Dumitru Avram
Dumitru Avram
Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.76/07-06-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 31-05-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of May 31, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.27 Dumitru Avram - declarație politică intitulată "Pentru un responsabil de înlăturare a inundațiilor și a altor catastrofe naturale";

Domnul Dumitru Avram:

"Pentru un responsabil de înlăturare a inundațiilor și a altor catastrofe naturale"

S-au estimat la 500 de milioane de dolari costurile efectelor inundaților și al alunecărilor de teren ce au afectat, în ultima perioadă, întinse zone ale României. Mergînd în același ritm al nepăsării și al inconștienței, putem ajunge la situații de-a dreptul halucinante. Partidul Popular România Mare propune un plan pentru înlăturarea cauzelor inundațiilor din România, vizând lucrări de amenajări, sistematizări și îndiguiri care să facă irepetabile nenorocirile de astăzi.

Ce s-a ales de acel fost Program național pentru conservarea și dezvoltarea fondului forestier și pentru protecția mediului, prevăzut și transpus în practică pe parcursul a 35 de ani (1976-2010), nimeni nu mai știe nimic. Probabil că a fost aruncat la coșul de gunoi, fiind considerat un proiect comunist megaloman, autoritățile post-decembriste recurgând la măsuri pompieristice într-o asemenea problemă capitală.

La noi, în România, în acești ultimi 15 ani au fost alocate fonduri de la buget pentru protecția mediului, dacă nu îndestulătoare, totuși palpabile pentru a stăvili, măcar în parte, efectele dezastruoase ale inundațiilor. Din păcate, astăzi constatăm că banii au cam fost aruncați pe apa sâmbetei.

Oare n-ar trebui să știm cam ce sume au fost cheltuite pentru protecția mediului în ultimul deceniu și jumătate? Justiția trebuie să-și facă datoria, fără părtinire, până la capăt, trăgându-i la răspundere pe toți cei ce-au înlocuit digurile cu vilele personale, regularizarea cursurilor de ape cu acele cochete căi de acces spre propriile case de vacanță. Avem nevoie de urgență de un program de amploare care să vizeze toate problemele legate de protecția mediului, refacerea pădurilor, a muntelui, a zonelor colinare, îndiguirea incintelor susceptibile de inundații, amenajarea albiilor acelor rîuri incapabile de debite mari de apă. Se impune sporirea fondurilor destinate unor asemenea lucrări, fiindcă, în cazul în care vom umbla cu cîrpeli, cheltuielile necesare pentru înlăturarea dezastrelor vor fi infinit mai mari. Dacă primul-ministru ar putea să ne spună cam ce sume au cheltuit guvernele post-decembriste pentru ajutarea sinistraților, cred că ne-am înfiora și ne-am trezi din indiferența crasă pe care o manifestăm față de protecția mediului.

Oare cîți dintre devoratorii de păduri știu că pentru formarea unui strat de sol cu o grosime de 2-3 cm este nevoie de mai multe secole, în timp ce pentru distrugerea lui este de ajuns o ploaie zdravănă de două zile ? Cel mai concludent exemplu în această privință ni-l oferă astăzi Nehoiu, care înoată în ape. În această localitate montană a județului Buzău acționau, în perioada interbelică, 28 de gatere de mare capacitate, aparținînd unor societăți străine, care au ras mii de hectare de pădure. Rezultatul îl vedem îngroziți după 70-80 de ani. Pîraie nevinovate ca Siriul, Bîsca și altele, care cu sute de ani în urmă curgeau liniștite printre codrii seculari, s-au răzvrătit acum ca turbate, înecînd multe așezări. Nemaiavînd sprijinul pădurii, care-l fixa locului, muntele, spălat de ape de sus pînă jos, a început s-o ia la vale peste oameni și așezări. În perioada post-decembristă a fost semnat practic actul de deces al silviculturii noastre. Au fost restituite păduri, în loc ca proprietarii să fie despăgubiți bănește sau cu alte terenuri, continuă și azi să se risipească fondul forestier, care este exploatat în mod sălbatic de afaceriști venali și de cohorte de hoți. Se taie de sute de ori mai mult decît se împădurește. Executivul ar trebui să acorde bisericilor și mănăstirilor despăgubiri bănești sau de altă natură, nu păduri, fiindcă ele se vor mistui sub securea altora, și nu pentru nevoile lăcașurilor de cult. La noi, exploatarea pădurilor nu are la bază un cadru legislativ stabil și adecvat problemelor de mediu. Jaful la care s-a ajuns în unele ocoale silvice din județele Brașov, Covasna, Harghita, Prahova, ca și în altele din Moldova este de-a dreptul alarmant. Regia Națională a Pădurilor scoate la licitație parchetele aflate în perimetre ușor accesibile, pentru a încheia afaceri cît mai repede, lăsînd să putrezească lemnul în zone forestiere lipsite de căi de acces. Pe de altă parte, politica salarială a regiei, care înghite 45-50 la sută din cheltuielile de exploatare, nu-i permite să realizeze lucrări de amploare de întreținere și refacere a pădurilor.

În Germania și în alte țări occidentale nu se taie un copac, nu pătrunde un singur hoț în păduri, legea forestieră fiind, așa cum spuneam, nemaipomenit de drastică. Acolo, pădurea este un bun național, care asigură viața întregii națiuni, și nu confortul indecent al unora. Dacă nu vom ajunge și noi la o asemenea concepție și vom continua să masacrăm pădurea, mînați de greutățile vieții ori de lăcomia fără de margini după aur, vom muri înecați de inundații catastrofale sau otrăviți de bioxid de carbon, inamicul numărul unu al planetei, cu mult mai distrugător decît bomba atomică. În clipa din urmă, va trebuie să înțelegem și să ne integrăm comandamentelor potrivit cărora pădurile de pe Terra nu mai sînt un bun național, ci unul vital, al întregii omeniri.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 20 mai 2019, 22:46
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro