președintele României, Traian Băsescu, amenință cu dizolvarea Parlamentului, care în acest interval nu a întreprins nici o acțiune notabilă care să blocheze activitatea legislativă sau care să definească debutul unei crize sancționabile de Constituție. Singura măsură preventivă pe care președintele o poate aplica pentru preîntâmpinarea unei posibile crize este medierea între puterile statului, respectiv, între Parlament și Guvern, în acest caz (art. 80 alin. 2 din Constituție). Iar medierea înseamnă ca președintele să acorde în măsură egală atenție tuturor forțelor politice din Parlament, îndeosebi acelora care au ceva de reproșat în mod real Guvernului.

Dacă președintele consideră că Guvernul este întruchiparea perfecțiunii, iar Parlamentul este întruchiparea inconștienței, blocând două numiri succesive de Guvern în 60 de zile, Constituția îi permite domnului Traian Băsescu să descuie o anumită ușă, pe care scrie "anticipate" și să aplice prevederile art. 89. Mai rău este că domnului președinte Băsescu nu-i plac deopotrivă nici Guvernul și nici Parlamentul și vrea să le schimbe pe amândouă dintr-o singură lovitură.

Nu ne rămâne decât să apreciem că problema alegerilor anticipate pe care le dorește președintele Băsescu, în contextul politic actual, nu este decât expresia unui evident interes personal al domniei sale, ceea ce Constituția îi interzice categoric să aibă.

Ce urmărește, practic, Traian Băsescu prin alegeri anticipate? Interesele sale personale se pot enunța după cum urmează: 1) dorește să exercite un control total asupra Parlamentului și Guvernului; 2) dacă Constituția nu-i oferă dreptul de a demite Guvernul, acest drept să nu-l aibă nici Parlamentul, atâta vreme cât are controlul asupra acestuia; 3) nu vrea ca Parlamentul să-i controleze acțiunile și să i le cenzureze; 4) nu dorește ca Guvernul să răspundă în fața Parlamentului decât formal și fără efecte; 5) nu dorește ca activitatea Parlamentului să se desfășoare în limitele procedurilor democratice de dezbatere decât dacă deține controlul asupra majorității; 6) consideră că Parlamentul trebuie să-și modifice configurația politică în conformitate cu frecvența și rezultatele sondajelor de opinie și nu conform prevederilor constituționale; 7) dorește să rămână consecvent în atitudinea de ignorare a opoziției parlamentare și în refuzul de a media între Parlament și Guvern, în conformitate cu prevederile alin. 80 alin. 2 din Constituție; 8) dorește revenirea la simultaneitatea alegerilor parlamentare și prezidențiale în 2009, având ca scop unic consolidarea poziției sale și a partidului care l-a lansat.

În consecință, amenințările repetate ale președintelui Traian Băsescu adresate clasei politice privind declanșarea alegerilor anticipate fără nici o motivație susținută constituțional, precum și manipularea opiniei publice în a-i oferi sprijinul moral în acest demers reprezintă motive grave de încălcare a Constituției, cu efecte imprevizibile asupra stării de normalitate, motive cu care Curtea Constituțională poate fi sesizată în vederea declanșării procedurii de suspendare din funcție.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

 
Emil Strungă - declarație politică cu titlul Respectarea angajamentelor în politica externă;

Din partea Grupului al Partidului Democrat... E cineva de la PD? Nu.

De la PNL, domnul Emil Strungă.

 

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele de astăzi este: «Respectarea angajamentelor în politica externă».

În timpul crizei ostaticilor din Irak, Opozitia a exercitat presiuni la adresa Guvernului si Președintelui, cu intenția vădită de a determina România sa renegocieze cu aliații, sau chiar să își retragă intempestiv trupele, justificate de conjunctură, dar inacceptabile ca principiu. Poate ca Președintele României a riscat, dar a câștigat.

Atitudinea autorităților române în timpul crizei ostaticilor, definită prin refuzul de a renunța la marile opțiuni de politică externă, reprezintă un câștig uriaș, atât pe plan intern, cât, mai ales, în plan internațional. Orice cedare sau semn de derută în timpul acestei crize nu numai ca ar fi afectat grav imaginea externă a României si relațiile cu principalii ei aliați, dar ar fi amenințat securitatea cetățenilor români aflați în străinătate, deveniți o pradă ispititoare pentru toate tipurile de teroriști.

România a trecut prin situații mai grave în istoria ei, pe care, din păcate, uneori le-a gestionat conjunctural. Din aceste încercari, ar trebui să înțelegem că este necesar sa ne fundamentăm crezul și voința politică pe principii și nu pe conjunctură. Din fericire, acum nu am negociat politica externă și nu ne-am înșelat aliații, așa cum, din păcate, solicita cu insistență opoziția parlamentară sau alte guverne ale României, în alte situații, au făcut-o cel puțin de două ori în ultimul secol.

Criza ostaticilor a trecut, dar ofensiva pe tema retragerii trupelor române din Irak a rămas: fără consultarea aliaților și cât mai repede cu putință. Chiar în actualul context, al rezolvării favorabile al crizei ostaticilor, retragerea trupelor din Irak sau fie numai agitarea demagogică a acestei teme pot avea efecte grave.

Este cu totul condamnabilă, politic și moral, atitudinea actualei Opozitii în timpul și după criză: PSD, sub a cărui guvernare au fost trimise trupele în Irak, agită tema așa-zisei «dezbateri asupra unui calendar al retragerii», pentru că, vezi doamne, după alegerile din Irak situația de la fața locului s-ar fi schimbat în așa chip încât prezența noastră militară nu se mai impune. PPRM, fost «popular», care revine la vechea denumire și, probabil, la vechile năravuri, consecvent pe tema în discuție, vădește o crasă neînțelegere a adevăratelor interese naționale, interese care pot fi servite cu adevărat doar în cadrul unor alianțe, care presupun nu doar avantaje, ci și obligații.

Partidul Conservator, membru al coaliției aflate la guvernare, după ce a căzut în derizoriu în momentul în care liderul partidului a anunțat public faptul ca este dispus să se ducă în Irak în locul celor trei ziariști răpiți, a cerut, nici mai mult, nici mai puțin decât înlocuirea trupelor românești cu o forță militară constituită după modelul Legiunii Străine Franceze.

Onorabilii noștri colegi uită că legislația internațională în materie condamnă mercenariatul, iar mercenarii nu au statut de combatanți. Mai mult decât atât, mercenarii au fost în istorie la originea multor atrocități.

Consider că este necesară menținerea prezenței militarilor români în Irak, ca o consecință a responsabilității și solidarității în angajamentele luate față de parteneri. Prezența trupelor române în Irak reprezintă asumarea unei strategii de politică externă pe termen lung, strategie în cadrul căreia alianța politico-militară cu Statele Unite ocupă un loc special. Asocierea României la amplul efort de război împotriva terorismului reprezintă o garanție pentru propria securitate națională.

Din nefericire, în Irak, chiar și după alegeri și instalarea noilor autorități, situația nu este stabilă, astfel încât prezența trupelor aliate va fi necesară încă mult timp. Retragerea trupelor noastre se poate decide de către autoritățile legitime ale țării, în urma unor consultări clare cu aliații României și numai atunci când în zonă se vor instaura liniștea și instituțiile democratice funcționale. Cine nu acceptă aceste principii fundamentale, ori se află într-o uriașă dar și impardonabilă necunoaștere de cauză fie servește alte interese decât cele ale României democratice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Aledin Amet - declarație intitulată O rememorare necesară;

Din partea Partidului România Mare, domnul Costache Mircea, domnul Brânză.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul Istvan Antal, din partea Grupului parlamentar Conservator, Ioan Țundrea, din partea grupului minorități, Amet Aledin.

 

Domnul Aledin Amet:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "O rememorare necesară".

În perioada 16-20 mai a.c. am participat în Crimeea la acțiunile de comemorare a victimelor tragicului eveniment petrecut în anul 1944, când sute de mii de tătari au fost deportați, din ordinul lui Stalin, mulți dintre ei sfârșind înainte de a ajunge la destinație.

În acest periplu, ca deputat român de naționalitate tătară, am rămas profund impresionat de multele locuri de veci ale soldaților noștri, căzuți în perioada celui de-al II-lea război mondial pe câmpurile de luptă ale Peninsulei Crimeea. Războiul, indiferent de context, de timpul istoric, indiferent de conjunctura cu cine te aliezi și împotriva cui acționezi, produce dezastre, drame, permițând, indiscutabil, accentuarea regresului material și spiritual.

Ceea ce doresc să reliefez este nevoia de conștientizare a jertfei acestor soldați români, ce au murit departe de țară, departe de familiile lor.

Ceea ce doresc să reliefez este dorința de a se produce efortul comun, în sensul în care, unde există morminte ale soldaților români, aflate departe de țară, să existe și însemne comemorative.

Propun Ministerului Român de Externe, asociațiilor istorice, tuturor factorilor decizionali, o mai vie implicare, astfel încât să ne raportăm, în ceea ce privește aceste cazuri, la o cunoaștere exactă a realității.

Un om care se jertfește pentru țara sa, se numește erou. El merită întreg respectul nostru.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mihai Apostolache - despre implicațiile rezultatului referendumului francez asupra Constituției europene;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Apostolache.

 

Domnul Mihai Apostolache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Duminică, printr-o prezență uimitor de mare la vot, francezii au declarat, în majoritate, nu Constituției Europene.

De ce au făcut-o tocmai ei, fondatorii marii familii europene, dacă votul lor a fost sau nu în cunoștință de cauză, dacă au avut, cumva, în vedere și aderarea României sunt chestiuni care, cu siguranță, vor fi "cântărite" de analiști, sociologi, jurnaliști...

Din punctul meu de vedere, referendumul francez contează pentru România din cel puțin două perspective: ca lecție și ca semnal de alarmă.

Duminică, am putut vedea și, poate, și învăța cum arată democrația la ea acasă, în Europa pe care ne-o dorim. Am văzut ce înseamnă mobilizarea unui popor în fața unei decizii care îl privește direct, pe termen lung. Am văzut mitinguri DA și mitinguri NU, desfășurându-se civilizat. Am văzut cât de puternică poate fi opoziția și chiar și un prim-ministru pregătindu-și elegant și discret o demisie de onoare...

Dincolo de această lecție de democrație, însă, am perceput rezultatul votului de duminică și drept un semnal de alarmă pentru România!

Sigur, Puterea a încercat să ne liniștească, prin vocile sale oficiale, că nu există nici o corelație juridică între decizia francezilor și aderarea României la Uniunea Europeană, Tratatul care consfințește acest lucru fiind deja semnat!

Foarte corect! Mai mult decât atât, domnul Președinte Băsescu ne-a îndemnat să "privim cu răceală, ca niște politicieni adevărați" rezultatul, oricare ar fi fost el!

Sincer, poate și pentru că eu îmi doresc să fiu om politic și nu politician, vă îndemn nu să privim cu răceală, ci să analizăm la rece situația reală în care ne aflăm.

Semnalul primit din Franța nu este singular. Sunt destule vocile europene care nu se grăbesc să ne lanseze urări de bun-venit!

Ne așteaptă patru luni de foc în care dacă nu vom reuși să îndeplinim toate angajamentele asumate, riscăm aplicarea clauzei de salvgardare, deci amânarea momentului aderării, cu toate costurile pe care le presupune aceasta pentru fiecare dintre noi!

Dacă românii aflați la maturitate și cei la vârsta a treia și-ar putea spune, poate, "ei și ce dacă nu ne integrăm? Putem trăi și așa!", generația pe care o reprezint are un cu totul alt punct de vedere!

Tinerii români au dreptul la Europa, se pregătesc pentru acest pas și nu se vor a fi o nouă, altă generație de sacrificiu!

Iată de ce le solicit reprezentanților Guvernului și tuturor forțelor politice să se implice cu adevărat în rezolvarea problemelor interne, reale, ale României, înscrise în angajamentele unanim însușite.

Cred că acum acest lucru este important, nu construcțiile teoretice de genul alegerilor anticipate!

Este important și pentru Uniunea Europeană, care, fiți siguri, nu ne va accepta nici cea mai mică abatere de la grafic, și pentru poporul român, și, pe cale de consecință, și pentru viitorul partidelor politice ale acestei țări!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Monica Maria Iacob Ridzi - în ajunul Zilei copilului, o scurtă recapitulare a realizărilor în domeniul protecției drepturilor copilului;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna Monica Iacob Ridzi.

 

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mâine, 1 iunie, sărbătorim "Ziua copilului", eveniment ce ar putea fi un bun prilej de exerciții oratorice și discursuri patetice. Cred însă că e mai potrivit să recapitulăm, scurt și obiectiv, ce s-a realizat în domeniul protecției drepturilor copilului în perioada ianuarie - mai 2005.

Aș începe cu măsurile legislative în promovarea cărora Parlamentul a avut o contribuție esențială, aprobarea programelor de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului; adoptarea modalității de anchetă socială privind situația copilului român aflat neînsoțit pe teritoriul altui stat, în vederea repatrierii acestuia și a reintegrării sale sociale; aprobarea metodologiei de finanțare și selectare a proiectelor de interes național în domeniul protecției copilului; adoptarea standardelor minime obligatorii privind serviciile destinate copiilor străzii.

Cât privește programele de interes național în domeniul protecției drepturilor copilului, acestea acoperă șase direcții capitale care cuprind: integrarea socio-profesională a copiilor și tinerilor din sistemul de protecție; dezvoltarea serviciilor de zi-recuperare și închiderea instituțiilor de tip vechi destinate copiilor cu dizabilități sau handicap care nu mai pot fi restructurate sau reabilitate; reintegrarea și sprijinirea copiilor repatriați sau victime ale traficului; prevenirea și combaterea exploatării prin muncă a copiilor; crearea rețelei de asistenți maternali profesioniști pentru protecția în regim de urgență a copiilor până la vârsta de doi ani separați de familie; crearea și dezvoltarea serviciilor sociale comunitare pentru copil și familie, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa și sprijinirii integrării copilului în familie.

Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prin Autoritatea națională pentru protecția drepturilor copilului, a acordat pentru toate aceste programe, cumulat, fonduri în valoare de 140 miliarde lei. Prin măsurile enumerate anterior s-a ameliorat sensibil situația protecției drepturilor copilului în România. Este nevoie însă de un efort susținut în anii care vin pentru ca țara noastră să atingă standardele de referință din statele membre ale Uniunii Europene.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Să ne amintim că am fost și noi odată copii. Să fim mai aproape de cei mici, să-i învățăm să trăiască armonios laolaltă. Să se ajute între ei, să fie buni și atenți cu cei din jur, generoși și sensibili, drepți și solidari. În inocența lor, cei mici își trăiesc basmul frumos al copilăriei. Să le apărăm dreptul de a fi fericiți, libertatea de a visa.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

 
Adina Ioana Vălean - solicitarea unui sprijin pentru comunitățile mici și mijlocii;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Adina Vălean.

 

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Solicitarea unui sprijin pentru încălzirea comunităților mici și mijlocii.

Prin votarea modificărilor propuse de Guvern pentru Codul fiscal, Parlamentul a oferit sprijinul său politic pentru programul de reformă în domeniul fiscalității. Suntem convinși că micșorarea taxelor existente și mărirea bazei de impozitate vor produce efecte economice pozitive și durabile pentru populație.

În acest cadru, măsurile destinate întăririi disciplinei fiscale sunt de salutat. Eliminarea diferitelor prevederi fiscale speciale legate de unele produse contribuie la ușurarea și uniformizarea legislației precum și la combaterea evaziunii fiscale.

Aceste politici încep să își arate roadele. Bilanțul comunicat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANSAF) la 19 mai 2005 arată că reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16% și introducerea cotei unice de impozit pe salarii de 16% nu au fost urmate de scăderea veniturilor bugetului de stat. Temerile că vor fi pierdute mii de miliarde de lei venituri nu s-au confirmat, pentru că încasările din TVA, accize și taxe vamale au crescut. Pe ansamblu, veniturile bugetului de stat sunt mai mari în 2005 față de aceeași perioadă din 2004.

Acest bilanț favorabil arată că politica de reducere a fiscalității promovată de actualul guvern a fost realistă, în timp ce modificările Codului fiscal sunt de natură să consolideze stabilitatea fiscală a statului.

Cu toate aceste rezultate favorabile, trebuie să ținem cont de faptul că politicile generale fiscale de eliminare a exceptărilor la plata unor accize a fost urmată de anumite efecte sociale în unele comunități mici și mijlocii, cu puține oportunități economice și sociale. Credem că pe viitor ar trebui avută în vedere corectarea acestor disfuncții.

De exemplu, în multe orașe mici și mijlocii se produce energie termică pentru populație cu combustibili care de anul acesta sunt supuși accizării. Este paradoxal faptul că în timp ce orașele mari și care au mai multe posibilități financiare folosesc pentru încălzire gazul natural, mai ieftin, orașele mici, neracordate la rețeaua națională de gaze, folosesc alte tipuri de combustibil care sunt acum supuse accizării și, deci, sunt scumpe.

Un exemplu în acest sens este municipiul Oltenița, unde autoritățile publice locale nu dispun de bani pentru a subvenționa în iarna care vine agentul termic pentru populație, pentru că prețul combustibilului a crescut în timp ce prețul de referință pentru populație rămâne la un nivel compatibil cu puterea de cumpărare, dar mic în raport cu prețul real al gigacaloriei.

Din acest motiv credem că succesul Guvernului în politica fiscală ar trebui susținut și de măsuri punctuale de sprijin pentru comunități mici și mijlocii care se confruntă cu probleme sociale complexe și care au nevoie de sprijin pentru susținerea cheltuielilor legate de încălzire.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Mircia Giurgiu - declarație cu titlul Fabrica CEROC Cluj - falimentată de interese dubioase;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Popular România Mare, domnul deputat Gabriel Brânză, domnul deputat Adrian Moisoiu. Din partea Grupul parlamentar independent Mircia Giurgiu.

 

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Fabrica CEROC - Cluj, falimentată de interese dubioase". Și am prezentat aici un material prin care arăt ce s-a întâmplat pe parcursul anilor și de ce această importantă fabrică de porțelan din Cluj a ajuns în stare de faliment.

De altfel, nu este singura care se află în această situație. După Clujana, care era cea mai mare fabrică de încălțăminte din Europa de Est, a urmat combinatul de Utilaj greu, cel mai mare din zona Transilvaniei și multele altele, Iris, acum astăzi, se întâmplă cam aceeași situație și la "Soveta", Gherla, una dintre cele mai mari din Municipiul Gherla cu 757 de salariați într-un oraș cu 19 mii de locuitori. Acum, dimineață, au intrat în grevă datorită faptului că la data de 13 decembrie 2004 au fost vânduți la un preț de peste un miliard de lei, iar imediat cel care a cumpărat, în loc să respecte contractul și să vină cu bani să investească, a vândut căminele de nefamiliști cu peste 4 miliarde. Așadar, dintr-un foc și-a recuperat suma de 4 ori investită, iar salariații sunt lăsați de izbeliște, nu-și primesc salariile și au probleme foarte mari.

Vă mulțumesc.

Textul integral al intervenției:

Fabrica CEROC Cluj - falimentată de interese dubioase.

Fostul Institut de Cercetare și Proiectare în Industria Porțelanului, compania CEROC Cluj, a intrat în lichidare judiciară, după ce anul trecut, Tribunalul Cluj decisese reorganizarea judiciară a companiei. Deși nu a reușit să salveze de la faliment compania, fostul administrator special, Societatea Euroconsult, a fost desemnată lichidator. Micii acționari de la CEROC acuză interesele ascunse ale acționarului majoritar, fondul de investiții Carpathian Investments, care ar fi agravat situația CEROC, în condițiile în care nu au făcut nici un demers pentru recuperarea contravalorii unor exporturi în marea Britanie și care au reprezentat bomboana de pe coliva fostului institut.

În anul 1998, CEROC deținea o suprafață de 13.000 m2, dintre care 9 000 m2 suprafață construită. Una dintre clădiri a fost vândută Universității Babeș-Bolyai. Firma avea patru linii de producție și un departament de cercetare unde lucrau patru cercetători principali și 15 asistenți. Capacitatea de producție a companiei se ridica la circa 250 de tone anual. Compania CEROC nu vindea doar produse din porțelan, ci și coloranți plus decorațiuni pentru ceramică.

Cu toate acestea, compania clujeană se confrunta cu o criză acută de lichidități. Activitatea curentă era finanțată cu ajutorul unui credit de 80.000 de dolari luat de la fosta Bancorex. Fabrica de porțelan intrase într-o criză financiară atât de acută, încât, practic erau achitate doar dobânzile la bancă, în timp ce dările către stat erau amânate mereu. Efectele acestei crize financiare au fost resimțite în primul rând de către angajați.

Practic, problemele la CEROC au început din anul 1991. Atunci, fostul institut de cercetare a fost reorganizat sub forma unei companii de stat. Capitalul social, de 113,5 milioane de lei, era divizat în 22.700 de acțiuni, cu o valoare nominală de 5 000 de lei fiecare, deținute în întregime de statul român.

O parte din capitalul social al companiei a fost oferit celor care și-au depus cupoanele de privatizare oferite de Guvernul Văcăroiu. Restul acțiunilor au fost cumpărate de salariați, prin metoda MEBO. Din pricina decapitalizării companiei, Adunarea Generală a Acționarilor a decis să organizeze două majorări de capital, una cu 1,98 miliarde de lei și alta de 1,41 miliarde de lei, în urma cărora Carpathian Investments a devenit acționar principal, însă care nu deținea majoritatea.

În data de 15.02.1999, Carpathian a împrumutat CEROC cu 14 000 de dolari. Pentru că membrii Consiliului de Administrație numiți chiar de împrumutător nu au plătit această datorie, suma a crescut din pricina penalităților de 1% pe zi până la valoarea de 4,3 miliarde de lei. Lucrurile nu s-au oprit aici. În data de 12.12.2000, Carpathian a împrumutat din nou CEROC cu suma de 461,6 miliarde de lei. Celor 230,8 milioane de lei rămași din datorie li s-au adăugat noi penalități în valoare de 560,8 milioane, așa că valoarea celui de-al doilea debit a ajuns la 721,6 milioane de lei. Carpathian a încheiat în data de 19.07.2001 un nou contract de împrumut cu CEROC, în valoare de 100 de milioane de lei. Suma a fost achitată în întregime, însă nu și penalitățile, de 83,8 milioane de lei.

Cu toate acestea, Carpathian a încheiat un al patrulea contract de împrumut, în data de 23.07.2001, în valoare de circa 5000 dolari. Compania clujeană a achitat suma de 125,2 milioane de lei.

Practic, mai erau de plătit 1.394 dolari, sumă la care erau calculate penalități de 376,9 milioane de lei. Totalul celui de-al patrulea debit era de 424,1 milioane de lei. Însă Carpathian a împrumutat din nou, pentru a cincea oară CEROC în data de 13.08. 2001, cu suma de 274,7 milioane de lei. Suma a fost restituită, însă nu și penalitățile, de 575,5 milioane de lei. În data de 03.04.2003, Carpathian a notificat CEROC în legătură cu neplata acestor debite și a cerut transformarea datoriilor în acțiuni.

Consiliul de Administrație al CEROC, dominat tot de reprezentanții Carpathian Investments, a aprobat această manevră, iar Carpathian a devenit din acționar principal, acționar majoritar.

Este vorba de hotărârea prin care în schimbul celor 6,2 miliarde de lei pe care CEROC le datora către Carpathian Investments au fost emise 249.473 de acțiuni, toate acordate acționarului-creditor. Practic, îndărătul cifrelor de mai sus se ascunde o operațiune care seamănă a camătă.

Acționarul principal a împrumutat în repetate rânduri cu sume relativ modeste, societatea pe care o deținea, deși conducerea companiei clujene, numită de același acționar, demonstrase că nu a fost în stare să plătească nici unul dintre împrumuturi.

La aceste sume modeste au fost calculate penalități incredibil de mari. În cele din urmă, datoria a fost transformată în acțiuni, deși dacă ar fi trebuit să le plătească acționarul Carpathian ar fi trebuit să achite sume incomparabil mai mari decât cele cu care împrumutase compania CEROC.

Mai trebuie remarcat faptul că penalitățile percepute de Carpathian erau mai mari decât cele practicate în mod curent de bănci și asemănătoare cu cele practicate de casele de amanet.

Normal, după ce Carpathian a dobândit controlul total asupra firmei, a reușit să își impună propriul managemnt. Care însă a fost în final defavorabil companiei clujene și de care au profitat societățile din străinătate care au cumpărat marfă, dar care au uitat să o plătească.

În plus, aproximativ 150 de foști angajați ai CEROC - au dat în judecată fabrica de porțelan, care se află în lichidare judiciară. Oamenii au de recuperat restanțe salariale din ultimii trei ani. Suma minimă pe care o are de recuperat un fost angajat este de 40 de milioane de lei. Foștii angajați sunt însă în concurență cu ceilalți creditori ai CEROC care încearcă să recupereze sumele datorate de întreprinderea clujeană. Creditele depășesc cu mult valoarea bunurilor care se află în patrimoniul fabricii și care ar putea fi executate silit.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
Vasile Mocanu - despre cota unică de impozitare;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Vasile Mocanu.

 

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația politică de astăzi vorbește despre cota unică de impozitare.

În bugetul Iașiului a apărut o gaură de 64 de miliarde de lei. Cota unică de impozitare își arată colții. Efectele acestei măsuri financiare insuficient analizate înainte de punerea ei în practică devin îngrijorătoare.

Voi da exemplul Iașiului. Până acum, cota unică de impozitare a făcut o gaură în buget de 64 miliarde de lei. Scăderea este evidențiată oficial într-un raport al Direcției Județene de Finanțe (DGFPJ) în care se arată că, în primele patru luni ale anului 2004 - când cota de impozitare varia între 18 și 40% - s-au încasat 539 miliarde de lei din impozitele pe salarii față de 475 înregistrate în aceeași perioadă a anului 2005.

Așadar, 539 minus 475 egal 64 de miliarde de lei lipsă de la buget.

Potrivit aceluiași document, încasările totale la bugetul de stat în primele luni ale acestui an s-au majorat doar cu 13 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere procentuală mai mică de 1%. Dar, dacă se ia în considerare și rata inflației calculată de Institutul Național de Statistică, în perioada 30 aprilie 2004 - 30 aprilie 2005, care este de circa 10%, am putea spune că încasările au scăzut în termeni reali cu aproximativ 9%.

Așadar, 10 minus 1, egal 9 procente lipsă de la buget.

Nici în cazul încasărilor din impozitul pe profit, situația nu este mai bună. Deși în aceste prime patru luni ale anului 2005, s-a înregistrat o anumită creștere, de la 290 miliarde la 395 de miliarde, explicația acestui spor nu este de natură să ne bucure prea tare.

Dimpotrivă, chiar oficialii de la Direcția de Finanțe recunosc că nu încasările au crescut, ci au fost recuperate o parte dintre restanțele datorate de contribuabil bugetului de stat. De pildă, numai de la o anumită întreprindere, cumpărată de un foarte cunoscut și mult mediatizat om de fotbal, statul a recuperat peste 50 miliarde de lei.

Există și efecte bune ale cotei unice de impozitare? Greu de spus. Cu multă timiditate, Direcția Județeană de Finanțe anticipează un număr mai mare de societăți care ar putea avea profit, dar este vorba de multe ori de câștiguri nesemnificative. Apoi, au scăzut importurile, dacă este să ne luăm după valoarea încasărilor la taxele aplicate mărfurilor importate - de la 45 de miliarde de lei, la doar 36 de miliarde.

Nu în cele din urmă, se vorbește de creșteri la contribuțiile la fondul de asigurări sociale de stat, de sănătate și șomaj, dar nici aceste creșteri nu sunt foarte importante.

Mă opresc aici cu cifrele, pentru a vă oferi o concluzie cât se poate de prozaică.

Iașiul este un județ cu probleme. Iată că pe lângă găurile din buzunarele ieșenilor și din asfalt, se ivește și o mare gaură la bugetul de stat. Cine o acoperă, domnilor guvernanți?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

 
Adrian Gheorghe Miuțescu - declarație cu titlul Corupția în justiția argeșeană;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul deputat Adrian Gheorghe Miuțescu.

 

Domnul Adrian Gheorghe Miuțescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Titlul declarației mele politice este "Corupția în justiția argeșeană".

Inainte de a fi ales deputat de Argeș, semnalam o serie de nereguli și disfuncționalități în justiția argeșeană. Nici după aproape 6 luni de la alegerile parlamentare și prezidențiale, reprezentanții justiției argeșene nu dau semne că ar dori o schimbare în bine, în folosul cetățeanului, demonstrându-se neputința de a-și face datoria ca și putere a statului. Mass-media locală, opinia publică prezintă cazuri de mare corupție în dosare de renume la nivel național. Judecătoriile din județul Argeș sunt pline de dosare, dosare care au o cauză comună: corupția. Au fost prejudiciați oameni simpli, care de ani de zile își susțin prin tribunale cauza, cu eforturi materiale și consum psihic deosebit. Împotriva acestor oameni s-au unit interesele financiare ale puternicilor județului Argeș din fosta guvernare; în fața acestora, nu a existat justiție, dreptate sau adevăr.

Cu toate că există dovezi concrete de prejudiciu adus statului român și cetățenilor săi, justiția nu își face datoria. Cazurile de corupție pe care vi le prezint pe scurt în continuare vă sunt cu siguranță cunoscute. În toate aceste cazuri justiția, la nici un nivel, nu a luat încă nici o măsură concretă de combatere a corupției, la tragere la răspundere a celor vinovați.

Dosarul ARO este cel mai cunoscut caz de corupție din județul Argeș. Situația de la ARO Câmpulung a adus municipiul Câmpulung într-o situație economică fără precedent; uzina ARO a fost cumpărată cu 150 000 de dolari, ca după doar câteva luni de la dobândirea pachetului majoritar de acțiuni, una din secții să fie vândută cu 2,7 milioane de dolari.

John Perez nu a ținut cont de prevederile contractului semnat la achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni și a vândut cele mai moderne secții și fabrici de pe platformă. Despre situația de la uzina musceleană se pare că există oameni gata să depună mărturii, vizavi de implicarea, în procesul de privatizare al ARO, a unor persoane de renume din fosta guvernare.

Dosarul LACTAG este unul mult discutat în județul Argeș. După obținerea frauduloasă a unei finanțări SAPARD de 2,5 milioane de euro, se pare că inspectorii Direcției Generale a Finanțelor Publice Argeș au constatat existența evaziunii fiscale prin neînregistrarea în contabilitate a unor venituri. Aceeași Lactag câștigă prin fraudă licitația pentru Programul "Cornul și laptele", prezentând o documentație incompletă, iar ulterior a livrat în școli produse la jumătate din gramaj, încălcând astfel o hotărâre de Guvern.

Dosarul CONARG este de mult timp în lucru la PNA Argeș, în acest dosar au fost chemați să dea declarații responsabili din cadrul primăriei Pitești. Firma respectivă a primit în ultimii 4 ani lucrări de 500 de miliarde din bugetul municipiului Pitești, în condițiile în care ar exista dovezi clare că aceste lucrări au fost supraevaluate.

Dosarul METRO este un dosar de renume la nivel local. Acest dosar privește împroprietăriri abuzive cu terenuri ale unor persoane, terenuri pe care în momentul de față este construit complexul METRO Pitești. Parte din terenuri au fost trecute abuziv de pe raza comunei Oarja pe raza comunei Bradu, fiind prejudiciați astfel adevărații proprietari. Ulterior, din proprietatea comunei Bradu, aceste terenuri, împreună cu altele care se aflau de drept în comuna Bradu, au fost trecute în posesia unor anumite persoane și apoi au fost vândute către METRO.

În urmă cu puțin timp, Prefectura Argeș a efectuat la Primăria Bradu un control în urma căruia s-au dovedit foarte multe falsuri. Dosarul a fost trimis de Prefectură către Parchet, unde magistrații bat pasul pe loc.

Dosarul "Autostrada" privește împroprietăriri abuzive în locurile pe unde urma să treacă autostrada de centură: prin intermediul unor schimburi de terenuri și reconstituiri ale dreptului de proprietate, pe raza comunei Mărăcineni, de exemplu, pentru persoane care nu au avut niciodată teren în această comună, în favoarea unor persoane ale căror nume au o notorietate deosebită.

Dosarul "Maxi-Taxi" reprezintă un alt scandal de proporții în care au fost vehiculate nume reprezentative din administrația publică locală. "Caracatița maxi-taxi", așa cum a fost denumită această afacere de către un ziar săptămânal, aduce în prim planul presei locale nume sonore, precum consilieri locali ai PPRM-ului sau chiar directori de ziare, dar și membrii marcanți pe plan local ai PSD-ului.

Aceasta este poziția lipsită de autoritate pe care o are justiția în județul Argeș. Oare astfel îi răsplătim pe cetățenii buni platnici? Acești oameni, când merg la ghișeele unde își plătesc impozitele și taxele, o fac convinși de faptul că, achitându-și aceste obligații, își asigură accesul la un sistem corect care să le apere interesele, să le garanteze proprietatea și accesul la informație.

În campania electorală am promis oamenilor dreptate și adevăr. Oamenii au votat pentru "Dreptate și Adevăr".

Stimați colegi, justiția, dreptatea și adevărul nu au culoare politică!

Promisiunile electorale nu pot și nu trebuie să rămână la rang de promisiuni! Noi toți suntem datori să facem tot ce ne stă în putină să reformăm întreaga justiție, dar o reformă reală și nu una superficială ca cea realizată de PSD.

Din păcate, în județul Argeș, PNA-ul nu funcționează și nu își atinge scopul.

Stimați colegi, vă așteptați să existe democrație într-o țară în care justiția nu își face datoria? Sperați ca în România economia de piață să devină funcțională? Solicit magistraților să își facă datoria, pentru că de ei depinde, în mare măsură, bunăstarea românilor și a României.

De asemenea, solicit Ministerului Justiției demararea unor anchete dure în ceea ce privește dosarele enumerate mai sus, precum și la nivelul magistraților argeșeni; totodată vă asigur că voi acorda tot sprijinul în sensul efectuării unei analize corecte a tuturor acestor cazuri.

Este necesar ca accesul la justiție să fie liber, este obligatoriu ca oamenii să fie egali în fața legii. Oamenii au ales, electoratul a decis: Dreptate și Adevăr și nu să Continuăm împreună! Le suntem datori. Iar în ceea ce privește corupția în justiția argeșeană, eu vă promit ca lucrurile își vor urma traiectoria corectă.

Vom lupta și vom învinge! De ce? Pentru Dreptate și Adevăr!

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Vasile Cosmin Nicula - despre eficientizarea administrației publice;

Domnul deputat Vasile Cosmin Nicula, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În activitatea parlamentară din teritoriu, în calitate de deputat PSD în Circumscripția electorală Hunedoara, am avut și am ocazia să observ și să constat că în România administrația publică este ineficientă, în perspectiva acțiunilor concrete de administrare a patrimoniului public, întrucât sunt probleme juridice grave de reprezentare și drept de proprietate.

Cele menționate anterior trebuie soluționate în folosul comunităților locale, beneficiarele directe ale acțiunilor manageriale ale funcției publice, multe lucruri nu sunt așa cum realitatea socială o cere.

Nu trebuie să lăsăm birocrația și incompetența să treneze și să amâne rezolvarea problemelor comunității locale din care face parte contribuabilul. De aceea, doresc să evidențiez necesitatea eliminării birocrației, promovarea funcționarilor publici pe criterii de competență și eficiență.

Astfel, se va accelera măsura principală de armonizare a angajamentelor luate în fața Uniunii Europene în ceea ce privește voința politică și creșterea competenței în administrația publică locală.

În teritoriu, mă confrunt cu probleme și sunt într-un fel rodul lipsei de profesionalism, puterii de decizie și a responsabilității, asumarea răspunderii în buna administrare a patrimoniului public național.

Voi da aici exemple concludente, punctuale, care să-mi argumenteze prezenta declarație politică și intenția practică de a mă implica în rezolvarea problemelor comunității locale hunedorene, electoratului hunedorean și a contribuabililor care m-au ales în circumscripția electorală pe care o reprezint în Parlamentul României.

Astfel, în municipiul Brad, județul Hunedoara, există o problemă legată de singurul cinematograf din oraș, cinematograful Zarand, care se află în proprietatea privată a statului și, mai nou, a fost trecut în proprietatea privată a Societății Comerciale "România Film" SA.

Imobilul în care funcționează acest cinematograf este singurul care are utilitate publică cu aspect cultural și care este generos în spații ce ar trebui eficientizate la maxim în folosul cetățenilor din orașul Brad, având în vedere faptul că respectiva clădire are valoare culturală și sentimentală pentru locuitorii acestui municipiu.

Din aprilie 2001 până în prezent, nu au mai avut loc activități cu caracter cultural, iar spațiul este lăsat în paragină, Societatea Comercială "România Film" SA este total dezinteresată de soarta acestui patrimoniu.

De aceea, menționez că Primăria municipiului Brad are disponibilități financiare pentru consolidarea și renovarea imobilului și transformarea acestuia într-un spațiu de cultură, atât de necesar locuitorilor municipiului, deoarece, așa cum am mai subliniat anterior, locația nu se află în proprietatea administrației publice locale, acest lucru nu este posibil.

Vin și întreb, ca un simplu contribuabil, de ce, și cine are interesul ca tot ce înseamnă eficiență și bună intenție să nu se manifeste?

Cine ar trebui să ia măsuri pentru proasta administrare a patrimoniului statului, proprietate a noastră, a tuturor, a fiecărui elector și contribuabil din țara noastră și, în speță, a celor din municipiul Brad. De ce este nevoie de interpelări, intervenții și acțiuni politice pentru orice lucru care, în mod normal, se constituie în act de administrare și, implicit, în răspundere managerială.

Factorul politic trebuie să se implice în rezolvarea problemelor, dar nu este suficient atâta timp cât lipsa de competență și ineficiență managerială există atât în administrația publică locală, cât și în cea centrală.

Cu bucurie și optimism constat că administrația publică locală acționează mult mai eficient și este mult înaintea administrației publice centrale, poate și pentru că administrația publică locală este mai aproape de oameni, de electorat, unde responsabilitatea și asumarea răspunderii este stimulată direct de interacțiunea continuă cu simplul contribuabil în comparație cu administrația publică centrală care este sancționată odată la 4 ani.

De acea, doresc să subliniez că voința politică trebuie să aibă drept cuvinte de ordine: eficiența, competența, manageriat practic, asumarea răspunderii acțiunilor și hotărâre.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

 
Dumitru Bentu - declarație politică cu titlul Jocul;

Întrucât am depășit timpul alocat pentru intervenții cu un sfert de oră, dau cuvântul unui ultim coleg din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul Filip Georgescu. Restul, dacă doriți, le depuneți în scris, sau data viitoare.

Domnul Filip Georgescu dacă este. Nu este.

Domnul Ion Mocioalcă, domnul Claudiu Pop, Victor Sandală, Ion Dumitru, Doina Drețcanu, nu sunt.

Poftiți, domnule deputat.

 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este "Jocul".

A fost ziua mondială a jocului, vine 1 iunie "ziua copilului", cel pentru care o formă esențială de relaționare este tot jocul. Am putea-o decreta și ziua Guvernului, a Guvernului Tăriceanu, aflat într-un sisific proces de maturizare. spun aceasta invocând modul aproape ludic în care cei din Palatul Victoria abordează gestionarea unor probleme grave pe care le traversează sau, mai exact, le suportă oamenii ce au revenit la formula clasică de salut, doar "Să trăiți!"

La "mediu" toți se joacă de-a: "Podul de piatră s-a dărâmat/A venit apa și l-a luat/Vom face altul, pe râu în jos/Altul mai trainic și mai frumos." Lângă el, evident, un hotel!

Justiția preferă tradiționalul "Hoții și vardiștii", cu influențe din balada Meșterului Manole - "Ce ziua aresta/Noaptea libera".

Cei din educație și cercetare desenează cu râvnă pe asfalt, iar "interniștii" pedalează de zor pe biciclete cu girofar. Nu lipsește pictura pe față.

"Ala, bala, portocala", în varianta celor de la economie și comerț, se numește "uite abonamentul, nu-i abonamentul", la gaze, evident. direct se exprimă agricultorii care afirmă că "în ceea ce privește mediul rural, față de PSD, P.N.L. joacă în deplasare". corect este "joacă deplasat".

În aceste condiții, cei mari cu adevărat, cetățenii alegători, nu puteau să nu sancționeze "ghidușiile guvernului de largă concentrare aristocratică".

Ultimul sondaj de opinie INSOMAR poate fi rezumat astfel: P.S.D. în creștere, Alianța în scădere. În cazul unor alegeri anticipate, în acest moment, P.S.D. ar obține peste 35% din voturi, în timp ce alianța D.A. 49 procente, un salt spectaculos pentru social-democrații autentici, de 11 procente. Mircea Geoană, președintele P.S.D., este cel mai apreciat lider al unei formațiuni politice - 35,3% din opțiunile celor intervievați, față de 16,5% pentru actualul președinte PNL și 7,8% pentru președintele navetist Emil Boc (PD).

Cabinetul Tăriceanu reușește să mulțumească prin prestația de până acum doar pe 43% dintre cele 1689 persoane chestionate. Este cu adevărat un cabinet "trendi".

Uncheșul de la Cotroceni este mâhnit, dar nu poate să nu ofere "victorienilor" de 1 iunie, o mică atenție pentru unii dintre miniștri și chiar pentru șeful lor, filmul "Singur acasă".

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu.

Cu asta, rog pe ceilalți colegi să depună declarațiile în scris. Încheiem ședința. Continuăm la ora 10.

Mulțumesc.

 
   

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
  Liviu Câmpanu - declarație politică: Se deschide sezonul la cameleoni...;

Domnul Liviu Câmpanu:

Declarație politică

"Se deschide sezonul la cameleoni..."

Profitând de inerția schimbărilor din sistemul direcțiilor deconcentrate, nu pe criterii politice, așa cum auzim smiorcăieli și icnete pe la colțuri, ci, pur și simplu, datorită deficitului managerial, incompetenții sau jefuitorii din fruntea acestora încearcă să parcurgă o metamorfoză, dându-se de ceasul morții să convingă pe toată lumea că ei sunt dintotdeauna simpatizanții actualei puteri și că au fost forțați de vechea guvernare să se angajeze politic.

Probabil tot vechea guvernare i-a silit să bage mâna în buzunarul statului și, implicit, al contribuabilului, ei, săracii, nefiind decât niște roboței ce ascultau sârguincioși ordinele "de sus"... Tot "de sus" li s-a ordonat ca din umilul salariu de funcționari publici" să strângă din dinți și din curea" pentru a-și construi vile, a achiziționa mașini de lux și a-și petrece vacanțele "de austeritate" în străinătate.

De aceea nu trebuie să ne mirăm dacă vom vedea directori de spitale (ori ai altor instituții) care, după ce s-au lăsat "unși" de comisioane pentru absolut tot ce înseamnă achiziție într-un spital public, au vămuit orice angajare în instituție și au condus cu pași fermi spitalele spre abisuri întunecoase, își trâmbițează liberalismul și jelesc asupra nedreptății care li s-ar face dacă ar fi schimbați din funcție.

Schimbarea de culoare, virajul brusc, de la roșu aprins la portocaliul alianței, pare a-i afecta chiar și pe unii demnitari ai fostei puteri (secretar de stat într-un anume minister al guvernării trecute), ceea ce arată încă o dată, dacă mai era nevoie, cât de greu sunt de desprins ventuzele acestor lipitori dedulcite de pe banul public.

Acum înțeleg de ce, deși suntem într-un mileniu al descoperirilor științifice de tot felul, de realizare a unor aparate și sisteme pentru măsurarea unor multitudini de parametri, nimeni nu a obținut un mecanism pentru măsurarea gradului de nesimțire, dintr-un simplu motiv: ieșirea permanentă a acestuia din scală.

  Mihai Sandu-Capră - aducerea în atenție a câtorva aspecte sensibile legate de proiectul Suceava - Utilități de mediu la standarde europene;

Domnul Mihai Sandu-Capră:

Stimați colegi,

Vreau să vă supun atenției câteva aspecte sensibile legate de politica dusă de Consiliul Județen Suceava. Proiectul "Suceava - Utilități de mediu la standarde europene", al cărui titular este acesta, este un proiect de anvergură de dezvoltare și reabilitare regională, în valoare de 235 de milioane de euro. Acesta se derulează în trei etape, pentru prima etapă obținându-se garanții guvernamentale și un împrumut extern în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank Londra, contractul prevăzând rambursarea creditului în 25 de ani. Investițiile în această primă etapă a proiectului urmăresc reabilitarea sistemelor de termoficare din 6 orașe din județ: Siret, Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Gura Humorului, Suceava și Rădăuți, precum și înființarea și extinderea distribuției de gaze naturale în 60 de localități ale județului, prin montarea unei conducte de gaz metan în lungime de 380 de km.

Implementarea proiectului revine unui mare concern de utilități din Europa, E.On, prin contractorul său UK Utilities Service. Consiliul Județen a semnat acordul de principiu pentru a transfera drepturile, fondurile și obligațiile Proiectului "Suceava - Utilități de mediu la standarde europene".

Problema cea mai mare este că lucrările nu au avansat deloc, iar împrumutul de 86,3 milioane de euro nu își găsește finalitatea. Banii sunt ținuți "la saltea" și locuitorii județului sunt nevoiți să plătească dobânda creditului, fără ca acest lucru să se reflecte în creșterea standardelor de viață, pentru că, de fapt, aceasta este esența acestui mega-proiect.

Nu mai departe de anul trecut, Consorțiul Petromservice - Stroytrasgaz, care a câștigat prin licitație dreptul e a construi cei 380 de km de conductă de transport al gazului metan pe tronsoanele Frasin-Vatra Dornei, Păltinoasa-Rădăuți și Rădăuți-Siret, a tergiversat începerea lucrărilor din motive știute numai de reprezentanții acestor firme și, eventual, de domnul Gavril Mârza, președintele consiliului județen. Acesta din urmă nu a ezitat însă să se laude în presă cu realizări care de fapt nu există, exprimându-și satisfacția cu privire la modul în care se desfășoară proiectul, realitatea fiind cu totul alta: proiectul stagnează, iar populația plătește creditul și în nici un caz nu se poate spune că beneficiază de "utilități de mediu la standarde europene".

Acțiunile președintelui Consiliului Județen, Gavril Mârza, sunt doar o serie de jonglerii politice, acțiuni propagandistice ieftine, specifice și atât de dragi PSD-ului, însă, probabil că odată și odată toată lumea își va da seama de evidentele nereguli ce înconjoară acest proiect, care, de doi ani, tot pornește, dar nu începe.

Lipsa de transparență de care dă dovadă Consiliul Județen Suceava, sub comanda politică a domnului Mârza, atât în cazul Proiectului "Suceava - Utilități de mediu la standarde europene", cât și în alte cazuri, este regretabilă și de multe ori la limita legii. Accesul la informațiile referitoare la studiul de fezabilitate al proiectului în discuție, actele privind implicarea financiară a comunităților locale implicate în proiect, raportul de evaluare și selectare a finanțatorului sunt considerare "secrete de serviciu". Probabil că și documentația referitoare la studiul de fezabilitate al Drumului județean 176A dintre Vama și Argel este, de asemenea, "secret de serviciu".

Aducerea în discuție a acestui caz nu este întâmplătoare. În data de 22 aprilie a.c., în calitate de deputat de Suceava, am înaintat consiliului județen o solicitare referitoare la documentația mai sus menționată. Nici până în ziua de azi nu am primit un răspuns, fie el și un refuz. Așa înțelege domnul Mârza transparența instituțională și accesul liber la informațiile de interes public.

Astfel, profit de această ocazie și îl înștiințez pe domnul președinte al Consiliului Județen Suceava, Gavril Mârza, că va fi chemat în judecată pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la liberul acces la informațiile de interes public. Potrivit Legii nr. 544/2001, art. 7 alin. 1, instituția condusă de stimatul domn Mârza ar fi trebuit să răspundă în scris solicitării în termen de 10 zile sau măcar 30 de zile de la data înregistrării acesteia, în cazul unei situații complexe.

Poate numai în acest fel, prin apel la justiție, baronii locali ai PSD, între care îl putem include fără rețineri pe Gavril Mârza, vor înțelege că dinastia lor a apus și că există niște reguli și niște legi care trebuie respectate și care guvernează interesele tuturor oamenilor, nu numai ale clientelei politice, cum au fost obișnuiți până acum.

Vă mulțumesc pentru atenția acordată.

  Claudiu Pop - declarație politică privind intenția Guvernului de introducere a cotizațiilor CAS la pensionari;

Domnul Claudiu Pop:

Declarație politică privind intenția Guvernului de introducere a cotizațiilor C.A.S. la pensionari

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din nefericire, mă aflu din nou în fața dumneavoastră pentru a vă atrage atenția asupra unei grave erori pe care Guvernul celor "bogați" se pregătește să o legifereze în goana sa disperată după fonduri. Faptul că în ultimele luni de zile sistemul de sănătate românesc se află în comă profundă nu mai este un secret pentru nimeni. Problema sistemului medical este mai veche, însă actualii guvernanți nu au găsit altă soluție pentru a resuscita sistemul decât împovărarea unei categorii sociale care își duce traiul de azi pe mâine: pensionarii. Această măsură lipsită de scrupule nu mai trebuie să mire pe nimeni: face parte din politica actualei puteri, definită prin deja celebrele declarații: "Veți avea țara pe care o meritați!" sau: "Ce vrei, doamnă, să-ți fac hotel?"

Domnule prim-ministru, pentru dumneavoastră reforma sistemului sanitar este echivalentă cu spolierea și jecmănirea celor care își duc traiul de azi pe mâine? Revenim la perioada fanariotă și inventăm taxe și impozite pentru a putea acoperi găurile bugetare? La începutul guvernării v-ați lăudat că veți rezolva problema subfinanțării sistemului sanitar prin alte metode. Cum rămâne cu colectarea fondurilor, cu marii datornici, cu blocarea conturilor? E liniște în păpușoi, stimați guvernanți!

În loc să continue procesul de recolerare a pensiilor, Guvernul le face cadou pensionarilor un nou impozit. Situația de acum seamănă cu ceea ce s-a spus și s-a întâmplat în cazul cotei unice.

La introducerea cotei unice de impozitare, unul dintre argumentele folosite a fost acela că se va reuși scoaterea la lumină a unei părți din economia "gri", că este o măsură cu un pronunțat caracter social. Efectele le simțim cu toții: măriri de taxe, noi impozite, un buget al statului ale cărui venituri sunt înjumătățite, iar obligațiile dublate. Ceea ce a dat Guvernul cu o mână, a luat în cele din urmă cu două înapoi. Subliniez: minim două, că parcă par mai multe.

Inconștiența actului de guvernare este demonstrată și de ultimele declarații ale primului ministru, conform cărora contribuția la sistemul de sănătate nu va afecta veniturile pensionarilor. Desigur, cât timp mult trâmbițata recorelare a pensiilor va coincide cu valoarea contribuției la fondul de sănătate. Felicitări, ați reușit să vă încadați perfect în zicala: "Aceeași Marie, cu altă pălărie!". Sau, pe înțelesul dumneavoastră, că oricum pricepeți mai greu chestiunile financiar-sanitare, le dați ceva ca să le puteți lua înapoi. Probabil că speranța Guvernului este ca pensionarii să țină minte doar că le-ați dat până la următoarele alegeri.

Vă mulțumesc.

  Petru Tărniceru - despre România contemporană văzută în lumina injustelor tradiții;

Domnul Petru Tărniceru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Președintele Bush are o temă preferată, pe care o scoate periodic la plimbare prin lume. Tema Yalta, oriunde ar fi abordată, culege admirație, evidențiază noi și noi comentatori, noi specialiști pe eveniment și analiști de profunzime. Când spune Bush "teribilul adevăr", când ne asigură că la Yalta s-a mers pe urmele "tradiției injuste" a Pactului Molotov-Riebbentrop, mai că-ți vine să mai deschizi o dată cartea de istorie.

Românii, care s-au lovit și se lovesc mereu de diferite "tradiții injuste", fac uneori haz, alteori lăcrimează, dar rămân cu tradiția de a înghiți "găluște" istorice. A fi păcălit în mod tradițional nu îndulcește, ci agravează păcăleala pentru care avem o predispoziție proprie comunităților cu simțul umorului bine dezvoltat. În rarele momente când se întâmplă să nu ne păcălim între noi, cu siguranță, apar alții, care ne vor păcăli pe toți. Cel mai adesea, cele două păcăleli sunt în raport de simultaneitate. Câte și mai câte păcăleli n-am gustat noi de-a lungul și de-a latul celor 2000 de ani de când stăm pe aici! Și toate, din cauza unor "tradiții injuste", temeinic consolidate.

Un european, pe numele lui Peter Hintze, anunța că ni se pregătește o păcăleală pe care n-am fi prevăzut-o, oricât ne-am fi forțat noi imaginația: suspendarea demersurilor pentru primirea în Uniunea Europeană, în cazul în care Constituția Europeană va fi respinsă de... francezi. Nu e vreo glumă sau vreo consecință a "mizerabilei Ialte", este doar o răbufnire a injustelor tradiții.

De ce am adus în discuție Pactul Molotov-Riebbentrop? Pentru că, nu demult, am citit o scrisoare a Comitetului Ad-Hoc Româno-American pentru Basarabia, adresată președintelui american, la 10 mai anul curent. Printre semnatarii acesteia se numără părintele Gheorghe Calciu. Redau câteva fragmente, semnificative, din scrisoare:

"În numele celor aproape două milioane de americani de origine română, vă felicităm pentru curajul și demnitatea cu care ați denunțat Pactul Molotov-Riebbentrop, în cursul recentei dumneavoastră călătorii în Europa. Vă felicităm totodată pentru declarația în care ați afirmat că acordurile de la Yalta au reprezentat o mare nedreptate pentru țările est-europene". Ați afirmat textual: "Intemnițarea milioanelor de locuitori din Europa Centrală și de Est va rămâne drept una din cele mai mari injustiții comise în istorie".

Am fost mișcați de onestitatea dumneavoastră în această privință. Pe de altă parte, însă, ne întristează faptul că în nici unul din discursurile dumneavoastră nu ați menționat și România împreună cu cele trei țări baltice. România a fost și ea o victimă a Pactului Molotov-Riebbentrop. Potrivit prevederilor secrete ale imorarului pact, în iunie 1940, armata sovietică a invadat, ocupat și anexat provinciile românești Basarabia și Bucovina. La scurt timp după anexare, Stalin a sfârtecat cele două provincii, a declanșat o campanie criminală de distrugere a caracterului românesc al teritoriului ocupat și a înființat R.S.S. Moldovenească. Cu toate acestea, în pofida deportărilor masive și a arestărilor sovietice care au urmat, majoritatea locuitorilor regiunii au rămas până în ziua de azi români.

După dezmembrarea Uniunii Sovietice, Moldova s-a declarat independentă, dar a fost incapabilă să se elibereze de comunism și să se alăture familiei de țări democratice europene. În plus, regiunea Transnistria s-a rupt de Moldova și a devenit o zonă de conflicte și de instabilitate regională. În lumina recentelor schimbări prodemocratice din Ucraina și a importanței crescând a României pentru Statele Unite, noi credem că a sosit timpul ca Washingtonul să-și schimbe atitudinea față de această parte a Europei.

Republica Moldova a continuat să fie manipulată de comuniști notorii, în timp ce politica ei este dirijată de cercuri geopolitice și strategice de la Moscova. Drept rezultat, această republică a căzut din nou în ghearele comuniștilor, economia ei a fost distrusă, populația s-a prăbușit într-o stare de disperare, iar Transnistria a devenit un centru de trafic de arme și alte activități ilicite.

În calitate de cetățeni loiali acestei țări, dorim să promovăm cele mai bune relații între Washington, București și Chișinău. Este convingerea noastră fermă însă că cea mai bună soluție este acceptarea ideii că singurul loc natural al fostei provincii românești este împreună cu România. Suntem convinși că realizarea acestui țel va fi favorabilă ambelor țări, va promova interesele Americii în sud-estul Europei, va continua să asigure prietenia fără rezerve a românilor pentru America.

Vă mulțumesc pentru atenție.

  Valeriu Ștefan Zgonea - enumerarea unor neajunsuri datorate miraculoasei cote de impozitare cu 16%;

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

"Călin, file de poveste" nu se dezminte și continuă, așa cum ne-a obișnuit deja avalanșa deciziilor haotice. De această dată, Tăriceanu & Company au reușit să ne consterneze prin adoptarea noului Cod Fiscal. Inutil să mai amintim că eforturile membrilor Partidului Social Democrat de a organiza o dezbatere parlamentară corectă, regulamentară, au fost zădărnicite fără drept de apel. Căci reprezentanții Alianței D.A. se pare că au uitat complet de principiul domniei legii și consideră că totul li se cuvine.

Și, pentru că le-a ajuns cuțitul la os și visteria s-a golit, în urma aplicării miraculoasei cote de impozitare de 16%, reprezentanții coaliției guvernametnale au găsit soluția salvatoare: majorarea altor impozite și taxe. Ce importanță mai are faptul că, în primele 6 luni de la aplicarea mult trâmbițatei cote, întreprinderile mici și mijlocii, datorită dublării impozitului pe profit (de la 1,5% la 3%), au dispărut? Doar acestea reprezintă numai "motorul" activității economice și stabilității sociale, nu? Și cât timp cele ce supraviețuiesc sunt ale noastre, chiar nu mai contează miile de familii care au rămas pe drumuri.

Familiile cu venituri mici și mijlocii? Tocmai pentru că au crezut în noi și, poate, ne-au votat, merită să le facem un mic cadou: creșterea presiunii fiscale medii cu "numai" 4,1%. Trebuie să recunoașteți, politica liberalo-pedistă chiar vă protejează, vă apără interesele, nu? Că doar nu ați vrea să trăiți acum într-un hotel!

Ați reușit cumva să economisiți câțiva bănuți? Greșeală fatală! Pentru asta, veți plăti scump: 10% din suma economisită, începând cu 1 iunie 2005, revine statului. Să vă învățați minte și să nu mai repetați greșeala!

Și dacă îndrăzniți să vă gândiți să faceți tranzacții imobiliare cu proprietăți din patrimoniul personal, nu vă grăbiți. Din 1 ianuarie 2006, 16% din valoarea tranzacțiilor se cuvine statului. Puteți aștepta până atunci, nu?

Iată cum, încet, încet, cortina se ridică și descoperim, în fiecare zi, câte o parte din adevărata menire a cotei de 16%: din viață scapă cine poate! Și epopeea Tăriceană continuă...

  Florin Iordache - intervenție cu titlul Caracalul a învins Japonia în competiția Challange Day;

Domnul Florin Iordache:

"Caracalul a învins Japonia în competiția Challange Day"

Miercuri, 25 mai, în cadrul întrecerii sportive Challange Day, s-au întrecut concurenți din Caracal, reprezentantul României, și Nishi-Kokubu, din Japonia. Important era ca un număr cât mai mare de participanți să facă mișcare cel puțin 15 minute.

S-a demonstrat că românilor le place sportul și mișcarea în general și chiar dacă vremea nu a fost prielnică practicării sportului, caracalenii au ignorat ploaia, torențială pe alocuri, și au ieșit să facă sport.

După o zi întreagă de întreceri sportive, doamna Aurelia Suciu, reprezentanta Federației Române "Sportul pentru toți", a anunțat victoria Caracalului.

S-a demonstrat că românilor le place sportul și se pot mobiliza pentru a obține victoria.

Bravo Caracal! Succes sportului românesc!

  Vasile Pușcaș - declarație politică: Semnificația scrisorilor de avertizare expediate de Comisia Europeană;

Domnul Vasile Pușcaș:

"Semnificația scrisorilor de avertizare expediate de Comisia Europeană"

Am fost surprins în ultimele zile să constat că, deși se exprimă tot mai frecvent atenționări la adresa României în ceea ce privește stadiul pregătirii pentru aderare, dinspre medii politice interne și europene, autoritățile române arată o relaxare care ridică un mare semn de întrebare: ori autoritățile noastre nu înțeleg despre ce este vorba, sau avem de-a face cu un mediu extern tot mai ostil modului de a-și face Guvernul datoria în materie de aderare?

Recent, un membru al Guvernului cu atribuții în domeniul pregătirii României pentru aderare afirma că "scrisorile de avertizare" pe care le va expedia Comisia Europeană pe adresa Guvernului sunt un lucru pozitiv, căci ne vor ajuta să ne facem mai bine temele. Or, este clar că asemenea "scrisori de avertizare" au menirea să semnaleze autorităților derapajele ori/și întârzierile în îndepliniera angajamentelor și calendarului de aderare, ceea ce nu poate fi în nici un caz o notă bună pentru Guvern... Căci, de la competențe la resurse și voință politică, aceste tipuri de documente avertizează și uneori chiar repoziționează ceea ce ar trebui să ne facă foarte atenți la viitoarea evaluare din raportul de monitorizare, care va avea menirea, în principal, să analizeze dacă România ar putea fi pregătită pentru aderare la 1 ianuarie 2007.

Având în vedere această conduită a miniștrilor actualului Guvern, sugerăm autorităților o mai deschisă comunicare cu toți cei implicați în procesul de pregătire a aderării și inclusiv cu comisiile de specialitate ale Parlamentului României. În același timp, considerăm că momentul este destul de grav pentru proiectul politic al aderării României la Uniunea Europeană atât din punct de vedere extern, inclusiv în privința ratificării Tratatului de Aderare, cât și intern. Propunem ca toate comisiile de specialitate ale Camerei Deputaților să monitorizeze aria specifică de activitate și să atenționeze mereu Guvernul și autoritățile locale pentru a nu rata momentul aderării, la 1 ianuarie 2007.

  Dorinel Ursărescu - comentariu critic la adresa administrației publice locale;

Domnul Dorinel Ursărescu:

Administrația publică locală din România s-a constituit într-o structură care acționează stat în stat, servindu-și propriile interese, sabotânad administrația centrală. Această administrație publică locală pune în practică, cu o consecvență demnă de invidiat, proverbul "până la Dumnezeu te mănâncă sfinții".

Altfel spus, se poate afirma fără teama de a greși că noi nu avem la nivel local o administrație publică eficientă, corectă, pusă în slujba cetățeanului, care să aibă voința de a pune în practică legislația în vigoare, precum și strategiile și politicile administrației centrale.

Ea, administrația publică locală, prin lentoare, opacitate, omisiune, eludare etc., devorează administrația centrală precum o plantă carnivoră prada sau o scufundă în nisipurile mișcătoare ale administrației locale.

Toate acestea sunt pentru că funcționarii care alcătuiesc această administrație publică locală știu că ei nu decontează niciodată nemulțumirile oamenilor, ale contribuabililor, de fapt, ale electoratului. Toate aceste nemulțumiri sunt decontate mai devreme sau mai târziu de factorul politic care impune administrația centrală.

În zadar puterea legislativă cu cea executivă încearcă să creeze cadrul general necesar dezvoltării unei democrații autentice dacă administrația publică locală este lăsată în continuare să mimeze că acționează în folosul cetățeanului, pe când, în realitate, se mobilizează numai atunci când are un beneficiu direct sau la comanda stăpânilor.

Decidenții administrațiilor publice locale, dar și subalternii lor, nu scapă niciodată ocazia de a arăta cetățeanului de rând "cine este șeful", că se poate muri cu dreptatea în mână, ca râul nu vine de la indolența lor, de la incompetență și corupție, ci de la cei de "sus", mai ales când aceștia doresc instaurarea "domniei legii".

Având în vedere tarele existente și adânc înrădăcinate în mentalitatea unui număr destul de mare din rândul funcționarilor administrației publice locale (care se ghidează după proverbul "apa trece, pietrele rămân" sau "câinii latră, carul trece"), cred cu toată convingerea că a sosit momentul sa se ia toate măsurile ce se impun pentru punerea administrației publice locale într-adevăr în slujba cetățeanului.

Funcționarul public care obstrucționează legea, tergiversează aplicarea legii, îngrădește dreptul cetățeanului de a avea acces la informații de interes public sau condiționează în vreun fel prestarea de servicii către populație, trebuie imediat îndepărtat. Ca asemenea funcționari publici exista, este un adevăr indubitabil, dovadă stă numărul mare de cetățeni nemulțumiți, numărul mare de procese etc.

Statul corupt tip PSD a generat și acceptat să lucreze cu o administrație publică locală coruptă și obedientă, pentru a-și putea pune în practică hoțiile și ticăloșiile, care încep acum să fie scoase la lumină.

Singura grijă a administrației publice locale existente, înscăunată de partidul-stat PSD, nu este alta decât de a obstrucționa guvernarea, prin lipsa de comunicare, denaturarea dispozițiilor și lipsa de reacție.

Cred că, odată cu elaborarea politicilor și strategiilor necesare compatibilizării României cu Uniunea Europeană, trebuie să fie luate măsuri urgente și energice pentru asanarea și "stabilizarea nisipurilor mișcătoare" din administrațiile publice locale. În caz contrar, România riscă să se prăbușească, precum podurile pedeseriste, la primele torente.

  Ioan Țundrea - declarație politică cu titlul Să ne facem temele acasă!;

Domnul Ioan Țundrea:

"Să ne facem corect temele acasă!"

Ar putea duce respingerea Constituției și la amânarea aderării României? Comisarul european Andris Piebalgs, care a negociat aderarea Letoniei, crede că: "Decizia privind România și Bulgaria a fost deja luată și orice amânare se va datora doar celor două țări, nu datorită Uniunii Europene", a declarat domnul Piebalgs, reflectând pentru moment consensul la Bruxelles.

În următoarele optspreze luni, în timp ce Uniunea caută o soluție la criza constituțională, probabil cea mai profundă din istoria sa, România nu-și poate permite nici un pas pe de lături dacă dorește să adere la timp. Premierului luxemburghez Jean Claude Juncker, care deține președinția prin rotație a Uniunii Europene, și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso, au ținut o conferință de presă în care au declarat: "Europa a cunoscut deja momente dificile și a știut să iasă de fiecare dată întărită".

"Trebuie să amintim că nouă țări membre, reprezentând aproape jumătate din populația europeană au ratificat deja Tratatul constituțional", a spus domnul Barroso, într-o declarație comună cu domnii Juncker și Josep Borrell, președintele Parlamentului European. De aceea, concluzia liderilor europeni e că procesul de ratificare trebuie să continue. Sperăm că, în continuare, Guvernul României să-și mențină poziția realistă pe care o manifestă în prezent, și anume aceea că "temele făcute acasă cu conștiinciozitate și profesionalism" reprezintă calea sigură spre aderare în 2007.

Așadar, să ne ferim de situații conflictuale și hazardate care în actualul context european nu ne-ar putea crea decât piedici în calea aderării în 2007.

  Leonida Lari-Iorga - declarație politică intitulată Despre românii lipsiți de țară;

Doamna Leonida Lari-Iorga:

"Despre românii lipsiți de țară"

Orice țară cu teritorii pierdute are o strategie pe termen imediat, mediu și de durată. Ce proiecte strategice au avut regimurile aflate la putere din 1989 și până acum? Cunosc un singur proiect, al domnului Zară, care după ce a fost publicat într-un ziar de mică circulație "Republica", nu s-a mai auzit despre el. Dacă se mai întâmplă vreo atitudine sau vreo acțiune culturală, apoi tot la insistența patrioților români din țară și din Basarabia, Bucovina, Serbia, Cadrilater.

Tocmai de aceea, Partidul România Mare a inclus în Programul său un punct important: reunificarea țării, realipirea Basarabiei și a Bucovinei la țara-mamă. Președintele partidului, C.V. Tudor, nu o dată a subliniat faptul că românii basarabeni și bucovineni nu mai au putere să reziste în fața tăvălugului străin care s-a abătut peste ei și nu se dă împins înapoi de 65 de ani încoace.

Iar dacă ne uităm mai în adâncul istoriei, vedem bine că, de fapt, Basarabia se află sub ocupație de aproape 200 de ani. Dar vorbeam de regimurile de până acum, care, în loc să favorizeze Reîntregirea, au spulberat și ultima rază de speranță a românilor basarabeni și bucovineni. Iar acum, cu noul regim, pe cine încălzesc declarațiile incendiare ale domnului Băsescu, dacă rămân vorbe în vânt. De la vorbă până la faptă e cale lungă.

Departamentul pentru care răspund în cadrul Partidului România Mare are un destin ingrat. Partidul România Mare nefiind la putere, nu-și poate manifesta voința politică întru soluționarea diverselor probleme legate de Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Banatul Sârbesc și Cadrilater. Și atunci e logic să ne întrebăm: dacă întreg statul românesc, cu guvernele sale, care de care mai anemice, este inapt de a rezolva situația românilor lipsiți pe nedreptate de țara lor, ce poate face un simplu departament pentru românii de pretutindeni? Și totuși, cu toate greutățile întâmpinate, cu acordul conducerii partidului am efectuat vizite în Basarabia, Bucovina, Banatul Sârbesc, Bulgaria, cu misiuni de investigare și constatare a problemelor la fața locului. Firește, nu am mers în aceste zone cu mâna goală, ci cu donații importante de carte în limba română (manuale, beletristică), cu portretele marilor voievozi și scriitori români. Vizitele noastre, o spun fără înconjur, s-au încununat de succes pe oriunde am fost.

În Banatul sârbesc situația românilor este ceva mai bună, în Voevodina, dat fiind faptul că acționează mai multe asociații. Una dintre cele mai reprezentative este "Asociația de Limbă și Cultură Română" condusă de scriitorul Adrian Marina. Datorită acestor asociații activitatea culturală din zonă este foarte bine reglementată, se organizează, ca și la noi la partid, simpozioane, colocvii, zilele marilor voievozi și scriitori naționali, jubilee ale scriitorilor locali, plus la aceasta, nu arareori se organizează și lansări de carte ale scriitorilor din România. Cu doi ani în urmă, șapte scriitori, invitați de departamentul nostru, au avut lansări de carte la Clubul parlamentarilor României, iar apoi au făcut un pelerinaj la Suceava, vizitând bisericile și mănăstirile din județ.

De exemplu, la parohia Vîrșeț, părintele paroh și lucrătorii bibliotecii Șaguna au rămas impresionați, când le-am adus cărți bisericești de valoare. Ei și-au exprimat recunoștința că mai este un partid în țară, România Mare, care are grijă de ei. La fiecare întoarcere acasă după aceste vizite de suflet, am cerut prin adrese, sesizări implicarea autorităților statului român în problematica românilor vitregiți de soartă. Din păcate, cele mai multe dintre cererile lor au rămas fără răspuns. S-a rezolvat ceva numai în privința românilor din Banatul sârbesc, mai cu seamă a celor din Valea Timocului, care nu aveau dreptul la limba română în școală și în biserică. Îmi stăruie și acum în memorie cum se plângeau: "Noi nu avem dreptul nici la naștere, nici la moarte să plângem în limba română". După audiența ce-a avut-o delegația noastră la ambasadorul, pe vremea aceea, în Serbia, domnul Ștefan Glăvan, precum și la Ministerul Minorităților Naționale, lucrurile s-au mai îndreptat: a fost emisă o lege prin care li s-a acordat în sfârșit acest drept.

În ce-i privește pe românii din Cadrilater, treburile stau trist de tot. Președinte de onoare al Asociației Vlahilor din Bulgaria, Ivan Alexandrov, ne-a însoțit pe noi, membrii delegației române din partea P.R.M., prin nenumărate localități în care, minune mare, populația era covârșitor românească. Problemele lor țin de chestiuni de limbă, istorie, iar în aspect cultural se cer fonduri pentru organizarea unor festivaluri de cântec și dans românesc. Dacă observăm, doleanțele lor nu sunt cine știe ce mari, dar iată că nu găsesc nici un ecou în țara-mamă. Și când te gândești că inima reginei Maria se află într-o biserică din Balcic.

De exemplu, pentru românii din Bulgaria problema unui Centru Cultural Român la Vidin se discută de peste zece ani de zile, dar nu s-a mișcat nimic din loc. Un atare centru ar rezolva mai lesne cererile românilor din Bulgaria: subvenționarea revistei "Timpul", o bibliotecă cu carte românească, o sală de lectură, o mică sală de spectacole, clase pentru studierea limbii române, cercuri de pictură, muzică, artă dramatică. Acest viitor Centru Cultural Român poate deveni o filială sau subdiviziune a Institutului Cultural din București, prin care s-ar putea realiza finanțarea și controlul asupra banilor investiți.

Delegația noastră spre Nordul Bucovinei, în periplul său, a trecut prin mai multe peripeții, din cauza unor restricții impuse de ucraineni. Numai noi știm cât de greu ne-a fost până am reușit să trecem cu mii de cărți hotarele.

Trebuie de menționat că ucrainenii se comportă obraznic, sfidător, mai ales după semnarea Tratatului româno-ucrainean din 1997. Se cere de accentuat că și în Ucrania, mai cu seamă actuale raioane Hliboca, Storojineț, Noua-Suliță, regiunea Transcarpatică (Maramureșul istoric), Ținutul Herța sunt populate compact de români.

Ultima informație de dată recentă pe care o deținem din teritoriu este: la Cernăuți s-a elaborat un plan diabolic de lichidare a actualului raion Herța (în care peste 90% sunt români), prin comasara cu raionul Noua-Suliță (în care majoritatea sunt la fel români, dar în documentele de după 1940 sunt numiți moldoveni). Așadar, e clar cu ochiul liber că dintr-o singură etnie română, în Nordul Bucovinei se fac două, din "mila" oficialităților, astăzi, cică, portocalii, astfel urmărindu-se diluarea procentului românesc în zonă. De ce se recurge la o asemenea tactică? E clar ca bună ziua: pentru a nu avea acces și românii la organele legislative locale și parlamentare, organizându-se o singură circumscripție electorală. Prin asemenea jonglerii politice s-a reușit eliminarea unicului deputat de etnie română, Ion Popescu, la ultimele alegeri parlamentare.

Referitor la Republica Moldova, călătoriile efectuate au fost mai prielnice, în sensul că am avut mai puține dificultăți în zona de graniță. Pot spune cu toată tăria că întâlnirile cu oamenii la Uniunea Scriitorilor, la Casa Limbii Române, la Centrul Internațional Eminescu, la bibliotecile "Lucian Blaga", "Onisifor Ghibu", "Transilvania" au fost pline de empatie și înțelegere. Dar delegațiile noastre nu s-au oprit numai la Chișinău, ci și în alte orașe mari: Bălți, Cahul, Strășeni, Orhei, Soroca, în multe centre raionale și localități rurale, ba chiar și în Transnistria.

Iar în ultima perioadă, la 6 martie 2005, prin misiunea OSCE doi deputați, domnul Dumitru Avram și subsemanta, precum și însoțitoarea noastră din partea locului, doamna L. Bardari, am fost la patru secții de votare din zona transnistreană în calitate de observatori. Și iarăși, spre bucuria tuturor românilor, și la Căușeni, și la Hagimus, și la Palanca populația majoritară era românească.

În funcție de resursele financiare ale P.R.M., în vizitele noastre în Basarabia, una dintre care a fost onorată și cu prezența Președintelui Partidului România Mare, C.V. Tudor, rezultatele au fost pe față. În primul rând, entuziasmul românilor lipsiți de țară că nu sunt uitați de frații lor, în al doilea rând - donațiile de mii și mii de cărți, rechizite școlare, îmbrăcăminte, încălțăminte. Dar, mai mult ca orice, comunicarea interumană și speranța că vom fi cândva împreună pentru totdeauna.

Pentru o simplă comparație, cam în aceleași perioade de timp, 1996-2004, au avut loc un șir de vizite oficiale ale delegațiilor parlamentare și ale reprezentanților comisiilor guvernamentale, 10 din partea Chișinăului și 6 din partea României (Bucureștiului), inclusiv vizite ale șefilor de stat de pe ambele maluri ale Prutului. Ei, și care e rezultatul? Am putea spune că e nul, relațiile dintre România și Republica Moldova fiind destul de reci.

În calitatea mea de președinte al Departamentului pentru românii de pretutindeni din cadrul P.R.M., consider că, în virtutea convențiilor internaținale, autoritățile oricărui stat, inclusiv ale Statului Român, care le-a semnat, sunt obligate să contribuie prin toate mijloacele, întru păstrarea culturii și identității naționale ale semenilor lor.

Se cere constituirea unei echipe de specialiști din toate domeniile: politicieni, juriști, istorici, economiști, agricultori, care să elaboreze un program strategic plurivalent de perspectivă.

Știm cu toții, de exemplu, de cât "patriotizm" au dat dovadă toate partidele parlamentare la Moțiunea "Basarabia și Bucovina", propusă de P.R.M. Au respins-o fără să le pese că în felul acesta prelungesc pentru ani înainte suferința românilor din Basarabia și Nordul Bucovinei. Știm, de asemenea, că numai P.R.M. organizează în fiecare an seminare, simpozioane închinate Basarabiei și Bucovinei cu ocazia Unirii din 1918.

Dar să ne întoarcem la acel plan strategic despre care am pomenit mai sus. Cum l-aș vedea, în linii mari:

  1. În plan politic: denunțarea pactului Ribbentrop-Molotov, după modelul propus de Țările Baltice la 9 mai 2005 la Moscova, care ar permite României un spațiu mai liber de acțiune.
  2. În plan economic: unificarea sistemului energetic, schimbarea ecartamentului căilor ferate și introducerea leului greu și pe teritoriul Republicii Moldova, intensificarea porcesului formării firmelor mixte moldo-române și constrângerea, împuținarea firmelor ruso-ucrainene.
  3. În plan social: soluționarea tuturor problemelor de acordare și redobândire a cetățeniei române, fără procedurile umilitoare și de ordin financiar actuale; mărirea, iar nu scăderea numărului de burse pentru liceeni, studenți, doctoranzi.
  4. În plan cultural: sprijinirea presei, lucru de vitală importanță, deoarece anume cu ajutorul presei, deoarece anume scriitorii, ziariștii au inițiat, prin cuvântul scris, mișcarea de eliberare din Basarabia, ridicând populația să lupte pentru drepturile și idealurile sale naționale. An de an presa din Basarabia și Nordul Bucovinei a fost subvenționată, deși parțial, pe când de un an de zile s-a întrerupt orice direcționare a fondurilor spre redacții și edituri. Paradoxal e că în Parlamentul României se votează mereu pentru aceste fonduri cu destinația Republica Moldova, Ucraina, Serbia, Bulgaria, dar Guvernul nu ține cont de votul unanim al parlamentarilor și nu onorează cu nici o lețcaie publicațiile care mai mențin suflul românesc în zonele ocupate și semiocupate. Enumerăm ziarele și revistele de orientare românească: "Literatura și Arta", "Limba Română", "Glasul Națiunii", "Florile Dalbe", "Noi" din Basarabia; "Plai Românesc", "Arcașul" din Cernăuți, "Tibiscus" din Serbia și "Timpul" din Bulgaria.

Ca deputat am făcut de mai multe ori adresări către Guvern, la care ni s-a răspuns că e oportună finanțarea, dar până în prezent nu s-a rezolvat nimic, vedeți și dumneavoastră, pe-acolo de jumătate de an se tot fac restructurări.

Aș propune ca fiecare ziar și revisă românească de largă cuprindere din România să aibă în mod obligatoriu câte un corespondent special în teritoriile românești ultragiate (spre exemplu, în Republica Moldoba se află circa 800 de corespondenți ruși, iar corespondenții români din țară sunt doar câțiva).

Teatrele, galeriile de artă, filarmonicile, deși au o oarecare deschidere - această activitate trebuie reglementată, permanentizată și nu doar operată de la festival la festival. Scriitorii, cei mai nedreptățiți slujitori ai frumosului, până în prezent nu au o susținere financiară adecvată pentru tipărirea cărților originale. De asemenea, condițiile lor de trai și de pensionare sunt lăsate în voia soartei, Uniunile Scriitorilor de la București și de la Chișinău asumându-și obligația doar a unui sicriu de lemn nevopsit pentru membrii săi, la decesul survenit, deseori, înainte de vreme, din cauza mizeriei, sărăciei, decepției, lipsei unui contact omenesc cu frații de suflet și de sânge.

Cât privește Diaspora, prin mijlocirea doamnei Smaranda Ionescu, s-au stabilita relații de cunoaștere și apropiere cu românii din comunitățile românești de pe mapamond, în special cu cei din Franța, Belgia, Olanda, Germania și Mexic. Dintre referenții Departamentului pentru românii de pretutindeni s-au impus prin activitatea lor prodigioasă domnul Nicolae Leonăchescu, domnul Dumitru Bălăeț, doamna Mitzura Arghezi, domnul George Moisescu, domnișoara Angela Ghenciu.

În concluzie, nu e într-atât de periculoasă reticența cancelariilor străine vizavi de necesitatea reîntregirii neamului românesc. Periculoasă este, însă, indiferența societății românești. Vă asigur că, mizând pe forța din țară, vom izbândi și vom fi unde ne e locul, adică în rândul națiunilor creștine și civilizate.

  Claudius Mihail Zaharia - comentarii negative cu privire la Ordonanța Guvernului nr.562/2004;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

În declarația mea de astăzi aș dori să observ în fața dumneavoastră, în fața plenului Camerei Deputaților, o acțiune a fostului Guvern care mi se pare cel puțin ciudată.

În data de 9 decembrie 2004, fostul Guvern P.S.D. a emis un pachet de ordonanțe care prevedeau ca statul să repartizeze o serie de apartamente de serviciu pentru Serviciul Român de Informații, Serviciul de Pază și protecție și Serviciul de Telecomunicații Speciale, la niște prețuri mai mult decât derizorii. Este vorba aici de Ordonanța Guvernului nr. 562/2004 privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu.

Dat fiind conținutul imprecis al respectivei legi, care vorbește de "condiții minimale", care sunt lăsate a fi interpretate la latitudinea respectivelor servicii, bineînțeles că mai marii acestor servicii nu au putut da cu piciorul unei asemenea șanse și au cumpărat apartamente de sute de metri pătrați, la prețuri de ANL.

În continuare aș dori să enumăr câteva situații care pot fi invocate pentru procurarea acestor apartamente. Existau așadar mai multe variante: în primul rând, se poate vinde un apartament care este deja în proprietatea personală propriilor copii, și rămâi în stradă, deci nu există "condiții minimale" de supraviețuire. În al doilea rând, se pot deține spații de locuit în alte localități decât cea în care îți desfășori îndatoririle de serviciu, care pot avea orice valoare, suprafață și fără să conteze din ce fonduri sunt procurate; de aici rezultă că nu ai "condiții minimale de trai" și cel mai bine ar fi să îți procuri un apartament de serviciu, sau, în al treilea rând, și cel mai simplu, indiferent dacă ai sau nu un apartament sau casă de locuit se poate invoca foarte ușor "laitmotivul" acestei legi, și anume "spațiul de care dispui este subminimal", iar statul este obligat să îți pună la dispoziție o locuință de serviciu care poate fi cumpărată, așa cum am spus și mai devreme, la prețuri ca pentru tineri căsătoriți.

Dar pentru că Ministerul Justiției a observat această situație, țin să apreciez reacția doamnei ministru Monica Macovei, pentru măsura de a abroga acestă aberantă lege și nu pot să trec cu vederea peste faptul că Ministerul Justiției a cerut Ministerului Finanțelor Publice anularea acestor contracte încheiate abuziv.

  Dumitru Avram - declarație politică intitulată Pentru un responsabil de înlăturare a inundațiilor și a altor catastrofe naturale;

Domnul Dumitru Avram:

"Pentru un responsabil de înlăturare a inundațiilor și a altor catastrofe naturale"

S-au estimat la 500 de milioane de dolari costurile efectelor inundaților și al alunecărilor de teren ce au afectat, în ultima perioadă, întinse zone ale României. Mergînd în același ritm al nepăsării și al inconștienței, putem ajunge la situații de-a dreptul halucinante. Partidul Popular România Mare propune un plan pentru înlăturarea cauzelor inundațiilor din România, vizând lucrări de amenajări, sistematizări și îndiguiri care să facă irepetabile nenorocirile de astăzi.

Ce s-a ales de acel fost Program național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier și pentru protecția mediului, prevăzut și transpus în practică pe parcursul a 35 de ani (1976-2010), nimeni nu mai știe nimic. Probabil că a fost aruncat la coșul de gunoi, fiind considerat un proiect comunist megaloman, autoritățile post-decembriste recurgând la măsuri pompieristice într-o asemenea problemă capitală.

La noi, în România, în acești ultimi 15 ani au fost alocate fonduri de la buget pentru protecția mediului, dacă nu îndestulătoare, totuși palpabile pentru a stăvili, măcar în parte, efectele dezastruoase ale inundațiilor. Din păcate, astăzi constatăm că banii au cam fost aruncați pe apa sâmbetei.

Oare n-ar trebui să știm cam ce sume au fost cheltuite pentru protecția mediului în ultimul deceniu și jumătate? Justiția trebuie să-și facă datoria, fără părtinire, până la capăt, trăgându-i la răspundere pe toți cei ce-au înlocuit digurile cu vilele personale, regularizarea cursurilor de ape cu acele cochete căi de acces spre propriile case de vacanță. Avem nevoie de urgență de un program de amploare care să vizeze toate problemele legate de protecția mediului, refacerea pădurilor, a muntelui, a zonelor colinare, îndiguirea incintelor susceptibile de inundații, amenajarea albiilor acelor rîuri incapabile de debite mari de apă. Se impune sporirea fondurilor destinate unor asemenea lucrări, fiindcă, în cazul în care vom umbla cu cîrpeli, cheltuielile necesare pentru înlăturarea dezastrelor vor fi infinit mai mari. Dacă primul-ministru ar putea să ne spună cam ce sume au cheltuit guvernele post-decembriste pentru ajutarea sinistraților, cred că ne-am înfiora și ne-am trezi din indiferența crasă pe care o manifestăm față de protecția mediului.

Oare cîți dintre devoratorii de păduri știu că pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 2-3 cm este nevoie de mai multe secole, în timp ce pentru distrugerea lui este de ajuns o ploaie zdravănă de două zile ? Cel mai concludent exemplu în această privință ni-l oferă astăzi Nehoiu, care înoată în ape. În această localitate montană a județului Buzău acționau, în perioada interbelică, 28 de gatere de mare capacitate, aparținînd unor societăți străine, care au ras mii de hectare de pădure. Rezultatul îl vedem îngroziți după 70-80 de ani. Pîraie nevinovate ca Siriul, Bîsca și altele, care cu sute de ani în urmă curgeau liniștite printre codrii seculari, s-au răzvrătit acum ca turbate, înecînd multe așezări. Nemaiavînd sprijinul pădurii, care-l fixa locului, muntele, spălat de ape de sus pînă jos, a început s-o ia la vale peste oameni și așezări. În perioada post-decembristă a fost semnat practic actul de deces al silviculturii noastre. Au fost restituite păduri, în loc ca proprietarii să fie despăgubiți bănește sau cu alte terenuri, continuă și azi să se risipească fondul forestier, care este exploatat în mod sălbatic de afaceriști venali și de cohorte de hoți. Se taie de sute de ori mai mult decît se împădurește. Executivul ar trebui să acorde bisericilor și mănăstirilor despăgubiri bănești sau de altă natură, nu păduri, fiindcă ele se vor mistui sub securea altora, și nu pentru nevoile lăcașurilor de cult. La noi, exploatarea pădurilor nu are la bază un cadru legislativ stabil și adecvat problemelor de mediu. Jaful la care s-a ajuns în unele ocoale silvice din județele Brașov, Covasna, Harghita, Prahova, ca și în altele din Moldova este de-a dreptul alarmant. Regia Națională a Pădurilor scoate la licitație parchetele aflate în perimetre ușor accesibile, pentru a încheia afaceri cît mai repede, lăsînd să putrezească lemnul în zone forestiere lipsite de căi de acces. Pe de altă parte, politica salarială a regiei, care înghite 45-50 la sută din cheltuielile de exploatare, nu-i permite să realizeze lucrări de amploare de întreținere și refacere a pădurilor.

În Germania și în alte țări occidentale nu se taie un copac, nu pătrunde un singur hoț în păduri, legea forestieră fiind, așa cum spuneam, nemaipomenit de drastică. Acolo, pădurea este un bun național, care asigură viața întregii națiuni, și nu confortul indecent al unora. Dacă nu vom ajunge și noi la o asemenea concepție și vom continua să masacrăm pădurea, mînați de greutățile vieții ori de lăcomia fără de margini după aur, vom muri înecați de inundații catastrofale sau otrăviți de bioxid de carbon, inamicul numărul unu al planetei, cu mult mai distrugător decît bomba atomică. În clipa din urmă, va trebuie să înțelegem și să ne integrăm comandamentelor potrivit cărora pădurile de pe Terra nu mai sînt un bun național, ci unul vital, al întregii omeniri.

  Dan Mihai Marian - intervenție politică intitulată Votul francezilor de respingere a Constituției Europene reprezintă o grea lovitură dată proiectului european;

Domnul Dan Mihai Marian:

"Votul francezilor de respingere a Constituției Europene reprezintă o grea lovitură dată proiectului european".

Prin rezultatul obținut în urma referendumului de duminică, Franța, unul dintre membrii fondatori ai arhitecturii europene, devine prima țară din UE care respinge proiectul Constituției Europene. Acesta reprezintă un semnal negativ pentru viitorul construcției europene, construcție în care este inclusă și România.

Gravitatea situației a fost subliniată și în discursurile ținute de reprezentanții autorităților franceze imediat după anunțarea rezultatelor, precum și de alți oficiali europeni. Din nefericire, votul francezilor, exprimat împotriva proiectului Constituției Europene, va amplifica și mai mult tendințele eurosceptice deja tot mai prezente în discuțiile publice și în mass-media din țările membre.

Votul negativ de duminică al francezilor ar putea genera o reacție în lanț, influențând decisiv scrutinul din țări precum Olanda, care votează miercuri în cadrul unui referendum consultativ ale cărui rezultate ar putea să fie tot negative. Departe de interpretările pe care analiștii le dau acestor consultări populare, va trebui să analizăm și noi consecințele acestei situații inedite asupra procesului de aderare a României la UE. La o primă evaluare, din punct de vedere juridic, aceasta nu are consecințe pentru România. Reprezentanții francezilor au parafat Tratatul de aderare în aprilie, iar scrutinul nu anulează acest act. Însă, din punct de vedere politic, nu trebuie să ne mai așteptăm la cadouri din partea Comisiei Europene. Cu siguranță, Raportul de țară care va fi dat publicității de Comisia Europeană în toamna acestui an va fi mult mai exigent decât rapoartele anterioare. Acest lucru va genera o presiune suplimentară asupra activității Cabinetului condus de Călin Popescu Tăriceanu, care va avea nevoie de tot sprijinul nostru politic, precum și de suportul întregii societăți românești pentru a pune în practică cele 11 angajamente a căror neîndeplinire va activa clauza de salvgardare.

Activarea clauzei de salvgardare nu va însemna numai amânarea aderării României la UE cu un an, ci și pierderea unor fonduri comunitare de aproximativ 2 miliarde de euro. Oricum, votul negativ exprimat de francezi pe 29 mai a.c. va avea și consecințe economice, în special în ceea ce privește construcția bugetului UE și alocarea fondurilor de aderare pentru România și Bulgaria. Nu este exclus să ne confruntăm cu o reducere a aportului financiar european pentru implementarea acquis-ului comunitar în cele doua țări candidate. Acest lucru va însemna un efort suplimentar din partea populației din țara noastră. Consider că sprijinul public pentru continuarea procesului de aderare a României la UE este absolut necesar pentru încurajarea pachetului de reforme propus de Guvernul Tăriceanu.

Următoarele patru luni vor fi determinante pentru data la care va intra România în UE. Justiția, afacerile interne și protecția mediului reprezintă principalele domenii în care va trebui să se puncteze decisiv în perioada care urmează. Guvernul României are nevoie în aceste momente de sprijinul întregii societăți pentru a duce la îndeplinire cu succes proiectul european. Aici nu este vorba de o orientare politică sau de alta, ci de interesul național al României.

Întreaga clasă politică românească este datoare să mobilizeze populația în jurul proiectul european al României, iar noi, în Parlament, trebuie să ne unim forțele pentru a promova toată legislația de care are nevoie actualul Cabinet pentru ca țara noastră să adere la UE în 2007.

  Cristian Alexandru Boureanu - declarație politică intitulată România nu își permite întârzieri în privința angajamentelor asumate în fața UE;

Domnul Cristian Alexandru Boureanu:

"România nu își permite întârzieri în privința angajamentelor asumate în fața UE"

Respingerea Constituției Uniunii Europene în Franța nu trebuie interpretată ca un vot de blam adresat Europei și extinderii UE. Reprezintă mai degrabă consecința unei campanii insuficiente de informare a publicului francez. Este adevărat că rezultatul referendumului de duminică va presupune apariția unor probleme în adoptarea Constituției Europene, dar acest fapt nu trebuie să frâneze procesul de integrare. În acest sens, declarațiile principalilor lideri europeni, ulterioare anunțării rezultatelor, reprezintă o garanție că există voință politică în ceea ce privește continuarea ratificării Constituției și a extinderii Uniunii Europene.

Votul poporului francez ne privește în mod direct, ca pe orice stat membru al UE, deoarece semnarea Tratatului de aderare a oficializat relația de parteneriat existentă între țara noastră și comunitatea europeană. Pe de altă parte, nu există o corelare juridică între ratificarea Constituției și procesul de extindere a UE, iar aderarea României și Bulgariei nu poate fi condiționată de ratificarea Constituției Europene.

Ceea ce este mai important e că România se află acum pe ultima sută de metri în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Nu trebuie să ne concentrăm pe sterile discuții interne legate de consecințele referendumului de duminică din Franța. În următoarele luni, în timp ce Uniunea Europeană va căuta o soluție la criza constituțională, România nu poate face nici un pas înapoi, dacă dorim să aderăm la data stabilită. Prioritățile noastre sunt acum îndeplinirea măsurilor ce țin de clauza de salvgardare și respectarea angajamentelor legate de acquis-ul comunitar.

Am reușit în acest an să trecem prima probă de foc, o dată cu avizul conform al Parlamentului European și cu semnarea Tratatului de Aderare la Luxemburg, pe 25 aprilie. Următorul pas va fi în noiembrie, când Comisia Europeană va prezenta raportul de monitorizare care ne va evalua progresele. Nu ne permitem nici un fel de întârzieri în privința angajamentelor asumate în fața Uniunii Europene. Nu ne permitem întârzieri în domenii esențiale, precum justiția, afacerile interne și concurența, pentru că altfel riscăm ca aderarea României să fie amânată cu un an.

Tocmai de aceea, fac un apel către toate forțele politice de a renunța la orice fel de interese de moment și de a sprijini eforturile Guvernului român pe drumul țării noastre către Uniunea Europeană.

  Dumitru Pardău - declarație politică intitulată Realitatea zonei de munte;

Domnul Dumitru Pardău:

"Realitatea zonei de munte"

Sâmbătă 28 mai 2005, domnul Călin Popescu Tăriceanu, primul-ministru al României, a efectuat, împreună cu ministrul agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, o vizită în județul Suceava.

În urma discuțiilor privind problematica județului Suceava, domnul prim-ministru a ales să viziteze orașul Câmpulung Moldovenesc, o micro-fermă zootehnică și o pensiune agro-turistică din comuna Sadova. Această alegere nu a fost făcută întâmplător, ci ca urmare a faptului că municipiul Câmpulung Moldovenesc se confruntă cu mari probleme în ceea ce privește sistemul de încălzire, rețeaua de apă curentă, de canalizare, precum și o întârziere a procesului de racordare la rețeaua de gaze naturale.

Prin această vizită, primul-ministru a arătat o dată în plus că Guvernul pe care îl conduce este primul de după 1989 care a început să acorde importanța cuvenită zonei de munte și dezvoltării rurale.

S-a vizitat o micro-fermă de vaci cu lapte, a discutat cu țăranii din zonă despre modalitatea de finanțare a unei asemenea ferme, despre sprijinul pe care trebuie să-l primească locuitorii din zona de munte în vederea transformării gospodăriei țărănești în micro-ferme care să corespundă cerințelor Uniunii Europene.

Totul pare simplu sau chiar banal, dar în realitate lucrurile sunt mult mai complicate, deoarece țăranii nu dispun de sumele necesare unei asemenea investiții, iar primul-ministu a înțeles această realitate.

Cu toate că domnul deputat Eugen Bejinariu susținea că domnul Gheorghe Flutur nu face nimic pentru județul Suceava, domnul ministru a fost, alături de domnul Popescu Tăriceanu, un partener de dialog primit cu mult interes de locuitorii din zona Câmpulung Moldovenesc.

Dumnealui a confirmat faptul că majoritatea problemelor ridicate de locuitorii zonei se află deja în lucru în cadrul departamentelor Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, adică: Pregătirea unui Program privind sprijinirea producătorilor agricoli pentru achiziționarea de motocultoare, motocositori, tancuri de răcire lapte cu capacitate maximă de 300 litri, grupuri de muls individual, adăpători, garduri electrice; acordarea în acest an a unui sprijin direct al statului pentru producătorii agricoli din zona montană; participarea MAPDR, alături de cei interesați să acceseze fonduri Sapard, conform măsurilor 3.1 și 3.4.

Sunt doar câteva lucruri dintre cele discutate în această vizită, dar de mare importanță pentru viitorul zonei de munte.

Tot în cursul zilei de 28 mai a avut loc o întâlnire a directorului Agenției Sapard și a directorului ANCA cu cei care au dorit informații despre finanțările nerembursabile, și vreau să vă spun că au fost prezenți mai bine de 150 de oameni la această întâlnire.

O a treia problemă despre care a ținut să primească informații domnul prim- ministru a fost situația DN 17. În acest sens, a vizitat organizarea de șantier deschisă în comuna Sadova de către firmele care au obținut contractele de reabilitare a acestui drum pe tronsonul Sadova-limita județului Suceava cu Bistrția-Năsăud. Pentru o verificare mai amănunțită, se va solicita și o informare din partea Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale privind respectarea reală a clauzelor contractuale.

A fost o vizită care a demonstrat că zona de munte și valorificarea potențialului de care dispune este o prioritate pentru MAPDR, pentru Guvernul României.

Ca deputat PNL de Suceava și reprezentat al zonei Câmpulung Moldovenesc-Vatra Dornei, consider că această vizită a fost un pas înainte pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă localitățile și oamenii din zonele de munte.

Cu toate că au mai fost prim-miniștri la Câmpulung Moldovenesc, domnul Călin Popescu Tăriceanu este primul care merge la o micro-fermă, care preia personal problemele cu care se confruntă cei care vor să-și transforme gospodăria țărănescă într-o fermă competitivă.

Practic, acest Guvern demonstrează că a trecut de la etapa simpozioanelor și meselor rotunde cu care PSD-ul cheltuia banii, la fapte, la apropierea de oameni, la realitatea satului românesc.

  Adrian Emanuil Semcu - remarci cu privire la instrumentarea de către justiție a cazului Dinu Patriciu;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Există în viața oricărui partid și momente grave, de cumpănă, de fapt, singurele în care cei care îl alcătuiesc își dau adevărata măsură a solidarității lor și a bunei-credințe.

Recent, prin voința dirijată a procurorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție de a-l reține și ancheta, zeci de ore, în continuu, pe unul dintre fruntașii săi cei mai importanți, Partidului Național Liberal i-a fost dat să traverseze un astfel de moment, crucial- în contextul evoluției vieții noastre politice.

"Cazul Dinu Patriciu" a fost și este o probă de focnu numai pentru justiția din România, care, iată, și-a dovedit, în ultimă instanță, imparțialitatea și profesionalismul!

"Cazul Dinu Patriciu" a fost o probă de foc și pentru P.N.L., care, atât prin vocea liderilor, cât și prin atitudinea manifestată public de către membrii săi, s-a dovedit a fi un partid solidar cu oamenii săi, în respectarea principiilor statului de drept și a valorilor democrației!

Impresionant pentru mine, pentru noi, liberalii prahoveni și pentru P.N.L.- în general- a fost și modul în care au reacționat față de abuzurile făcute de anchetatori și reprezentanții de marcă ai Opoziției, mass-media, societatea civilă, Ambasada S.U.A., reprezentantul Uniunii Europene, cei ai comunității oamenilor de afaceri, cei ai ROMPETROL...

În pofida alăturării sale în timp și spațiu - se pare - atent regizată - de personaje ca Omar Hayssam, Corneliu Iacubov sau Zaher Iskandarani, imaginea și numele lui Dinu Patriciu nu au putut fi "contaminate", așa cum, cu siguranță, unele grupuri de interese și-ar fi dorit-o!

Dinu Patriciu este un om politic și un om de afaceri onest, cult și inteligent, care a dovedit și dovedește respect față de semenii săi, de instituțiile statului și față de lege, care a afirmat, și a demonstrat, în repetate rânduri, că nu are nimic de ascuns!

Niciodată, nici el și nici noi, nu am cerut sistarea cercetărilor!

Ceea ce am cerut și vom cere, însă, este respectarea legii, aplicarea prezumției de nevinovăție și renunțarea la metodele securisto-milițienești nu numai în acest "caz", ci și în toate celelalte în care asupra oricăruia dintre cetățenii României planează suspiciunile organelor de anchetă!

Și le mai cerem anchetatorilor și să își facă temele mult mai conștiincios decât până acum, eventual gândind - dacă sunt capabili - și în perspectivă!

Dinu Patriciu nu a fost și nu este un "pericol social", care să justifice anchetarea sa în stare de detenție! În schimb, este Președintele unui concern care asigură 3% din P.I.B.-ul României, sumă care este suficientă pentru a acoperi un milion de pensii. În ROMPETROL lucrează mii de oameni, care întrețin mii de familii, care plătesc, la rându-le, taxe și impozite din care sunt plătite inclusiv salariile celor care, acționând așa cum au acționat, le pun viitorul în pericol!

Iată de ce, acum, mai mult ca oricând, este momentul ca justiția să acționeze cu profesionalism, pe toate treptele ei, fără influențe politice și fără imixtiuni ale grupurilor de interese economico-financiare, pentru a face lumină, o dată pentru totdeauna, în "Cazul Dinu Patriciu"!

  Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată La vremuri noi, se vor tot ei;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"La vremuri noi, se vor tot ei"

Doresc să am o intervenție în cadrul acestei ședințe, deoarece constat cu stupoare maniera ipocrită și total neprofesionistă în care PSD continuă, prin intermediul parlamentarilor săi și a liderilor de partid, să denigreze, prin practici de manipulare josnice, oamenii Alianței D.A., aflați în prezent la guvernare.

Reprezentanții PSD se plâng că le sunt înlăturați oamenii plasați în urmă cu patru ani în posturile cheie din administrația publică. PSD susține că activitatea sistemului administrativ este supusă intimidărilor politice ale Alianței D.A. PNL-PD.

La aceste acuze, provoc colegii din opoziție să prezinte dovezi, întrucât afirmațiile sunt foarte grave și nu au obiect.

De asemenea, doresc să precizez că înlocuirea unor directori ai unor instituții descentralizate care să cunoască și să creadă în programul de guvernare al Alianței este vitală pentru continuarea funcționării administrației publice locale. Mai mult, aceste înlocuiri se fac în toate cazurile cu respectarea prevederilor legale și sunt sigur că intimidările de care vorbesc liderii PSD sunt reminiscențe ale practicilor oculte la care au recurs aceștia în urmă cu patru ani - celebră a rămas, în acest sens, acțiunea de racolare a primarilor PNL și PD din perioada 2000-2004, recunoscută și la nivel declarativ de unii membri de bază ai PSD, precum Marian Oprișan sau Octavian Cozmâncă.

Mai vreau să adaug și gravele abuzuri în funcție săvârșite de acoliții PSD în unele județe, jongleriile pe bani publici, atribuirile directe către firme "de partid", descoperite acum de către noua administrație, care găsește, cu stupoare, în cadrul instituțiilor descentralizate, un lux exorbitant și află felul nechibzuit în care au fost cheltuiți banii publici de către "valoroșii" oameni ai fostei guvernări.

Doresc să închei această intervenție prin rugămintea către "lansatorii de verdicte" ai PSD de a lăsa actualul Guvern și administrația publică să își facă datoria, să restabilească încrederea cetățenilor români în autoritățile publice și să continue să aplice programul de guvernare pentru care a primit votul în noiembrie 2004. De asemenea, îmi doresc ca acești cetățeni să ne judece peste patru ani, prin actul suprem al votului! Persoanele promovate în funcții de către Alianța D.A. vor ști să răspundă la finalul mandatului pentru ceea ce au facut bine sau rău și nu se vor ascunde după degete, ca actuala opoziție, care nu poate scăpa de sindromul partidului-stat și care trăiește cu speranța "La vremuri noi, tot noi...".

  Valeriu Gheorghe - declarație politică privind respingerea Constituției UE;

Domnul Valeriu Gheorghe:

Declarație politică privind respingerea Constituției UE

Respingerea Constituției UE la referendumul care a avut loc în Franța duminică, a provocat reacții controversate în rândul responsabililor din cele 25 de state membre, care au încercat minimalizarea crizei și au pledat pentru continuarea ratificării textului constituțional în celelalte țări ale UE.

Președintele în exercițiu al UE, Jean-Claude Juncker, susține că "ratificarea Constituției trebuie să continue".

"Franța a votat și a spus nu. Regretăm această alegere făcută de un stat membru care de 50 de ani este unul dintre motoarele esențiale ale construirii viitorului nostru comun", a adăugat el într-o declarație comună cu președinții Comisiei și Parlamentului european, Durao Barroso și Josep Borrell.

"Tratatul nu este mort", a subliniat Juncker excluzând renegocierea textului. El a anunțat că șefii de state și guverne din UE vor dezbate această problemă cu ocazia summit-ului din perioada 16-17 iunie, de la Bruxelles.

Acum 13 ani, Tratatul de la Maastricht a trecut la vot prin Parlamentul European la limită, cu 50,3% față de 49,7%, evitându-se astfel un referendum. Acest vot a însemnat punctul de cotitură în adoptarea monedei unice euro. Toate țările au avut de câștigat datorită monedei unice, pentru că s-au redus costurile tranzacțiilor la nivel european.

Franța este într-o situație dificilă, în ultimii trei ani nu a reușit să respecte deficitul bugetar de 3%, situându-se la valoarea de 4%. Ce are de pierdut Franța?

Francezii au amendat guvernul prin acest vot negativ deoarece consideră că toate investițiile se vor concentra spre est, iar populația din țările care au aderat de curând sau vor intra în Uniune în 2007 vor veni să lucreze în vestul Europei pe salarii mult mai mici.

Aceasta este, pe scurt, lupta francezilor cu guvernul lor.

Francezii s-au simțit folosiți de extinderea Uninunii Europene pentru că Franța este un contributor net, adică dă mai mulți bani la bugetul UE decât primește.

În general, cetățenii europeni nu sunt chemați în mod democratic să-și spună părerea cu privire la politicile UE.

În fapt, UE a funcționat și până acum fără Constituție. Rolul acesteia ar fi de a reduce deficitul democratic, dându-le popoarelor Uniunii o putere mai mare.

Nu prin Constituția Europei se realizează extinderea, ci ea recunoaște procesul și trebuie să-l continue. Prima țară chemată să ratifice procesul de extindere a fost Irlanda și a dat un vot negativ.

Guvernul Raffarin a fost amendat prin acest vot, nu este lupta Franței cu România și Bulgaria. Procesul de extindere este parafat prin Tratatul de la Nisa, iar votul dat duminică de Franța, deși a fost negativ, nu este un vot irevocabil.

  Filip Georgescu - marcarea zilei de 30 mai, cunoscută ca Ziua mondială antifumat;

Domnul Filip Georgescu:

Ziua de 30 mai este cunoscută în toată lumea ca "Ziua mondială antifumat". Este un eveniment deosebit de important, care alătura autoritațile și organizațiile nonguvernamentale în lupta contra acestui flagel care secera milioane de vieți anual în întreaga lume. Anul acesta, manifestarile organizate de autoritățile române pentru sprijinirea luptei mondiale antifumat mi s-au părut mai mult decât nesemnificative. De aceea m-am hotărât sa vin în fața dumneavoastră cu această declarație politică și aș dori, în scurtul timp care-mi este alocat, sa vă prezint principalele efecte nocive cauzate de acest viciu.

Despre nocivitatea fumatului s-au scris foarte multe tratate și s-au ținut multe conferințe la nivel mondial. Aș dori să va supun atenției doar câteva dintre efectele nocive cele mai importante pe care le provoacă fumatul:

  • fumul de țigară conține 4000 de substanțe nocive, dintre care peste 40 sunt cancerigene; la câteva secunde după primul fum, substanțele cancerigene intră în plămâni, iar după câteva minute ritmul inimii și tensiunea cresc, laringele și ochii se irita și monoxidul de carbon intră în sânge;
  • peste 80% din cazurile de cancer pulmonar apar la fumători, al căror risc de a face această boală este de 10 ori mai crescut decât la nefumători;
  • riscul de a face infarct miocardic este dublu pentru cei care fumează;
  • copiii născuți din părinți fumători sunt mai predispuși să facă pneumonie sau bronșită în primul an de viată;
  • cei care sunt căsătoriți cu o persoană fumătoare sunt de 4 ori mai predispuși să moară de cancer pulmonar, datorită fumatului pasiv;
  • fumatul favorizează apariția cancerului de buze, limbă, laringe, esofag, vezică, stomac;
  • o țigară arde în medie 12 minute, timp în care poluează mediul înconjurător, obligându-i pe cei din jur să "fumeze" pasiv;
  • fiecare tigară fumată vă scurtează viața cu 14 minute și jumătate;
  • riscul de a avea un atac de inimă este de 250 de ori mai mare dacă fumezi;
  • riscul de a te expune la emfizem pulmonar este de 80 de ori mai mare dacă fumezi;
  • fumatul cauzează o respirație neplacută, îngălbenește dantura, îngrașă părul, îmbâcsește hainele, lasă pete galbene pe degete și buze, grăbește apariția ridurilor, scade rezistența la răceală și gripă;
  • o persoană care fumează timp de un an un pachet de țigări pe zi va avea un litru de gudron depozitat în plămâni.

În calitatea mea de deputat, și mai ales ca fost Director General al Regiei Nationale a Pădurilor "ROMSILVA", am militat întotdeauna pentru o viață curată, echilibrată, fără excese și în deplin acord cu natura. Mi-aș dori foarte mult ca apelul meu de la această înaltă tribună să nu rămâna fără rezultate, iar lupta comună a iubitorilor de natură și sănătate sa fie încununată de succes.

  Grigore Crăciunescu - prezentarea pe scurt a modificărilor pe care Ministerul Justiției dorește să le efectueze în legislația în domeniu;

Domnul Grigore Crăciunescu:

Asistăm în ultima perioadă la o luptă surdă între Guvernul României și corpul magistraților, pe fondul unor modificări pe care Ministerul Justiției dorește să le efectueze în legislația din domeniu. Este bine știut că guvernarea actuală nu dorește să aibă ingerințe în desfășurarea actului de justiție și că respectă inamovibilitatea judecătorilor și independența procurorilor. Constatând însă că lupta împotriva corupției și a crimei organizate nu dă rezultatele scontate este nevoită să intervină, prin mecanisme legale care să permită o mai mare eficență a justiției în acest domeniu.

Este bine cunoscut că responsabilitatea în ceea ce privește aderarea României la U.E. la 1 ianuarie 2007 revine guvernării actuale și, ca atare, aceasta trebuie să ia măsurile necesare, în conformitate cu Constituția țării, astfel încât să nu ni se impună clauza de salgvardare, ceea ce ar duce la amânarea intrării țării noastre în U.E. în 2008. Schimbarea modului de numire în funcții de conducere a judecătorilor și a procurorilor la toate nivelele nu poate să fie decât benefică, întrucât ar dispărea influența politică în numire, locul acesteia fiind luat de competență, cu atât mai mult cu cât aceste concursuri vor fi organizate de Consiliul Superior al Magistraturii, ceea ce va garanta neimplicarea politicului. Limitarea funcției de conducere la două mandate a câte 3 ani, cu repetarea examenului după primii trei ani, nu va face decât să impună o cât mai mare atenție în ceea ce privește modul de abordare a problemelor profesionale, cât și de management în conducere. Mai mult, limitarea la o perioada de conducere de șase ani are rolul de a nu fi șef pe viață, și a avea o atitudine dictatorială cu subalternii și colegii. Mai mult, scoaterea prin lege a dreptului de înscriere la concurs fără acordul șefului ierarhic va determina mai mulți judecători și procurori tineri competenți să se înscrie la examenele de promovare, fără teama de a fi supuși unor presiuni din partea șefilor direcți.

Guvernul dorește, de asemenea, ca activitatea șefilor de Judecătorii și Parchete să fie evaluate după niște criterii obiective, stabilite de C.S.M., și, în cazul în care rezultatele nu sunt corespunzătoare, respectiva persoană să răspundă cu funcția. Toate aceste modificări propuse nu iau nimic din prerogativele C.S.M., dar vor conștientiza mai mult pe acei magistrați care se consideră stat în stat și vom avea mai puține situații când pe același caz se dau soluții diametral opuse, fără ca să se explice și să motiveze decizia în cauză.

Ca urmare a celor menționate mai sus, sper ca politicienii să fie conștienți de responsabilitatea care le revine și să fie de acord cu propunerile venite din partea Ministerului Justiției, astfel ca începând cu 1 ianuarie 2007 să fim și noi, românii, cetățeni ai Uniunii Europene.

  Rareș Șerban Mănescu - prezentarea câtorva inițiative ale Ministerului Educației și Cercetării de relansare a învățământului preșcolar;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Printr-o inițiativă a Ministerul Educațieiși Cercetării va fi lansat un program de reformă a învățământului preșcolar ce va fi finanțat printr-un împrumut în valoare de 43 de milioane de euro de la Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE).

Salutăm decizia ministerului care negociază termenii împrumutului și lucrează la proiectul de reformă ce va viza reabilitarea clădirilor grădinițelor, dotarea cu mobilier și material didactic, schimbarea programei educaționale, pregătirea personalului educator, dar și o componentă de suport pentru copiii cu probleme speciale - deficiențe de gândire, de vorbire, de dezvoltare motrică - și părinții acestora.

Sperăm cu toții că programul va primi finanțarea externă de care învățământul preșcolar are atâta nevoie.

Totodată, ministerul a decis realocarea pentru învățământul preșcolar a 1,5 milioane de euro din bugetul de stat pe 2005, aceste fonduri urmând să fie folosite în programele de pregatire a educatoarelor și pentru dotarea cu material didactic și de evaluare a capacităților fizice și psihice ale copiilor.

Având în vedere că după 1989 acest segment al învățământului românesc a fost ignorat aproape total, poate că a venit momentul să ne îndreptăm atenția spre copii, căci ei sunt viitorul țării. Pe de altă parte, daca investiția în copii este timpurie, remedierea deficiențelor de cunoaștere și comportamentale dă rezultate mai bune și ajută la reducerea pe viitor a ratei repetenției și a abandonului școlar, lucru arătat de nenumărate studii.

Un lucru este clar, învățământul românesc trebuie scos din izolarea în care s-a aflat în ultimii ani și compatibilizat cu standardele europene.

Suntem siguri că demersurile Ministerului Educațieiși Cercetării vor avea un final favorabil, iar rezultatele ce vor fi demonstrate în timp vor fi pe măsura așteptărilor!

  Costache Mircea - declarație politică intitulată: Un deputat la Curtea Regelui <<Umilință>>;

Domnul Costache Mircea:

Un deputat la Curtea Regelui "Umilință"

Oriunde mergi, unde te întorci, nu auzi decât vorbe veninoase, sudalme, jigniri și atacuri dure la adresa parlamentarilor. A tuturor senatorilor și deputaților, fără excepție. Dacă stai la rând să-ți plătești taxele ori la ghișeu să-ți plătești lumina, pretutindeni te întâmpină folclorul preferat al cetățeanului "bine informat" de la televizor ori din ziare, care știu că am Mercedes deși, de la Camera Derutaților, am primi Dacia Nova, că aș avea vile, palate și conturi grase, colecții de artă și alte mofturi. Nu auzi pe nimeni să-i urască pe Patriciu de la Petromidia, ori pe Hayssam de la IFET Nehoiu, pe Iskandarani, prințul Banatului, pe Taher de la Marriott, ori pe Hrebenciuc de peste tot... De vină pentru dezastrul țării probabil că sunt eu, deși nu am nici averi, nici mașină și stau la bloc. Eu primesc zilnic, din partea trecătorilor grăbiți, palmele cele mai grele. Așa îmi trebuie dacă mi-a intrat în cap ideea fixă că eu trebuie să am un comportament exemplar, să respect legile, să nu mă las atras de miracolul banilor și al huzurului. Toți dau cu noroi și mă urăsc de moarte, fără să se îndoiască măcar o clipă că nu aș fi hoț, devalizator al economiei, corupt sau traficant de influență. Zadarnic trudesc cinstit, zi și noapte, pentru adevăr și dreptate în viața țării mele, pentru binele public al compatrioților. Nimeni nu vrea să audă că mai există și oameni cinstiți, caractere ferme, rezistente la bolile veacului de mocirlă în care ne consumăm zilele date de Dumnezeu. După ani și ani de suferințe, de renunțări, de eforturi, de judecăți cinice și imprecații nemeritate, mă încumet să rămân neclintit, deși sfâșiat de frământări și de neputință. Trec pe lângă mine balaoacheși în "gipane", stropindu-mă în bătaie de joc, trec gulerații, dar și dezmoșteniții, care mă înjură, fără să știe ce fel de parlamentar sunt eu. Nimeni nu mai pare dispus să-mi acorde nici o șansă. Ei decretează cu năduf: "toți sunt la fel", "nu mai cred pe nimeni", "toți fură", "toți se îmbuibă", "toți ne-au sărăcit", "toți ne mint", "am văzut eu la televizor..."

Drept pentru care, fiindcă nu fusesem destul de umilit în fiecare zi de lăcomia maladivă a unora și de buimăceala intoxicărilor mediatice ale altora, a mai venit și fabrica de otravă și de fum a tuciuriului Valentin Nicolau, așa-zisul președinte - director general al SRTV, care încasează 107 milioane pe lună, deși legea îi permite numai jumătate, care îmi dă lovitura de grație. Echipa trimisă de el la Camera Deputaților, în preajma Paștelui, cu lecția diversiunii și manipulării bine învățată, m-a întrebat unde merg să petrec sărbătorile pascale: în Azore, în Hawai sau în Creta. Le-am spus cinstit că de mulți ani nu am concedii nici în țară, darămite în străinătate, că nu am devalizat eu economia națională. Le-am mai spus că după 5 ore de dezbateri în plen plec la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, unde urmează alte 4-5 ore de audieri ale piloților de la Tarom aflați în grevă, și ale liderilor Sindicatului "Nicolae Malaxa" de la Uzinele Republica, care se confruntă cu o situație explozibilă. Seara, la Telejurnal, românii au putut vedea câtă dreptate au să-i înjure pe toți parlamentarii, dar mai ales pe mine. Înregistrarea fusese trucată cu mare măiestrie. În timp ce eu spuneam că după dezbaterile în plen merg la comisie, unde avem o ordine de zi încărcată, telespectatorilor li se arăta sala de ședințe a comisiei, goală, filmată, cu siguranță, într-o altă zi, din moment ce în ziua respectivă casetele audio înregistrate la audieri și stenogramele stau mărturie că în acea sală, în acea zi membrii Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, deci și eu, au lucrat intens.

Gheara neagră a barbarizării societății românești stă în spatele televiziunilor și a ziarelor alimentate cu bani negri din afaceri mafiote, cu patrimoniul public. Mark Twain titra una din cărțile sale "Un yankeu la Curtea Regelui Arthur", iar eu mă simt, stimați domni, un deputat român la curtea regelui "Umilință".

  Relu Fenechiu - comentarea unor declarații făcute de Mircea Geoană, președintele PSD, sâmbătă, 28 mai, la Craiova;

Domnul Relu Fenechiu:

"Copiii spun lucruri trăsnite" este o foarte apreciată emisiune la una din televiziunile centrale. "Politicienii spun lucruri trăsnite" nu este o emisiune de televiziune, dar reprezintă o realitate. Sâmbătă, la Craiova, președintele PSD, Mircea Geoană, a spus "lucruri trăsnite". El a asimilat "meciul" Putin-Hodorkovski cu un meci Băsescu-Patriciu. Este adevărat, Dinu Patriciu a avut, la momentul luării unor decizii politice, alte poziții în ceea ce privește alianța dintre PNL și PD și ar fi dorit ca la Cotroceni să candideze un membru PNL, dar după luarea deciziilor politice, le-a recunoscut și le-a respectat.

Nu este greu de ghicit de ce Mircea Geoană a făcut această paralelă. Are foarte multe motive. Sau încearcă să împuște mai mulți iepuri dintr-un foc.

  1. A încercat să intre în atenția presei cu o astfel de declarație. Deci este o chestiune de imagine.
  2. Încearcă să acrediteze ideea că există un război în Alianță între PNL și tandemul PD-Traian Băsescu.
  3. Încearcă să acrediteze ideea că Traian Băsescu își depășește prerogativele ce țin de funcția sa și că dirijează activitatea justiției.
  4. Încearcă să acrediteze ideea că reforma în justiție, promovată de ministrul Monica Macovei, nu ar avea alt scop decât acela de a asigura controlul politicului asupra celei de-a treia puteri în stat.

Ce a realizat, de fapt, prin această comparație, domnul Mircea Geoană?

  1. A reușit să capteze atenția mass-media. Vom vedea însă cum vor cataloga analiștii această declarație. Pînă acum, semnalele nu prea sunt favorabile președintelui PSD.
  2. Un prim efect de bumerang. Un război în Alianță nu există și acest lucru rezultă chiar din declarațiile publice făcute de Dinu Patriciu. Dar fostul vicepreședinte al PNL, și nu numai el, a arătat cu degetul spre foștii locatari ai Cotroceniului: Ioan Talpeș și Ion Iliescu. Chiar dacă în acest moment o punere la zid a lui Talpeș și Iliescu ar fi benefică pentru Mircea Geoană, să nu uităm că atacurile celor doi împotriva ROMPETROL și imixtiunile în Justiție sunt de pe vremea cînd erau 100% sub sigla unui PSD pe care Mircea Geoană îl accepta și îl slujea cu abnegație.
  3. Al doilea efect de bumerang: PSD a fost cel ce a controlat și încă mai controlează justiția.

Prin absurd, dacă Mircea Geoană ar avea dreptate, atunci două ar fi consecințele:

  1. Un Băsescu în România egal cu Putin ar însemna spulberarea în foarte scurt timp a unui PSD aflat și așa într-o stare lentă de disoluție.
  2. Un Băsescu care dictează cum trebuie să acționeze Justiția ar însemna un veto din partea Uniunii Europene în ceea ce ne privește. Chiar nu vreau să cred că acest lucru îl urmărește președintele PSD, dar orice este posibil.
  Ovidiu Ioan Silaghi - contraargumente la declarația lui Mircea Geoană privind abuzurile făcute de actuala putere în administrația locală;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Un vechi proverb românesc, "Hoțul strigă: prindeți hoțul!", se potrivește de minune acțiunilor de ultimă oră ale PSD. Am aflat că președintele PSD, Mircea Geoană, a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă, că președintele Uniunii Naționale a Consiliilor Județene din România, Liviu Dragnea, va prezenta la Strasbourg un centralizator cu abuzurile făcute de actuala putere. Tot domnul Geoană a făcut cu această ocazie următoarea declarație: "Este inimaginabil la ce abuzuri și la ce presiuni sunt supuși primarii, și în special cei ai PSD, de actuala coaliție. Am lucrat la un centralizator al abuzurilor, ce va fi dus de către Liviu Dragnea, președintele UNCJ, la Strasbourg. Sunt exemple clare, cu primari ai PSD care au primit și 60 de controale într-o lună".

Cine nu cunoaște realitățile din România de astăzi, ar putea crede că actuala putere ar guverna după rețeta unei dictaturi latino-americane. Este adevărat, despre așa ceva se poate vorbi pentru perioada 2001 - iulie 2004. Stau și mă întreb dacă nu cumva domnul Geoană a uitat din ce partid face parte sau dacă a uitat ce a făcut acest partid, adică PSD, în perioada respectivă. Am să-i reîmprospătez memoria: peste 50% dintre primarii PNL și PD (dar și ai altor partide, ca PNȚCD sau PRM) au fost înregimentați în PSD. Este adevărat, unii, dar nu mulți, au migrat din oportunism. Ceilalți, însă, au făcut acest pas fie din cauza presiunilor PSD, fie au optat pentru partidul de guvernământ pentru că numai în această situație reușeau să primească fondurile necesare și legale pentru comunitatea pe care o coordonau. Îi reamintesc domnului Geoană că primarii care nu aparțineau PSD erau clar discriminați în ceea ce privește fondurile de la buget. Și au mai fost și multe, multe alte activități ale PSD în raport cu primarii altor partide politice, care cu adevărat ar fi trebuit să ajungă la cunoștința - unele chiar au ajuns - oficialilor europeni de la Congresul Puterilor Locale și Regionale de la Strasbourg.

De unde a scos domnul Geoană inimaginabilele abuzuri ale actualei puteri asupra primarilor PSD? În presă nu am văzut semnale despre așa ceva. A, da, despre primari ai PSD din mandatul trecut sau care au fost realeși, este adevărat, am citit că se fac sau s-au făcut unele, nu zeci de controale. Dar toate sunt justificate. Să nu uităm de numeroasele exemple de asfaltări electorale, de numeroasele alte categorii de activități ale acestora care au ocolit legea. Este cumva domnul Geoană împotriva exercitării unui control asupra vreunui primar PSD din vreo localitate lovită de inundații datorită măsurilor defectuoase în domeniu, luate în ultimul timp? Eu cred că nu, deși sunt convins că și astfel de controale sunt trecute la capitolul abuzuri inimaginabile de către președintele PSD.

PS. Pentru că doresc să contribui la bunul mers al adminstrației locale, îi ofer domnului Geoană câteva exemple de abuzuri ale unor aleși locali care ar putea fi reclamate chiar și la instanțe administrative internaționale: vicepreședinții Consiliului Județean Satu Mare: Gheorghe Ciocan și Lăcrămioara Paula Mare, reprezentanți ai PSD sunt și membri ai Autorității Teritoriale de Ordine Publică, funcție remunerată, deci sunt în incompatibilitate. Ministerul Administrației și Internelor și-a exprimat punctul de vedere față de această chestiune, confirmând starea de incompatibilitate.

  Antal Arpad Andras - despre relații interetnice normale;

Domnul Antal Arpad Ándrás:

În ultima perioadă, în viața politică românească se vorbește din ce în ce mai rar despre relațiile interetnice, despre intoleranța etnică. Am putea spune chiar că este un semn bun, un semn de normalitate.

Decenii întregi, comuniștii au cultivat dușmănia dintre români și maghiari, iar cei mai în vârstă mai trăiesc sub imperiul acestei propagande. Am crezut că și la acest capitol tinerii sunt cei ce pot schimba ceva. Din păcate însă, în decurs de mai puțin de 6 luni, în municipiul Sfântul Gheorghe s-au întâmplat două evenimente extrem de grave:

  1. În decembrie anul trecut, cu ocazia amplasării de către autoritățile locale a unei plăcuțe comemorative în memoria unui renumit savant, directoarea Grupului școlar "Constantin Brâncuși" a scos copiii din clase și a organizat un miting de protest încercând să împiedice amplasarea plăcuței comemorative, în timp ce copiii scandau sloganuri antimaghiare. A fost nevoie de intervenția poliției.
  2. În ultimele săptămâni, într-un oraș unde peste 75% din locuitori sunt maghiari, grupuri formate din tineri români au bătut mai mulți copii maghiari pentru simplul motiv că ei vorbeau pe stradă ungurește. Majoritatea acestor tineri români sunt veniți din alte județe și învață la Grupul școlar "Constantin Brâncuși".

Deci, ceea ce este comun la cele două evenimente este faptul că ne conduc la aceeași instituție de învățământ: Grupul școlar "Constantin Brâncuși".

Sunt convins că nu copiii, ci părinții și profesorii lor sunt principalii vinovați. Este evident faptul că în această instituție copiii sunt educați să urască, să respingă, să lovească. De aceea, cer Ministerului Educației și Cercetării să ancheteze cazul și să ia măsuri împotriva celor care folosesc copiii pentru realizarea unor scopuri politice. Sper că aceste evenimente reprezintă doar excepții și nu regula.

Stimați colegi,

Un exemplu de conviețuire este relația mea cu mulți tineri români din Ardeal: când ne întâlnim vorbim fiecare în limba celuilalt. Ca semn de respect. Cu atât mai mult cu cât ștergerea granițelor prin integrarea în U.E. va duce spre o consolidare a identităților regionale, deci va conta mai mult faptul că suntem ardeleni de faptul că suntem români sau maghiari.

  Victor Sanda - declarație cu titlul În lipsa unei strategii coerente, premierul Tăriceanu recurge la cârpeli pentru acoperirea deficitului la fondul de sănătate;

Domnul Victor Sanda:

Declarația mea politică se intitulează "În lipsa unei strategii coerente, premierul Tăriceanu recurge la cârpeli pentru acoperirea deficitului la fondul de sănătate."

De la instalarea Cabinetului Tăriceanu, sistemul de sănătate din România, trecut sub patronajul domnului ministru Cinteză, suferă criză după criză, mai rău ca un bolnav cardiac.

Ceea ce este frapant este că nici unul din factorii responsibili din domeniu nu se gândește să resusciteze sistemul, lăsându-i pe alții să arunce pe piață soluții care nu pot fi catalogate decât cârpeli de moment. Așa se face că premierul Tăriceanu a ajuns să invoce varianta, chipurile salvatoare, de a impune plata contribuției la fondul de sănătate și categoriilor de pensionari și beneficiarilor de venit minim garantat, pentru acoperirea deficitului creat la fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Varianta Tăriceanu nu numai că nu acoperă nici pe jumătate din necesar, dar nici nu va readuce sistemul din sănătate la viață. Chiar premierul a recunoscut, în momentul lansării acestei soluții disperate, că oricâți bani s-ar aloca sănătății, gestionarea lor va fi tot catastrofală.

Totuși, nu faptul că primul ministru încearcă să rezolve problema sănătății ne deranjează, ci modul în care înțelege să o facă, ciupind de ici, de acolo, pentru a umple sacul.

Nu l-am auzit, însă, pe primul ministru cerându-i AVAS-ului, pentru această cauză, să urgenteze recuperarea datoriilor la fondul de sănătate de la agenții economici. Aflăm din presă că din cele 24.000 de miliarde lei s-au recuperat doar 1500 miliarde lei. Suma este ridicolă dacă ne amintim de vehemența din campania electorală a domnului Tăriceanu și a colegilor din Alianță, care se băteau cu pumnii în piept că vor recupera dintr-un foc aceste datorii chiar cu riscul de a-i lichida pe rău-platnici.

De asemenea, nu l-am auzit pe primul ministru cerându-i colegului de la Finanțe să renunțe la administrarea fondului de sănătate în favoarea caselor de asigurări de sănătate, deși tot în campania electorală, Alianța DA acuza, la fel de vehement, guvernul P.S.D. că din această cauză sistemul de sănătate nu funcționează la standarde.

Oare liderii Alianței nu gândesc că sănătatea este la fel de prioritară ca și relaxarea fiscală? Am văzut cât de repede, eficient și unitar a acționat Coaliția guvernamentală în privința reducerii impozitului la cota unică de 16% care, practic, a grevat bugetul țării și implicit al sănătății. Într-adevăr, domnului ministru Popescu îi este mai ușor să taie decât să dea.

Mai mult, de la instalarea domnului Cinteză în fruntea Ministerului Sănătății, nu l-am auzit pe primul-ministru cerându-i acestuia o strategie clară, coerentă de revitalizare a sistemului de sănătate.

Ce s-a întâmplat, domnule prim-ministru, cu strategia Alianței DA vizavi de salvarea sănătății românești, atât de mult trâmbițată în campania electorală? Dacă ea nu a existat și nici nu există, ar trebui să vă puneți capetele luminate să o alcătuiască, cât nu e prea târziu și să lăsați soluțiile heirupiste pe planul doi, căci nu vor duce la nimic bun.

  Gheorghe Dragomir - despre echilibrul reflectării realității în presă;

Domnul Gheorghe Dragomir:

Săptămâna trecută, opinia publică românească a răsuflat ușurată la auzirea veștii că ziariștii români sunt liberi și se întorc acasă. Discursul de duminică seara al domnului președinte Traian Băsescu a adus un plus de încredere față de instituțiile statului român, specifice unor asemenea evenimente, a căror imagine a fost până acum foarte șifonată.

Departe de mine gândul de a începe o polemică pe tema anchetei ce se află încă în derulare și al cărei rezultat îl așteptăm într-un raport elaborat de instituțiile autorizate. Nu vreau să discut aici chestiunea implicării unor persoane din România, de orice etnie, naționalitate sau religie ar fi ei, sau chiar a condițiilor plecării ziariștilor în Irak, aspecte ce sper că vor fi lămurite de același raport.

Dar pentru moment, de bucurie, am uitat cu toții că în vestul țării mii de oameni și-au pierdut avuția de o viață, că sistemul sanitar este într-o situație extrem de dificilă (chiar zilele trecute, la Constanța, au existat două scandaluri), că învățământul și cultura sunt încă văzute ca niște rude sărace.

Am câteodată impresia, urmărind mass-media, că trăim într-o țară în care numai răpirile, crimele, violurile reprezintă știri de prima pagină sau demne de prime-time.

Cu două zile înainte de eliberarea jurnaliștilor, la Cannes, tânărul regizor român, Cristi Puiu, câștiga un premiu important pentru cinematografia românească în ignoranța generală a presei românești. Poate nu știm sau nu vrem să ne bucurăm de victoriile noastre (cât de mici ar fi ele) și căutăm numai senzaționalul și aspectele negative.

În același timp, există sute de tineri care sunt olimpici în diverse discipline școlare, sunt absolvenți ai unor universități de prestigiu din străinătate, dar care nu își pot găsi un loc de muncă bine plătit în țară și sunt nevoiți să lucreze peste hotare, acolo unde inteligența este prețuită la adevărata sa valoare.

Mă consider reprezentantul în Parlament al tinerei generații, atât datorită vârstei cât și modului în care gândesc și cred că schimbările politice survenite la sfârșitul anului trecut li se datorează în mare parte, iar noi le datorăm găsirea unor soluții înainte de aderarea României la UE, moment în care vom face parte din piața comună în care forța de muncă bine pregătită reprezintă o valoare inestimabilă.

  Gheorghe Eugen Nicolăescu - considerații asupra actualei situații europene;

Domnul Gheorghe Eugen Nicolăescu:

Asistăm la un eveniment politic când una dintre țările fondatoare ale Europei unite care, în anul 1950, prin discursul ministrului său de externe, Robert Schuman, propunea Germaniei crearea unei federații europene indispensabile pentru menținerea păcii, după 55 de ani respinge Tratatul Constituțional al Uniunii Europene.

Este evident că în fața Uniunii Europene se ivesc probleme deosebite, așa cum puțini s-ar fi așteptat, aceștia fiind numiți eurosceptici.

Refuzul Franței și perspectiva unui vot asemănător în Olanda va impune o nouă abordare politică în cadrul Uniunii Europene.

România se pare că intră într-o conjunctură internațională destul de complicată: votul negativ al francezilor pentru Constituția europeană, alegerile anticipate din Germania nu fac decât să contribuie la poziționări și repoziționări ale statelor membre atât între ele, cât și în relația cu celelalte națiuni, inclusiv cele care au semnat Tratatul de aderare.

Cu toate acestea, este important de spus că toate speculațiile privind oprirea parcursului european al României trebuie să înceteze. Nu trebuie să ne oprim din procesul de finalizare a angajamentelor luate.

Europa este o structură solidă care, acum, după experiența franceză, va privi cu mai multă atenție evoluția României, în care multe dintre lucrurile deja așezate vor suferi unele modificări, ceea ce va presupune eforturi mai mari, reforme mai substanțiale, angajamente îndeplinite la timp și monitorizări foarte exigente.

Acest fapt se traduce printr-un efort mai mare, mai multă muncă și seriozitate din partea noastră pentru a dovedi Europei că merităm pe deplin statutul de membri.

România trebuie să dea dovadă de maturitate politică, să-și vadă de drumul său, indiferent de întâmplările din viața politică a altor națiuni, demonstrând, prin continuarea reformelor și îndeplinirea obligațiilor asumate, că merită să fie acceptată în marea familie europeană.

Suntem într-o perioadă în care numai munca noastră, numai realizările noastre pot fi hotărâtoare în ceea ce privește integrarea la termenul stabilit de 1 ianuarie 2007.

  Viorel Oancea - observații critice legate de abordarea problemei sinistraților;

Domnul Viorel Oancea:

Cu stupoare constatăm că de disperarea unor oameni sinistrați profită alți oameni, transformând distribuția ajutoarelor într-o afacere de succes și mărire a propriilor familii și din drama oamenilor, sursă de capital politic.

Ca urmare a sesizărilor făcute de cetățenii comunei Foeni, greu încercați de calamități, prefectul Ovidiu Drăgănescu a hotărât trimiterea Corpului de Control al Prefecturii să verifice situația de la fața locului.

Acest lucru, se pare, i-a făcut pe unii oameni, care probabil se simțeau cu musca pe căciulă, să ceară disperați ajutorul patronilor lor politici. Cei din urmă, prin port-drapelul lor, fost locuitor al Timișului, actual rezident de Cornu, fără ezitare și fără să cunoască crunta realitate încep să arunce în stânga și în dreapta cu cuvinte grele, uitând că oamenii propuși chiar de P.S.D. pentru funcțiile publice nu s-au putut stăpâni și au băgat mâna până la cot în ajutoarele ajunse în comună, lucru dovedit de controalele efectuate de Corpul de Control al Prefecturii și de Garda Financiară.

Domnii Sârbu și Geoană au ales astfel să sară în apărarea unor impostori fără Dumnezeu, catalogând drept "umiliri" și "ieșiri deplasate" reacțiile imediate ale autorităților județului.

Considerăm acest lucru descalificant pentru doi foști miniștri, care până nu demult reprezentau peste hotare imaginea și interesele României, cei doi demonstrând astfel că acțiunilor lor politice din ultimii ani nu a fost o întâmplare.

Cerem pe această cale autorităților competente, pedepsirea vinovaților, iar celor care urmăresc doar câștigarea capitalului politic, decență și bun simț în comportament și declarații.

  Ion Dumitru - declarație cu titlul Guvernul își face campanie de imagine pe banii SAPARD!;

Domnul Ion Dumitru:

"Guvernul își face campanie de imagine pe banii SAPARD!"

Ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, a găsit o nouă metodă de cheltuire a banilor, caravanele SAPARD! Conform programului inițiat de "baciul" ministerului, peste 2000 de localități vor fi "călcate" de reprezentanții Agenției SAPARD și de cei ai Ministerului Agriculturii. Cu siguranță, nu vor lipsi din caravană nici politrucii.

Cică rostul cheltuirii a peste 600.000 de Euro este acela de a-i informa pe românii proprietari de pământ despre modalitățile de accesare a fondurilor SAPARD. Cam scumpă treaba asta, care miroase clar a campanie de imagine! Rămâne de văzut cum îi va determina specialiștii lui Flutur pe amărâții care practică o agricultură de subzistență să se repeadă la banii SAPARD-ului. Oricum, pentru ei rămân doar un simplu vis. Ne întrebăm de ce pentru cei 600.000 Euro nu a fost găsită o altă întrebuințare. Agricultorul român nu de informații duce lipsă, ci de ajutor concret! Fermierul nostru încă se lovește de birocrație.

Membrii Federației sindicale "Agrostar" plănuiesc să vină la București și să protesteze pe 2 iunie în fața Guvernului. Sindicaliștii din agricultură consideră că cele 14 mii de miliarde lei acordate drept cupoane agricole au secătuit inutil bugetul statului încurajând o agricultură falimentară, în care circa 5 milioane de proprietari lucrează câte un petic de pământ de pe urma căruia abia își duc zilele. Acești bani ar fi trebuit să fie alocați pentru programe de retehnologizare, pentru încurajarea asocierii proprietății în vederea exploatării mai eficiente.

Au existat chiar și situații când bonurile valorice au fost returnate de direcțiile agricole din teritoriu pentru că erau incomplet sau incorect tipărite. Spre exemplu, de la Brăila, au fost returnate 8000 de cupoane, pentru tipărirea cărora se cheltuiseră 200 milioane de lei.

Și câte astfel de situații nu or mai fi existat în țară! Așa că ideea ministrului Flutur de a porni caravanele SAPARD prin țară este un moft bun doar de a cheltui bani.

  Vlad Gabriel Hogea - declarație cu titlul Dictatura nulităților;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

"Dictatura nulităților"

Pe pământ sunt două lucruri omniprezente: hidrogenul și proștii. Nulitățile conduc mai peste tot, iar valorile au devenit neputincioase în fața înfumuraților cu pretenții de elite. Lipsa de caracter și de substanță, probată de cei care ne dirijează destinele, ar trebui, aparent, să ne contrarieze. Dacă ne-am lua după regulile logicii și normalității, firesc ar fi să avem conducători a căror statură morală să constituie un exemplu de verticalitate și competență.

Ce rectitudine să pretinzi, însă, de la niște inși care se târăsc ca melcii pe autostrada bunului-simț? Trebuie reprimată, fără întârziere, mentalitatea care a făcut posibilă asocierea acestor nulități, grupusculul acesta agresiv, apt să-și impună regimul dictatorial asupra majorității morale, care se refugiază în blazare și tăcere culpabilă, făcând pârtie stârpiturilor, impostorilor și lichelelor.

Guvernarea României este vidată de valoare: își impun mediocrele idei și puncte de vedere nu vârfurile, ci loazele generației noastre inegale. Mârlănia se impune asupra bunei-creșteri, iar vulgaritatea ieftină este mai apreciată decât gustul ales. Ce zâmbăreți sunt proștii solemni, care ne controlează destinele, ce cretin este rânjetul superior al gunoaielor parfumate cu apă de colonie, ce hârjoneală mai trag pe la "talk-show""uri nulitățile docte, ale căror sumă și diferență sunt egale cu zero!

Ecranul televizorului se întunecă de rușine la apariția curvelor politice care și-au făcut ideologie din refrenul cântecelor de pahar și program economic din morișca miliardelor furate de la cei "mulți și proști", a căror unică rațiune de a mai fi în viață e slugăreala șmecherilor de la Putere. Tipografii nu mai prididesc să imprime tonele de maculatură mâzgălită cu discursuri demagogice, sloganuri mincinoase și diversiuni otrăvite, prin care bonzii își protejează furtul rămas încă nepedepsit.

Imperiile mediatice le asigură scutul de protecție împotriva necesarei intrări în legalitate. Cârdășia celor murdăriți stă chezășie păstrării intacte a "establishment"-ului din politică și economie. Cât de nulă este existența acestor larve microscopice, a căror strădanie de a se eterniza în istorie prin ceva rămâne idioată ca idee și zadarnică în finalitatea ei! Fierarii meșteresc la nicovala României de azi, tot lovind cu ciocanul într-o națiune cândva independentă, pe care au înroșit-o în foc, spre a o modela, drăcește, mai bine, în admirația unei audiențe lichefiate în Oceanul Planetar. A-i asemăna cu animalele pe acești nedemni lachei ai oligarhiei ar fi o impietate față de blândele și inofensivele necuvântătoare. Nu-i urâm pe saltimbancii Puterii, pe clovnii circului oficial, pe sălbaticii cerberi ai plutocrației.

Cel mult, îi disprețuim, dispreț care vine din imensa greață pe care apropierea lor ne-o provoacă. Tranziția ultimilor ani nu e compusă biochimic din necesara untură de pește, ci dintr-un abject și ucigător concentrat de cucută. Neamul românesc, în loc să guste prudent, cu vârful limbii, din pocalul cu otravă, l-a dat voinicește, din prima, peste cap. În timp ce nulitățile își fortifică dictatura, valorile muribunde visează la Înviere...

  Costel Ovidenie - declarație-avertisment Salariații din CEC se pregătesc de grevă;

Domnul Costel Ovidenie:

Declarație politică: Salariații din CEC se pregătesc de grevă.

Federația sindicatelor din CEC, afiliată la Confederația sindicală Blocul Național Sindical, negociază în aceste zile Contractul colectiv de muncă la nivelul unității și dacă astăzi, 31 mai 2005, nu se ajunge la consens, se va declanșa conflictul de muncă.

Sindicaliștii solicită o majorare a salariilor cu 25% și plăți compensatorii în cazul disponibilizărilor de personal.

CEC are în prezent 9000 de salariați, iar salariul mediu brut este de 6 milioane de lei față de salariul mediu brut pe economie care este de 9 milioane lei.

Neajungerea la un consens va duce cu siguranță la un conflict cu impact la nivel național și, de aceea, solicit factorilor de decizie să analizeze cu mare atenție cererile legitime ale sindicatului pentru ca și salariații din CEC să poată spune după negociere că își pot permite - să trăiască mai bine.

  Valentin Adrian Iliescu - comentariu legat de conducerea Ministerului Economiei și Comerțului;

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Declarația mea politică de astăzi abordează, din păcate, incapacitatea unuia dintre miniștrii actualului Cabinet de a gestiona cu competență și eficiență pârghiile pe care le are, folosind, ca și predecesorul său PSD-ist, doar motivația politică, clientelară, cumetria și nepotismul.

Este vorba de ministrul Economiei și Comerțului Ioan Codruț Sereș care se dovedește, până acum, un demn continuator al politicii fostului partid de guvernământ. Pe de o parte, prin menținerea foștilor "elefanți" ai PSD-ului în pârghii importante de conducere din companiile aflate sub conducerea ministerului și pentru că Partidul Conservator nu s-a decuplat de la interesul comun cu PSD-ul de a gestiona în folosul interesului de grup sau personal contracte și interese de mii de miliarde.

Pe de altă parte, de a-și numi clientela de partid în funcții importante în consiliile de administrație ale unor societăți gestionate total sau parțial de reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului.

Un exemplu elocvent pentru străduința domnului ministru de a desemna cei mai buni reprezentanți ai intereselor statului în conducerea unor companii este recenta schimbare a reprezentanților români în C.A. al Daewoo Mangalia. Astfel, vicepreședinte al consiliului a fost numită Iuliana Dumitru, specialistă în comunicare, care este, de altfel, consiliera ministrului pe această zonă. Pe funcția de vicepreședinte executiv a fost promovat un șef de secție din șantier, care are ca argument de forță calitatea de membru PUR (actualmente P.C.), formațiunea politică a ministrului Sereș. În structura acestui C.A. apare și un jurnalist apropiat partidului din care face parte domnul Sereș, prezentatoarea TV Mona Nicolici, fost candidat la Primăria Sectorului 1 din partea PUR. Și în postura de cenzor a fost plasat un alt consilier al ministrului Sereș, domnul Ioan Pop. Gurile rele din M.E.C. spun că pentru această poziție au contat două calități fundamentale ale respectivului cetățean: "experiența bogată în ceea ce privește economia unui șantier naval, dobândită pe vremea când era mai mare peste alimentația publică de la Baia Mare" și statutul de "posibil viitor socru" al ministrului economiei.

Și, din păcate, exemplele sunt mult mai numeroase și la fel de spumoase. Ca să nu spun păguboase pentru România.

Iată încă un motiv în plus pentru a-i da dreptate Președintelui României care solicita imperios alegeri anticipate. Pentru a scăpa de soluții imorale și de aceste practici menite să ne țină prizonieri ai fostelor structuri și practici PSD-iste.

  Nicolae Bădălău - declarație privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române;

Domnul Nicolae Bădălău:

Declarație politică privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei române

Protestez vehement împotriva deciziei domnului prim-ministru Tăriceanu de a respinge propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Protestul meu este mai mult decât justificat, având în vedere situația foarte gravă cu care se confruntă județul pe care-l reprezint. În anul 2000, în localitățile Ghimpați, Bolintin Vale și Vedea, județul Giurgiu, au fost construite și corespunzător amenajate și dotate, clădiri destinate special angajaților Jandarmeriei Române. Aceste puncte de lucru au fost strategic alese pentru a putea asigura pe întreaga suprafață a județului ordinea necesară. Sume uriașe au fost cheltuite cu această ocazie absolut inutil, deoarece ulterior, toate forțele au fost mutate pe raza reședinței de județ, în municipiul Giurgiu. Astfel, mai mult de 300 de jandarmi asigură liniștea și ordinea publică a unui singur oraș din județ, aceasta fiind asigurată în celelalte localități doar de câte un post al Poliției Române. Soluția propusă de autorități este absolut ridicolă și naivă, dacă se crede în realizabilitatea ei: în momentul apariției unui incident în interiorul județului, echipe ale jandarmeriei se vor deplasa pentru a aplana eventualele conflicte. Este ridicol, deoarece este imposibilă o intervenție rapidă într-un județ extins pe o suprafață de 350 km, în condițiile în care fapte extrem de grave se pot petrece în doar câteva minute.

Rezultatul este ușor de ghicit și foarte îngrijorător: județul giurgiu este vulnerabil oricând în fața criminalității. Mai mult de 200.000 de oameni care trăiesc în mediul rural sunt expuși nenumăratelor pericole, fără ca instituția de drept specializată în menținerea ordinii publice să poată interveni în caz de necesitate. Deoarece finanțarea activității autorității teritoriale de ordine publică se realizează din bugetul județului, și implicit prin contribuția fiecărui locuitor din județul Giurgiu, nu numai cei din mediul urban ar trebui să beneficieze de serviciile acesteia.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât în interiorul județului Giurgiu există o numeroasă comunitate de rromi, cunoscute fiind problemele care apar mereu datorită violenței la care aceștia recurg pentru a-și face simțită prezența. Intervenția Jandarmeriei române este indiscutabil necesară în astfel de cazuri.

În aceste circumstanțe, vin la dumneavoastră cu o simplă întrebare de bun-simț: care este raționamentul acestei schimbări în organizarea Jandarmeriei române, dacă singurele consecințe pe care le putem noi sesiza nu sunt decât negative? Și, mai ales, care este rolul investiției uriașe făcute în anul 2000 în localitățile menționate, dacă în acest moment acolo este stăpân doar vântul?

Un lucru pe care se pare că nu-l înțelegeți, este acela că nu ne putem juca cu siguranța concetățenilor noștri și că legea nu trebuie să fie înlocuită de fărădelege. Prin schimbarea făcută, Județul Giurgiu a devenit unul dintre cele mai nesigure județe din țară.

  Romeo Marius Raicu - declarație legată de credibilitatea ideii europene;

Domnul Romeo-Marius Raicu:

Declarație politică privind rezultatele referendumului din Franța și necesitatea continuării procesului de integrare al României în Uniunea Europeană.

Rezultatele referendumului din Franța nu sunt doar un eșec al actualului cabinet francez. Reprezintă un semnal semnificativ al unei posibile involuții a credibilității ideii europene în rândul cetățenilor unor state membre.

Este îngrijorător faptul că acest semnal vine din partea Franței, cunoscută ca cel mai important promotor al Constituției europene. În mod cert, eșecul referendumului din Franța este un pas înapoi în crearea unei veritabile identități europene.

Însă trebuie să privim cu și mai mare îngrijorare declarațiile făcute de purtătorul de cuvânt la Uniunii Germane Creștin Democrate, domnul Peter Hintze, care este totodată și vicepreședinte al Partidului Popular European.

Trebuie să spunem că stoparea procesului de aderare al României și Bulgariei la Uniunea Europeană, anunțată de parlamentarul european, în condițiile câștigării alegerilor din Germania de către partidul său, nu reprezintă decât un pas semnificativ înapoi în calea consolidării Uniunii Europene.

Europa nu va putea pretinde credibilitate în plan internațional dacă nu își poate asuma și responsabilități. mai mult, orice nerespectare a unor angajamente deja asumate de către Uniunea Europeană este un semnal clar de instabilitate politică în cadrul Uniunii, dar și de fragilitate funcțională și instituțională.

Pozițiile asumate deja în cadrul Uniunii Europene, în sensul exprimării opoziției unor state membre de a acorda subsidii agricole viitoarelor state membre, creează imaginea unei Europe, în cadrul căreia, în privința drepturilor pe care le au, unele state sunt mai egale decât celelalte.

Statele europene și, în special, Germania nu trebuie să uite contribuția semnificativă vitală pe care Statele Unite le-au avut în procesul de reconstrucție a Europei, proces din care România și celelalte state est-europene rămase sub ocupația trupelor și tancurilor sovietice au fost în mod arbitrar și conjunctural excluse din cauza unor aranjamente injuste. Suportul american, concretizat în celebrul plan Marshall, a fost acordat statelor europene, inclusiv Germanei, fără reticente, constrângerea sau impunerea oricărui alt tip de condiții.

Acest model ar trebui să fie urmat acum de aceleași state europene, care au o datorie morală în a sprijini procesul de consolidare în plan economic și democratic a statelor din estul Europei. Pentru că, cel puțin din punct de vedere geopolitic și cultural, România a făcut întotdeauna parte din aceasta.

  Aurel Olărean - apel pentru ajutorarea românilor din Cernăuți, Transcarpatia și regiunea Odessa;

Domnul Aurel Olărean:

"Să-i ajutăm pe românii din regiunea Cernăuți, din Transcarpatia și regiunea Odessa"

Prezenta declarație este adresată colegilor de la PSD, respectiv foștilor parlamentari de Suceava, care au apărut de mai multe ori, cu diferite ocazii, în fața electoratului sucevean cu promisiunea că-i vor ajuta pe frații noștri din regiunea Cernăuți. Acest lucru nu s-a întâmplat însă, cu toate că, după știința mea, Guvernul României, prin Departamentul pentru românii de pretutindeni, a alocat, în legislatura trecută, sume importante de bani și calculatoare pentru elevii de etnie română din regiunea Cernăuți (Ucraina).

Lipsa de transparență a acestui demers care ne-ar fi interesat, desigur, pe toți, în egală măsură, indiferent de culoarea politică, mă împiedică astăzi să vin cu cifre și date foarte exacte în fața dumneavoastră, foștii parlamentari PSD de Suceava ale căror nume, probabil, contează mai puțin, au făcut mai multe declarații presei (în publicațiile "Șapte Zile Rădăuțene", "Monitorul de Suceava"), în care s-au lăudat cu ajutorul material acordat românilor din Ucraina, ajutor care nici până astăzi n-a ajuns.

Elevii români, ca de altfel întreaga comunitate românească din regiunea Cernăuți, au nevoie de un ajutor concret și mai puțin de promisiuni politice, care, după s-a văzut, sunt destul de palid reflectate în realitate. Foarte recent, unele ziare românești din regiunea Cernăuți ("Concordia", "Plai românesc" etc.) evocau acest ajutor din partea Parlamentului României, în care încă mai speră.

Astfel, mă văd nevoit să constat faptul că Partidul Social Democrat una a spus și alta a făcut în această privință. Preluarea unor idei și inițiative venite din diferite segmente ale societății civile, au adus un plus de imagine indiscutabilă, fostului partid de guvernământ.

Din nefericire, mesajele comunității române din Ucraina ne demonstrează faptul că interesul foștilor guvernanți pentru rezolvarea problemelor acestora a fost mult sub angajamentele asumate (inclusiv prin declarații de presă sau luările de cuvânt în diferite împrejurări). Desigur, acest lucru a dat bine în ochii electoratului (poate și al unor colegi de partid) însă a venit și vremea scadenței, conform rezultatului ultimelor sondaje de opinie. În viitor, am decis să mă implic în calitate de parlamentar PD de Suceava, în mod concret, în elucidarea acestor probleme care ne privesc pe noi toți, indiferent de culoarea politică, întrucât este vorba, până la urmă, de credibilitatea Parlamentului României.

Interesul și preocuparea constantă pentru românii din Ucraina (ca de altfel, pentru comunitățile românești din alte țări) nu reprezintă la urma urmei altceva decât respectarea mandatului încredințat de electorat pentru a fi prezentat așa cum se cuvine în Parlamentul României.

Dintre problemele stringente care se impun a fi rezolvate menționez:

  • deschiderea liniilor de învățământ pentru transformarea Universității din Cernăuți într-o universitate multiculturală și am în vedere aici obligațiile asumate de Ucraina în 1997;
  • sprijinirea școlilor și liceelor românești din regiunea Cernăuți și din sudul Basarabiei (în actuala regiune Odessa) pentru dezvoltarea bazei lor materiale;
  • dezvoltarea de către Academia română și instituțiile abilitate ale statului român a unor programe științifice și de parteneriat cultural cu partea ucraineană pentru salvarea memoriei istorice a comunităților românești reprezentată prin monumente istorice, lăcașuri de cult, clădiri cu semnificație deosebită pentru identitarismul românesc din regiunile amintite;
  • creșterea efortului părților implicate pentru sporirea eficienței parteneriatului în Euroregiunea Prutului Superior;
  • realizarea zonelor de liber schimb asumate prin proiecte de părțile română și ucraineană;
  • instituționalizarea dialogului cu liderii comunităților românești din regiunile cu populație românească numeroasă din Ucraina etc.
  Gheorghe Sârb - pledoarie pentru transparență și comunicare în integrarea noastră europeană;

Domnul Gheorghe Sârb:

Lipsa unei campanii...

În cadrul acestei declarații doresc să trag un semnal de alarmă asupra lipsei de comunicare, transparență și strategie coerentă a Guvernului față de problemele actuale și viitoare ale națiunii române.

Alianța P.N.L.-P.D. și-a pus ca principiu de bază în programul de guvernare "comunicarea și transparența". Și a venit la guvernare, dar în nici șase luni de la preluarea puterii, aceste obiective sunt departe de a fi îndeplinite.

Actualul Guvern are deficiențe grave de comunicare atât cu presa, cât și cu opinia publică românească. Nu mă refer aici doar la gestionarea crizei din Irak sau la cea a calamităților naturale din județele de vest ale țării care domină și acum agenda publică din România.

Doresc să mă pronunț asupra lipsei unor informări și dezbateri publice pe tema costurilor pe care populația și agenții economici din România vor trebui să le suporte o dată cu integrarea în U.E.

Am adoptat în plenul Camerelor reunite ale Parlamentului cu un vot unanim ratificarea Tratatului de aderare a României la U.E. Suntem cu toții susținători ai acestei politici naționale de integrare, dar în calitate de reprezentanți ai poporului în acest legislativ avem și obligația de a le face cunoscută opțiunea care incumbă din aceste angajamente.

Anii care urmează vor aduce schimbări importante în viața de zi cu zi a românilor, iar integrarea europeană va avea un efect agresiv asupra vieții fiecăruia dintre noi.

Acest guvern se remarcă prin lipsa unei decizii politice serioase referitoare la schimbarea de mentalitate a cetățenilor români prin programe naționale prioritare pentru pregătirea lor pentru spațiul economic și cultural european.

O dată cu aderarea României la Uniunea Europeană vom asista la o creștere a prețurilor la unele produse și servicii pe piața românească. De aceea, este necesară evaluarea acestui impact, fiecare persoană fizică și companie românească trebuind să-și facă propriul calcul asupra avantajelor și problemelor ce pot apărea din anul 2007.

Agenții economici din România nu cunosc normele, reglementările și standardele din domeniile lor de activitate, cele care în mai puțin de doi ani îi vor afecta în mod direct.

Guvernul și autoritățile române trebuie să eficientizeze cadrul specific pentru dialogul cu societățile românești. Subliniez importanța informării și consilierii acestora pentru a putea îndeplini aceste norme și standarde impuse prin legislația europeană.

Primele victime vor apărea în rândul micilor fermieri români, respectarea normelor fito-sanitare stricte fiind criteriul de bază pentru ca societățile agricole să-și poată continua activitatea.

Pe de altă parte, apare necesitatea implementării treptate a măsurilor de integrare a României în structurile Comunității Europene, pentru a nu se crea o presiune mare la momentul aderării.

În acest context doresc să atrag atenția asupra câtorva dintre costurile implicate ale aderării: aproape 6 miliarde de euro vărsați la bugetul comunitar (primii trei ani de la integrare); creșterea numărului de falimente; investiții masive din partea patronilor în retehnologizare; creșterea prețurilor, în special la produsele agro-alimentare; limitarea producției României la anumite produse specifice culturii noastre; 7-8 miliarde euro pentru modernizarea infrastructurii rutiere, fără a se lua în calcul fondurile necesare pentru construirea de drumuri și autostrăzi; 1 miliard euro pentru securizarea frontierelor; 29 miliarde euro pentru protecția mediului (majoritatea bani de la buget, plus alte surse de finanțare).

Concluziile studiilor arată însă și că integrarea României în cadrul Uniunii Europene și, în perspectivă, în comunitatea monetară va conduce și la beneficii: reducerea inflației, ceea ce va contribui la creșterea ratelor de investire. Un alt efect așteptat al aderării va fi creșterea accesului la creditele externe și reducerea costurilor acestora.

Se așteaptă ca integrarea să ducă și la majorarea investițiilor străine directe, cu efecte pozitive în economie: crearea de noi locuri de muncă, acces la piețe, o pregătire superioară a personalului.

Marea provocare a perioadei post-aderare va fi gestiunea fondurilor structurale. De aceea, avem nevoie de strategii coerente pe termen mediu și lung la nivelul întregii țări, pentru a ne putea îmbunătăți eficiența și competitivitatea pe piața europeană. Sunt necesare planuri funcționale de dezvoltare regională care să reducă inegalitățile existente în România la ora actuală.

Pentru a depăși această situație, este nevoie ca transparența și comunicarea de la nivel central spre cetățean să funcționeze la parametrii optimi. Dar, în acest moment, acest lucru nu se întâmplă.

Aceasta este responsabilitatea la care trebuie să răspundă acest guvern, pentru binele cetățenilor și a tuturor agenților economici care lucrează sau își doresc să investească cu succes în România.

Avem o singură șansă! Să fim pregătiți!

  Doina Micșunica Drețcanu - despre Libertatea de exprimare, Parlamentul și promovarea unei societăți tolerante, deviza seminarului organizat de Uniunea Interparlamentară;

Doamna Doina Micșunica Drețcanu:

"Libertatea de exprimare, Parlamentul și promovarea unei societăți tolerante"

Libertatea de exprimare este piatra de încercare a democrației; de altfel, "Parlament" cred că vine de la verbul "parler" = a vorbi.

Sub această deviză s-a desfășurat la Geneva seminarul organizat de Uniunea Interparlamentară și articolul 19 (organizație internațională care are ca scop campania globală pentru promovarea libertății de exprimare), cu tema "Libertatea de exprimare, Parlamentul și promovarea unei societăți tolerante".

Participanți din 41 de țări, reprezentanți ai OSCE, ai Consiliului Europei, ai Uniunii Europene, reprezentanți ai mass-media au abordat probleme legate de legislație și practicile existente privind limitele libertății de expresie și de exprimare a parlamentarilor, imunitatea lor prin raportare la acest aspect, accesul la informație, defăimarea, relația parlamentului cu mass-media în combaterea discriminării, rasismului și xenofobiei.

În ceea ce privește construirea unei societăți tolerante, România a fost prima țară din regiunea sa care a adoptat o lege privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare (O.G. 137/2000 aprobată prin Legea nr.48/2002).

De asemenea, răspunzând recomandărilor Uniunii Europene, Parlamentul va dezbate și aproba, în cursul acestei săptămâni, un act normativ privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist și xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii (Proiectul de Lege privind aprobarea O.U.G. 31/2002 aprobat în Senat în 5.05.2005).

Vreau să mai subliniez că în noiembrie 2001, Guvernul Năstase a înființat Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, instituție care supervizează respectarea principiului egalității de șanse și al nondiscriminării.

Ca reprezentantă a Comisiei pentru egalitatea de șanse între bărbați și femei, nu pot să nu amintesc faptul că anul acesta se împlinesc 10 ani de la Conferința Mondială a Femeilor de la Beijing, an în care se evaluează stadiul aplicării, de către țările membre ONU, a recomandărilor privind combaterea discriminării femeilor.

În acești ani, România a făcut pași importanți în transpunerea în practică a rezultatelor Conferinței de la Beijing, prin elaborarea legislației de gen, crearea instituțiilor de profil și, nu în ultimul rând, prin înființarea Comisiilor pentru egalitatea de șanse, în Senat și Camera Deputaților.

Așa cum am afirmat și la Geneva, îmi exprim convingerea fermă că femeile din Parlament, în celelalte instituții ale statului, în mass-media și nu în ultimul rând în societatea civilă au și vor avea în continuare un rol important în promovarea unei societăți în care non-discriminarea, toleranța și solidaritatea vor fi adevăratele jaloane ale democrației.

  Vasile Filip Soporan - intervenție cu titlul Școala aplicată și economia de succes;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Doresc să prezint o declarație politică intitulată "Școala aplicată și economia de succes".

În perioada în care universul economic al întreprinderilor se prezenta ca un sistem aproape închis, ansamblul funcțiilor ce determină dinamica lor intrinsecă erau în relație de interdependență controlabilă, mai mult sau mai puțin pronunțate.

Abilitatea de a stăpâni disfuncționalitățile firmei cerea competențe specifice a căror decizie se baza pe informații din interiorul ei. Acum societățile comerciale se văd nevoite să evolueze într-un mediu concurențial tot mai complex și mai imprevizibil care trebuie cunoscut, dominat și folosit. Astfel că obținerea unor avantaje concurențiale durabile nu mai este condiționată atât de resursele lor clasice - tehnice, umane, administrative etc., cât de relațiile firmei cu furnizorii, clienții, competitorii etc. Pentru a supraviețui, întreprinderile trebuie să cunoască nu numai nevoile consumatorilor, ci și condițiile și regulile competiției, strategiile partenerilor, slăbiciunile și susținerea fiecăruia dintre ei, ca și influența forțelor externe lor.

Așa că noile caracteristici ale mediului economic au făcut ca informația să ajungă o "avere" strategică. Iar pentru cei care reușesc să obțină o informare punctuală, în mod sistematic și în timp util, ea devine o resursă care asigură o capacitate de dezvoltare superioară.

Dacă în perioada de creștere și dezvoltare societățile comerciale își pot permite să ignore concurența, mai apoi ele nu reușesc să prognozeze decât unele în detrimentul altora. Cu toate acestea, de regulă, conducerea firmelor nu consacră înțelegerii concurenței și a condițiilor care le asigură menținerea pe piață atâta atenție și eforturi materiale și nemateriale pe cât ar trebui. Adesea, se consideră că este suficientă confruntarea zilnică pe piață pentru a-și cunoaște concurenții și, ca atare, nu se conștientizează nevoia construirii unui sistem propriu de supraveghere a pieței și de adaptare rapidă la cerințele ei. Dar, chiar și firmele care întreprind ceva în această direcție își dozează obiectivele în mod variabil și își ponderează în mod diferit rentabilitatea, cucerirea cotei de piață, cash-flow-ul, avansul tehnologic și imaginea.

Managerii de succes, însă, și-au pus în mod particular problema să descifreze lumea în care firma produce, pentru a se asigura o evoluție rapidă și eficientă și și-au reconsiderat strategia informației. Ei au trecut de la prelucrarea informației legată de propria întreprindere, obținută prin "veghea" tehnologică și comercială, la "Inteligența Economică".

În acest caz, apare nevoia creării și declanșării unui ansamblu de acțiuni, de tehnici și instrumente de căutare, prelucrare, analiză, difuzare și folosire a informației utile întreprinderii pentru a-și ridica potențialul de adaptare la mediu precum și capacitatea de operare eficientă, specifice reușitelor în afaceri.

Desfășurarea unor operațiuni de supraveghere și de acțiune asupra mediului concurențial, pentru a asigura unor firme românești supraviețuirea, iar altora o situație de superioritate decisivă față de concurență, presupune deținerea unor cunoștințe sistematice. Deoarece, în momentul de față, nu există suficienți specialiști în acest domeniu propun crearea cadrului organizatoric pentru a putea forma studenților capacitatea de cunoaștere și înțelegere a coordonatelor mediului concurențial, astfel încât să poată acționa pentru a obține avantajele scontate specifice economiei de piață.

Activitățile care dau conținut conceptului de "Inteligență Economică" au ajuns să se individualizeze și să se extindă în așa măsură, încât, în toate țările dezvoltate din punct de vedere economic, s-au constituit într-un domeniu de activitate de sine stătător. "Inteligența Economică", definită concis ca un instrument în care informația devine acțiune sau permite acțiunea eficientă, s-a impus și este recunoscută ca o disciplină și ca o meserie căutată, apreciată, aflată în expansiune rapidă în toate țările cu economie performantă.

Fără a exagera cu nimic, afirm cu toată convingerea că "Inteligența Economică" este una din condițiile sine qua non ale succesului oricărei întreprinderi, dar și a păstrării independenței economice a țării noastre, atâta cât a mai rămas din ea. În ce privește avantajele care ar putea să le obțină de pe urma introducerii, în premieră pe țară, a acestei subspecializări, cred că nu se cuvine să aduc argumentele suplimentare.

Având în vedere înțelegerea și deschiderea de care am constatat că dați dovadă, vă solicit, domnule Mircea Miclea, ministru al învățământului și cercetării, o analiză asupra oportunității introducerii în programele școlare și universitare a unei discipline intitulate "Inteligența Economică" și înființarea unei specializări cu acest titlu în cadrul învățământului postuniversitar. România are nevoie de întreprinderi de succes, iar succesul este dat și de modul în care specialiștii se formează și aplică cunoștințele care au devenit baza dirijării afacerilor într-o economie concurențială.

  Marian Sorin Paveliu - sublinierea necesității unui raport prezentat Parlamentului cu privire la inundațiile din această primăvară.

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Declarație politică: "Necesitatea unui raport prezentat Parlamentului cu privire la inundațiile din această primăvară"

Olanda, o țară a cărei suprafață poate fi comparată cu Banatul Românesc, s-a confruntat în urmă cu 52 de ani cu inundații catastrofale în care și-au pierdut viața peste 1500 de persoane, întreaga țară fiind acoperită de ape. Astăzi, modul în care statul olandez controlează sistemul hidrologic și măsurile de prevenire a inundațiilor reprezintă o mândrie națională, pe care cetățenii olandezi nu uită să o amintească oricărui turist, astfel de evenimente nedorite fiind aproape inexistente într-o țară a cărei teritoriu se află sub nivelul mării.

Din nefericire, în România, inundațiile au devenit un fenomen "normal", an de an sute sau mii de cetățeni văzându-și agoniseala risipită în câteva minute. În mod evident, omul și-a adus contribuția la perpetuarea acestor catastrofe prin influențele generate asupra mediului. O bună parte din vină o poartă și hazardul.

Trebuie să recunoaștem însă că România a rămas codașă la măsurile de prevenire și de reacție în cazul producerii inundațiilor.

Declarația mea politică de astăzi nu este menită de a arăta cu degetul către vinovați, preferând să primesc în viitor.

Anul trecut, Guvernul României a emis o hotărâre de Guvern, nr.1286 din 13 august 2004, pentru aprobarea Planului general de măsuri preventive pentru evitarea și reducerea efectelor inundațiilor.

În această hotărâre sunt menționate mai multe măsuri preventive, de la instruirea prefecților, subprefecților, președinților comisiilor județene, analizarea stării tehnice și intervenția de urgență până la întocmirea și aplicarea programelor pentru împădurirea terenurilor neregenerate în urma tăierilor ilegale.

Acest plan, ca și majoritatea măsurilor luate în perioada ulterioară anului 1990, s-a dovedit a fi ineficient.

Populația întregii țări a înțeles din presă că anumite amenajări nu au fost făcute în conformitate cu specificațiile, unii bani publici au fost folosiți în mod neeconomicos sau chiar fraudulos, intervenția imediată a autorităților a fost criticată, ajutorul oferit de țări europene a fost subiect de știri cu tentă critică. Populația a rămas cu un gust amar în pofida măsurilor luate, cele mai multe benefice și adecvate situației în limita resurselor disponibile.

Consider că Guvernul României are datoria de a acorda acestui fenomen atenția cuvenită și obligația de a informa populația asupra celor întâmplate, cu bune și rele. Cred cu tărie că este momentul să trecem la măsuri mai ferme. Dacă cineva a greșit sau nu și-a făcut datoria trebuie să fie tras la răspundere. Un contract sau o funcție nu îți aduce numai profit sau puterea de a face, aduce și responsabilitate.

Solicit pe această cale, ca Ministerul Administrației și Internelor să prezinte în prima ședință comună din viitoarea sesiune parlamentară un raport amănunțit privind inundațiile din aceată primăvară, din care să reiasă principalele deficiențe, precum și măsurile pe termen lung care se preconizează a se adopta.

     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 20 octobre 2019, 2:23
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro