Ioan Bivolaru
Ioan Bivolaru
Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.76/07-06-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 31-05-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.5 Ion Bivolaru - intervenție cu tema "Anticipatele între aventură și neconstituțional";

 

Domnul Dan Radu Rușanu:

  ................................................

Domnul deputat Ion Bivolaru.

 

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

În ce ordine ați dat cuvântul?

Domnul Ion Bivolaru:

În ordine alfabetică.

Domnul Dan Radu Rușanu:

În ordine alfabetică.

 

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

Protestez, m-am sculat de la ora 5, ca să fiu primul!

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă rog frumos, lăsați colegul să se exprime!

Domnul Ion Bivolaru:

"Anticipatele, între aventură și neconstituțional"

Președintele României, domnul Traian Băsescu, forțează Constituția de unul singur. Vrea alegeri anticipate până la sfârșitul acestei toamne.

Prima reacție pe care ar trebui să o avem este de a desluși care sunt rațiunile președintelui în încercarea sa, devenită de acum obsedantă, de a-i convinge pe toți că anticipatele vor trebui să aibă loc anul acesta. Rațiunile președitnelui țin de interese personale, de grup, de stat sau politice?

În plan formal, interesele președintelui nu ar fi intersectate de interesele forțelor politice, deoarece, pe de o parte, constituțional, acestuia i se interzice să aibă o astfel de intersecție, iar, pe de altă parte, majoritatea partidelor din arcul puterii și din opoziție au declarat răspicat că România nu are ca prioritate problema anticipatelor. Singurul partid, Partidul Democrat, de care președintele Bănsescu a rămas cuplat ombilical, preia mecanic mesajul celui care la despărțire a lăsat un partid democrat puțin semnificativ iar la revenire vrea să-l preia popular, și la propriu, și la figurat. Privit din această perspectivă, interesul președintelui Băsescu este un interes de grup, adică, al actualului Partid Democrat, ceea ce demonstrează că acest interes este vădit anticonstituțional.

Privit din altă perspectivă, tot constituțională, Traian Băsescu este președintele tuturor românilor și nu poate reprezenta decât interesele acestora integral, nepărtinitor, echilibrat și fără preocupare asupra apartenențelor politice, ci doar asupra modului cum toți și fiecare în parte respectă Constituția și legile țării. Acesta trebuie, în mare, să fie comportamentul Președintelui României, plusat și de alte prevederi constituționale. Cu atât mai mult cu cât Traian Băsescu a câștigat alegerile doar din diferența de opțiuni la urne a circa 100.000 de cetățeni români, de regulă, din diasporă.

Președintele trebuie să ne convingă că acordă aceeași atenție atât dreptei, cât și stângii, nu aliniind politica Cotroceniului după vederile sale strict personale, manifestate explicit până în prezent. Politica președintelui este politica statului și nu politica cu care a venit de acasă. În momentul în care președintele debarcă la Cotroceni ca proaspăt locatar, își ajustează toate pornirile după a doua Biblie a României, care este Constituția, dublată de legile țării.

Una din marile griji constituționale ale președintelui ar trebui să fie aceea de a veghea la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice (art. 80 alin. 2). Parlamentul este una din principalele autorități publice ale statului.

Imediat după preluarea mandatului ca președinte, Traian Băsescu a declarat război total Parlamentului, anunțând, excesiv mediatizat, că în lunile imediat următoare îl va dizolva, pentru a provoca astfel alegeri anticipate. Parlamentul este autoritatea legislativă a cărei componență a fost aleasă democratic în noiembrie 2004. Dacă ponderea parlamentară a partidelor alese cu această ocazie nu a fost și nu este pe placul domnului Băsescu, aceasta este problema sa personală, pe care o poate răsuci și comenta sub toate formele într-un mediu domestic: adică, acasă sau cu amicii.

În urma alegerilor din 2004, orice dezbatere și rezultatele acestor dezbateri în Parlament au girul populației care a votat, inclusiv al aceleia care nu s-a prezentat la vot. Dacă jocul politic, democratic de altfel, deci, constituțional, face ca activitatea Parlamentului să creeze o criză ale cărei efecte se concretizează în proasta funcționare a autorităților publice, respectiv Președinția, Guvernul, Puterea Judecătorească, Administrația publică locală, care, la rândul lor, blochează buna gestionare a treburilor statului, atunci Constituția prevede măsuri preventive, concretizate prin schimbări de guverne.

O schimbare de guvern reprezintă o măsură democratică impusă și de necesitatea schimbării sau ajustării politicilor guvernamentale care nu mai au sprijin majoritar. Demiterea Guvernului este un avertisment atât pentru Președinție, cât și pentru Parlamentul care o provoacă. Constituția îi refuză președintelui dreptul de a demite Guvernul, iar Parlamentului nu i se permite să se "joace" prea des cu această procedură, pentru a nu se declanșa o criză prin blocarea bunei funcționări a autorităților publice.

Au trecut mai bine de 5 luni de la numirea Guvernului Tăriceanu și până în prezent nu a existat nici un blocaj parlamentar al activității guvernamentale sau al altor autorități. Au trecut, totodată, 5 luni și de când președintele Băsescu forțează procedura dizolvării Parlamentului, mediatizând această prioritate falsă, pentru a obține sprijin popular în vederea aplicării măsurilor de criză, în condițiile când aceasta nu există. Privit din această perspectivă, interesul președintelui pentru forțarea alegerilor anticipate nu este un interes constituțional, deci un interes de stat, indiferent de motivațiile care îl animă pe acesta.

Este posibil ca Parlamentul, tot în mod democatic, deci, constituțional, să demită Guvernul printr-o moțiune de cenzură, pentru ca mai apoi, timp de 60 de zile consecutiv, să nu se valideze alte două formule de Guvern propuse de președinte. Această procedură, Parlamentul o realizează deliberat, ca urmare a deciziilor politice permise de Constituție, și este evident că în această perspectivă Parlamentul își asumă responsabilitatea în cunoștință de cauză, știind că președintele poate (atenție, la opțional!) declanșa procedura de dizolvare a Legislativului. În toată această suită de proceduri, Constituția nu-i oferă președintelui nici o măsură preventivă care să-i permită să solicite dizolvarea Parlamentului, decât după declanșarea crizei de către Legislativ.

Au trecut 5 luni de când Președintele României, Traian Băsescu, amenință cu dizolvarea Parlamentului, care în acest interval nu a întreprins nici o acțiune notabilă care să blocheze activitatea legislativă sau care să definească debutul unei crize sancționabile de Constituție. Singura măsură preventivă pe care președintele o poate aplica pentru preîntâmpinarea unei posibile crize este medierea între puterile statului, respectiv, între Parlament și Guvern, în acest caz (art. 80 alin. 2 din Constituție). Iar medierea înseamnă ca președintele să acorde în măsură egală atenție tuturor forțelor politice din Parlament, îndeosebi acelora care au ceva de reproșat în mod real Guvernului.

Dacă președintele consideră că Guvernul este întruchiparea perfecțiunii, iar Parlamentul este întruchiparea inconștienței, blocând două numiri succesive de Guvern în 60 de zile, Constituția îi permite domnului Traian Băsescu să descuie o anumită ușă, pe care scrie "anticipate" și să aplice prevederile art. 89. Mai rău este că domnului președinte Băsescu nu-i plac deopotrivă nici Guvernul și nici Parlamentul și vrea să le schimbe pe amândouă dintr-o singură lovitură.

Nu ne rămâne decât să apreciem că problema alegerilor anticipate pe care le dorește președintele Băsescu, în contextul politic actual, nu este decât expresia unui evident interes personal al domniei sale, ceea ce Constituția îi interzice categoric să aibă.

Ce urmărește, practic, Traian Băsescu prin alegeri anticipate? Interesele sale personale se pot enunța după cum urmează: 1) dorește să exercite un control total asupra Parlamentului și Guvernului; 2) dacă Constituția nu-i oferă dreptul de a demite Guvernul, acest drept să nu-l aibă nici Parlamentul, atâta vreme cât are controlul asupra acestuia; 3) nu vrea ca Parlamentul să-i controleze acțiunile și să i le cenzureze; 4) nu dorește ca Guvernul să răspundă în fața Parlamentului decât formal și fără efecte; 5) nu dorește ca activitatea Parlamentului să se desfășoare în limitele procedurilor democratice de dezbatere decât dacă deține controlul asupra majorității; 6) consideră că Parlamentul trebuie să-și modifice configurația politică în conformitate cu frecvența și rezultatele sondajelor de opinie și nu conform prevederilor constituționale; 7) dorește să rămână consecvent în atitudinea de ignorare a opoziției parlamentare și în refuzul de a media între Parlament și Guvern, în conformitate cu prevederile alin. 80 alin. 2 din Constituție; 8) dorește revenirea la simultaneitatea alegerilor parlamentare și prezidențiale în 2009, având ca scop unic consolidarea poziției sale și a partidului care l-a lansat.

În consecință, amenințările repetate ale președintelui Traian Băsescu adresate clasei politice privind declanșarea alegerilor anticipate fără nici o motivație susținută constituțional, precum și manipularea opiniei publice în a-i oferi sprijinul moral în acest demers reprezintă motive grave de încălcare a Constituției, cu efecte imprevizibile asupra stării de normalitate, motive cu care Curtea Constituțională poate fi sesizată în vederea declanșării procedurii de suspendare din funcție.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie vendredi, 24 mai 2019, 0:18
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro