Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.124/27-09-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
15-10-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 20-09-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 20, 2005

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 9,00.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Titu Gheorghiof și Eserghep Gelil, secretari.

     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Declar deschise lucrările ședinței de astăzi privind declarațiile politice, însă, întrucât lucrările Biroului permanent al Camerei Deputaților nu s-au încheiat încă, avem rugămintea să amânăm începerea ședinței și ținerea acestei ședințe până la terminarea lucrărilor Biroului permanent al Camerei Deputaților.

Voci din sală:

Nu are legătură!

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Dacă se poate, depuneți-le în scris și este cea mai bună soluție.

 
     

Domnul Vasile Pruteanu (din bancă):

Ordinea de zi trebuie respectată!

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Întrucât lucrările Biroului permanent nu s-au terminat și în ordinea de zi votată de Biroul permanent este întâi ședință de Birou permanent, după aceea declarațiile politice și abia după aceea ședința în plen, am venit să vă comunic acest lucru.

Ordinea de zi stabilită ieri de Biroul permanent a fost: ședința Biroului permanent, declarațiile politice, ședință în plen.

Voci din sală:

Începem declarațiile.

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

După cum observați, sunt singurul membru al Biroului permanent care a venit aici, cei doi secretari de ședință lipsesc.

Voci din sală:

Rămâneți cu noi.

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Fără secretari, dumneavoastră știți foarte bine că regulamentar nu poți să conduci fără cei doi secretari.

Voce din sală:

Aceste ședințe au fost fără secretari.

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Regulamentar nu este.

Voci din sală:

Să începem.

 
     

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mă duc să-l rog pe domnul Mitrea și cu un secretar să vină să conducă ședința. Mulțumesc.

Voce din sală:

Revocăm Biroul, ne facem treaba, începem cu președintele. Tot biroul! (Amuzament.)

 
     

(La ora 9,0,5 domnul Dan Radu Rușanu părăsește sala de ședințe.)

 
     

(Lucrările au fost reluate la ora 14,55 și au fost conduse de domnul Dan Radu Rușanu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Eserghep Gelil și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.)

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

După o scurtă pauză, între ora 9 și ora 15, reluăm ședința. Sper că a fost binevenită această pauză.

De la 15 la 15,30 avem declarații politice, așa a aprobat Biroul permanent, o singură jumătate de oră, 30 de minute doar. (Rumoare.) Același Birou permanent pe care l-ați votat în urmă cu nouă luni de zile, dacă sunteți de acord să-l schimbăm, ne dați votul dumneavoastră și-l schimbăm, propunem alt Birou permanent.

Vă rog, colegul are o intervenție pe procedură.

Deocamdată, domnul Ponta, colegul nostru, a zis că preferă să stea la Biroul permanent, să nu care cumva să se întâmple vreo minunăție pe acolo.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum Biroul permanent a stabilit ieri, astăzi programul trebuia să înceapă la ora 9 dimineața. Am fost prezent aici împreună cu mai mulți colegi încă de la ora 9, dar constatăm că Biroul permanent, membrii Biroului permanent care au fost aleși de către noi, de către deputații care, la rândul nostru, suntem aleșii poporului, efectiv ne ignoră și încalcă atât Regulamentul, cât și orice normă de bun simț.

Dacă tot aveți buna dispoziție ca să schimbați și să faceți minuni acolo, în Biroul permanent, vă rog respectuos, în calitate de deputat ales în Parlamentul României, ca cei care ignorați și efectiv vă bateți joc de deputații din Camera Deputaților, să aveți bunul-simț și să vă înaintați demisia, caz în care vor rămâne locuri vacante, ca să nu vă mai bateți atâta în Biroul permanent și să respectați regulile de bun-simț și, nu în ultimul rând, deputații care, repet, datorită lor ați ajuns în Biroul permanent, ați ajuns acolo unde aveți Mercedesuri la scară și girofare cât încape.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Da, norme politice, de acord, norme de bun-simț, mai puțin de acord. Vizavi de girofar, vreau să vă aduc la cunoștință că doar președintele Biroului permanent are girofar. Și am să-i transmit domnului președinte Năstase că i-ați cerut demisia, cu alte cuvinte. Dacă se votează asta, bineînțeles, rămâne fără girofar. (Vociferări.)

Stimate coleg, noi am fost aici la ora 8, conform programului aprobat de Biroul permanent, așa că nu spuneți că nu am muncit.

 
  Vasile Mocanu - declarație intitulată Unde este strategia din agricultură?;

Are cuvântul domnul Vasile Mocanu din partea Grupului parlamentar al PSD. (Vociferări din partea Grupului parlamentar al PSD.)

Înțeleg că trebuie să schimbăm și secretarul Camerei Deputaților, înțeleg, și secretarul general al Camerei. De aceea trebuie schimbată conducerea Camerei Deputaților pentru că suntem "sabotați" acum.

     

Domnul Dan Iosif ( din bancă):

Să schimbăm Coaliția!

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Putem schimba și Coaliția, dacă vrei neapărat!

A venit și secretara, avem și stenogramă acuma dar, de obicei, este bine să ne ferim de stenograme, că știți că sunt niște precedente și nu ar fi bine neapărat cu stenograme.

 
   

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu ne este teamă de stenograme. S-a văzut cui îi este teamă.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată: "Unde este strategia din agricultură?"

Agricultura a devenit o problemă de siguranță națională. Fără a rezolva grabnic problemele acestui sector, riscăm să îmbolnăvim grav și iremediabil întreaga economie.

În România, nivelul subvențiilor este insuficient și incomparabil mai mic față de nivelul subvențiilor din țările Uniunii Europene. Se știe că nu există țară cu agricultură performantă, fără subvenții masive din partea statului. Dar înainte de a da banii agriculturii, Guvernul este obligat să propună o strategie coerentă de dezvoltare a ei.

În caz contrar, fondurile, oricât de mari ar fi ele, nu vor avea nici un efect.

Strategia trebuie să se dezvolte în două direcții: restructurarea economiei rurale și comasarea terenurilor agricole. Cât timp o mulțime de oameni va produce puțin, agricultura nu va deveni eficientă.

Avem printre cei mai mulți fermieri din Europa. Până în 2010-2012, numărul agricultorilor trebuie redus la o treime, adică de la 4 la 1,5 milioane.

Dar pentru absorbirea celor care nu vor mai lucra pământul este necesară constituirea, în mediul rural, a unor activități neagricole, prin dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor. În ultimul an, nu s-a întâmplat nimic în această privință.

Este necesar apoi ca fermierii cu loturi mici să se constituie în asociații, apoi asociațiile să fie ajutate cu subvenții ca să achiziționeze utilaje moderne, îngrășăminte, erbicide, pesticide etc. Dar, până acum, nu s-a întâmplat nici în zona asta.

Iar când anunți subvenționarea motorinei cu câteva mii de lei, pentru ca numai peste câteva zile să se producă și o creștere a accizelor la combustibili, te întrebi pentru ce s-a mai făcut o asemenea promisiune.

Fără bani și fără un proiect clar de modernizare, agricultura românească moare. Sectorul agricol suferă de o legislație insuficientă, de lipsa unor produse bancare pentru finanțări, de o producție lipsită de competitivitate și de costuri enorme pentru demararea de noi proiecte.

Ne apropriem de ceasul al doisprezecelea. Integrarea în Uniunea Europeană trebuie să ne prindă cu temele făcute și la capitolul agricultură.

Dar să nu ne iluzionăm: în lipsa unui cadru legislativ privind creditul funciar, cât și a unor reglementări privind creditarea și finanțarea agriculturii, acest sector va resimți cel mai dureros impactul integrării în Uniunea Europeană.

Haideți să ne apucăm serios de treabă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
  Liviu Câmpanu - intervenție politică cu titlul Nelu' și Adelu';

Din partea Grupului parlamentar al PNL are cuvântul domnul deputat Liviu Câmpanu.

   

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Nelu' și Adelu' ".

Am folosit aceste apelative dintr-un singur motiv, pentru că ne-am învățat să suportăm nesimțirea în două situații. În cazul copiilor și în cazul celor mai în vârstă, care au probleme de troficitate neurală și de circulație cerebrală.

În activitatea fiecărei instituții, organizații, a fiecărui partid, asemeni existenței fiecărui individ, există momente bune și rele, clipe fericite și altele mai puțin fericite, există soare și există nori.

"Roata se învârtește" spunem noi, românii.

După ani de dispreț, aroganță, jaf, P.S.D.-ul a pierdut în decembrie, anul trecut, și președinția și conducerea Guvernului. Jale mare, boală grea al cărei remediu nu putea fi altul decât câștigarea președinției celor două Camere, indiferent prin ce mijloace. Amintiți-vă cum s-a votat atunci, ostentativ, în disprețul regulamentului și în văzul liderilor P.S.D., ca nu cumva cineva să fie acuzat de trădare. Și astfel, ungerea lui Nelu' și a lui Adelu' ca președinți ai Senatului și, respectiv, ai Camerei Deputaților a constituit un balsam pentru rănile orgoliului celor din P.S.D.

Deviza sa a fost, de atunci: "Dacă nu putem conduce țara, măcar să facem tot ce depinde de noi să-i încurcăm pe alții".

Modul cum s-a votat atunci, inerția practicilor parlamentare și chiar ceea ce se întâmplă acum în Parlament arată clar că Regulamentul este imperfect și trebuie schimbat.

Regulamentul Camerei Deputaților este lege pentru noi, deputații. Se aplică și în activitatea parlamentară, nu este o lege ce acționează pe întreg teritoriul României, nu se aplică tuturor cetățenilor României și nu este discutată în Senat ca o lege obișnuită. De aceea, fiind conceput de o comisie specială, nu are nevoie de aviz de constituționalitate de la Comisia juridică. Dar P.S.D.-ul utilizează tot felul de tertipuri pentru a împiedica discutarea Regulamentului.

Asemenea unui copil, Regulamentul se va naște prin naștere naturală, fie prin cezariană, fie va fi extras cu forcepsul. Oare cum se numește cel care împiedica nașterea, cel care încearcă să curme o existența?! Dacă din jenă nu puteți să răspundeți la această întrebare, poate îmi veți răspunde la alta.

Având în vedere că se pricepe așa de bine la închiderea ușilor sălii de ședință, ne putem baza pe asigurarea acestui serviciu și după ce nu va mai fi președintele Camerei Deputaților?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc și eu, domnule coleg.

 
  Grațiela Denisa Iordache - atenționare în sensul efectului tragic al despăduririlor;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Valeriu Tabără. Dacă nu, din partea Grupului parlamentar al PC, doamna Grațiela Iordache.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din respect față de dumneavoastră, cei care așteptați de azi dimineață să înceapă ședința, din dorința de a fi sigur că nu voi contribui eu la întârzierea și depășirea termenului de 15,30, îmi voi scurta la maximum declarația politică de astăzi și am să vă spun doar esența.

Am să renunț să vă spun cât de importante sunt pădurile pentru România, am să renunț să vă spun despre cât de tragic este efectul despăduririlor, în schimb doresc să vă prezint o situație concretă și anume cea din satul Valea Drăganului, din județul Cluj, unde tăierile de păduri s-au făcut, cu prioritate, aș putea spune, de pe terenurile private, de pe terenurile, cele care trebuiau restituite și retrocedate cetățenilor.

Declarația mea politică de astăzi se vrea un apel către cei responsabili nu neapărat sau nu numai pentru identificarea vinovaților dar, mai ales, pentru găsirea soluțiilor, pentru despăgubirea acestor cetățeni care, în loc de terenuri acoperite cu păduri, se vor trezi cu terenuri acoperite cu bușteni sau cu resturi de copaci.

Vă mulțumesc și sper ca măcar prin scurtimea discursului meu v-am reținut atenția.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Valentin Adrian Iliescu - despre girul de legitimitate a acțiunilor PSD;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul Valentin Ionescu.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Valentin Iliescu, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu cu multă vreme în urmă, președintele PSD, domnul Mircea Geoană, pătruns de ideea de a face bine cu forța acestui popor, lansa ideea reformării din temelii a clasei politice printr-o așa-zisă "revoluție a binelui", revoluție ce urma să înceapă chiar cu partidul pe care îl conduce.

Probabil însă că nici cei mai naivi observatori ai vieții politice nu se puteau încrede într-o asemenea soluție, atâta timp cât ea venea din partea unui lider politic care își cucerise locul de președinte prin combinații de culise, sforării și aranjamente politice meschine.

Dovada că PSD nu a învățat nimic din lecția oferită de electoratul român în decembrie 2004 este că, în continuare, PSD face un joc politic duplicitar, malefic, declarativ în folosul cetățenilor României, dar, în fapt, un joc politic de menținere a imenselor privilegii și pârghii de putere prin care "partidul stat" a controlat și controlează tot, în folosul personal și al clicii de partid.

Despre ce "revoluție a binelui" poate fi vorba, când, pe de o parte, vii și vorbești despre deteriorarea nivelului de trai al cetățenilor, rod al creșterii exagerate a prețurilor la benzină, motorină și gaze naturale în 2005 și, pe de altă parte, chiar tu, ca fost reprezentant al partidului aflat la guvernare, ai responsabilitatea morală și legală de a fi angajat, în numele României, aplicarea obligatorie a acestor măsuri.

Ce legitimitate au să vorbească promotorii "revoluției binelui" despre "indiferența și incapacitatea" actualilor guvernanți, când ei, în calitate de foști conducători ai acestei țări, prin deciziile lor iresponsabile și păguboase, au afectat iremediabil interesul național și viitorul acestei națiuni. Pentru că numai astfel trebuie privită decizia aberantă de a privatiza Compania PETROM împreună cu rezerva națională de țiței a României.

Ce legitimitate au să ceară, astăzi, socoteală actualilor guvernanți despre gestionarea situației de criză generate de inundațiile din acest an, tocmai aceia care, printr-o gestionare defectuoasă, frauduloasă, subiectivă și clientelară a fondurilor pentru amenajări hidrotehnice au o imensă responsabilitate pentru producerea acestor dezastre.

"Revoluția binelui", ultima găselniță de despăduchiere și cosmetizare a PSD, deja, nu mai poate convinge pe nimeni. Pentru că, după cum se vede, ea exclude orice urmă de responsabilitate pentru prejudiciile aduce acestei națiuni prin deciziile luate de membrii PSD, care au fost la guvernare și include multă demagogie, fariseism și cramponare de păstrare a unor pârghii de putere generatoare de privilegii și avantaje personale.

Există, totuși, o soluție prin care PSD ar putea face, în sfârșit, dovada că nu se cramponează de putere: demisia președintelui Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase pentru încălcarea Constituției României și a Regulamentului Camerei Deputaților. Din perspectiva liderilor politici adevărați, capabili să-și valorifice inteligența și abilitatea politică, o asemenea decizie ar fi un gest normal, de onoare, care ar debloca toate mecanismele de revenire la normal a vieții politice parlamentare din România.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Adrian Moisoiu - intervenție cu titlul După 12 ani, Cazul Hădăreni reprezintă o sursă de înavuțire pentru cei care comit infracțiuni de ultraj, tulbură ordinea publică și comit crime;

Din partea Grupului parlamentar al PRM are cuvântul domnul deputat Adrian Moisoiu.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Intervenția mea de astăzi este intitulată: "După 12 ani, cazul Hădăreni reprezintă o sursă de înavuțire pentru cei care comit infracțiuni de ultraj, tulbură ordinea publică și comit crime."

Cuvântul meu se vrea o luare de atitudine în favoarea unor oameni care trăiesc în centrul României, în inima Ardealului, pe malurile Mureșului, pe care ar trebui să îi cunoști, să le vezi mâinile crăpate de muncă, să le vezi fețele ridate de soare și vânt, să le vezi tristețea din ochi, să le simți speranța din suflet, pentru ai putea înțelege ...Dar el este și o referire la etnia țiganilor, a acelora pe care istoria, veacurile de servitute, în care au fost robi, i-au înzestrat cu un comportament asocial.

După o întrerupere de peste 12 ani, cazul Hădăreni, fiindcă la întâmplările din satul Hădăreni mă refer, a revenit în actualitate.

Pentru cei care nu îl cunosc, îmi permit să îl reiterez:

La 20 septembrie 1993, adică exact acum 12 ani, pe fondul unei stări tensionate datorate terorii instaurate de țiganii din sat ca: jigniri, bătăi, furturi, tâlhării sau violuri, - pe fondul atitudinii pasive a organelor de poliție din localitate, în urma unei altercații provocate de 3 țigani, tânărul Crăciun CHEȚAN, tatăl unei fetițe de 3 ani, care a fost chemat să intervină în apărarea tatălui său, a fost omorât prin înțepare cu un cuțit de către aceștia.

Vestea uciderii lui Crăciunel s-a răspândit ca fulgerul în comunitatea locală, o comunitate la fel ca oricare alta, în care de veacuri, de când există ea, sunt stabilite legături strânse de rudenie sau cel puțin numeroase obligații între părinți, copii, frați, veri de diferite grade, bunici, unchi, nepoți, socri, cumnați, cuscri, etc. O mulțime numeroasă și revoltată s-a adunat spontan și, pentru prima dată în istoria ei, a luat o atitudine împotriva celor care îi terorizau, a unor criminali care se refugiaseră și se blocaseră într-o casă. Și deoarece la solicitarea lor, aceștia au refuzat să iasă afară, mulțimea a dat foc casei... Doi dintre țiganii criminali, pentru că despre ei este vorba, au încercat să părăsească în fugă casa incendiată, dar au fost prinși și linșați, în timp ce al treilea, a ars înăuntru... Mulțimea înfuriată și odată pornită nu a putut să se oprească și s-a deplasat prin sat dând foc, în total la 13 case în care locuiau țigani. Pentru ca să termine odată cu teroarea la care era supusă.

În urma procesului care a urmat, cinci români au fost condamnați la câte 2 ani, e drept, cu suspendare, iar alți trei la câte 5 ani, deci un total de 25 de ani de închisoare. Totodată, conform sentinței Înaltei Curți de Casație și Justiție de la București, românii trebuie să plătească țiganilor despăgubiri în valoare de 2.130.000.000 lei. Pe de altă parte însă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (C.E.D.O.) a hotărât acordarea unor sume variind între 11.000 și 95.000 de euro, în total 262.000 de euro, pentru daune morale și materiale unor țigani din localitate, cărora li s-a ars casa și li s-au distrus bunuri. Ulterior, suma a fost suplimentată cu încă 288.000 de euro, deci un total general de 550.000 de euro. Statul român a dat un ajutor pentru construirea a 8 case. Oricum ar fi, deoarece stabilirea despăgubirilor s-a făcut doar pe baza declarațiilor țiganilor, care au susținut că aveau în case bunuri despre care la ora respectivă abia dacă auziseră, românii consideră că se exagerează, că țiganii doresc să se înavuțească pe seama suferințelor lor. De copilul lui Crăciunel nimeni nu și-a adus aminte. Pe acesta nu ar fi trebuit să îl ajute cei care i-au ucis tatăl? Peste câteva zile se va judeca contestația românilor cu privire la punerea sub sechestru a bunurilor lor de către executoriul judecătoresc. Rămâne de văzut cum vor ști cei în cauză să aplice măcar de această dată corect legea, astfel încât situația să fie detensionată pentru totdeauna, fără interpretări.

Într-o scrisoare pe care am primit-o se scrie cu ortografie de copil:

"Stimate Domn Senator Vadim Tudor, Prin prezenta, vă rugăm anticipat să interveniți pe măsura posibilităților în cazul "Hădăreni" pentru obținerea unui rezultat final în favoarea noastră. Am fost mulți, am rămas puțini, de aceea vă cerem ajutor. În caz contrar vă cerem ajutor în găsirea unor posibili sponsori pentru a nu fi nevoiți să ne pierdem casele, sau, în cel mai rău caz să ne pierdem familiile. Vă mulțumim anticipat. Grupul Românilor implicați din Hădăreni!"

Poate unii dintre dumneavoastră veți spune că scrisoare are un adresant precizat. Eu o apreciez însă ca o chemare, prin care toți care dețin puterea în acest stat sunt invitați pentru a face ceva în sprijinul acestor oameni. Fiindcă nu este normal ca cineva să fie terorizat la infinit, fără ca la un moment dat în mod spontan să nu se revolte ...

Diversitatea etnică reprezintă o bogăție pentru orice națiune. Iar noi, românii ne bucurăm de faptul că pe cuprinsul Patriei noastre trăiesc foarte multe etnii, din care 19 sunt reprezentate în Parlamentul României. Cazul Hădăreni, ca și cazul Bolintin, ca și numeroase alte cazuri, ne invită să-i înțelegem și pe țigani și să facem ceva pentru integrarea lor în societate. Este bine de știut că în interiorul "clanului" țiganii se comportă civilizat, nu fură, nu violează, nu ucid. Coeziunea de "clan" la ei este deosebită. În afară însă, se comportă altfel ... Prea des uită că cineva, de acolo de sus, ne vede chiar și atunci când credem că nu ne vede nimeni! Poate acesta este motivul pentru care sociologii elvețieni au apreciat că dacă nu se vor lua măsuri de integrare socială, în maximum două decenii, cea mai puternică mafie din Europa va fi mafia țiganilor!

În primul rând guvernanții sunt invitați ca prin programe comunitare să ia măsuri de educare și de integrare socială și culturală. Și mai ales biserica este obligată să intervină mai eficient! Cele 10 porunci nu reprezintă altceva decât un cod etic al "Omului", care se regăsește în toate religiile.

Jean Paul Sartre spunea "Cine iubește excesiv animalele, le iubește împotriva oamenilor". În cazul de față, cred că această cugetare ar putea fi altfel exprimată: "Cine iubește excesiv o minoritate împotriva propriei sale națiuni, comite un mare și periculos păcat!" De aceea, trebuie să avem grijă și de noi, atunci când acordăm drepturi în exces unei minorități.

Mai reflectați!

Mulțumesc.

 
  Becsek-Garda Dezső-Kálman - nou apel pentru soluționarea cazurilor de infracțiuni silvice ce au condus la dezastre ecologice;

Domnul Dan Radu Rușanu:

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul deputat Becsek-Garda.

   

Domnul Becsek-Garda Dezsö-Kálmán:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În luna iunie principalul învinuit în distrugerea vegetației forestiere din România m-a anunțat să renunț la declarațiile mele politice, la interpelări pentru că procuratura nu va lua în considerare actele probatorii și se va ajunge la mușamalizarea cazurilor privind infracțiunile silvice. Nu m-am lăsat influențat. Am sperat că reformele în justiție inițiate de doamna ministru Monica Macovei se vor simți și în soluționarea acestor cazuri, mai ales după catastrofele naturale cauzate de defrișări, și am continuat bătălia împotriva mafiei lemnului.

Din păcate, nu eu aveam dreptate, Procurorul Ion Mureșan, care a condus lent, dar, se pare, corect cercetările și urmărirea penală împreună cu ofițerii Inspectoratului Județean Harghita, începând din luna mai și-a schimbat atitudinea. În prima fază a refuzat să finalizeze rechizitoriul la termenul prevăzut în articolul 261 din Codul de Procedură Penală. Mai mult, a acceptat efectuarea unei noi expertize, cu toate că știa când învinuiții au schimbat probele pe teren, au fost prinși de către organele de poliție și de către reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu. Prin aceasta, domnul procuror nu numai că a încălcat grav articolul nr. 125 din Codul de Procedură Penală, dar permite și mușamalizarea infracțiunii.

Stimată doamnă ministru,

Organele de cercetare penală din toamna anului 2003 au tergiversat soluționarea acestui caz. În primăvara anului 2004 s-a schimbat numărul dosarului. Vara nu s-a putut realiza expertiza cerută de învinuiți pe motivul că avocatul lor s-a îmbolnăvit. În toamna anului 2004, cu câteva zile înainte de a realiza expertiza lui Varga Ștefan și Dénes Dominic, au schimbat probele, dar au fost prinși asupra infracțiunii. La vremea aceea parchetul nu avea curajul să accepte expertiza și s-a pregătit rechizitoriul, însă se pare că au intervenit telefoanele politicului și s-a acceptat în timpul verii anului 2005 o nouă expertiză. Altcumva nu înțeleg cum poate un magistrat să-și bată joc de legile țării!

Stimată doamnă ministru Monica Macovei,

Solicit intervenția dumneavoastră pentru revenirea la legalitate în cadrul dosarului 74/P/2004 pentru infracțiunile dovedite și probate prin următoarele mijloace de probe:

  • procesele - verbale de constatare ale organelor Direcției de Control Fiscal Harghita;
  • actele de constatare ale inspectorilor ITSRC Harghita;
  • expertiza tehnico-silvică;
  • înscrisurile falsificate (facturi fiscale, procese verbale de recepție, borderouri de achiziții, state de plată, salarii);
  • dovezi de ridicare a unor înscrisuri;
  • raport de constatare tehnico-științifică grafică;
  • devizele lucrărilor întocmite de Ocolul Silvic Gheorgheni, care este contrar capitolul III, articolului 67 din Legea 26/1996, în forma întocmită;
  • declarația martorilor;
  • declarații ale învinuiților;
  • date suplimentare conform Codului de Procedură Penală, articolului 260.

Mijloace materiale de probă sunt:

  • caseta video cuprinzând înregistrări ale Tv Obiectiv Gheorgheni, se anexează la dosar;
  • notă de constatare încheiată la data de 22 octombrie 2004, ora 16.00, unde învinuiții au încercat să refacă plantația în perioada în care această lucrare este interzisă și prin normative;
  • contract ferm nr. 171 din 17.04.2002 pentru efectuarea lucrărilor de împăduriri și contract ferm nr. 148 din 08.05.2003, lucru contrar Legii nr. 427/2002 privind statutul personalului silvic, încheiate de către conducerea Direcției Silvice Miercurea Ciuc.

Stimată doamnă ministru,

Sper în înțelepciunea și buna intenție a dumneavoastră pentru reforma justiției. Cred că nu veți lăsa ca cei care au contribuit la catastrofele ecologice din România să fie protejați de unii magistrați.

Sper că veți schimba magistrații corupți cu o generație tânără, care să slujească justiția în interesul poporului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Vasile Cosmin Nicula - declarație politică intitulată Bercenizarea Parlamentului;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Cosmin Nicula.

   

Domnul Vasile Cosmin Nicula:

Domnule președinte de ședință,

Mă văd obligat să-mi intitulez declarația mea politică "Bercenizarea Parlamentului", ascultându-l pe fostul meu coleg de partid, de fapt, al nostru, al tuturor de aici, membru și la UDMR, domnul Valentin Iliescu.

Rămas fără ciolan din pomana națională a "Alianței portocalii", Radu mamii Raadule s-a plâns la Înalta Poartă de la Cotroceni că el, care a dat dovada sacrificiului personal pentru victoria președintelui, a fost scos din cărți la negocierile dregătorilor care au avut loc la tabăra patrulaterului negru. După ce l-a mângâiat părintește pe crește, iar în ochiul drept i-a rămas o lacrimă de la Stolo, omnipotentul președinte i-a dat o acadea și l-a asigurat că o să-l instaleze al doilea om în stat - vorba vine! - care o să-i vindece rănile produse de lipsa de recunoștință și o să-i aline orgoliile. I-a dat chiar cuvântul de onoare al lui Boc, întrucât la vremea aceea al său era ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni.

Așa a fost pusă în scenă celebra piesă "Scaunele", inspirată din teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco, după ce pupila autorului, mandatara testamentară a tatălui său, din ură față de România, a făcut toate demersurile în presă și în justiție ca această creație monumentală să nu-și găsească locul pe scena Teatrului Național.

A fost aleasă varianta portocalie a fotoliilor, mai încăpătoare, mai confortabile și mai moi pentru șezutul gingaș al celor doi președinți, al Senatului și al Camerei Deputaților, scoase la o tombolă a căror ocupanți aveau biletele câștigătoare deja în buzunar.

Am văzut la lucru toată echipa PD-ului, ușor de recunoscut după rotunjimea capului, fruntea îngustă, bombată, maxilarul proeminent, buzele cărnoase, pofticioase, nările dilatate amușinând a pradă, ochii triunghiulari, gât de lup imobil, ceafa bulgărească, masivă, statura bondocă, picioarele scurte, groase, comportament agresiv, gata să sară la beregată, tenul puternic vascularizat și congestionat din cauza sângelui care, contrar legilor gravitației, circulă de jos în sus.

Acest tip de humanoid are în sânge vocația luptei și moare cu adversarul de gât. Este cel mai bine adaptat la viața citadină. Mizează pe fragilitatea asociaților, pe care îi ține aproape și le condiționează reflexele, pe amnezia liberalilor, lipsiți de nerv și de replică, cu un singur exemplar mai acătării în vorbe, care nu obosește alergând de la o televiziune la alta pe post de atoateștiutor. A fost trimis la tratament la Ministerul Sănătății, sau Bolii, încă nu se știe, căci verrrbul său suferă de o piedică naturrrală cărrreia nu-i găsește leacul. (De fapt litera "r" sună ca un "i". Exersați!)

PUR-itanii au antecedente în dedublarea personalității și se adaptează la toate schemele imaginate de liderii coaliției. Mai dau și ei din când în când din aripa tânără, sub înțeleapta conducere a unui singur om mai Copos decât ei și a mentorului lor, pe post de guru. Își urmează vocația afacerilor la vedere ori mai la negru. Dacă nu sunt deranjați sunt ascultători căci, vorba proverbului, "interesul poartă fesul".

Ultimii sunt reprezentanții Uniunii Maghiare, care vor să-și refacă ținutul celor Trei Scaune, lăsat moștenire de Sf. Iștvan, cel care a fost sanctificat pentru meritele de a ține la mână un imperiu etnic. Ei se joacă cu tibișirul pe harta Transilvaniei, pe care vor s-o pună la picioarele stăpânilor din vecinătate, de la care primesc instrucțiuni și fonduri pentru a o cumpăra pe bucăți ori pe parcele. Când vânzarea va fi încheiată, românii se vor trezi în fața unui fapt consumat, pe mult disputatul drept de proprietatea. Este notorie popularea localităților din Transilvania cu chipuri de honvezi, care să le confere legitimitate istorică pe termen lung, în timp ce românii se răfuiesc între ei pe lucruri trecătoare și își demolează statuile. Sosia lui Lenin, ajunsă la rang guvernamental la care nici nu visa, conduce cu mână sigură ceardașul, într-o alianță ascunsă cu episcopul radical Tökes Laszlo.

S-ar putea ca orgoliosul Berceanu să primească o bilă neagră chiar de la proprii lui aliați, care îl antipatizează. Așteptăm rezultatul jocului cu bile albe și negre!

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

 
  Grigore Crăciunescu - intervenție cu tema Lărgirea bazei de colectare pentru asigurările sociale de sănătate;

Din partea Grupul parlamentar al PNL, domnul deputat Grigore Crăciunescu.

   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu cred că mai era nevoie, încă o dată, să ne dăm seama de populismul și demagogia colegilor din Partidul Social Democrat. Acest fapt a ieșit din nou la iveală, din nou, după moțiunea simplă "Nivelul de trai în România" depusă în Parlament și dezbătută miercuri 14 septembrie.

Una din acuzele aduse actualei guvernări este cea legată de starea în care se află sistemul național de sănătate. A face responsabil de această situație actuala guvernare care se află la putere de 9 luni de zile, înseamnă să fii imoral și să nu-ți asumi partea de responsabilitatea ce-ți revine după ce ai fost la putere în ultimii patru ani.

Știm cu toții că sănătatea nu a fost o prioritate pentru Guvernul condus de Adrian Năstase, decât pe hârtie. Argumentul cel mai solid este acela că, în bugetul pe anul 2005, pe lângă banii colectați de la asigurați, fostul Guvern a alocat doar 0,3% din buget pentru sănătate. Acest procent nu asigură nici măcar acoperirea fondurilor de salarii de la nivelul Ministerului Sănătății. În acest moment, noi, cei din Coaliție, avem de ales: să rămânem în situația în care ne aflăm sau să luăm hotărâri și măsuri ferme pentru schimbarea radicală, necesară, în domeniul sanitar.

Populismele enunțate de PSD, și anume: "nu suntem de acord ca agricultorii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate" sau "nu suntem de acord ca pensionarii să contribuie la sistemul de asigurări de sănătate", nu fac altceva decât să arate ceea ce aminteam la început, populismul și demagogia acestui partid.

Reamintesc colegilor din opoziție că, în ianuarie 2003, guvernul Năsase a luat de la pensionari suma care era evidențiată separat în cuponul de pensie pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate și și-a însușit-o. Acei bani nu s-au regăsit nici în pensia de bază, care ar fi trebuit să crească cu suma respectivă, și nici în bugetul CNAS, pentru a susține sistemul de sănătate.

Poate n-ar strica să-i întrebăm cum au fost utilizate cele peste 8.000 de miliarde care au fost scoase din sistem.

Vrem să aducem la cunoștința tuturor pensionarilor că contribuția lor la asigurările sociale de sănătate se va face fără ca valoarea actuală a pensiei să fie afectată. Fie vom mări pensiile cu suma necesară contribuției la sistemul de asigurări, fie aceste sume vor fi plătite de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale sau direct de la bugetul de stat, respectiv Ministerul de Finanțe.

Legat de contribuția agricultorilor la Fondul de Asigurări de Sănătate le reamintesc colegilor din opoziție că prin Ordonanța de Guvern nr. 150/2002 la articolul 51 alineatele 2 și 4 se specifică că agricultorii trebuie să plătească 6,5% din veniturile obținute din agricultură și silvicultură, stabilite potrivit normelor de venit pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator. Cum a fost caracteristic fostului Guvern, nici această lege nu a fost pusă în aplicare, întrucât nu a fost creat un sistem de colectare specific pentru oamenii care lucrează în agricultură.

Nu cred că este corect să considerăm că toți agricultorii din România sunt săraci lipiți pământului și nu ar avea de unde să plătească contribuția la Fondul Asigurărilor de Sănătate.

Este un principiu universal valabil, care spune: nu poți primi nimic, dacă nu dai ceva în schimb. Dacă dorim cu adevărat să schimbăm situația din sistemul sanitar, trebuie să umblăm la mentalitatea celor câteva milioane de agricultori pe care trebuie să-i convingem de necesitatea acestei contribuții.

Din totdeauna țăranul a înțeles că atunci când doi copii se căsătoresc trebuie să li se facă nuntă, atunci când se botează un copil trebuie să se organizeze o masă festivă, iar când moare un om, tradiția spune că trebuie să se facă praznic. Întotdeauna țăranul a găsit resursele necesare pentru aceste evenimente.

Nouă ne revine sarcina să-i convingem pe agricultori că trebuie să contribuie la asigurarea fondurilor necesare pentru ca sistemul de sănătate din România să funcționeze normal, și să fie la dispoziția cetățenilor, cu tot ceea ce este necesar și modern la ora actuală în domeniu.

Desigur că cei care nu au venituri și trăiesc la limita subzistenței, nu vor contribui la Fondul de sănătate. Și acestora, statul trebuie să le asigure asistență sanitară.

Orice om de bună-credință înțelege că aproximativ 5 milioane de contribuabili nu pot susține financiar asistența medicală acordată celor 22 de milioane de cetățeni ai țării, iar bugetul este insuficient pentru a aloca sume mai mare acestui domeniu.

În acest context, când starea de sănătate a populației e o problemă de interes național, nu trebuie să fim populiști și demagogi, trebuie să fim pragmatici, să găsim noi resurse pentru creșterea veniturilor la buget și trebuie să luptăm cu mentalitatea implementată de Partidul Social Democrat, precum că poți primi multe gratuități și beneficii din partea statului, numai pentru faptul că exiști.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

 
  Nicolae Popa - pledoarie pentru un sistem legislativ unicameral;

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, urmează domnul Ștefan Baban.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Conservator urmează domnul deputat Popa Nicolae.

   

Domnul Nicolae Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrebarea este dacă avem nevoie de sistem legislativ unicameral.

Avem nevoie de Parlamentul unicameral, pentru că România se confruntă cu o situație deosebită. Suntem printre țările cu cei mai mulți parlamentari pe cap de locuitor. În această problemă, suntem pe podium. (Vociferări din partea Opoziției.) Dacă Statele Unite au 8 parlamentari la milionul de locuitori, Rusia 12 parlamentari la milionul de locuitori, Brazilia 4 parlamentari la milionul de locuitori, România are 21 de parlamentari la milionul de locuitori... Imaginea creată de mass-media nu o mai putem schimba. De aceea trebuie făcut ceva.

Grav este însă, faptul că în condițiile actuale, în care dominantă în viața parlamentară pare a fi gâlceava politică, și nu rezolvarea problemelor vitale care preocupă țara și pe cetățenii ei, precum și în situația în care reforma multor sectoare importante, cum ar fi justiția, sănătatea, administrația, este încetinită, noi nu avem prea multe argumente morale pentru a explica electoratului de ce nu se dorește reformarea Parlamentului.

De aceea, Partidul Conservator propune două aspecte. Reiterăm nevoia modificării Constituției și promovării sistemului legislativ unicameral. Concret, avem nevoie de reducerea numărului total de parlamentari la maximum 25 de parlamentari, ceea ce ar însemna, la un calcul simplu, o economie de 1200 de miliarde de lei anual, ceea ce ar putea fi direcționați spre sistemul de sănătate, pentru compensarea medicamentelor.

(Următoarele fragmente sunt consemnate conform declarației depuse la secretariatul de ședință.)

(Dar să trecem peste faptul că aceste critici au venit într-un moment nepotrivit și să ne uităm mai atent în ograda noastră și să regândim întreaga restructurare parlamentară, în perspectiva creșterii profesionalismului și eficienței actului politic, astfel încât Parlamentul, ca for legislativ suprem al țării, să devină o instituție cu credibilitate înaltă. În acest sens, nu fac altceva decât să reiterez o propunere a Partidului Conservator cu privire la reforma parlamentară, astfel:

Reiterăm nevoia modificării Constituției și promovării sistemului legislativ unicameral. Concret, avem în vedere reducerea numărului total al parlamentarilor de la aproximativ 468, câți suntem în prezent, la maximum 235 de parlamentari, ceea ce ar reprezenta o normă de 10 parlamentari la milionul de locuitori, suficienți pentru desfășurarea unei activități parlamentare eficiente. Un calcul simplu arată că pe această cale, ținând cont de volumul total al costurilor pe care le generează activitatea unui parlamentar, s-ar putea ajunge la o diminuare a bugetului anual aferent celor două Camere, cu aproximativ 1200 miliarde lei, luând în considerare că pentru un parlamentar totalitatea cheltuielilor se ridică la aproximativ 6 miliarde lei anual.

Sumele respective ar putea fi folosite fără nici o rezervă pentru compensarea medicamentelor.)

Reiterăm propunerea de fond pentru o adevărată reformă parlamentară prin introducerea sistemului de vot uninominal. Este de prisos să mai insist asupra avantajelor acestei proceduri de vot.

(Aș vrea să cred că această propunere a mea va stârni o reacție promptă din partea colegilor. Sincer să fiu, aș vrea să îi incit atât de tare, atât pe cei de la putere, cât și pe cei din opoziție, astfel încât, în perioada următoare să putem declanșa împreună procedurile parlamentare pentru promovarea acestora.

Trebuie să luăm acum aceste măsuri, pentru a lăsa timp suficient pregătirii și organizării viitoarelor alegeri, care, așa după cum se vede, sunt din ce în ce mai aproape. Numai așa vom stopa mototolirea imaginii mizerabile pe care o avem în fața opiniei publice, iar în perspectiva alegerilor din anul 2008 sau mai repede, numai așa vom reuși să convingem populației să vină la urne și să nu absenteze în proporție de masă.)

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mihai Cristian Apostolache - apel pentru o Românie normală și morală;

Din partea Grupul parlamentar al PSD are cuvântul domnul deputat Mihai Apostolache.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Stimați colegi,

Prezența noastră aici, în Parlamentul României, nu este una întâmplătoare, ci rezultatul votului pe care l-am primit din partea electoratului nostru.

Din patru în patru ani, cetățenii responsabili ai României fac gestul, aparent simplu, de a ștampila un buletin de vot. În realitate, acest gest înseamnă mult mai mult. Este un cec în alb pe care aceștia ni l-au oferit cu speranță, dar și cu credința că le vom reprezenta din ce în ce mai bine interesele.

Din păcate, sistemul puterii, văzut din afara lui, pare unitar. Neavizații nu au foarte clar în minte care sunt atribuțiile Parlamentului, care ale Președinției, care ale Justiției, care ale Guvernului...

Starea aceasta de confuzie este încă și mai adâncită de declarații contradictorii venite de pe aceleași paliere ale sistemului sau de pe paliere diferite.

Avem, astfel, iată, un Președinte jucător, care adoră într-atât crizele încât e în stare să le și creeze, un Premier indubitabil demisionar, care n-a mai demisionat, avem anticipate fără de care nu se poate și anticipate care nu constituie o prioritate, avem Putere, dar fără putere...

...Și atunci, ce să mai înțeleagă bietul român, care de vreo 5 ani se dorește în Europa, dar care, dintre toate binefacerile "europenizării" n-a apucat să vadă decât creșterea prețurilor și șomajul?

Până în 1989, dacă nu-i mergea bine, românul cel puțin știa pe cine să își verse năduful: pe Ceaușescu!

Acum, "grație" amalgamului de puteri, nici măcar asta nu mai poate s-o facă! Și atunci... dă vina sigur pe "sistem"...

Stimați colegi,

Din nefericire, și noi facem parte din acest "sistem", în care românii nu numai că mai au încredere, dar pe care încep să îl și disprețuiască.

Poate că acum nu simțim acut efectele acestei stări de lucruri! Dar dacă nu vom face ceva pentru ca ele să se schimbe, tare mă tem că la viitoarele alegeri, anticipate sau la termen, electoratul ne va taxa pe toți, în primul rând prin absența la urne!

Partidul domnului Tăriceanu vorbește mult despre reforme, despre integrare europeană, dar iată, acum, când ar avea prilejul să urgenteze aceste procese susținând ideea parlamentului unicameral și a votului uninominal, tace!

Nu numai instituțiile statului ar trebui reformate în România, ci și întreaga clasă politică, ai cărei reprezentanți suntem și noi"!

Dacă vrem în mod real o Românie europeană, haideți să avem mai întâi o Românie normală și morală: una în care să nu crească prețul benzinei de trei ori într-o săptămână, ca apoi să scadă doar pentru că s-a încruntat Președintele, una în care podul de la Râmnic este la fel de important ca și cel de la Mărgineni, una în care orice autostradă, și în special cea care ne leagă de Europa, este extrem de importantă sau măcar una în care putem afla, mai devreme de 50 de ani, adevărul despre ostaticii eliberați din Irak!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

 
  Toró Tiberiu - semnalarea cazului unui ziarist maghiar căruia i se interzice intrarea în România;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR are cuvântul domnul deputat Toró Tiberiu.

   

Domnul Toró Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Stimați colegi deputați,

În declarația mea politică de azi doresc să atenționez asupra unei practici cel puțin discutabile a unor autorități din cadrul sectorului de ordine publică și siguranță națională, practică care pare a nu face servicii imaginii României ca stat european și nici eforturilor sale de integrare în Uniunea Europeană.

Anul trecut am semnalat de la acest microfon cazul unui cetățean maghiar, Bayer Zsolt, ziarist la cotidianul Magyar Nemzet din Budapesta, căruia i s-a interzis intrarea în România pe o perioadă determinată, drept "pedeapsă" pentru articolele publicate, care nu erau pe placul autorităților noastre competente.

Pare-se că istoria se repetă: la data de 14.09.2005, unui alt ziarist din țara vecină și prietenă, membră a NATO și a UE, i se întâmplă același lucru. Este vorba de Toroczkay László, redactor la radioul public din Budapesta și activist civic - fondator și președinte al unei organizații civice de tineret care are drept scop apărarea prin mijloace legale a drepturilor minorităților naționale din țările învecinate Ungariei - căruia i se refuză intrarea în România pe motiv că nu îndeplinește condițiile prevăzute de Legea privind regimul străinilor (OUG nr. 194/2002, aprobată cu modificări și completări prin L. nr. 482/2004).

Conform comunicatului Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, măsura a fost luată ca urmare a solicitării organelor în drept, în conformitate cu prevederile art. 8. alin. 1. lit. a, cu trimitere la art. 6 alin 1 lit. f), din actele normative mai sus amintite. Pentru cei neavizați, litera f) se referă la persoane care prezintă pericol la ordinea constituțională și siguranța națională a țării.

Ceea ce nu scrie în comunicat, dar scrie în textul legii, este obligativitatea comunicării unei asemenea măsuri persoanei în cauză, împreună cu motivele și perioada interdicției.

Se ivesc astfel o serie de întrebări. Cea mai ușoară: De ce reprezentanții poliției de frontieră nu respectă legea și regulamentele corespunzătoare? Dar se ivesc și alte întrebări, poate mai importante: Cum se iau asemenea decizii care în mod clar nu contribuie la întărirea securității naționale a țării, în schimb întăresc imaginea că România nu s-a debarasat încă de practicile unui stat polițienesc, unde autoritățile competente - după cunoștințele mele acestea sunt serviciile de informații, în a căror atribuție intră formularea unor asemenea solicitări - acționează încă pe baza unor reflexe moștenite de la Securitatea ceaușistă, Departamentul iredentiști, hortiști, fasciști. Cine are acest interes?

Cred aceste autorități "competente" - cu ghilimelele de rigoare pentru termenul de competență - că aceasta este calea de integrare în Uniunea Europeană, prin declararea ca persoane non grata a unor ziariști, cetățeni ai Uniunii Europene, respectiv a unei țări cu care România a încheiat un parteneriat strategic? Încă mai cred serviciile noastre că în sec. XXI, în epoca globalizării informației, asemenea măsuri pot fi eficiente, libertatea de gândire și de exprimare se poate limita prin asemenea măsuri?

Aștept o analiză aprofundată a cazului din partea autorităților de control competente, din partea Comisiei de specialitate pentru controlul serviciilor de informarții, a conducătorilor instituțiilor în cauză și luarea măsurilor ca asemenea cazuri, prin repetarea lor, să nu pericliteze eforturile de integrare ale României.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc, domnule coleg.

Întrucât timpul afectat pentru intervenții, pentru declarații a luat sfârșit, vă rog foarte mult ca ceilalți să depuneți în scris, la secretariatul Camerei.

 
   

După o scurtă pauză vom relua discuțiile în plen. (Vociferări în sală, cereri de luări de cuvânt.)

La procedură în timpul declarațiilor politice nu există, din câte știu eu.

 
   

Domnul Dan Iosif:

Domnule președinte,

Vreau să vă atrag atenția că dreptul la liberă exprimare este garantat de Constituția României. Un deputat poate să-și exprime punctul de vedere în baza mandatului pe care l-a primit. (Vociferări din partea Puterii.)

Și vreau să vă atrag atenția, stimați colegi, că dacă tot dorim să schimbăm Constituția României, doar din dorința de a destitui doi oameni, putem să ne gândim să schimbăm Constituția României în folosul întregii Românii. Ascult diverse luări de poziție și păreri despre ce înseamnă democrația bicamerală și din ce în ce mai multe îndemnuri. Chiar un stimat coleg de-al meu a spus Partidul Liberal tace când e vorba de unicameralism. Păi, probabil că partidul Liberal tace, că nu uită.

Domnilor,

Am luat legătura prin intermediul unui medium cu sufletele celor 1600 de copii împușcați în decembrie 1989 și mi-au transmis să vă spun că cine uită, nu merită. Acei copii au murit luptând împotriva Marii Adunări Naționale. Au luptat pentru sistemul bicameral. Au lupta pentru o republică. Haideți, noi să dăm dovadă de maturitate, să stipulăm în Constituția României cea nouă, ce fel de republică suntem, să fim o republică parlamentară. Să avem o normă de reprezentare mult mai clară. Un senator să fie votat de 150 de mii de oameni, un deputat să fie votat de 75 de mii, și atunci facem pe plac tuturor. (Vociferări în partea Puterii.) Dar nu renunțați la sistemul bicameral, care este un sistem mult mai transparent, mai ales voi liberalii, lupt... Eu discut în Parlament, nu discut cu Geoană, nu discut cu Tăriceanu sau cu Băsescu, eu fac apel la maturitatea dumneavoastră. Înțelegeți, de la sistemul unicameral până la dictatură e doar un singur pas. (Vociferări.)

Văd că voi călcați pedala...

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Vă mulțumesc.

Repet, întrucât timpul alocat a expirat...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Nu este corect ce faceți, pentru că Regulamentul, la art.178 spune clar că timpul de intervenție este 50 de minute, dar președintele este abilitat atunci când este nevoie să continue. Deci, în acest moment...

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg, Biroul permanent a alocat 30 de minute și pe Regulament am vorbit 50 de minute, deci am depășit ambele sume alocate pentru acest aspect.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă repet că nu respectați regulamentul!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Regulamentul spune 50 de minute. De când am început au trecut exact 50 de minute, iar Biroul permanent al Camerei a alocat pentru declarațiile politice de astăzi numai 30 de minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să citiți art.178 din Regulament, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Ceilalți colegi să și le depună în scris declarațiile politice.

După o scurtă pauză reluăm ședința în plen.

 
     

(Următoarele declarații au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință.)

 
    Aledin Amet - solicitarea sprijinului necesar pentru amenajarea unui cimitir musulman în București;

Domnul Aledin Amet:

Domnule Președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comunitatea tătarilor din România nu a pretins, nu pretinde și nu va pretinde lucruri senzaționale. Noi, tătarii de pe aceste ținuturi, suntem parte a poporului român. Născuți și educați alături de majoritari, nu ne simțim nici toleranți, nici tolerați. Aparținem, pur și simplu, acestei țări. Firescul caracterizează lucrurile pe care le înfăptuim, iar religia islamică reprezintă latura spirituală a etniei din care fac parte.

În București, în momentul de față, trăiesc peste o mie de tătari. Există o geamie, dar, din păcate, nu există un cimitir musulman.

De-a lungul anilor, cei decedați, de religie islamică, au fost îngropați în cimitirul eroilor turci, aparținând statului turc, cimitir care, fiind limitat, nu mai poate adăposti noi morminte.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a solicitat, încă din anul 1990, repartizarea unui teren, foarte necesar pentru amenajarea cimitirului musulman din București.

Primăria Capitalei a sprijinit, până la un anumit punct, în toți acești ani, demersurile noastre. Din păcate, însă, ele nu au fost finalizate. Solicit, de la Tribuna Parlamentului, găsirea unei soluții. Nu este normal să ne transportăm morții din București în Dobrogea, pentru a-i putea îngropa în cimitirele musulmane de acolo.

Sunt convins că această problemă va fi rezolvată. În același timp, însă, ea nu poate fi amânată la nesfârșit.

    Andrei Dominic Gerea - declarație politică cu titlul Parlamentul României nu e moșia PSD;

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Declarație politică: "Parlamentul României nu e moșia PSD"

Deși au pierdut de mult alegerile, membrii Partidului Social Democrat au impresia că se află încă la putere. Faptul că dețin președinția celor două Camere ale Parlamentului le sporește această iluzie și de multe ori chiar le dă pârghiile pentru a bloca inițiativele pe care noi, actuala guvernare, dorim să le promovăm. Este limpede pentru toată lumea că pozițiile ocupate de Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu sunt de maximă importanță în stat. PSD a înțeles asta și încearcă din răsputeri să-i păstreze pe cei doi pe scaunele lor, nesocotind astfel o întreagă majoritate parlamentară.

Problema nu este neapărat că PSD refuză să cedeze de bună-voie ultimele redute pe care le mai deține în prezent. Problema cu adevărat importantă este aceea că prin acțiunile și comportamentul lor se aduc grave lezări imaginii și spiritului Parlamentului României. Prin tot ceea face astăzi, PSD nu reușește decât să tergiverseze și să blocheze, în final, lucrările celui mai înalt for al țării. Și după toate acestea, tot noi suntem cei acuzați de nerespectarea Constituției!

De 15 ani, Parlamentul României este orice altceva decât o instituție a dezbaterii civilizate și a respectării valorilor democratice. De aceea, românii o situează pe ultimele locuri în topul încrederii lor, renunțând de foarte mult timp să mai creadă că senatorii și deputații mai pot face ceva să le schimbe viața. Ce-și vor fi zicând acei oameni pentru care noi nu putem face nimic, deoarece ne prevalăm de "cutume", ce vor crede oficialii europeni "admirând" tot bâlciul rezultat din dorința a doi oameni de a rămâne pe niște scaune, de a avea o mașină de serviciu mai bună, de a avea un birou mai mare și mai luxos. Pentru asta sunt gata colegii noștri social-democrați să sacrifice încrederea românilor în politicienii pe care i-au ales? Și dacă sunt gata, își dau ei seama oare că oamenii scârbiți de acțiunile lor și de certurile interminabile din Senat și Camera Deputaților, probabil nu se vor mai duce la vot sau vor vota partidele extremiste?

Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu se ascund după proceduri, regulamente interpretate după bunul lor plac, după numărători de voturi false, după cutume. De fapt, ei și întregul PSD se ascund de Opoziție. Le e foarte greu să accepte că au pierdut puterea pe care credeau că o vor avea pentru totdeauna și să înțeleagă că de aici înainte nu vor mai avea privilegiile pe care le-au deținut timp de 4 ani. Că de aici înainte vor fi nevoiți să critice constructiv și să vină cu soluții alternative la măsurile pe care noi le propunem. Că de aici înainte, presa este liberă să interpreteze așa cum vrea acțiunile tuturor și că nu mai au mijloacele să o controleze prin publicitate pe bandă rulantă și încălcări grave ale dreptului la exprimare. PSD nu vrea să conceapă că va trebui să strângă rândurile, să-și schimbe dinozaurii care umblă liberi prin Jurasic Parc-ul partidului cu oameni competenți, serioși și corecți.

Mai grav însă decât tot ceea ce am arătat mai sus este că, prin prelungirea agoniei domnilor Năstase și Văcăroiu, se pierde timp și efort, pe care și Puterea și Opoziția le-ar putea folosi într-un mod constructiv, în inițiative care să ne apropie de obiectivul pe care ni-l dorim cu toții atins: aderarea la Uniunea Europeană în 2007. Sau au uitat colegii PSD-iști de ținta pe care o aveau și domniile lor atunci când aveau puterea în mâini? Or, tocmai asta reușește PSD să demonstreze: că puțin îi pasă de interesele țării (dacă ar fi să ne amintim doar de votul prostesc dat de deputații PSD împotriva unei modificări la Legea Audiovizualului care ne era cerută chiar de Uniunea Europeană).

Este Partidul Social Democrat împotriva aderării României la Uniunea Europeană? Probabil că nu, dar cu siguranță că sunt atât de orbiți de scopul lor, acela de a-i ține în scaune pe Nicolae Văcăroiu și Adrian Năstase, încât nu se mai pot concentra pe nici un alt subiect.

Zilele trecute, președintele Senatului spunea că și-ar da demisia, dar că nu este lăsat de partid. Eu le propun ambilor președinți ai Parlamentului să treacă peste directivele de partid, peste interesele personale sau de grup și să renunțe de bună-voie la funcțiile pe care le dețin. Toată inteligența și energia folosită pentru a-i ține în scaune ar putea fi folosită pentru a crea o Opoziție adevărată, critică și constructivă, care să ne arate unde greșim noi și unde ar putea ea să vină cu măsuri mai bune.

Altfel, dacă vom continua o dispută pe care PSD știe că o va pierde și, Doamne-ferește vom rata intrarea în UE la 1 ianuarie 2007, cei care vor pierde vor fi românii și, atunci, nu numai PNL, ci întreaga clasă politică va fi făcută responsabilă pentru acest eșec. Politicieni de toate culorile vom fi arătați cu degetul pentru amăgirea unui întreg popor. Și nici măcar PSD nu cred că își poate permite asta!

    Corneliu Ciontu - declarație politică: Apel la bun-simț;

Domnul Corneliu Ciontu:

"Apel la bun-simț"

Stimați colegi,

Îmi asum misiunea de a vă deranja cu un apel care pentru unii ar suna straniu, un apel la decență, la echilibru și bun-simț. Am simțit nevoia să fac acest apel deoarece lucrurile par că ne-au scăpat de sub control. Am ajuns într-o fază acută, vulgară a conflictului politic. Un conflict care și-a uitat originea și scopurile, devenind bucurie a confruntării și invectivei. Nu sunt aici pentru a căuta vinovați, pentru a spune cine are dreptate. Poate că nimeni și toți. Cert este faptul că, în acest moment, România e condusă abia pe jumătate, merge într-un picior. Parlamentul e sufocat de lupte de guerilla, în care orice post sau vot reprezintă o miză majoră. Nu părem făcuți, în ruptul capului, pentru coabitare: vrem ca ceilalți să se compromită, să fie vinovați. Corupția și incompetența celuilalt partid ne fac fericiți - deși întreaga țară suferă din pricina lor.

Justiția, la rândul său, a devenit un câmp de luptă. Fiecare tabără trage de-o mâneca a sa. În acest ritm, mânecile se vor rupe, sau, probabil, forțele adverse se vor anula reciproc, ca într-o lege a fizicii, făcând Justiția să înghețe în neputință.

Lucrurile stau identic în economie, unde zonele de influență se dispută mai voios ca niciodată. Societățile dau faliment, inflația crește, prețul la benzină pierde simțul măsurii, polarizarea socială îngroașă rândul săracilor, dar nu contează, important e cine are controlul, cine e mai puternic...

Stimați colegi,

Aproape printr-o fatalitate, conflictul iminent generat de alegerile de anul trecut riscă să compromită aderarea României la Uniunea Europeană. S-a ajuns într-un punct în care forțele de dreapta și de stânga se află, în sfârșit, într-un relativ echilibru. Din acest motiv, sub ochii noștri se dă adevărata "Bătălie pentru România". O bătălie politică, economică, statutară. Cine câștigă își asigură o supremație pe termen lung. Din nefericire, momentul acestei lupte pe viață și moarte e cel mai prost ales din ultimii 15 ani; sunt orele decisive ale integrării! Iar integrarea nu poate avea loc într-o țară paralizată de explozii politice subterane și de false teme politice rod al unor insomnii sau orgolii mărunte.

Din acest punct de vedere, oricât ar părea de inutil, un apel la înțelepciune și decență e întotdeauna îndreptățit. Interesele României vin deasupra intereselor de grup. După ce poporul e servit, ne putem lupta oricât, pentru orice.

Dar, pentru a reuși acest lucru, considerăm că o mare parte din clasa politică românească are nevoie de o cură de bun-simț. Sperăm ca, printr-o construcție politică majoră ce se arată la orizont, bunul-simț politic să intre în ofensivă. Din acest motiv, sunt în măsură să vă anunț că, în scurt timp, Partidul Popular va căpăta identitate juridică, reușind să depășească adversități inimaginabile, despre care voi vorbi la vremea cuvenită. Ei bine, scopul Partidului Popular va fi chiar acesta: să revigoreze bunul simț, decența, dialogul real și politețea în politica românească. În acest moment, țara noastră are nevoie vitală de un partid de centru capabil să creeze punți, să îndemne la dialog, să stingă conflicte, să asigure un climat politic cu adevărat democratic.

Vă mulțumesc,

    Costache Mircea - declarație politică intitulată DA - Diversiune și Aventurism;

Domnul Mircea Costache:

"D.A. - Diversiune și Aventurism"

Ce credeți că e în capul lombrozianului de la Cotroceni, cînd lansează "bomba" Parlamentului unicameral? Faptul că ideea perfidă de a bulversa viața publică și întreaga societate vine din anturajul de pahar, e clar ca bună ziua.

Într-o țară măcinată de crize, de mafie, de hoție și de sărăcie, Pazvante vrea să spună că marea risipă se produce numai prin lefurile deputaților, de 29 milioane lei, și nu prin devalizarea economiei naționale, prin înstrăinarea telecomunicațiilor, cimentului, lemnului, fabricilor de autocamioane, de tractoare, avioane, a oțelului, aluminiului, petrolului, gazelor, aurului, rețelelor electrice, hidrocentralelor, fondului funciar, vapoarelor, CEC-ului, băncilor etc.

A promis că se va lupta cu mafioții, iar acum el combate patrioții, puțini câți mai sunt.

În loc să-și facă curățenie în propria ogradă, plină de găini nebunatice, de cocoși, stăncuțe și alte chivuțe hoațe, Domnul Președinte se luptă cu corupți ca mine...

În loc să-i lase pe hoți în vile unicamerale, el vrea să demoleze tradiția seculară a parlamentarismului bicameral românesc, sincron cu bicameralismul țărilor UE și NATO.

În loc să pună guvernul la treabă, să pornească economia, să mai termine cu coteria, `mnealui dom`preșin`te, vede răul numai acolo unde nu toți se aliniază la poruncile lui, precum vestitul năprîstoc Emil Boc. N-au vrut-o deputații Președinte de Cameră pe Mona Muscă ? Hă - hă, păi, îi desființez io după două sticle de vizichi ! O țară întreagă zace sub ape, în mizerie și debusolare, în prag de iarnă, în timp ce nebunul din capul satului le explică românilor că el nu a fost deputat de Vaslui 8 ani, ministru al transporturilor tot vreo 8 ani, primar general 4 ani, președinte de partid în locul lui "ești cel mai bun Petre", președinte de țară, adică politician care s-a pricopsit, care huzurește într-un dezmăț continuu, dar care, chipurile, vrea să reformeze clasa politică. Iar această reformă va aduce, desigur, în locul meu în Parlament, pe vreo Stana Anghelescu, absolventă de liceu în 1994 sau vreo Elena Udrea cu catalogul plin de 2, 3 și 4, dar plină de aur, de averi, de conturi și de stimă prezidențială.

Bravos națiune, halal să-ți fie, și jos iscălit în original GA-LI-BAR-DI ! (alt reformator).

    Marin Almăjanu - intervenție pentru a denunța încă o dată ilegalitățile și încălcarea prevederilor constituționale de care se face vinovat Adrian Năstase;

Domnul Marin Almăjanu:

Mă adresez astăzi plenului Camerei Deputaților pentru a denunța încă o dată ilegalitățile și încălcarea prevederilor constituționale de care se face vinovat Adrian Năstase.

Zilele trecute, președintele în funcție al Camerei Deputaților a arătat opiniei publice, dacă mai era nevoie, de ce este importantă schimbarea sa din funcție.

După ce la sfârșitul lunii august, atunci când mai mult de o treime a membrilor Camerei Deputaților i-au cerut convocarea unei sesiuni extraordinare în care să se discute modificarea Regulamentului Camerei, Adrian Năstase a refuzat categoric, încălcând Constituția, zilele trecute președintele Camerei a recidivat.

Astfel, ziua de joi, 16 septembrie 2005, poate fi considerată o zi neagră pentru sistemul democratic românesc. Prestația de la prezidiul Camerei Deputaților a depășit orice limite legale și ale bunului simț. În tendința sa cunoscută de a amâna la nesfârșit discutarea modificărilor la noul Regulament, Adrian Năstase a dat un recital de oportunism politic bazat pe comiterea de ilegalități.

Fiind propusă trimiterea modificărilor la regulament la Comisia juridică pentru obținerea unui aviz de constituționalitate, Adrian Năstase a supus la vot această propunere. Întrebarea care se pune este de când o comisie a Parlamentului poate da un aviz de constituționalitate, în contextul în care numai Curtea Constituțională are acest atribut conferit prin lege. Mai mult, acest aviz se suprapunea peste decizia unei comisii speciale a Camerei Deputaților, Comisia pentru Regulament.

Trecând peste aceste aspecte, surprizele au apărut în ceea ce privește procedura de vot. Președintele de ședință a supus la vot propunerea mai sus amintită, numărând voturile pentru și contra dar "uitând" de abțineri. Aceasta este o altă gravă ilegalitate săvârșită de Președintele Camerei Deputaților.

Mergând mai departe, trebuie spus faptul că în aceeași ședință în plen, aceeași persoană a avut "mari probleme" în ceea ce privește contabilizarea voturilor, rezultând o fraudă în stilul deja cunoscut al PSD.

În cursul ședinței, Adrian Năstase a reușit însă o mare performanță la capitolul - încălcarea Constituției. Prin blocarea ușilor sălii și împiedicarea deputaților să-și exprime votul, președintele executiv al PSD a reușit să calce în picioare dreptul de a alege așa cum este el înscris în Constituție, ceea ce potrivit legii este considerat chiar infracțiune.

De ce toate aceste ilegalități? Răspunsul este foarte simplu. Pentru mențierea scaunului de președinte al Camerei Deputaților.

Nu consider ca o luptă politică oricât de importantă ar fi ea, să se dea fără respectarea dispozițiilor legale sau constituționale. Însăși esența de a fi a funcției pentru care luptă Adrian Năstase a fost golită de conținut prin măsurile luate de acesta.

Democrația și sistemul parlamentar românesc au primit astfel o gravă lovitură tocmai din partea cuiva care trebuia să vegheze la respectarea legii, dar se pare că interesul personal este mai presus de orice în cazul lui Adrian Năstase.

În lumina faptelor prezentate mai sus, acum, mai mult ca niciodată, schimbarea lui Adrian Năstase devine obligatorie, ca o garanție a revenirii la respectarea Constituției și a legilor în vigoare.

Vă mulțumesc.

    Dan Horațiu Buzatu - atenționare asupra faptului că un exercițiu democratic, moțiunea simplă, riscă să devină un fapt de o banalitate cotidiană;

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Stimați colegi,

Voi începe această declarație politică citând articolul 149, alin. 1 din Regulamentul Camerei Deputaților. Acesta prevede: "Moțiunea simplă exprimă poziția Camerei Deputaților într-o anumită problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă care a făcut obiectul unei interpelări."

Poate mulți dintre dumneavoastră vă veți întreba de ce am citat acest articol din Regulament, pe care sunt convins că îl știe toată lumea. Motivul este unul simplu. Pentru a vă atrage atenția că un exercițiu democratic, și mă refer la moțiunea simplă, riscă să devină un fapt de o banalitate cotidiană. Pentru a vă atrage atenția că acest exercițiu democratic care implică exprimarea unei poziții a Camerei Deputaților riscă să cadă în derizoriu. Și pentru această posibilitate există doi mari vinovați: PSD și PRM, care s-au lansat într-un adevărat concurs de moțiuni simple. Cred că toată lumea este convinsă că, și cu moțiune și fără, pe loc nu se pot face minuni în domeniile atacate. Și, de asemenea, cred că toată lumea este convinsă că toate partidele din arcul guvernamental sunt ele însele primele interesate să rezolve problemele legate de energia termică - atenție, un agent electoral periculos! - sau de învățământ.

Ceea ce mi se pare deplasat și, totodată, o culme a demagogiei, este însă faptul că actuala Opoziție atacă pe domenii care au fost deficitare când PSD s-a aflat la Putere. A fost mai bună situația în învățământ în perioada 2001 - 2004? Răspunsul este nu. Acum se încearcă să se cârpească câte ceva din ce nu s-a făcut în respectiva perioadă. Și se face și pe cale guvernamentală și pe alte căi, și amintesc aici doar inițiativele tineretului liberal din această toamnă.

Dar, până la un punct, sunt de acord cu aceia care și-au făcut din moțiuni o profesie. Este adevărat, este necesară o moțiune simplă în legătură cu învățământul. Ea s-ar putea numi: "Situația sălilor de sport ale Guvernului Năstase", iar textul acestei moțiuni nu ar trebui să fie scris de vreun politician. Sunt suficiente articolele și reportajele pe această temă din Gazeta Sporturilor din anul 2004 și începutul anului 2005. Și nu cred că ziariștii de la acest cotidian pot fi suspectați de partizanat politic, chiar dacă aparțin unui trust de presă condus de un lider de partid. Să nu uităm că și un ministru al acestui partid este din când în când tăvălit în paginile acestui ziar.

În ceea ce privește posibila moțiune "Gigacaloria", cred că este jenant ca ea să aibă drept autori exact pe acei responsabili de explozia prețului la încălzire. Nu cred că este nevoie să reamintesc cuiva când a explodat prețul la încălzire.

Dar sunt convins că toate aceste lucruri sunt știute de semnatarii moțiunilor. Banala moțiune simplă a ajuns însă un clasic procedeu de tragere de timp. În fotbal, pentru tragere de timp, se acordă cartonaș galben. Domnul Năstase a luat în decembrie un prim cartonaș galben. De la electorat. Ar trebui să știe că al doilea cartonaș galben se transformă automat într-unul roșu.

PS Săptămâna trecută, actualul președinte al PSD, Mircea Geoană, a declarat că partidul pe care îl conduce nu va face abuz de moțiuni simple, dar săptămâna aceasta PSD este coautorul a nu mai puțin de trei moțiuni. Concluzia : demagogie și doar demagogie din partea PSD.

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică cu titlul Cumetria PSD-PRM, împreună până la capăt;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Cumetria PSD-PRM: împreună până la capăt"

Stimați colegi,

Fac această declarație politică ca urmare a modului în care PSD și PRM au decis în aceste săptămâni să colaboreze, în detrimentul sistemului democratic, a normelor etice și împotriva celor care i-au ales.

După cum am văzut cu toții, tradiționalii amici politici, PSD și PRM, și-au dat mâna, încă o dată, în încercarea de a bloca adoptarea Regulamentului celor două Camere ale Parlamentului, prin inițierea unor moțiuni fără substanță, bazate pe principiul "mult și prost". Pe lângă faptul că este o inițiativă fără precedent în istoria Parlamentului român postdecembrist, gestul opoziției reprezintă o poziție extremă, periculoasă pentru democrație.

Pe de o parte, este de neînțeles înverșunarea cu care Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu țin de niște scaune, de niște funcții despre care declară presei că le aduc multe responsabilități și puține avantaje. Pe de altă parte, mă întreb cum poate PSD să facă un pact electoral cu Partidul România Mare, despre care afirma cu puțin timp în urmă că este un partid de securiști, condus de un lider extremist, neacceptat de Occident. Mă întreb, de asemenea, de unde atâta fidelitate pentru PSD din partea PRM...

Stimați colegi, la învestirea în funcție am fost uimit de felul în care cutumele parlamentare au luat locul, de-a lungul timpului, legilor scrise. Am asistat cu indignare și neputință la acel prim vot "secret", de la alegerea președinților Camerelor, supravegheat de liderii de grup ai PSD, iar explicația a fost că "așa e cutuma".

Dincolo de discuțiile privitoare la articolul referitor la modul de schimbare a președinților Camerelor, este evident că avem nevoie de un Regulament nou la cele două Camere. Actualul text este învechit, rămas în urmă, nu ne mai regăsim în el și nu ghidează instituția suficient. Într-un sistem democratic normal, această inițiativă ar trebui susținută de toate partidele parlamentare, pentru că este vorba de legiferarea modului în care funcționează o importantă instituție a statului, o instituție unde își desfășoară activitatea cei mai de seamă reprezentanți ai acestor partide. Numai că parlamentarii PSD-PRM doresc cu ardoare să creeze, din nou, senzația că în Cameră și Senat circul e la mare căutare și, în ultimele săptămâni, au și reușit.

În altă ordine de idei, asistăm în aceste săptămâni la expunerea unor moțiuni simple fără substanță, fără un mesaj clar, bazate pe argumente puerile, care nu fac decât să amâne un fapt care se va întâmpla, mai devreme sau mai târziu. Ceea ce este trist este faptul că are loc un consum de energii, de resurse financiare și umane, într-o luptă cu rezultat evident: pentru că Regulamentul va fi adoptat, fie că se va întâmpla săptămâna aceasta sau săptămâna viitoare. Din păcate, tergiversările pe care alianța nou-creată dintre PSD și PRM nu conduc decât spre o blamare a clasei politice din partea cetățenilor țării, bulversați fiind de multitudinea de proceduri cu care ne ocupăm timpul în Parlament.

Domnilor parlamentari, consider că este timpul să încetăm cu acest circ. Cred că opoziția constituită din PSD și PRM va trebui în cel mai scurt timp să devină una constructivă, nu una de blocare a forului legislativ prin inițierea de nenumărate moțiuni simple fundamentate pe acuzații fără acoperire. Electoratul va înțelege că noile preocupări ale celor două partide parlamentare nu sunt decât niște acțiuni pur demagogice și populiste și riscăm ca stigmatul astfel creat să se aplice întregii clase politice. De aceea, solicit public colegilor din opoziție să se aplece asupra problemelor reale ale României și să ajute, prin utilizarea pârghiilor parlamentare de care dispun, la bunăstarea locuitorilor ei și nu la blocarea unor demersuri necesare și obligatorii.

    Mircea Valer Pușcă - declarație politică: Jocul de-a moțiunea, un abuz ce poate aduce grave prejudicii democrației;

Domnul Mircea Valer Pușcă:

"Jocul de-a moțiunile, un abuz ce poate aduce grave prejudicii democrației"

După ce au încercat să ne convingă de faptul că poziția de președinți ai celor două Camere este mai mult decorativă decât una foarte importantă, constatăm efortul disperat al parlamentarilor PSD și PRM de a bloca activitatea Parlamentului printr-o strategie de a-l "sufoca" cu moțiuni simple. Este o încercare disperată de a împiedica discutarea și aprobarea proiectelor de modificare a regulamentelor, în speranța amânării inevitabilului! Comportamentul parlamentarilor din opoziție riscă să aducă mari prejudicii democrației!

Departe de mine să contest dreptul parlamentarilor de a-și exercita prerogativele, inclusiv de a iniția moțiuni simple sau de cenzură... Este un drept consacrat atât în Constituție, cât și în regulamentele Senatului și Camerei Deputaților. Doar că, într-un sistem democratic funcțional, exercițiul unui drept devine ilicit atunci când obstrucționează posibilitatea celorlalți de a-și exercita, la rândul lor, propriile drepturi! Libertatea fiecăruia încetează atunci când aduce atingere libertății celorlalți. Cu alte cuvinte, într-o democrație adevărată nu pot exista membri "mai liberi" și alții "mai puțin liberi"! Pe de altă parte, în mod similar, dreptul oricăruia încetează în momentul când exercitarea acestuia afectează grav dreptul celorlalți! Posibilitatea reală de a-și exercita un drept, nu poate fi un domeniu rezervat doar unora! Dacă ar putea exista așa ceva, atunci am constata, fără un efort deosebit, că acel "nimeni nu este mai presus de lege", și-ar pierde substanța... Și atunci, care este soluția democratică în această situație? Eu cred că atunci când exercitarea unui drept provoacă un conflict materializat prin imposibilitatea exercitării acestuia de către toți, trebuie să găsim soluția corectă care să repună pe toți, dar absolut pe toți!, în situația de a fi egali. Cu alte cuvinte, în fața evidenței privind situația că o anume resursă (în cazul de față: timpul afectat dezbaterilor în Camere) devine una limitată, singura soluție care se impune este partajarea acesteia corect și echitabil!

Cu siguranță există soluții democratice care să permită dreptul la opinie, la inițiativă atât pentru opoziție, cât și pentru putere. Una dintre soluțiile posibile ar fi limitarea numărului de moțiuni simple pe care un parlamentar le poate iniția într-o sesiune. Astfel, interesul politic al celor din opoziție ar fi satisfăcut, dar și puterea și-ar putea promova legislația necesară implementării Programului de guvernare. Bineînțeles, atât puterea, cât și opoziția își vor putea exercita "vocația", aparent limitat. Limitarea este însă acceptabilă, fiind consecința unui conflict privind utilizarea unei resurse limitate, resursă care este absolut necesară tuturor. Este, în egală măsură, corect și echitabil ca fiecare să dispună nediscriminatoriu de resursa partajată și s-o folosească așa cum dorește, cu condiția respectării setului de valori ale unui sistem democratic autentic.

Demisiile ar fi o altă soluție acceptabilă... Acum, când domnii Adrian Năstase și Nicolae Văcăroiu au pierdut sprijinul majorității, se pune un mare semn de întrebare privind legitimitatea în a continua să ocupe funcțiile de președinți. Ar fi de preferat ca opoziția să dea dovadă de mai multă maturitate și, renunțând la jocul de-a moțiunile, să-și asume realitatea. Poate nu-i târziu să intrăm într-o normalitate dorită și, așa cum se întâmplă în democrațiile consolidate, soluția demisiei să salveze "onoarea" viitorilor posibil revocați. În democrațiile invocate, demisia este mult, mult mai frecventă decât revocarea!

Vă mulțumesc.

    Ovidiu Ioan Silaghi - comentariu la unele afirmații ale președintelui Comisiei pentru Regulament;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Nu mai este un secret pentru nimeni că, la ora actuală, domnul Adrian Năstase și PSD poartă un adevărat război de gherilă împotriva majorității parlamentare, pentru a împiedica dezbaterile și adoptarea noului Regulament al Camerei Deputaților. Nu am să critic de la microfonul Camerei această strategie a fostului partid de guvernământ. Mă voi apleca asupra unui element din această luptă care demonstrează fie reaua credință a unui deputat PSD, fie incapacitatea crasă de care a dat dovadă acesta în activitatea sa parlamentară. Cum există prezumția de nevinovăție și nici nu am dovezi suficiente, nu pot să fiu categoric în ceea ce privește varianta relei credințe.

Concret, este vorba de domnul Ioan Bivolaru, președintele Comisiei de Regulament a Camerei Deputaților. Vineri 16 septembrie, domnia sa a participat la o conferință de presă susținută de reprezentanții PSD din Comisia juridică a Camerei. În cadrul acestei conferințe de presă, domnul Bivolaru a declarat că sunt mai multe articole din proiectul de regulament care sunt neconstituționale. O astfel de afirmație care poate fi făcută în public îl descalifică pe domnul Bivolaru. Pentru că domnia sa nu este un personaj care nu a avut nici o tangență, sau una pasageră, cu elaborarea și votarea raportului Comisiei de Regulament, ci este chiar președintele acestei comisii. De ce a venit domnia sa abia acum și aduce la cunoștința opiniei publice că ar exista articole în contradicție cu Constituția? De ce nu a făcut aceste declarații când a lucrat comisia? Din perioada în care s-au aflat în lucru la comisie și până acum respectivele articole nu au suferit nici o modificare. Răspunsul este unul singur. Nu este vorba de nici un articol neconstituțional. Dacă ar fi fost cu adevărat vreun articol în contra legii fundamentale, atunci, cu siguranță, dl Bivolaru ar fi tras semnale de alarmă în presă în timpul dezbaterilor. Dar nu a făcut-o.

Tot în acest context, domnul Bivolaru a dat și un exemplu. A afirmat că acum, repet, acum, Comitetul Ordinii de Zi este neconstituțional. Cum a ajuns la această concluzie stimabilul nostru coleg? Argumentul domniei sale este următorul: liderii care sunt în Comitetul Ordinii de Zi reprezintă doar grupurile parlamentare din Cameră și nu și pe deputații independenți. În opinia domnului Bivolaru, în legislatura trecută, Comitetul Ordinii de Zi a fost constituțional.

Ei bine, îl informez pe domnul Bivolaru, că în cazul în care crede că acum COZ este neconstituțional tot așa ar trebui să se exprime și pentru legislatura trecută. Pentru că în ultimele două sau trei sesiuni din legislatura trecută existau deputați independenți pe care de asemenea nu îi reprezenta nimeni în COZ. Pe site-ul Camerei se poate vedea clar: la încheierea legislaturii trecute erau 15 deputați independenți.

Deci, domnul Bivolaru judecă două situații similare cu unități de măsură diferite. Când PSD tăia și spînzura, totul era constituțional. Acum, când PSD nu mai este la putere, vede aceeași situație invers. Oricum, îl anunț pe colegul nostru că are dreptate când susține că pînă în 2004, COZ era constituțional și că este și acum. Prin afirmațiile sale însă, domnul Bivolaru a dat dovadă că este însă departe, foarte departe, de ceea ce se așteaptă de la un președinte de comisie de regulament. Repet, încă nu îl suspectez de rea credință.

Vă mulțumesc.

    Relu Fenechiu - comentariu asupra scrisorii deschise pe care PSD a trimis-o clasei politice;

Domnul Relu Fenechiu:

Stimați colegi,

Am aflat cu uimire din presă că liderii PSD au trimis clasei politice o scrisoare deschisă în care pozează în campioni ai democrației și propun susținerea votului uninominal.

De ce era nevoie să fie trimisă această scrisoare întregii clase politice, din moment ce trei partide, PNL, PD și PC, au înregistrate propuneri legislative care promovează diferite variante ale votului uninominal? De ce nu a fost trimisă această scrisoare doar aliatului de nădejde, PRM, partid care se declară pe față un adversar al votului uninominal? Sunt întrebări la care doar liderii PSD pot da un răspuns.

Nu sunt acestea singurele întrebări care se pot pune în jurul acestui subiect. În scrisoare se pledează pentru "reforma clasei politice prin reforma instituțiilor și a sistemului de vot" și pentru "respectul față de lege și apărarea democrației și a instituțiilor statului de drept". Stau și mă întreb de ce PSD nu a pledat pentru reforma clasei politice și a instituțiilor statului în perioada în care s-a aflat la Putere. A avut toate pârghiile posibile în mînă. O majoritate confortabilă în Parlament, o guvernare fără inerentele fricțiuni care se întîlnesc de regulă în cadrul coalițiilor etc. De ce nu a dat PSD în perioada 2001-2004 startul la reformarea clasei politice, ținând cont de toate aceste aspecte? Și la această întrebare cred că răspunsul trebuie să vină din zona Bulevardului Kiseleff.

Liderii fostului partid de guvernământ susțin că PSD dorește să creeze o "presiune pozitivă" pentru forțarea votului uninominal și afirmă că acest sistem "este o lovitură dată clientelismului de partid" și că astfel se va stopa frauda electorală cu autobuzul etc.

Ei bine, cred că prin aceste afirmații, orice persoană de bună credință își poate da seama că liderii PSD, de fapt, sunt campioni ai demagogiei. Cine s-a opus în 2003 propunerilor PNL și PD de a se introduce votul uninominal? Răspunsul este cunoscut: PSD. Cine a brevetat turismul electoral utilizând autobuze pentru transportarea propriilor suporteri de la o secție de votare la alta? Răspunsul este cunoscut: PSD. Cît despre clientelismul de partid, aici nu mai încape nici o îndoială: PSD a fost și este campion.

Dacă această scrisoare deschisă adresată clasei politice s-a vrut a fi un exercițiu de imagine, atunci calculele făcute în laboratoarele din Băneasa au fost eronate. Un vechi proverb românesc spune: "Dacă tăceai, filozof rămâneai!" PSD nu are însă nici o legătură cu filozofia.

Vă mulțumesc.

    Traian Constantin Igaș - intervenție cu tema Omagiu eroilor de la Păuliș

Domnul Traian Constantin Igaș:

"Omagiu eroilor de la Păuliș"

Doamnelor și domnilor deputați,

Există momente în activitatea noastră când trebuie să ne plecăm capetele în memoria unor ființe asemeni nouă, dar care astăzi sunt pentru noi adevărați eroi. Se cuvine ca la ceas omagial să aducem recunoștința noastră, a tuturor, celor care n-au cerut nimic, dar care au oferit totul pentru noi toți și pentru patria noastră. Zilele acestea, Aradul își cinstește cu mare mândrie eroii căzuți la Păuliș în anul 1944, pentru a opri înaintarea trupelor fasciste.

Detașamentul Păuliș la care doresc să fac referire, a reprezentat un pilon important al planului strategic pentru zădărnicirea încercărilor trupelor hitleriste de a ocupa și utiliza cele trei mari căi de acces în Banat și Crișana, și anume: zona Timișorii, defileul Mureșului și văile Crișurilor în situația intervenită după victoria actului revoluționar din august 1944. Întreaga acțiune a fost încredințată Armatei I române, constituită în contextul dat, din formațiunile militare existente în zonele din vestul țării, așa cum cereau până atunci sarcinile de a garanta acoperirea sumară a frontierei de stat și asigurarea liniștii interne. Forțele Armatei I au inclus unități și centre de instrucție cu recruți ce nu aveau un stagiu sub arme mai mare de câteva luni, școli militare de subofițeri, părți sedentare sau formațiuni de grăniceri. Necesitatea imperioasă de a acționa imediat după 23 August 1944 pentru dezarmarea trupelor hitleriste răspândite în teritoriu și pentru a bara calea forțelor invadatoare ce urmăreau să anuleze cuceririle insurecției naționale și să încalce suveranitatea și integritatea țării, a solicitat un efort maxim din partea unităților abia încropite ale Armatei I, dotate doar cu armament de instrucție și mijloace insuficiente față de cerințele impuse de război.

Pentru apărarea defileului râului Mureș, în zona Păuliș-Cuvin-Ghioroc-Barațca, Școala de Subofițeri rezervă nr. 5 din Radna s-a constituit în "Detașamentul Păuliș", prin Ordinul Corpului 7 Teritorial din 11 septembrie 1944, iar din Ordinul Armatei I din aceeași zi, detașamentul a fost întărit cu Divizionul 61 artilerie grea și Batalionul 1 din Regimentul 96 infanterie.

În apărarea Aradului, Școala de subofițeri Radna, prin vitejia cu care a luptat, a dovedit din plin cât este de scump tuturor inimilor românești pământul Transilvaniei. Școala de subofițeri în rezervă infanterie Radna, care a constituit osatura Detașamentului Păuliș, merită să fie cinstită de națiune, pentru faptele de arme săvârșite pe câmpul de luptă, în perioada 14 - 20 septembrie 1944, așa cum au fost și eroii de la Păuliș.

Detașamentul Păuliș, ca și alte unități militare participante la efortul eroic de eliberare a țării de sub opresiunea fascistă, a constituit o parte integrantă, reprezentativă a generației tinere din anii 1944, chemată de gravitatea împrejurărilor să facă dovada forței și calităților sale. Membrii detașamentului fuseseră recrutați pentru școala de subofițeri ( nu de ofițeri ), deoarece nu aveau studii liceale complete, ca urmare a faptului că proveneau din familii sărace, de țărani muncitori, cărora nu le erau accesibile atunci decât școli considerate de mâna a doua, cum erau școlile de învățători sau școlile de meserii. Ofițerii superiori din conducerea școlii, proveniți din straturile sus-puse ale societății, se considerau ostracizați, pedepsiți prin sarcina primită acolo, disprețuiau elevii pe care-i aveau sub comandă, considerându-i "pe jumătate țărani". Iată, deci, componența socială a viitorului Detașament Păuliș, adevărat eșantion reprezentativ.

Sub raport numeric, efectivul Detașamentului Păuliș cuprindea 755 elevi ai școlii militare, la care s-au adăugat, ca unități de întărire, 569 soldați din Regimentul 96 infanterie, 360 soldați din Divizionul 61 artilerie grea și 124 cadre de ofițeri și subofițeri, în total 1 808 oameni. Misiunea a fost îndeplinită în ciuda dificultăților și a unor pierderi apreciabile: 380 oameni din care 65 morți.

Amplasarea poziției de apărare la gura defileului râului Mureș, pe aliniamentul șanțului antitanc pe lângă localitatea Păuliș, s-a dovedit o măsură eficace, bine gândită, aptă să valorifice la maximum potențialul uman și material destul de redus de care dispunea detașamentul. Deși lățimea dispozitivului de apărare, de circa 8 kilometri, era mult prea mare față de efectivul și dotarea cu tehnică de luptă a militarilor noștri, iar flancul drept al liniei de apărare era descoperit ( de la Cuvin la Pâncota ), orientarea în teren, derutarea inamicului și contraatacurile surprinzătoare în momentele și locurile nevralgice pentru atacatori s-au dovedit hotărâtoare în îndeplinirea misiunii încredințate detașamentului. Școala de subofițeri de rezervă infanterie, Radna, comandată de colonelul Petrescu Alexandru, s-a acoperit de glorie cu ocazia luptelor dintre 14 și 20 septembrie 1944, în regiunea Păuliș-Ghioroc-Cuvin.

În semn de omagiu adus eroismului și jertfelor date de elevii fostei Școli de subofițeri de rezervă din Radna în luptele din neuitatul septembrie 1944 pentru stăvilirea ofensivei fasciste a fost ridicat în apropierea localității Păuliș din județul Arad, după 30 de ani, un impresionant monument simbolizând un arbore uriaș ancorat peren, indestructibil în solul și istoria patriei și care domină înălțimea cu ramurile și aripile sale, adevărate coloane infinite.

Generațiile care au fost martorii acestor evenimente au predat în mod firesc ștafeta creației istorice materiale și spirituale generațiilor din prezent, responsabile la rândul lor de destinele patriei, iar noi nu putem să trecem nepăsători peste amintirea lor fără ca măcar să aruncăm o privire peste umăr, pentru cei care nu mai sunt, dar cărora le datorăm atât de mult: veterani, invalizi de război, participanți la luptele pentru eliberarea pământurilor românești.

Cinste lor!

    Monica Iacob Ridzi - declarație politică cu titlul Pentru un Parlament unicameral;

Doamna Monica Iacob Ridzi:

"Pentru un Parlament unicameral"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari

În România, în practica politică a ultimilor cincisprezece ani, sistemul parlamentului bicameral și-a dovedit din plin indiscutabilele sale carențe.

Coexistența a două camere parlamentare cu sarcini și atribuții identice, dincolo de cheltuielile mari ce apasă greu pe umerii contribuabilului, duce la disfuncționalități serioase, care frânează pregnant procesul de legiferare.

Votul populației, exprimat liber și neîngrădit, a făcut nu o dată, ca cele două camere să aibă configurații politice diferite. În urma unor scrutine electorale s-a întâmplat, și situația se poate repeta, ca unele formațiuni să fie prezente într-una din camere și să lipsească în cealaltă. Aceasta conduce inevitabil la un grav dezechilibru doctrinar, cu consecințele nefaste în plan decizional.

Cele de mai sus se concretizează sugestiv în mecanismul greoi al medierii, fenomen care a frânat nepermis de mult procesul de legiferare, conducând la întârzierea unor acte normative vitale pentru bunul mers al Reformei.

Până și Opoziția a constatat și a atras atenția asupra acestui neajuns. Dar, ca și în cazul impozitului liniar, când a simțit că problema are soluție, că rezolvarea ei începe să se pună în practică, Opoziția a devenit brusc sceptică, făcând obișnuitul ei pas înapoi.

Desigur, unii colegi vor spune că și alte state europene practică sistemul bicameral. E adevărat, dar trebuie să facem precizarea cuvenită: cazurile în care cele două camere au atribuțiuni identice, sunt rarisime. România a adoptat această măsură, aș putea spune, de siguranță legislativă, în 1990, când parlamentarismul românesc se năștea pentru a doua oară.

Evident, sistemul bicameral este o prevedere constituțională, iar Constituția este legea noastră supremă. Dar Constituția este făcută de oameni si tot oamenii sunt cei în măsură să o perfecționeze, atunci când unele aspecte ale ei își pierd din actualitate.

Suveran în statul de drept este numai poporul, prin voința sa majoritară, liber consfințită. Doamnelor și domnilor, să întrebăm poporul, prin referendum național, dacă vrea să fie condus în continuare de două Camere care au aceleași sarcini și obligații. Poate că e suficientă una singură! Cu siguranță legiferarea ar fi mai operativă. Și mult mai ieftină!

    Romică Andreica - declarație politică: ROL vs. RON;

Domnul Romică Andreica:

Declarație politică: "ROL vs. RON"

Prezenta declarație politică se referă la modul cum dovedește PSD-ul să ajute țăranul român și agricultura.

Săptămâna trecută a fost votată legea privind creșterea subvenției pentru lapte, acordată de stat, cu o majorare în procent de 10% față de nivelul precedent. La dezbateri, venind cu argumente precum că este prea mică această creștere, colegii din PSD, în frunte cu domnul deputat Ioan Stan, vajnic zootehnist de meserie și constructor recalificat în perioada 2000-2004, colegii psd-iști votează împotriva acestei creșteri.

Mă întreb și vă întreb, cu ce drept te poți împotrivi unei creșteri de subvenție, dacă te numești social democrat, te lauzi că sprijini agricultura și zootehnia, și mai ești și inginer zootehnist pe deasupra.

Ca și cum nu ar fi fost suficient, domnul deputat Stan mai face și declarații prin presă cum că actualul ministru, domnul Gheorghe Flutur, nu sprijină suficient agricultura și că nu vrea să dea mai mulți bani țăranilor.

Păi, nu se cheamă că ești ipocrit? Păi, tu spui că nu se dau bani mai mulți, iar când se propune o creștere a unei subvenții, votezi împotrivă. Acesta este modul în care înțelege PSD-ul și domnul Stan să facă opoziție.

Aș dori să le spun colegilor din PSD că dumnealor tocmai au încheiat o guvernare (de fapt unii dintre ei chiar nu știu că PSD-ul nu mai este la putere) care după ce că nu au mai majorat această subvenție din 2003, după ce că nu au prins în bugetul pe 2005 sume pentru a crește această subvenție, în acest an, domnul ministru Flutur a reușit să găsească fonduri pentru a crește această subvenție fie chiar și numai cu 10%. Acest gest înseamnă ajutor pentru agricultori și fermieri, domnule Stan!

Și ca și cum nu ar fi fost suficient că social democrații se împotrivesc unei asemenea creșteri, s-au gândit dumnealor să voteze împotivă orice, inclusiv un amendament "pașnic" de a se trece în paranteză după sumă și prescurtarea RON. Asta da dispută politică și legislativă!

Cred că-l înțeleg pe domnul Stan de ce a votat împotrivă. Îl înțeleg pentru că domnia sa era învățat ca înainte, cu ROL, iar facturile emise către primăriile cu care a avut lucrări (a se citi lucrături) erau în ROL. Cum să voteze dumnelui cu RON când cu ROL era mai bine și mai mult, bașca mai presupune și un efort intelectual această transformare.

Închei această declarație cu speranța că nu va mai trebui să scriu o alta, puțin mai târziu, intitulată "ROL vs. EURO".

    Marian Hoinaru - intervenție cu tema Secretizarea contractelor determină cheltuirea banului public în mod netransparent;

Domnul Marian Hoinaru:

Declarație politică

Secretizarea contractelor determină cheltuirea banului public în mod netransparent

Unul dintre principiile de bază ale democrației, iar România se dorește a fi totuși o țară democratică, este transparența instituțiilor publice. Prin transparență publică se înțelege inclusiv transparența contractelor ce privesc un interes public sau bani publici.

Legea nr. 544 din 12/10/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, lege promovată de către grupul Partidului Național Liberal, prevede la art.2, alin.b faptul că, potrivit Constituției României, "prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației".

Cu toate acestea, se pare că anumite contracte, precum privatizarea Petrom, cazul contractelor de la Hidroelectrica, Bechtel pentru construirea autostrăzii Brașov-Borș, nu respectă acest principiu de bază.

Astfel este inadmisibilă și ilegală în același timp secretizarea contractelor prin care Hidroelectrica furnizează energie electrică agenților economici deoarece fiind societate de stat trebuie să asigure transparența tuturor contractelor pe care le încheie.

În altă ordine de idei, o astfel de situație se înregistrează și în cazul privatizării companiei Petrom, contract prin care abandonarea de către România a exploatării rezervelor petroliere ale subsolului țării noastre este o mare greșeală.

Același lucru se întâmplă și cu contractul Bechtel pentru construirea autostrăzii Brașov-Borș, încheiat de către guvernul Năstase, contract ce este de asemenea necunoscut publicului și nici măcar aprobat prin Hotărâre de Guvern creând astfel probleme din punct de vedere legal. Ba, mai mult, domnul Adrian Năstase s-a autoabsolvit de orice posibilă vină, susținând că respectivul contract a fost avizat de specialiști în domeniu.

Având în vedere cele expuse anterior doresc să atrag atenția asupra unor astfel de situații care contravin legilor statului român ce reglementează transparența în tot ceea ce este de interes public.

    Dumitru Pardău - intervenție cu titlul Întrebare de dragul întrebării;

Domnul Dumitru Pardău:

"Întrebare de dragul întrebarii"

Asistăm de la începutul actualului mandat la un tir de întrebări adresate membrilor Guvernului de către deputații aflați acum în opoziție.

Conform art.155, alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaților, "Întrebarea constă într-o simplă cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informație este exactă, dacă Guvernul și celelalte organe ale administrației publice înțeleg să comunice Camerei informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților sau de comisiile permanente, ori dacă Guvernul are intenția de a lua o hotărâre într-o problemă determinată."

Marea majoritate a acestor întrebări adresate de deputații PSD si PRM nu au fundament real, ele având doar scopul pur personal de a-și "bifa" un punct în activitatea politică.

Să acceptăm că aceasta este practica internă, de a se afirma în Camera Deputaților a acestor parlamentari, practică ce nu ar avea loc daca nu ar fi impusă de partidele opoziției.

Lucrul cel mai grav îl reprezintă faptul că aceste întrebări nu prezintă interes nici măcar pentru ei, fapt demonstrat de lipsa lor din sala de plen în ziua stabilită pentru răspunsuri.

E clar că acești deputați ori nu cunosc, ori ignora prevederile articolului 56, alin 3 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Trecând si peste acest aspect, se observa o lipsa de respect manifestata de cei care pun întrebări și nu sunt în sala atunci când trebuie să primească răspunsul.

Este o lipsa de respect atât pentru persoana care prezintă răspunsul, cât și față de Guvernul României, dar mai ales față de cei care le-au dat mandatul de a deveni parlamentari.

Trag un semnal de alarmă și semnalez electoratului care urmărește acest aspect al activității parlamentare să fie prudent în a considera aceste întrebări ca puncte pozitive, deoarece în realitate sunt doar vorbe în vânt, care de cele mai multe ori nu au justificare reală.

Este o dovadă în plus că prin acest gen de activitate, unii deputați PSD și PRM nu doresc altceva decât să perturbe și să încarce activitatea miniștrilor angrenați în rezolvarea obiectivelor stabilite prin programul de guvernare.

    Adrian Semcu - o analiză a stării de criză a drumurilor din România;

Domnul Adrian Semcu:

Starea de criză a drumurilor din România mă face să declar în plenul Parlamentului că avem nevoie de ajutor în privința reparării drumurilor și podurilor. Din cauza inundațiilor din acest an, multe poduri au ajuns în stare deplorabilă, afectând circulația și viața locuitorilor din aceste zone.

Tergiversarea inacceptabilă a lucrărilor de consolidare a pilonului podului situat pe raza comunei Bucov, pe DN 1 B, afectat de viiturile anterioare, a condus la cedarea, astăzi, a unui al doilea pilon și, în consecință, la interzicerea traficului ușor și greu pe acest pod ce traversează Râul Teleajen și face legătura între Ploiești și Buzău.

Așa cum bine știți, tronsonul în cauză este unul intens circulat, iar devierea traficului se poate face doar cu mare greutate, pe ruta ocolitoare Pleașa-Ploieștiori, pe un drum aflat, la rându-i, într-o stare deplorabilă.

Primarul municipiului Ploiești a declarat, deja, că estimează la minimum un an durata lucrărilor de reabilitare a podului menționat, fapt ce ar influența negativ și mai mult fluența traficului spre și dinspre Moldova, deja afectat de lucrările întârziate la Podul Albești.

Reabilitarea acestui pod este importantă pentru locuitorii comunelor din zonă, care fac naveta la Ploiești și ai căror copii învață în școlile municipiului.

    Dumitru Avram - intervenție având ca subiect CNA-ul a pus ochii pe Radio România Muzical;

Domnul Dumitru Avram:

"CNA-ul a pus ochii pe Radio România Muzical"

La încheierea prestigiosului Festival Internațional "George Enescu", Consiliul Național al Audiovizualului nu a renunțat la ideea de a "mușca" din Radioul public. Este vorba de o somație, transmisă încă de la începutul lui iulie, Societății Române de Radiodifuziune, de a renunța, pentru București, la una din frecvențele pe care, în prezent, emit posturile radio România Muzical (104,8FM) și Radio București (98,3 FM). Nici mai mult, nici mai puțin. Motivația este mult mai sofisticată, dar este mai mult decât evident că a apărut un client proaspăt al CNA, care dorește una dintre cele două frecvențe. Ne rezervăm dreptul de a vorbi despre rosturile și utilitatea acestui Consiliu Național al Audiovizualului, care lasă impresia că poate tăia și spânzura după propria-i voință, uitând prea adesea că se află, asemenea celorlalte instituții publice, sub controlul Parlamentului României. Nu putem insista prea mult nici asupra importanței unui canal de radio unanim apreciat de către publicul larg și de către specialiști, pentru înalta sa ținută artistică, pentru capacitatea de a cuprinde în programele sale compozitori și interpreți intrați definitiv în fonoteca de aur a muzicii românești și universale.

Să spunem, de asemenea, că postul despre care vorbim poartă numele genialului nostru compatriot "George Enescu", omagiat în aceste zile la București. Despre un asemenea canal de educație, CNA și-a permis să susțină că emite ilegal. Mai multe personalități culturale au semnat un apel prin care cereau să nu fie anulată licența de emisie pentru Radio România Muzical "George Enescu", dar CNA-ul a rămas inflexibil în atitudinea sa. La vremea în care a apărut ideea nefastă a unui asemenea sacrilegiu, presa a remarcat că solicitarea de acum a președintelui CNA, era cel puțin ciudată, întrucât aceeași persoană a semnat, în 2003, licența pentru difuzarea celor 4 programe ale Societății Române de Radiodifuziune, conform prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002. Mergând după logica originală, potrivit căreia o societate nu poate avea mai mult de două licențe într-o singură localitate urbană, ne putem trezi că atotputernicul CNA poate solicita oricând desființarea postului România Cultural sau, și mai grav, a canalului de știri al postului public de radio.

Pe cât de greu a apărut, pe atât de ușor este pe cale să dispară frecvența preferată de iubitorii de muzică, de publicul din ce în ce mai numeros care dorește să se cultive, dar să-și găsească și acel refugiu, atât de necesar, într-o societate strâmbă și nedreaptă, în lumea înaltă și purificatoare a sunetelor muzicii.

Salutăm implicarea unor distinși oameni politici, creatori și iubitori de frumos, în apărarea Canalului Radio România Muzical "George Enescu". Domnii Corneliu Vadim Tudor, Adrian Păunescu sau Adrian Năstase sunt câțiva dintre aceștia. Soluția este una singură: discutarea, de urgență, în Comisiile de cultură, artă și mijloace de informare în masă, reunite, ale Parlamentului, a acestei situații, cu participarea atât a oamenilor politici, a compozitorilor și interpreților, dar și a reprezentanților celor ce urmează cu fidelitate acest post.

    Aurel Gubandru - despre revendicările Sindicatului Învățământului Preuniversitar din județul Buzău;

Domnul Aurel Gubandru:

A început un nou an școlar dar, din păcate, și în județul Buzău acest eveniment este marcat de un conflict între Sindicatul Învățământului Preuniversitar și autorități. Chiar dacă profesorii buzoieni nu și-au trimis reprezentanți la mitingul de protest care s-a desfășurat luni, 12 septembrie la București, aceștia au dat un ultimatum autorităților în privința negocierii contractului colectiv de muncă, avertizând că vor începe acțiunile de protest dacă nu vor fi deblocate negocierile cu Ispectoratul Școlar Județean Buzău, indiferent de orice promisiune de la centru.

Iată care este lista revendicărilor înaintată autorităților județului Buzău:

  1. deblocarea negocierilor privind contractul colectiv de muncă, unic la nivel de IȘJ, semnarea protocoalelor dintre Inspectoratul Școlar Județean, Consiliul Județean și Instituția Prefectului Județului Buzău, pe de o parte și Sindicatul Învățământului Preuniversitar Buzău, pe de altă parte; rediscutarea sporului pentru mediul rural în conformitate cu prevederile legale;
  2. obținerea de fonduri necesare reparării și întreținerii școlilor de către consiliile locale;
  3. discutarea proiectului de buget pentru anul 2006 și alocarea tuturor fondurilor prevăzute în Statutul personalului didactic.

De asemenea, Sindicatul Învățământului Preuniversitar Buzău susține revendicările Federației Sindicatelor Libere din Învățământul Preuniversitar precum:

  1. introducerea în regim de urgență și aprobarea de către Parlament a inițiativei legislative privind acordarea unui procent de 6% din PIB pentru învățământ de la bugetul de stat;
  2. elaborarea și aprobarea legii salarizării în învățământ;
  3. alcătuirea strategiei privind descentralizarea învățământului după punerea în dezbatere publică și discutarea acesteia cu toți factorii interesați: profesori, sindicate, părinți, elevi și administrația locală, precum și condiționarea descentralizării de modificarea în prealabil a legislației din domeniul finanțelor publice, administrație publică, legea instituției prefectului, precum și alte legi care fac trimitere la învățământ.

Consider că actuala putere care a fost votată masiv de către cadrele didactice, va veni in sprijinul acestora pentru a imbunătăți actul de învățământ, altfel, peste trei ani, aceștia vor vota ca și in 2000, alte partide care nu sunt la putere ( PSD sau PRM ) "

    Ioan Aurel Rus - declarație politică: Mafia din petrolul românesc;

Domnul Ioan Aurel Rus:

"Mafia din petrolul românesc"

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi

Din 1990 încoace, toți foștii comuniști nu au făcut altceva decât să se îmbogățească pe diverse căi, dar nimeni prin muncă cinstită nu. Deocamdată, azi ne vom opri la un personaj "pitoresc", respectiv patronul postului "Ralitatea -TV" numitul Liviu Luca. Și știți de ce? Pentru simplu fapt că acesta este unul dintre cei mai bogați oameni din țară și nimeni nu știe de unde are acesta atâta avere și cum și-a "făurit-o". Noi am fost mai curioși și am aflat câte ceva despre acest "magnat" al petrolului. Printre altele, sursele noastre bine informate ne-au relatat că președintele Sindicatelor PETROM, Liviu Luca, și-a construit în zona municipiului Ploiești un incredibil palat super-maiestos de mare și de un lux ieșit din comun, în formă de stea. Interesantă este piscina albastra, care translatează după anotimp. Adică atunci când este vreme frumoasă afară, se apasă pe un buton și bazinul este scos la soare, în gradină, iar când vremea este mohorâtă, se apasă pe un alt buton iar drumul parcurs este în sens invers al bazinului. Menționăm că averea acestui personaj de "excepție"- care în Vest și chiar în SUA, ar fi asemuit cu un gangster - se cifrează la exorbitanta sumă de 400.000.000 dolari. Cu toate acestea, nimeni nu-l întreabă de "sănătate" pe acest nabab "modern" al României, care s-a înfipt bine la gâtul petrolului românesc. Aici dorim mai pe scurt să-l amintim și pe "țiganul" de Dinu Patriciu, cel plângăreț.

Într-o democrație reală și autentică, astfel de indivizi ar fi socotiți criminali ai națiunii, arestați de îndată, condamnați la cel puțin cincizeci de ani de închisoare și puși la muncă forțată la ocnele de sare sau la lucratului ogorului. Dar în România, totul este posibil, în funcție de mărirea buzunarului și al bănetului existent în el. Oare când vor fi în stare organele în drept ale României să ceară tuturor acestor mafioți , din toate sferele de activitate ale țării, explicații clare despre dobândirea averilor lor "

De unde are Liviu Luca atâta avere? Din salariile sale de inginer în domeniul petrolului? Așteptăm răspunsul organelor de drept.

    Mircia Giurgiu - declarație politică: Cine este vinovat de pagubele produse de inundațiile din acest an?;

Domnul Mircia Giurgiu:

Declarație politică

"Cine este vinovat de pagubele produse de inundațiile din acest an?"

Anul 2005 a reprezentat anul calamităților naturale în România și în lume. Ploile care au căzut în cursul acestui an au produs inundații în toată țara, inclusiv în județul Cluj. În acest caz, prefectul județului Cluj a găsit un țap ispășitor: CFR. Asta în condițiile în care solicitările pentru decolmatarea traversărilor CFR-ului nu au fost luate în considerare. Asta este numai o parte a problemei. Dar acolo unde nu există astfel de traversări, cine se face vinovat de pagubele produse de inundații?

Cu toate că au fost transmise avertizări meteorologice în timp util pentru a fi luate măsuri, autoritățile județului Cluj au recunoscut, în mass-media, faptul că inundațiile din acest an le-au luat prin surprindere, deoarece au apărut probleme acolo unde nu se așteptau, soldate cu pierderi de vieți omenești. Sute de gospodării au ajuns sub ape, agoniseala de o viață a oamenilor a fost pierdută, culturile de pe mii de hectare au fost compromise, pagubele ridicându-se la câteva zeci de miliarde de lei vechi. Înrăutățirea vremii a condus la depășirea cotelor de apărare pe multe râuri din țară. De altfel, ploile au provocat importante scurgeri de apă pe versanții munților, torenți și creșteri de debite și pe râurile mai mici din interior.

Pentru a veni în ajutorul celor loviți de soartă, clujenii s-au mobilizat și au strâns peste sute milioane lei vechi în conturile deschise de Prefectura Cluj. În plus, primăriile din județ au donat peste tone de materiale de construcții, cherestea, cereale, mobilier, produse alimentare neperisabile. Diferitele asociații, fundații, organizații neguvernamentale, bisericile recunoscute și instituții publice din județul Cluj au donat sinistraților din Banat medicamente în valoare de câteva miliarde lei. Mai mult decât atât, clujenii au strâns obiecte de îmbrăcăminte, încălțăminte și electrocasnice în valoare de peste 2 miliarde lei vechi. Și nu a contat etnia celui care a venit în ajutorul sinistraților și nici cea a persoanei care a beneficiat de donație, ci doar necazul cu care acești oameni se confruntă de la sfârșitul lunii trecute.

    Miron Ignat - relevarea unor aspecte legate de începerea anului școlar și de situația unităților școlare unde învață etnici ruși lipoveni;

Domnul Miron Ignat:

Stimate colege, stimați colegi,

Pe data de 12 septembrie, toate unitățile școlare și preuniversitare din România și-au început activitatea unui nou an școlar. Emoțiile "bobocilor" care au pășit pentru prima oară pragul școlii, precum și a celor pe care îi așteaptă examene importante la sfârșitul acestui an s-au văzut pe chipurile multor elevi, precum și dorința ca acest an nou școlar să aducă rezultate mai bune.

Personal am participat la inaugurarea anului școlar la o unitate școlară din circumscripția mea electorală și cu această ocazie am stat de vorbă cu cadre didactice, părinți si elevi. Speranțele tuturor într-un an mai bun au fost umbrite și de nemulțumiri legate de dotarea precară a școlilor, de situația grea cu care se confruntă multe cadre didactice, precum și părinții.

În unitățile școlare din Delta Dunării, unde învață mulți etnici ruși lipoveni, problemele cu care se confruntă aceștia sunt de natură a ne îngrijora și ne obligă să venim cu soluții concrete pentru remedierea lor.

Numărul școlarilor este din an în an mult mai mic. Dacă se va continua în acest ritm descrescător multe cadre didactice își vor pierde locul de muncă, și așa umbrit de condițiile sociale mai grele specifice localităților din Delta Dunării.

Am constatat, de asemenea, că dotarea școlilor din Delta Dunării nu se ridică la nivelul unităților școlare din orașe, dar nici măcar nu se pot compara cu alte școli din zonele rurale. În aceste condiții este foarte greu să vorbim de un sistem educațional adecvat, de drepturi egale la educație a tuturor elevilor. Este nevoie de o concentrare a eforturilor noastre în acest aspect, pentru a oferi tuturor școlarilor din România drepturi și oportunități egale la educație.

Pentru noi, rușii lipoveni din România, deschiderea noului an școlar ne-a prins fără manuale specifice predării limbii materne. Această situație gravă ne pune în situația de a nu ne putea exercita dreptul la învățământ în limba maternă stipulat de Constituția României și de a putea spune că promovăm studierea limbii materne în rândul elevilor aparținând etniei noastre.

Îmi exprim speranța că Ministerul Educației și Cercetării va accelera eforturile privind tipărirea manualelor specifice etniei noastre și că aceste manuale vor ajunge cât mai curând pe băncile școlilor cu predare în limba noastră maternă.

Dragi colegi, un sistem educațional adecvat înseamnă garanția unui viitor mai bun pentru copiii noștri, iar aceasta include dotări pe măsură ale tuturor unităților școlare, manuale pentru toți și mai ales sprijin suplimentar pentru școlile aflate în zonele unde condițiile sociale sunt mai grele. Accesul la educație trebuie să fie același pentru toți, indiferent de zonele în care locuiesc sau de originile etnice.

Este și obligația instituțiilor locale de a oferi o mână de ajutor școlilor, cadrelor didactice și elevilor care nu pot afirma că au început anul școlar așa cum se cuvine.

Vă mulțumesc.

    Ovidiu Brînzan - intervenție cu titlul Încă o lovitură sub centură se dă sistemului sanitar românesc;

Domnul Ovidiu Brînzan:

Încă o lovitura sub centura se dă sistemului sanitar românesc"

După ce că este subfinanțat și se caută soluții disperate pentru a găsi fonduri pentru achitarea datoriilor către furnizorii care au creditat până acum sistemul sanitar, ministrul Eugen Nicolăescu reia o intenție mai veche, ce nu a avut succes la acel moment, a fostului ministru Mircea Cinteză și a ministrului Muncii, dl. Gheorghe Barbu.

Astfel, "începând cu anul 2006, plata concediilor medicale și a celor de maternitate va trece de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei la Ministerul Sănătății".

Aceasta măsură este una greșită, neexistând fonduri pe care actualul ministru să le folosească pentru această decizie și nefăcând altceva decât să sporească astfel datoriile pe care Ministerul Sănătății le are în acest moment. In loc să vină cu soluții de ieșire din criză a sistemului sanitar, ministrul Eugen Nicolăescu mai rău îl îndreaptă spre colaps. Mai mult decât atât, nicăieri în lume plata acestor concedii nu se face de la Ministerul Sănătății.

Criza se adânceste pe zi ce trece în sistemul sanitar românesc din cauza incompetenței actualei guvernari. Recomandăm ministrului Nicolăescu să își îndrepte atenția către adevaratele probleme din sănătate și să observe cum farmaciile se golesc de medicamente, încetul cu încetul, iar cele din spitale își epuizează stocurile fără a mai putea să le refacă, din cauza lipsei de fonduri. Distribuitorii de medicamente, și ei nemulțumiți de soluțiile pe care actualul ministru le propune, vor intra în grevă și nu vor mai aproviziona farmaciile, care nu vor mai avea ce vinde.

Daca până acum, dupa greselile facute de dl. Mircea Cinteză, bolnavii din spitale alergau la farmacia din colt pentru o compresa, o fașă sau unele medicamente, in contextul adâncirii crizei, dl. Nicolăescu luând aceasta hotărâre, ii va condamna la o si mai mare suferinta pe toti cetatenii.

    Ștefan Valeriu Zgonea - declarație politică: Înecați în țara lui Băsescu;

Domnul Ștefan Valeriu Zgonea:

Declarație politică:

"Înecați în țara lui Băsescu"

Natura dezlănțuită ne-a demonstrat anul acesta, poate mai mult ca oricând, că nu a fost un prieten al românului. După dezastruoasele evenimente din primăvara - vara acestui an, urmează, se pare, o toamnă foarte scurtă și ploioasă, înaintea unei ierni ce nu va fi deloc ușoară.

Pentru români, nimic nu putea fi mai rău. Mai ales că autoritățile, rămân, în continuare, nepăsătoare și reci!

România și românii sunt într-o situație dezastruoasă! Mai mult de jumătate din populația sinistrată încă locuiește, în prag de iarnă, în corturi și rulote.

Agricultura este într-o situație disperată: puținele culturi care au scăpat de furia naturii nu au fost încă recoltate, iar pregătirile pentru iarnă nici măcar nu au început!

Creșterea prețurilor la utilități într-un ritm accelerat duce populația la marginea disperării. Prețul gigacaloriei explodează, astfel că, la iarnă, oamenii de rând se pare că nu vor mai avea o alegere grea de făcut între a plăti utilitățile și a mânca. Pensionarii și țăranii au aflat deja că trebuie să plătească în curând asigurări sociale și, mai ales, să suporte prețuri dublate sau chiar triplate ale medicamentelor - chiar dacă nici măcar acestea nu le vor mai putea alina durerea pricinuită de guvernarea liberalo - pedistă.

Și, în tot acest timp, autoritățile și-au întors fața nu către, ci de la popor, uitând, se pare, cine și de ce i-a trimis acolo unde sunt.

Licuriciul cel mic, depășit de sarcina guvernării, își trăiește ultimele sclipiri în Palatul Victoria, așteptându-și cuminte obștescul și bine-meritatul sfârșit. Între două fumuri de motocicletă a reușit să-și îndeplinească, cu succes, misiunea supremă: Distrugerea și Agonizarea României.

Licuriciul cel mare, pe de altă parte, nu se dezminte nici el. Luminat parcă de atingerea pământului făgăduinței, acesta se lansează acum în discuții demagogice, în idei mărețe, dar lipsite de sens și care, din păcate, sunt, cel puțin din punctul dumnealui de vedere, doar mijloace populiste, încercări disperate de a mai recupera din încrederea populației, încredere care scade vertiginos, într-un ritm fără precedent în istoria postdecembristă a României.

Cel mai strălucitor dintre licurici să se gândească de două ori înainte de a trece la consultarea populației printr-un referendum. Și nu numai pentru simplul fapt că legea supremă a țării nu-i conferă această prerogativă, ci mai ales pentru că ar face astfel o risipă inutilă de bani și energie - oamenii nu vor putea ajunge la secțiile de votare, școlile și drumurile de acces nu au fost încă refăcute, în totalitate!!!

Domnilor guvernanți, v-ați odihnit destul...

Treceți peste euforia guvernării și întoarceți-vă fața către oameni!

Este momentul să începeți să vă treziți devreme, să munciți alături de noi, să nu mai pronunțăm, niciodată, cuvinte ca: incompetența guvernanților, delăsarea miniștrilor, populism ieftin al președintelui, situație dezastruoasă, sărăcie, disperare...

Mandatul încredințat de popor nu este doar o altă jucărie din panoplia personală a unora ajunși întâmplător la guvernare!

Cu ce a greșit acest popor să fie guvernat de astfel de incompetenți?

    Petru Călian - intervenție cu titlul Băsescu, cu un ochi spre dictatură;

Domnul Petru Călian:

"Băsescu, cu un ochi spre dictatură"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Încă de la instalarea domnului Traian Băsescu în fotoliul de președinte, bombele de presă care să distragă atenția opiniei publice de la problemele grave cu care se confruntă au constituit pentru președinte principalul său instrument. Prin politica pașilor mărunți, Traian Băsescu a căutat, și caută în continuare, acapararea controlului asupra tuturor instituțiilor statului, transformându-le în anexe prezidențiale.

Recent întors din SUA, îmbătat de putere, domnul președinte a declarat ferm că dorește un parlament unicameral în România. Prin această restructurare se dorește, de fapt, eliminarea filtrelor prin care trec propunerile legislative, astfel încât, tot prin politica pașilor mărunți, președintele să controleze și "garantul democrației".

Din punct de vedere economic, ofer Instituției Prezidențiale și Guvernului o altă variantă, mult mai viabilă, prin care să economisim banul public. Varianta constă în mutarea celor două instituții în clădirea Palatului Parlamentului, clădire impunătoare, care poate găzdui toate instituțiile fundamentale ale statului. Propun, de asemenea, ca Palatul Cotroceni să devină "Muzeu național", iar actuala clădire a Guvernului să fie repartizată altor ministere.

    Ion Luchian - despre datoriile la medicamente;

Domnul Ion Luchian:

Domnilor parlamentari,

Referitor la recentul conflict apărut între Ministerul Sănătății, pe de-o parte, și producătorii și distribuitorii de medicamente pe de altă parte, consider că situația creată, în urma căreia furnizorii de medicamente au amenințat cu sistarea livrării de medicamente către spitale și farmacii, se datorează proastei administrări a sănătății de către guvernarea PSD.

Astfel, peste 400 de spitale și 4500 de farmacii din România au datorii către distribuitorii și importatorii de medicamente care se ridică în prezent la aproximativ 300 de milioane de euro, aceste datorii acumulându-se din 2003 și până în martie 2005.

Este de înțeles supărarea distribuitorilor, care își primesc banii pe medicamente cu multe luni întârziere, însă nu este o soluție ca aceștia să sisteze distribuirea de medicamente către spitale și farmacii, acțiunea lor nefiind decât în detrimentul bolnavilor.

Or, este inacceptabil ca cetățeni care își plătesc la zi taxele pentru sănătate să intre în farmacii și să nu-și poată cumpăra medicamentele de care au nevoie pentru că farmaciile nu au acele medicamente, sau să fie internați într-un spital și să realizeze că nu pot fi tratați pentru că spitalelor le lipsesc medicamentele necesare, amplificându-se, astfel, drama bolnavilor.

Este de felicitat ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, care a reușit să găsească resurse cu care să achite până la sfârșitul lunii 20% din datoriile către furnizori, precum și reducerea prețului de raft al medicamentelor cu 9%.

În consecință, consider că negocierile dintre minister și furnizori trebuie să continue, pentru a se evita noi conflicte și, de asemenea, ministrul și noi toți cei aleși tocmai pentru a încerca să rezolvăm problemele, trebuie să găsim soluții pentru achitarea definitivă a datoriilor din sistem și pentru intrarea, o dată pentru totdeauna, în normalitate în privința sistemului sanitar.

Vă mulțumesc.

    Emil Strungă - declarație politică cu titlul Un proiect de lege uitat;

Domnul Emil Strungă:

"Un proiect de lege uitat"

Realitatea lumii civilizate atestă că protecția plantelor reprezintă certificatul de sănătate al unei agriculturi performante. Fără protecția plantelor nu poate fi conceput nici un management agricol eficient și nu se pot lua măsuri eficace de protecție a mediului ambiant.

Pe plan mondial se consideră că protecția culturilor agricole împotriva bolilor, dăunătorilor și buruienilor reprezintă în etapa actuală unul din elementele strategice ale securității și siguranței alimentare.

Dacă am face un bilanț fitosanitar în România, am ajunge fără nici un fel de exagerare la concluzia că agricultura și silvicultura continuă să fie bolnave.

Însensul celor prezentate mai sus, se poate afirma că starea de criză prin care trece agricultura reprezintă un caz tipic al lipsei măsurilor de protecție a culturilor agricole.

Protecția plantelor nu mai poate fi un laborator experimental sau un domeniu de încercări eșuate de natură organizatorică și legislativă.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/1999 republicată în octombrie 2002, a adus mari prejudicii sistemului de protecție a plantelor din România. Prin dezmembrarea direcțiilor fitosanitare județene s-au înființat serviciile publice pentru protecția plantelor în subordinea Consiliilor Județene.

Această măsură lipsită de profesionalism a creat un paralelism inutil și dăunător la nivelul tuturor județelor. Multe din aceste servicii nu au funcționat niciodată iar, în prezent, majoritatea sunt pe cale de dispariție sau chiar desființate. Este greu de înțeles de ce sănătatea plantelor nu a fost pusă pe același plan cu sănătatea animalelor.

Față de cele prezentate, un grup de deputați în frunte cu domnul Atilla Kelemen, președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, a depus la Biroul permanent al Camerei în 13.04.2005 Proiectul de Lege privind reorganizarea activității de protecție a plantelor și carantina fitosanitară.

Deși au trecut aproape cinci luni, proiectul nu a fost introdus pentru dezbatere în Parlament.

Proiectul de lege menționat mai sus contribuie la îmbunătățirea rezultatelor din agricultură și în mod deosebit la relansarea activității fitosanitare din România.

Intervenția mea se vrea a fi un demers favorabil în vederea intrării în dezbatere a proiectului de lege menționat.

    Tiberiu Bărbulețiu - despre gargara politică a liderilor PSD privind introducerea votului uninominal;

Domnul Tiberiu Bărbulețiu:

Pe scena politică românească am asistat, în ultima săptămână, la metamorfoza unui personaj cheie din tabăra PSD. Într-un gest de disperare, strategii PSD-ului au zămislit un nou OM. Un nou Geoană. Asimilat în percepția publică ca un partid-stat, PSD are acum, chipurile, în fruntea lui pe "reformatorul" statului, care anunță "o reformă dramatică a instituțiilor statului român și, acolo unde va fi nevoie, "dinamitarea unor cuiburi de corupție și ineficiență". Ne paște pe toți o Revoluție a Binelui, cruciada fiind anunțată într-un document-manifest cu puternice accente patetice, demagogice și pline de curaj. Dacă nu știați, trăim cu toții o criză sistemică, structurală, singura soluție fiind reformarea României, asta pentru că domnul Geoană nu a reușit cu propriul partid.

Ca măsuri practice la aceste probleme grave care ar amenința destinul european al țării, președintele PSD propune vot uninominal. "Triumviratul" de la conducerea PSD, compus din Mircea Geoană președinte, Adrian Năstase, președinte executiv, și Miron Mitrea, secretar general, nu s-a oprit aici cu propunerile și a plusat, susținând necesitatea unui Parlament unicameral. Nimic rău în asta, însă reformarea sistemului nostru politic, pentru a nu-i mai fi d-lui Geoană "rușine că face parte dintr-o clasă politică discreditată în proporție de 80%", reclamă schimbarea Constituției. Trebuie să le reamintesc minților luminate ale PSD-ului că au avut șansa de a reforma sistemul politic românesc, pe timpul guvernării lor, când s-a reformat Constituția, ocazie pe care au scăpat-o.

Problema nu sunt instituțiile, fie ele Parlament, Guvern, PNA, ci oamenii, calitatea lor. În această situație, ce rost are pentru reforma politică acest vot uninominal pur sau mixt, sau vot preferențial, dacă nu îl combinăm cu cel nominal în Parlament? Cred că este mai importat să cunoști felul în care votează parlamentul pe care l-ai ales sau dacă acesta lipsește de la lucrările Parlamentului, decât să-i cunoști doar numele. În acest mod s-ar evita tendința de a aprecia prestația unui parlamentar pe baza unor elemente subiective și irelevante, precum charisma, prezența la mondenități și reputația construită exclusiv printr-o supraexpunere mediatică.

Toată această gargară politică a liderilor PSD, în legătură cu proiectul de lege privind introducerea votului uninominal, nu are decât o singură explicație: disperarea d-lui Geoană de a apărea cu un proiect nou, nu atât pentru publicul larg, cât pentru propriul partid, nefăcând altceva decât să creeze probleme noi și să distragă atenția de la adevăratele probleme care se cer rezolvate. Dacă liderii PSD tot vor să "redefinească raportul dintre individ și stat", după spusele d-lui Năstase, îi rugăm să nu mai tragă de timp și să nu uite că printre modificările din Regulamentul de funcționare a celor două Camere, figurează și revizuirea tuturor articolelor care fac referire la procedura de vot nominal din Parlament. Prelungirea agoniei s-ar putea să-i coste scump pe cei din PSD, care spun una și în realitate fac altceva.

Finalmente, nu cred că are rost să ne jucăm acum cu sistemul electoral, domnule Geoană, mai ales când populația începe să creadă în justiție (conform datelor ultimului Eurobarometru românii cred în justiție în proporție de 35%, cu 9 puncte procentuale mai mult în toamna anului 2004), când semnalele de la Uniune sunt bune și când România a primit mult doritul "investment grade", ceea ce creează premisele creșterii investițiilor străine directe în România.

    Damian Florea - declarație politică cu tema Birocrație pură în Ministerul Afacerilor Externe;

Domnul Damian Florea:

Tema: "Birocrație pură în Ministerul Afacerilor Externe"

Dacă s-ar face un sondaj de opinie despre birocrație, probabil Ministerul de Externe nu ar figura la capitolul percepție negativă din partea publicului. Lucrurile ar putea fi așa datorită faptului că publicul larg nu are contact direct cu angajații sau instituțiile Ministerului Afacerilor Externe, pentru că altfel percepția pozitivă s-ar schimba și am să mă explic.

În cadrul Ministerului Afacerilor Externe există Direcția Consulară care printre alte atribuții o îndeplinește și pe aceea de a realiza pentru cetățenii români contacte cu instituții din străinătate în vederea obținerii unor documente cum ar fi duplicate după certificate de naștere, de căsătorie, de deces etc.

Despre un astfel de caz am să vă vorbesc. La biroul parlamentar din circumscripția nr.42 București s-a prezentat Zambaccian Marcel în vârstă de 80 ani, cerându-mi ajutorul în legătură cu obținerea unei copii a certificatului de deces a cumnatei sale, decedată la New York, SUA, în aprilie 2005.

L-am îndrumat către Direcția Consulară a Ministerului Afacerilor Externe. Mi-a spus că a fost în urmă cu două luni a făcut o cerere și a achitat o taxă în valoare de 15USD cu chitanța seria MAE-B nr.0045297/10.05.2005.

Am constat că bătrânul are dreptate și l-am sunat pe d-nul Anton, directorul Direcției Consulare, i-am expus speța și l-am rugat să-l primească pe cetățean, fixându-le o întâlnire. Mi-am zis că problema s-a rezolvat, dar am greșit. După o lună de zile mă trezesc cu un telefon. Era tot bătrânul cetățean. Problema nu se rezolvase, nu primise încă nici o înștiințare de la Direcția Consulară.

Am crezut că nu a știut dumnealui să lase datele de contact sau, în fine, cine știe...L-am căutat din nou pe d-nul dir. Anton, m-am prezentat, și-a adus aminte de caz și mi-a spus că nu știe ce s-a întâmplat cu lucrarea, dar să revin pentru că se va interesa.

Am revenit a doua zi, mi-a spus că nu are nici un răspuns de la Ambasada României din SUA și oricum nu va avea decât peste două luni, pentru că așa vine curierul diplomatic.

Deja cred că recunoașteți acordurile din "muzica" lui Ilf și Petrov. Am îndrăznit să-i reamintesc că există poștă electronică, curier rapid, fax, ceva din secolul nostru. Mi-a spus că încearcă, i-am lăsat numărul meu de telefon în speranța că voi primi o veste.

A trecut și vacanța parlamentară, a început sesiunea, curierul diplomatic probabil nu a venit, domnul director Anton nu m-a sunat nici astăzi, cât despre bătrânul petent mă bate și pe mine gândul să nu-i mai răspund la telefon.

Mă opresc aici cu povestea mea, din păcate adevărată, și adresez domnului ministru Răzvan Ungureanu cererea acestui cetățean român, în legătură cu acest serviciu pe care acest om l-a plătit în avans acum aproape cinci luni și întreb dacă asta este o practică, este o procedură, este birocrație pură sau doar excepția care confirmă regula ce spune că Ministerul Afacerilor Externe are o imagine bună în fața cetățeanului român.

    Ioan Țundrea - intervenție cu titlul Brandul conservator și plagiatul politic;

Domnul Ioan Țundrea:

"Brandul conservator și plagiatul politic"

Doamnelor și domnilor colegi,

Plagiarus, în limba latină, înseamnă a-ți însuși opinia totală sau parțială, ideile cuiva, prezentându-le apoi, ca și creații personale.

Cu mare bucurie constatăm că ideile noastre, ale conservatorilor, sunt preluate de la un timp de alte formațiuni politice, și cred că acest fapt este o recunoaștere a dinamismului grupului nostru parlamentar.

Am să vă prezint câteva propuneri care au ca brand grupul parlamentar al PC;

  1. Reducerea TVA la produsele alimentare.
  2. Referendum pentru votul uninominal, inițiativă pentru care Partidul Conservator a strâns acum 1 an peste 140000 de semnături.
  3. Menținerea ajutorului maternal.
  4. Simplificarea procedurilor pentru înființarea IMM-urilor.

Constatăm, cu bucurie, că puține sunt formațiunile politice ale căror inițiative să provoace atâtea râuri de cerneală, așa cum reușim noi, grupul conservator.

Vă informăm, stimați colegi, că reușim această performanță deoarece echipa parlamentarilor conservatori are ca motto vorbele lui P.P.Carp, care se adresează astfel, de la această tribună, lui I.C Brătianu; "Autoritatea unui om politic se judecă după două lucruri: în viața privată să fii corect și în viața publică să fii dezinteresat"

Vă mulțumesc.

    Rareș Șerban Mănescu - despre un important proiect civic al liberalilor;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Stimați colegi,

Iată că Partidul Național Liberal duce în aceste momente o campanie pentru o altfel de politică, pentru a demonstra că eforturile noastre se află în slujba oamenilor, a celor care ne-au votat.

Campania ce se intitulează "PNL la lucru în România" - "Liberalii pentru școala românească!" dorește să răspundă situației înregistrate la fiecare debut de an școlar care aduce în atenția mass-media și a opiniei publice problemele din învățământ nerezolvate până în toți acești ani: situația spațiilor din învățământ (starea actuală - nevoia de renovări și reparații), lipsa rechizitelor pentru elevi și prețul acestora, spațiile de cazare în căminele studențești și internatele de elevi, precum și statutul profesorului. Astfel, fiecare dintre filialele PNL a decis să ajute efortul Guvernului pe această temă și să folosească resursele umane și logistice pentru a contribui la rezolvarea problemelor comunității, rezultând cel mai important proiect civic al liberalilor.

Fiecare sală de clasă renovată, fiecare școală refăcută, laborator dotat sau fiecare pachet de rechizite donat elevilor, sunt dovada clară că noi, liberalii, avem fața îndreptată spre oameni.

Dacă ar fi să discutăm în cifre reale, situația stă astfel: 253 de școli din întreaga țară sunt luate în grijă de către liberali, contul a 69 de școli este promovat pentru atragerea de donații, 855 de voluntari sunt implicați, au fost organizate 211 locații pentru strângerea donațiilor de rechizite și există 136 de localități în care se desfășoară acțiuni.

Prin această campanie, PNL dorește să creeze un coridor în politica românească pe care să se poată întâlni ori de câte ori este nevoie omul politic cu cetățeanul.

    Valeriu-Victor Boeriu - readucerea în atenție a problemelor din sistemul de sănătate;

Domnul Valeriu-Victor Boeriu:

Este unanim recunoscut faptul că sistemul de sănătate din România nu satisface exigențele populației față de calitatea serviciilor medicale.

Cauza principală a slabelor performanțe în materie de servicii medicale o constituie subfinanțarea sistemului. Este o realitate de necontestat că sumele cheltuite în domeniul sănătății sunt insuficiente, deși destul de mari în valoare absolută. Comparativ cu media europeană, procentul din pib alocat sănătății în România se situează mult sub aceasta. Finanțarea sistemului de sănătate este cu atât mai deficitară cu cât ne raportăm la un pib pe cap de locuitor mai mic decât media europeană.

Subfinanțarea sistemului sanitar este consecința mai multor factori: incompleta colectare a sumelor datorate sistemului, practica scutirilor și a eșalonărilor cotizațiilor datorate fondului de sănătate, baza îngustă de colectare, știut fiind faptul că doar ceva mai mult de 4 milioane de cetățeni susțin un sistem ce oferă servicii medicale pentru 22 milioane de persoane, implicarea insuficientă a statului în susținerea financiară a ocrotirii sănătății și nu în ultimul rând un management deseori defectuos și o lipsă de disciplină financiară. Într-un astfel de sistem, accesul la resurse nu se face întotdeauna respectându-se principiile liberei concurențe între furnizorii de servicii medicale și nici necesarul de servicii medicale și accesibilitatea la actul medical nu constituie întotdeauna un criteriu de repartizare a resurselor.

Guvernul Tăriceanu s-a arătat interesat de evoluția sistemului de sănătate și și-a demonstrat voința de a îmbunătăți calitatea serviciilor medicale prin unele măsuri care au fost luate și prin unele aflate încă în stadiul dezbaterilor. PNL sprijină în plan parlamentar eforturile Guvernului în direcția îmbunătățirii calității actului medical și implicit a satisfacerii exigențelor beneficiarilor acestor servicii. S-au luat sau se vor lua în scurt timp măsuri pentru autonomizarea CNAS; legea spitalelor va aduce un management mai performant, legea farmaciilor va crea o concurență loială și va stopa tendința spre monopol a pieței medicamentelor, alocarea resurselor se va face concordant cu necesitățile asiguraților și cu distribuția lor geografică; nu se vor mai accepta scutiri sau eșalonări asupra sumelor datorate CNAS etc. Toate aceste măsuri îmbunătățesc cu siguranță performanțele sistemului de sănătate din România, dar nu sunt suficiente. Mai este nevoie de implicarea statului în susținerea sistemului de sănătate. Vorbim foarte des despre apropiata integrare în UE, dar temele sunt invariabil pib-ul, productivitatea, concurența, coșul zilnic și foarte rar sau deloc învățământul, cultura, sănătatea. Europa așteaptă cu siguranță să integreze cetățeni sănătoși și bine instruiți și nu bolnavi incapabili de muncă.

Dacă în UE pentru sănătate se cheltuiește aproximativ 9-10% din pib, România nu poate să rămână la nivelul de sub 4% dintr-un PIB pe cap de locuitor incomparabil mai mic.

Concluzia este una singură: chiar și cu un management perfect, resursele alocate sănătății în România sunt insuficiente. Rezultă că datoria Guvernului este ca la proiectarea bugetului pentru anul 2006 să țină cont de faptul că sumele colectate de CNAS sunt insuficiente pentru buna funcționare a sistemului de sănătate și să aloce domeniului sănătății sume care cumulate cu fondul CNAS să atingă cel puțin 6% din pib cu perspectiva pentru anii viitori de a se ajunge la 8-10%, la fel ca media UE. Acesta trebuie să fie tratamentul lungii boli a sistemului de sănătate. Toate celelalte măsuri sunt doar paleative.

    Vlad Gabriel Hogea - relatarea participării președintelui PRM, Corneliu Vadim Tudor, la cea de-a VII-a reuniune a Asociației Senatorilor din Europa;

Domnul Vlad Gabriel Hogea:

În perioada 1-3 septembrie 2005, dl. Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, vicepreședinte al Senatului României, a efectuat o vizită oficială în Germania. Domnia-sa a reprezentat Senatul Țării noastre la cea de-a VII-a reuniune a Asociației Senatelor din Europa. Cu acest prilej, liderul PRM a rostit un amplu discurs în aula Bundesratului, în cursul căruia a propus - în numele Biroului Permanent al Senatului României - ca reuniunea din anul 2007 a prestigiosului forum să aibă loc în țara noastră. Impresionați de discursul vicepreședintelui Senatului României și de argumentele aduse, participanții au adoptat prin consens - la propunerea d-lui Matthias Platzek, președintele Bundesratului și prim-ministru al Landului Brandenburg - decizia ca România să fie gazda sesiunii din 2007. Este un succes extrem de important, care va contribui, neîndoielnic, la aderarea țării noastre, la 1 ianuarie 2007, la Uniunea Europeană. Pe parcursul prezenței sale la prestigioasa manifestare, dl. Corneliu Vadim Tudor a avut rodnice convorbiri cu președintele Senatului Franței, Christian Poncelet; președintele Bundesratului Germaniei, Matthias Platzek; președintele Bundesratului Austriei, Peter Mitterer; președintele Seimului Poloniei, Longin Pastuniak; președintele Bundesratului Elveției, Bruno Frick; președintele Senatului Olandei, E.K.M. Jurgens; vicepreședintele Camerei Lorzilor din Marea Britanie, Lord Julien Grenfell; vicepreședintele Senatului Italiei, Francesco Moro; vicepreședintele Senatului Spaniei, Francisco Xavier-Rojo și cu vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Dmitri Mezentsev. Acesta din urmă i-a înmânat senatorului Vadim Medalia Consiliului Federației. Președintele Partidului România Mare a fost invitat de gazda sa, Matthias Platzek, să semneze în Cartea de Onoare a Bundesratului. Șefii delegațiilor participante la reuniune au avut, apoi, o întrevedere cu Excelența Sa Horst Köller, președintele Germaniei, la reședința acestuia din Berlin, care i-a reținut la masă. În cursul dejunului, președintele PRM a purtat un dialog fructuos cu șeful statului german, căruia i-a dăruit ultimele sale cărți, cu autograf.

Sâmbătă, 3 septembrie, participanții la forum au efectuat o vizită la Castelul Sans Souci, din Potsdam, care a aparținut Regelui Frederic cel Mare. Din delegația care l-a însoțit pe dl. Corneliu Vadim Tudor au mai făcut parte senatorii Nicolae Iorga, președintele Comisiei pentru Egalitate de șanse din Senatul României, și Aurel Ardelean, rectorul Universității "Vasile Goldiș", din Arad.

    Cristian Mihai Adomniței - intervenție cu tema Metodologia de stabilire și acordarea despăgubirilor pentru foștii proprietari;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

"Metodologia de stabilire și acordarea despăgubirilor pentru foștii proprietari"

Este posibil ca în avalanșa informațională și de evenimente a săptămânii care a trecut sa nu fi remarcat un moment deosebit de important pentru un număr foarte mare de români. În ședința de guvern din 15 septembrie, Guvernul Tăriceanu a analizat și aprobat metodologia de stabilire și acordare a despăgubirilor pentru foștii proprietari. Astfel se încheie o etapă legislativă și de reglementare juridică deosebit de importantă care deschide calea rezolvării problemei proprietății ca un angajament asumat de România în negocierile de aderare, pentru îndeplinirea criteriului politic.

Potrivit actului normativ adoptat, au dreptul la despăgubiri foștii proprietari de imobile cărora nu li se mai poate reconstitui dreptul de proprietate în natură, foștii asociați sau acționari ai societăților naționalizate ori moștenitori ai acestora, foștii proprietari sau moștenitori cărora nu li se pot retroceda în natură, terenurile și pădurile confiscate de regimul comunist.

Cuantumul despăgubirilor va fi stabilit de către evaluatori autorizați desemnați în mod aleatoriu de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În urma emiterii titlurilor de despăgubiri, foștii proprietari vor primi acțiuni la Fondul Proprietatea, fond care va fi administrat de o societate desemnată în urma unei licitații internaționale. Se estimează că aproximativ 100.000-120.000 de notificări vor face obiectul acordării de despăgubiri.

Doresc să mă folosesc de tribuna Camerei Deputaților pentru a completa munca de teren efectuată de parlamentari, instituții ale statului, prefecți, de informare a populației cu privire la prevederile legii 247/2005 și normele ei de aplicare. La 1 decembrie, având în vedere că s-a prelungit termenul de depunere a cererilor de retrocedare până la 30 noiembrie, vom putea spune că am ajuns la un numitor comun pentru că această lege permite fiecărui român să ajungă la o soluție viabilă în legătură cu proprietățile pe care le deține în România. Esențial, în acest moment, este informarea populației, având în vedere că în unele zone se manifestă reaua credință a unor funcționari din primarii care refuză să primească cererile de retrocedare dezinformând populația.

Vom supraveghea, prin instituțiile abilitate, buna desfășurare a procesului de depunere a cererilor, având credința că un stat civilizat este cel în care proprietatea este recunoscută și utilizată de cei în drept să o facă.

Eforturile depuse de actualul cabinet sunt absolute meritorii în promovarea acestei legi și de aceea consider că fiecare din noi trebuie să ne implicăm în buna desfășurare a tuturor etapelor de aplicare a legii pentru a obține rezultatul scontat, spre binele și bunăstarea României.

    Marin Diaconescu - declarație politică cu titlul Uite alegerile... nu sunt alegerile;

Domnul Marin Diaconescu:

Stimați colegi,

"Uite alegerile....nu sunt alegerile"

Zilele acestea am fost întâmpinați de un nou val de permutări pe plan politic. Și când spun aceasta nu mă refer la nimic altceva decât la întorsătura pe care se preconizează că o vor lua lucrurile ca urmare a deciziei șefului de a declanșa multvehiculatele alegeri anticipate.

Cum ne-am obișnuit deja, de fiecare dată când actualei puteri nu prea îi ies ploile, se trece la vestita formulă a "anticipatelor". Nu au reușit să-l schimbe pe președintele Camerei în termenul pe care și l-au asumat și neavând altă alternativă vor din nou anticipate. De rușinea unui nou eșec in fața electoratului, privind instabilitatea în decizii a actualei puteri, președintele româniei iese din nou la rampă și lansează ideea alegerilor anticipate.

Distinși colegi de la putere, nu v-ați săturat oare să vă asumați angajamente pe care nu le puteți duce până la capăt? De ce profitați de slăbiciunea oamenilor care v-au acordat încrederea și recurgeți mereu la anticipate, doar pentru a masca lipsa de profesionalism de care dați dovadă de când ați preluat puterea?

Cel mai bine ar fi să recunoașteți că nu sunteți in măsură să duceți la bun sfârșit nici un proiect pe care l-ați inițiat. Asta ca să nu mai vorbim de angajamentele de care ați uitat din clipa imediat următoare instalării pe scaunele confortabile din Parlament.

Mi-aș permite să vă anunț că nu trebuie să ne amintim de electorat doar atunci când cu disperare îi solicităm sprijinul, ci și pe parcursul mandatului pentru că - în cazul în care ați uitat - vreau să vă amintesc că noi, cu toții, suntem mandatarii acestui electorat.

Cu ce față vă mai întoarceți din nou spre oameni, ca să le cereți votul, să vă realeagă, când până acum nu ați făcut nimic pentru ei?

Dincolo de electorat se ascund oameni, distinși colegi, și dincolo de statutul pe care îl aveți ca partid aflat la guvernare, ar trebui să se zărească tot oameni...dar...

În loc să cheltuim bani cu organizarea alegerilor, mai bine i-am folosi într-un scop constructiv si i-am ajuta pe cei care au într-adevăr nevoie de ajutor.

Dacă puteți privi dincolo de aparențele politicii, puteți descoperi că viața, sănătatea și stabilitatea oamenilor sunt mult mai importante decât stabilitatea scaunului de parlamentar.

Să nu uităm, distinși colegi, că totul este efemer în lumea asta, chiar și viața de politician.

Vă mulțumesc.

    Marin Diaconescu - intervenție cu titlul Galeria suporterilor - între acte de vandalism și acte de barbarism;

Domnul Marin Diaconescu:

"Galeria suporterilor - între acte de vandalism și acte de barbarism"

Stimați colegi,

Cred că timpul care trece lasă să se vadă treptat întrezărit un drum pe care nu mai suntem de acord să pășim.

Stăm și ne întrebăm ce se va întâmpla cu fotbalul românesc, dar nimeni nu face nici un pas care să lase să se întrevadă o îmbunătățire a modului de abordare a polemicii, dar mai ales a prestației la joc a echipelor noastre de fotbal.

Nu mai putem tolera să asistăm la fiecare meci la acte de huliganism, de vandalism și uneori mergând chiar și până la acte de barbarism.

Până când vom accepta ca "legea fotbalului" să se înfăptuiască de către suporteri și nu de către conducerea FRF, de către conducerea echipelor și nu în ultimul rând de către fotbaliști?

Credeți că vom ajunge să avem fotbal de performanță dacă, la fiecare meci, suporterii echipei care a pierdut sau care a fost dezavantajată în urma obținerii unui scor egal, se vandalizează, îi înjură și, nu în ultimul rând, cer ori de câte ori au ocazia, fie demisia antrenorului sau a patronului echipei, fie scandează lozinci împotriva unui jucător care nu a prestat un joc în conformitate cu doleanțele galeriei.

Cred că suntem cu toții de acord că aceste acte de vandalism nu mai pot continua. Trebuie să aducem la masa negocierilor proiecte care să interzică suporterilor să se scandalizeze la fiecare meci și să fim nevoiți să asistăm la acte de violență, care nu sunt benefice nimănui.

Cu o asemenea atitudine și cu un asemenea comportament ne îndreptăm noi cu pași repezi spre Uniunea Europeană? Sincer, cred că o măsură radicală se impune cât mai recent și realizarea ei nu depinde decât de noi, distinși colegi.

Haideți să aducem legislației privind educația fizică și sportul (Legea nr. 69/2000) acele completări prin care suporterii să conștientizeze că ori de câte ori se vor comporta inadecvat unui meci de fotbal sau vor recurge la tulburarea desfășurării în bune condiții a meciurilor de fotbal, echipa favorită va pierde.

Nu ne putem face dreptate cu pumnul pe stadioane, așa cum nu ne putem permite să tolerăm tot ce se întâmplă la meciurile de fotbal.

Cluburile cheltuie bani pentru a asigura deplasările suporterilor atât în țară, cât și în străinătate, iar răsplata lor care este? Cuvinte de hulă la adresa celor care se luptă pentru drepturile lor.

Nu mai putem suporta ca străinătatea să ne considere "extremiști ai fotbalului" datorită lozincilor scandate de suporteri ( exemplu: suspendarea stadionului Clubului Steaua ).

Sper că nu vom aștepta să pice de undeva inițiativele, ci vom pune umăr lângă umăr pentru a schimba în bine evoluția acestor evenimente, care nu fac altceva decât să dăuneze imaginii României.

    Mircea Ciopraga - revenirea la un subiect controversat - problema restituirii proprietății;

Domnul Mircea Ciopraga:

De 15 ani, problema restituirii proprietății a fost și mai este, încă, o sursă inepuizabilă de dispute, un subiect controversat din punct de vedere politic, o sarcină dificilă din punct de vedere juridic, un punct sensibil și dureros din punct de vedere uman și un capitol nerezolvat din punctul de vedere al comunității internaționale care afectează în mod grav drepturile omului în România.

Socialismul de tip stalinist, ce a avut grave repercusiuni asupra societății românești, s-a concretizat printr-o politică nefastă și abuzivă în materia proprietății private, resimțită în mod dureros în România în două perioade: 1948-1968, respectiv, 1964-1989.

Actul de la 11 iunie 1948 a acționat în mod abuziv, naționalizând principalele mijloace de producție, dar și imobile și alte bunuri aflate în proprietate privată. Colectivizarea forțată din perioada 1948-1962 a lăsat fără pământ clasa țărănească.

După evenimentele din decembrie 1989, având sloganul "nu putem face dreptate cu o altă nedreptate", așa-ziși politicieni, proveniți din fostele structuri comuniste, au furat dreptul de proprietate al românilor, inventând legi, hotărâri, ordonanțe și târând prin tribunale zeci de mii de români ce au fost aduși la limita disperării.

Toată activitatea legislativă din 1990 până în 2004 în materia proprietății reflectă o vădită lipsă de voință politică în rezolvarea problemei proprietății, evident, susținută și menținută de interese meschine. În problema proprietății, PSD a avut cel mai retrograd și anticapitalist comportament, moștenind din sistemul comunist disprețul față de proprietate.

Astfel, noile reglementări în domeniul proprietății din România, aduse de actuala guvernare vin să completeze și să corecteze neajunsurile existente în legislația anterioară în materia proprietății, având ca obiectiv principal rezolvarea unui subiect fierbinte care a făcut obiectul a nenumărate controverse și dispute politice.

De aceea, inițiativa ministrului Gheorghe Flutur care a propus "restitutio in integrum", de la 1945 încoace, va conduce problema proprietății spre rezolvarea mult așteptată de zeci de mii de români ajunși în pragul disperării. Principiile fundamentale ale acestei legi sunt reprezentate de restituirea pe vechiul amplasament, restituirea în natură și restituirea la nivelul anului 1945.

Restitutio in integrum înseamnă, în primul rând, recunoașterea perpetuității dreptului nostru de proprietate și după deposedarea de comuniști, precum și obligația statului român de a ne restitui, în mod integral, proprietățile răpite;

Restitutio in integrum mai înseamnă:

  • restabilirea situației anterioare încheierii unui contract prin remiterea de către fiecare parte a ceea ce a primit de la cealaltă parte sau celeilalte părți când s-a pronunțat nulitatea unui contract;
  • obligația de a despăgubi integral victima unui delict sau cvasidelict;
  • în jurisprudența franceză, mai înseamnă dispoziția judecătorului care, pronunțând anularea unui contract pentru leziune, ordonă repunerea în situația anterioară.

Din toate aceste trei sensuri rezultă un element comun care este "integralitatea lucrării, încât expresia restitutio in integrum are înțelesul de restabilire integrală, adică nu parțială a situației anterioare a unui fapt ilegal".

Restituirea proprietăților confiscate de regimul comunist este cu atât mai importantă încât constituie o condamnare a abuzurilor comuniste și o reparație morală și materială pentru cei nedreptățiți.

Actualul Guvern al României a luat măsuri importante în domeniul proprietății printr-un pachet de legi ce reprezintă legislația pe baza căreia sunt introduse măsurile pentru respectarea și garantarea proprietății ca instituție fundamentală a statului de drept. Legea privind reforma proprietății răspunde nevoii României de a avea un stat de drept funcțional și de a adera la UE în 2007.

Cu aceste reglementări în materia proprietății vom reuși să rezolvăm și să încheiem un subiect atât de controversat timp de 15 ani, pentru că restituirea bunurilor preluate de către stat se bazează pe principii de drept universal valabile. Mai mult, proprietatea constituie un drept fundamental și sursa libertății individului, după cum prevede Protocolul nr. 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului.

    Claudius Mihail Zaharia - punerea în discuție a problemei eliminării obligativității stagiului militar;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Astăzi aș dori să iau în discuție problema eliminării obligativității stagiului militar.

Această inițiativă vine dinspre Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților. Această lege ar urma să intre în vigoare începând cu 1 ianuarie 2007.

Prin declarația de astăzi aș dori să evidențiez necesitatea promulgării acestei legi.

În primul rând posibila publicare a acestei legi ar avea consecințe benefice asupra bugetului Ministerului Apărării Naționale, care prin eliminarea stagiului militar obligatoriu nu ar mai fi nevoit să asigure minimul necesar condițiilor de trai pentru mii de soldați în termen care, practic, nu au nici un scop, nici pe termen scurt nici măcar pe termen lung.

În al doilea rând, mă bucur că, după 15 ani, prin guvernarea Alianței Dreptate și Adevăr reușim să ne descotorosim de ultimele reminiscențe ale fostului regim comunist, de altfel întreținute până în ziua de azi doar prin intermediul PSD-ului, și mai ales al domnului fost Președinte Ion Iliescu.

Pe de altă parte, ca liberal, nu pot să nu observ societatea ca o mulțime de indivizi, în cazul de față o mulțime de tineri care începând cu 1 ianuarie 2007 s-ar putea să aibă alternativă "la statul degeaba pe banii statului".

    Alexandru Mocanu - intervenție cu titlul Afacerea Dona;

Domnul Alexandru Mocanu:

"Afacerea Dona!"

Cine n-a auzit în Teleorman, mai cu seamă în zona Turnu, de faimoasa Fermă Dona din cadrul fostului I.A.S. Turnu Măgurele? Desigur că au auzit toți. Între ei, de bună seamă și "guzganul mustăcios", alias Liviu Nicolae Dragnea, președintele Consiliului Județean, a cărui sete nemăsurată de parvenire cu orice preț a depășit de mult granițele județului, ajungând până pe... treptele P.N.A.!

Pentru a pune mâna pe "Dona", guzganul a pus la cale o strategie în stilul său caracteristic binecunoscut, adică "scoate în față" un maimuțoi pe care-l pune să facă tot ceea ce, de fapt, el plănuiește până în cele mai mici detalii. Dar în acte nu apare decât... maimuțoiul!

Cum a procedat în cazul Fermei DONA?

  1. Mai întâi a trecut la identificarea unor cetățeni îndreptățiți să fie puși în posesie la Legea nr.1/2000 cu diferite suprafețe de teren, dar care, din varii motive, erau amânați de ani de zile. S-au căutat în special acei petenți al căror domiciliu era cât mai departe de Teleorman. Și au fost găsiți, unii cu domiciliul în București (ex.: Andronescu Ghika Șerban Constantin Nicolae, Calea Plevnei, nr.16, et. 3, ap.8, sector 1), alții cu domiciliul în Franța (ex.: Leontopol Magda Jeanne, Pyrenees Orientales-Boges)!!!
  2. Apoi, guzganul a adunat la aceiași masă conducerile a trei autorități: I.A.S. Turnu Măgurele, Oficiul Județean de Cadastru Teleorman și Agenția Domeniilor Statului. De conivență cu guzganul, acestea acceptă propunerea mustăciosului de a "sparge" ferma Dona în 7 (șapte) parcele distincte, astfel încât actele ce aveau să fie întocmite ulterior să fie în relație directă cu ceea ce memoria publică a reținut a fi Ferma Dona.
  3. După aceea, la cererea guzganului, Agenția Domeniilor Statului, Oficiul Județean de Cadastru Teleorman și I.A.S. Turnu Măgurele validează anexa pentru punerea în posesie a unor autori la Legea nr.1/2000. Autorii au fost cei nominalizați de guzgan și cu care ciracii săi negociaseră deja vânzarea terenului respectiv. În timpul negocierii, "argumentul" forte a fost: "dacă nu vrei să-l vinzi, șefu o să aranjeze să nu mai primești pământul ăsta niciodată!". Sau, la un moment dat, oamenilor li s-au oferit parcele de teren în zone de pe care nu s-ar fi ales cu nimic (așa se explică, probabil, numeroasele ștersături la rubrica "amplasament" de pe documentele de punere în posesie). S-a jucat foarte tare și, până la urmă, oamenii au cedat. Și astfel, cei cu care se ajunsese la "înțelegere" au fost puși în posesie exact în cele 7 parcele amintite mai sus. În acest fel, proprietatea comună a acestor cetățeni reconstituia în fapt, suprafața Fermei DONA.
  4. În final, intră în acțiune, în mod oficial, S.C. TEL-DRUM S.A. care, aflată în rolul maimuțoiului, cumpără cele 7 parcele de teren de la autorii puși în posesie. Și astfel, în fapt și în drept, Ferma DONA ajunge în proprietatea TEL-DRUM S.A., adică, știe tot teleormăneanul, a guzganului mustăcios.
  5. În total, prețul acestor vânzări a fost de 521000000 lei, din care 271000000 lei achitați cu ordinul de plată nr.859/22.11.2002, iar diferența de 250000000 lei a fost plătită în numerar (!?) de către Fișcuci Marian. În actul de vânzare-cumpărare autentificat la Biroul Notarului Public Păun Picu din Turnu Măgurele, se motivează că plata în numerar a fost făcută "în vederea realizării programului de investiții asumat la privatizarea societății județene de drumuri și poduri TEL-DRUM S.A.". Haida deh! Ce vorbești Frantz? Ce interes să fi avut Consiliul Județean Teleorman ca privatizarea TEL-DRUM să o condiționeze de cumpărarea, cu numerar, a Fermei Dona??? Acum poate se înțeleg mai bine, pozițiile mele critice încă din decembrie 2001 față de modul în care s-a privatizat TEL-DRUM. Astăzi, lucrurile parcă încep să se lege. Poate cu această ocazie, cei în drept își vor arunca ochii pe pozițiile mele publice de la data respectivă dar și pe interpelările și întrebările adresate Curții de Conturi a României, atât în legislatura trecută cât și în cea prezentă referitoare la privatizarea TEL-DRUM, la procurarea și închirierea trenului reciclator, la contractele dubioase privind aprovizionarea caselor de copii și a spitalului județean cu produse alimentare și nu numai, etc.?! Și asta, pentru simplul motiv că în toate aceste afaceri, a fost scos "în față" onorabilul Fișcuci Marian, nimeni altul decât administratorul mai multor firme, toate aflate în rolul maimuțoiului menționat mai sus.

Toate acestea s-au întâmplat prin 2002 și trebuie spus că la această "manoperă" și-au adus contribuția și Comisia locală de fond funciar, precum și Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară Teleorman. De notat că procesul-verbal încheiat în urma delimitării tarlalelor pentru punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate a persoanelor fizice înscrise în anexa nr.38 întocmită de Comisia locală de fond funciar este datat 06.11.2002. Asta înseamnă că, în numai două săptămâni, autorii au fost puși în posesie, li s-au emis titluri de proprietate și au parafat contractul notarial de vânzare-cumpărare, din moment ce în 22.11.2002, cumpărătorul TEL-DRUM S.A. face o plată parțială de 271000000 lei! Asta da operativitate! Și când te gândești că mai sunt teleormăneni puși în posesie cu mulți ani în urmă și care așteaptă încă primirea titlurilor de proprietate.

Sunt multe amănunte picante, dar las această plăcere celor abilitați să le descopere.

Niciodată nu e prea târziu! Important este ca instituțiile statului, angajații acestora, să scoată capul din nisip și vor vedea și dumnealor ceea ce văd toți teleormănenii de ani de zile și, specialiști fiind, nu mă îndoiesc că vor găsi și mult invocatele... probe! După aceea este foarte simplu. Important este să se vrea cu adevărat și nu doar de ochii lumii.

    Nicolae Bădălău - despre greutățile cu care se confruntă agricultorii din județul Giurgiu;

Domnul Nicolae Bădălău:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Județul Giurgiu este un județ preponderent agricol, ceea ce înseamnă în mod obișnuit că o parte din bugetul județului ar trebui să fie acoperit de veniturile provenite din lucrările agricole. Realitatea este însă cu totul diferită.

În condițiile în care județul Giurgiu nu a fost afectat de cumplitele dezlănțuiri ale naturii care au făcut ravagii în țară, aici nu s-au realizat până în acest moment decât 40% din lucrările de toamnă care trebuiau deja finalizate. Principala cauză a întârzierii realizării lucrărilor este lipsa fondurilor necesare, dar și condițiile meteorologice puțin favorabile, acestea ducând la obținerea unei recolte de grâu deosebit de mici în comparație cu recoltele din anii precedenți. O altă problemă este cea a spațiilor de depozitare care și-au schimbat destinația odată cu privatizarea lor. Acestea au fost preluate de o firmă grecească, care negăsindu-le profitabile în sectorul agricol, a crescut prețurile pentru depozitare și le-a dat o altă utilitate, devenind astfel inaccesibile agricultorilor.

Să ne gândim la consecințele diminuării producției agricole, cum ar fi reducerea numărului de locuri de muncă, scumpirea produselor provenite din această zonă, etc. Și ne vom da seama că este mult mai ușor să prevenim situațiile dificile decât să le remediem. Pentru aceasta este nevoie de mult mai mult timp și foarte mulți bani.

Este indubitabil ca un ajutor substanțial să vină din partea Guvernului, deoarece situația devine deosebit de gravă.

Vă mulțumesc pentru atenție.

    Gheorghe Gabor - intervenție cu tema Școala și politica;

Domnul Gheorghe Gabor:

"Școala și politica"

Cursurile școlilor au început de mai bine de o săptămână, dar problema sălilor de clasă în care șco1arii sa-și poată desfășura activitatea în cele mai bune condiții nu a fost rezolvată pe deplin.

Colegii din opoziție îmi vor replica fără doar și poate: Voi sunteți la putere, voi aveți guvernarea, ministrul învățământului este membru al alianței astfel că responsabilitatea vă aparține.

La o primă vedere mulți le vor da dreptate. Dar cei care vor da dreptate vocilor din opoziție nu cunosc faptul că responsabili de renovarea și repararea șco1ilor sunt a1eșii locali, în speță primarii. Or, mulți din acești primari care nu au fost în stare, sau au neglijat, să ia măsurile necesare pentru repararea la timp a șco1i1or sunt membrii PSD.

În această situație ne punem întrebarea dacă ei au fost într-adevăr în imposibilitate de a face ca anul școlar să înceapă sub cele mai bune auspicii sau dimpotrivă au lăsat ca lucrurile să treneze în mod inacceptabil pentru a spune apoi: iată, guvernul alianței se face vinovat pentru faptul că nu sunt săli de clasă unde să învețe copiii voștri.

Nu fac afirmații gratuite. În municipiul Făgăraș, Școala generală nr.2 este și acum în reparații. Ele se pare că nu se vor termina decât în luna ianuarie 2006 motiv pentru care copiii din primele 4 clase nu au unde să învețe. M-am întrebat dacă vara nu a fost destul de lungă pentru ca reparațiile să fie terminate până la începerea noului an școlar dar mărturisesc că nu am avut timp pentru a face investigațiile necesare în vederea obținerii unui răspuns la această întrebare, aceasta deoarece am fost sesizat de această neregulă doar cu trei zile mai înainte de începerea școlii și am fost preocupat de rezolvarea problemei și nu de cauzele care au pricinuit-o. Sesizarea nu a făcut-o cel ce trebuia, cel care avea responsabilitatea asigurării spațiului necesar desfășurarea cursurilor, adică edilul șef al municipiului, ci sesizarea a fost făcuta de către proaspătul director de subprefectură care disperat mi-a solicitat ajutorul.

Și iată că pentru ca elevii a patru clase primare să-și poată desfășura activitatea în bune condiții a fost nevoie să se apeleze, ca și la inundații, la armată. Unitatea militară din Făgăraș prin col. Diaconu, asigură în prezent spațiul necesar micilor elevi, motiv pentru care directorul școlii a adresat ministrului apărării ca și comandantului unității militare, gazdă a școlarilor, calde mulțumiri în numele său și al părinților ce au copii la această școală.

În acest context m-am întrebat dacă opoziția este mai interesată în a încerca să discrediteze puterea decât a respecta interesul public. Răspunsul a fost pozitiv. Într-adevăr, opoziția sacrifică interesul public în scopuri politice. Așa se petrec lucrurile și în parlament.

Domnul președinte al Camerei Deputaților a declarat că se va abține să conducă lucrările Camerei atunci când se va dezbate art. 25 din Regulamentul Camerei, articol care stabilește modalitatea de schimbare a președintelui acestui for.

Naivul din mine am aplaudat această decizie spunându-mi: Domnul președinte Năstase este un ilustru jurist, profesor universitar și chiar dacă în Regulamentul Camerei nu sunt stipulate prevederi referitoare la abținerea președintelui de a conduce ședințele atunci când sunt în joc interesele personale ale acestuia, el s-a gândit la principiile și prevederile Codului de procedură civilă care obligă judecătorul să se abțină a judeca acele cauze în care este implicat el sau rude de ale sale. Același cod de procedură mai prevede că, în caz contrar, el poate să fie recuzat de partea care se consideră prejudiciată.

La scurt timp am primit un duș rece care m-a trezit din admirație. Domnul președinte al Camerei Deputaților a demonstrat că pentru a ajunge la dezbaterea art. 25 din Regulament este o cale extrem de lungă pe care dânsul a început să așeze tot felul de capcane și de bombe astfel încât să facă imposibilă ajungerea la dezbaterea articolului cu pricina.

Astfel, joi 15 septembrie a.c., după ce s-a cerut trimiterea proiectului de regulament la Comisia juridică pentru a fi avizat din punct de vedere constituțional, deși art. 58 pct. 11 din Regulamentul Camerei Deputaților prevede că această comisie verifică doar constituționalitatea proiectelor de legi și a propunerilor legislative, reglementări în domeniul dreptului civil, penal, contravențional, procedură civilă, penală, administrativă, organizare judecătorească, alte reglementări cu caracter precumpănitor juridic, probleme de disciplină parlamentară, incompatibilități și imunități, nicidecum regulamente, deși unii ar putea susține că expresia reglementări cu caracter precumpănitor juridic cuprinde și regulamente - problemă discutabilă - domnul președinte a trecut la numărarea voturilor. S-au numărat de trei ori voturile pentru și numai de două ori voturile contra fără a mai fi numărate și abținerile, asta în graba de a trimite mai repede regulamentul la comisia juridică.

Consider că manifestându-se în acest mod în conducerea ședințelor Camerei Deputaților, domnul președinte Adrian Năstase a dovedit cum nu se poate mai limpede că este foarte interesat de modul în care va fi sau nu adoptat noul regulament. Și în această situație decența unui eminent jurist trebuie să predomine în fața interesului politic determinându-l să se abțină de a mai conduce ședințele Camerei ce au ca obiect dezbaterea noului regulament.

    Ștefan Baban - declarație politică A venit toamna...;

Domnul Ștefan Baban:

"A venit toamna"

A venit și luna septembrie, și după 8 luni de guvernare Alianța D.A. se poate mândri cu un rezultat nedorit: nici o realizare economică, materială sau politică.

Luna septembrie a fiecărui an este luna în care începe un nou an școlar. Pe an ce trece, fastuoase rămân doar discursurile oficialităților, în timp ce temerile părinților devin din ce în ce mai mari. Și sunt destule motive: școlile stau să se prăbușească la fiecare clipă și nu doar la un cutremur, baza lor materială nu a mai fost îmbunătățită de cel puțin 15 ani, sălile de clasă au primit sau nu spoiala adecvată, rechizitele și manualele școlare le-au scos bani frumoși din buzunare și vor mai urma și alți bani, destul de mulți, toate acestea în timp ce oficialitățile ministerului de resort declară cu emfază că situația nu este atât de neagră. Și au dreptate pentru că bomboana pe colivă va fi pusă de apropierea sezonului rece când în sălile de curs vestimentația la modă va fi haina îmblănită și mănușile, de banii pe care părinții îi vor da pe meditații pentru a avea siguranța că copii lor vor avea un viitor mai sigur și mai bun, etc.

Luna septembrie aduce și euforia cumpărăturilor pentru perioada de iarnă. Cumpărături, care în această toamnă, i-au făcut pe mulți români fie să renunțe, fie să-și restrângă aria de cheltuieli. Și asta pentru că odată cu scumpirile primăverii și ale verii, dar și cu creșterea la nivel internațional al prețului la petrol, brusc, toate s-au scumpit în România, chiar în dimineața anunțurilor de scumpire a barilului de petrol. Nu pentru că ar fi fost inundații, nu pentru că nu ar exista recolte îndestulătoare, dovadă că Ministerul Agriculturii a centralizat date din județe fără să realizeze că au umflate ca pe vremea răposatului, ci pentru că a crescut prețul petrolului. În decursul unei zile, cine avea inima tare și trecea și prin piață și prin alimentare vadea cum prețurile se modifică fără încetare, vânzătorii dând vina pe situația economică mondială și mai puțin pe cea internă. Să înțelegem deci că trăim mai bine ca în țările industrializate și de aceea europenii nu ne vor în mijlocul lor începând cu 2007...

Luna septembrie a adus și remanierea guvernamentală. Atât la nivelul câtorva miniștri, dar și a secretarilor de stat, mulți dintre ei iluștri necunoscuți care au fost văzuți de opinia publică abia atunci când au fost schimbați. Și asta în timp ce prin ministere mai există secretari de stat de pe vremea fostei guvernări care-și văd liniștiți atât de scaunele lor cât și de afacerile lor de... funcționari publici. Toate acestea, cu sprijinul larg al actualei guvernări, care se luptă să-i scoată de la conducerea primăriilor și ai consiliilor județene pe aleșii locali de la alte partide decât cele de la guvernare, invocând motive care de care mai copilărești și mai nejustificate: afaceri de familie pe bani publici, incompatibilități cu funcția deținută, nesupunere politică, etc. Ceea ce nu vede Alianța D.A. și actualii guvernanți este faptul că toate aceste învinuiri se regăsesc și în cazul propriilor aleși și numiți în funcții publice, începând de la primul ministru și terminând cu prefecții de județe. Dar e mai ușor să dai vina pe alții pentru inconsecvența politică și neputința economico-socială, este mai ușor să te lupți cu aleșii locali pentru detronarea lor, decât să pui umărul la treabă și să ajuți entitățile respective care te-au propulsat, mai mult sau mai puțin, în funcțiile respective. În acest timp, în aceste județe nimic nu se mișcă, fondurile sunt blocate pentru că nu există posibilitatea desfășurării proiectelor, viața economică și socială este blocată din lipsă de semnături, etc.

După cum a demarat, luna septembrie nu anunță nimic bun, nici o îmbunătățire a vieții cetățenilor, care s-au resemnat, pentru că și-au dat seama că promisiunile electorale din toamna lui 2004 nu se vor îndeplini nici în următorii douăzeci de ani. Iar în aceste condiții, mulți dintre ei vor admira luna septembrie de pe alte meleaguri...

    Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Gândul;

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Am intitulat declarația politică de astăzi "Gândul".

Succesiunea amețitoare a evenimentelor, a temelor de dezbatere care ampretează viața politică nu permite, în multe cazuri, analize stăruitoare asupra unora dintre ele.

Revenim astăzi, în planul unei afirmații făcute de Poul Nyrup Rasmussen - președintele PES - care, sesizat de PSD cu demersurile de demantelare a opoziției de stânga la care recurge actuala Putere, a afirmat că o astfel de atitudine "nu este favorabilă României".

Subtil și elegant, președintele PES, atrăgea de fapt atenția că sprijinul socialiștilor europeni pentru eforturile țării noastre de integrare la 1 ianuarie 2007 în UE își poate dilua gradul de certitudine. Amânarea datei la care făceam trimitere s-ar putea concretiza fie prin activarea clauzei de salvgardare, fie prin prelungirea "sine die" a ratificării Tratatului de Aderare și este suficient ca un singur stat din cele 25 de state membre să nu ratifice prin referendum sau în parlament documentul și obstacularea acestui obiectiv vital pentru statul român să se producă. Să nu uităm că multe state ale UE sunt conduse de guverne de stânga; să nu se uite nivelul de reprezentare al socialiștilor în structurile parlamentare ale statelor respective; să nu se uite ponderea grupului socialist în structura Parlamentului European.

În primăvara anului viitor, Pierre Moscovici, socialistul francez, raportor special pentru România și vicepreședinte al Parlamentului European, va prezenta un raport decisiv vizavi de țara noastră.

S-a trecut prea repede peste grupul socialist care, în urmă cu câteva luni, prin votul său, a basculat în favoarea țării noastre decizia luată de Biroul Președinților de a nu invita observatori din România și Bulgaria la lucrările PE din această toamnă.

O atitudine revizuită a socialiștilor, coroborată cu reticența creștin-democraților, s-ar putea concretiza printr-o analiză cât mai realistă asupra României, inclusiv asupra respectării de către țara noastră a criteriilor politice de aderare, cunoscute sub numele de "criterii Copenhaga".

Avertismentul discret dar ferm a trecut ca apa pe sub oricare din podurile țării, inclusiv peste președintele statului român. Articolele 80 și 82 din Constituția României l-ar fi putut stimula în a accede la acest tip de reflecție. Probabil însă că și Constituția trebuie renegociată, întrucât a fost revizuite și adoptată prin referendum în 2003, atunci când la guvernare se afla PSD.

A preferat dialogul trans-oceanic cu teme care fie ating valențele unei gafe diplomatice (Marea Neagră - lac rusesc), fie sunt de "largă" respirație "internațională" - privatizarea Petrom, contractul Bechtel, vot uninominal, parlament unicameral (toate în România).

Și totuși, printre atâtea subiecte care țin "cu sufletul la gură" comunitatea internațională s-a strecurat și unui cu adevărat relevant "Unica autoritate recunoscută de președintele Băsescu a se afla deasupra capului domniei sale - bunul Dumnezeu - i-a dat gândul cel bun - s-ar putea să nu-și mai dorească încă un mandat la Cotroceni. Cităm "Poate că la alegerile următoare vom avea și un președinte care să nu fi fost membru de partid. Nu văd de ce nu ar fi un politician tânăr: e și un Emil Boc, e și un Adriean Videanu. Nu trebuie să monopolizăm puterea numai pentru că o putem câștiga". Nominalizându-și epigonii președintele dovedește că simțul umorului nu-l părăsește niciodată. În rest apreciem sincer luciditatea domnului Băsescu. Și-a dat seama, vorba unui general rătăcit actualmente prin nisipurile Arabiei, că poartă "o cașchetă" prea mare pentru această funcție. Avge!

    Alecsandru Știucă - declarație politică cu titlul Un partener devotat și consecvent;

Domnul Alecsandru Știucă:

"Un partener devotat și consecvent"

Inundațiile catastrofale din această vară au reprezentat o grea încercare, căreia a trebuit să în facă față cetățenii din zonele sinistrate, administrația și, nu în ultimul rând, spiritul de solidaritate al românilor cu cei în suferință.

Dimensiunile fenomenelor au fost fără precedent. Reacțiile autorităților s-au concretizat cu dificultate. În ansamblul eforturilor și acțiunilor desfășurate, un partener devotat, prezent din primele momente pe frontul suferinței a fost Societatea Națională de cruce Roșie din România, reprezentată de anonimii voluntari, cei mai mulți tineri, care nu de puține ori au traversat eroic, alături de oamenii loviți de soartă, experiențe limită (Numărul persoanelor sinistrate asistate prin programe coordonate de către conducerea Crucii Roșii depășește 15000, din numărul total de peste 21000 de persoane sinistrate). Valoarea asistentei a fost de peste 22 miliarde lei vechi.

Filialele județene de Cruce Roșie au reușit să sensibilizeze opinia publică (cetățeni, instituții, societăți comerciale) și au venit în sprijinul județelor afectate cu materiale de construcții, cereale, materiale igienico-sanitare, îmbrăcăminte și altele, în valoare de aproximativ 800.000 lei noi.

Grație relațiilor de bună colaborare cu Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie și Semilună Roșie, cu toate țările din Europa, precum și Japonia și altele, s-au primit ajutoare în fonduri de 500000 euro, precum și donații în natură de aproximativ 300000 euro. Reprezentanți ai Crucii Roșii din Europa, prezenți în România în momentele dificile au apreciat și remarcat profesionalismul și devoțiunea voluntarilor Crucii Roșii, precum și a personalului SNCRR.

Este o datorie morală să apreciem în context această contribuție remarcabilă a Crucii Roșii Române, care, de-a lungul timpului, s-a constituit într-un partener devotat și consecvent al societății românești, slujind cauza celor aflați în suferință.

Este momentul să fie reevaluat modul în care guvernanții și politicienii se raportează la problemele SNCRR, să prețuim mai mult eforturile făcute și, în raport cu acestea, să sprijine efectiv, cu fonduri de la bugetul de stat, buna funcționare a Societății. Crucea Roșie Română trebuie să fie privită și tratată ca un partener operațional natural al autorităților în domeniul umanitar. CRR nu face politică, dar are nevoie cu siguranță de sprijinul politicienilor.

Regret sincer că nu am găsit în intervențiile oficialilor noștri, în împrejurările dramatice prin care am trecut, un cuvânt de apreciere și recunoaștere a eforturilor făcute.

Președintele Statelor Unite, George W. Bush, în intervenția televizată legată de urmările catastrofale ale uraganului Katrina, nu a uitat Crucea Roșie Americană, semn al recunoașterii în aceasta a unui partener important în sprijinirea populației.

Probabil că, în aspirația noastră spre normalitate, vom identifica în sfârșit soluții pentru optimizarea raporturilor de parteneriat dintre instituțiilor statului și societățile neguvernamentale esențiale, cum este și SNCRR, care au menirea de a da cetățenilor acestei țări sentimentul de siguranță și credință în solidaritatea umană.

    Ion Mocioalcă - intervenție cu tema Puterea care corupe;

Domnul Ion Mocioalcă:

"Puterea care corupe"

Toate recomandările precum și criticile venite de la forurile UE fac referiri clare și chiar, uneori, ultimative la modul cum este condusă în țara noastră lupta împotriva corupției, cum reforma făcută în justiție, în administrație și interne sprijină această luptă.

Deci în toate documentele și cerințele venite de la Bruxelles, corupția este bine definită, numai la București are o interpretare aparte, tipic dâmbovițeană. La noi, puterea actuală face o distincție bine gândită între corupția protejată de ea, care este blândă, cu față umană, nu este premeditată și cu rea intenție, nu aduce atingere economiei naționale, nu îmbracă haina caracterului penal, pe când cea atribuită opoziției și nedovedită este odioasă, rapace, cu caracter de subminare a economiei naționale și indiscutabil penală. Din acest punct de vedere, sloganul puterii este "corupții noștri sunt mai buni decât corupții lor."

Nu există nici un fel de demersuri, din partea organelor de anchetă penală, față de conflictul de interese care a fost la Ministerul Sănătății privind industria de medicamente și comercializarea acestora, la Ministerul Economiei și Comerțului pe linia energiei electrice produsă de hidrocentrale, aspecte incriminate și de Președintele României, față de ingineriile de la bursă, de care a fost acuzat exministrul finanțelor și chiar primul-ministru, față de abuzurile și abaterile de evaziune fiscală ale soțului fostei consiliere de la Cotroceni, doamna Anghelescu. De asemenea, este considerat ca legitim tot ce se atribuie firmei Euroconstruct Trading 98 SRL, fie că se concesionează cele mai importante străzi și bulevarde din București pentru întreținere, fie că a obținut lucrările de reparații capitale pe lungimea autostrăzii București - Pitești. Și cum să ne gândim că nu s-ar fi încălcat legea când acționari sunt proprietarii de la Golden Blitz? Da, ne referim la aceeași locație și de aceleași persoane în preajma cărora se află motivul renunțării la demisia irevocabilă a premierului și unde s-au pus și se pun bazele remanierii guvernamentale.

Pentru toți acestea este lung drumul de la constatarea infracțiunii și până la aplicarea prevederilor legale.

Prin modificările aduse reformei din domeniul justiției, care permite implicare politicului, în dauna Consiliului Superior al Magistraturii, care are numai vot consultativ în numirea procurorilor în funcții de conducere, s-a deschis drumul anchetelor penale și chiar a proceselor la comandă politică. Edificator pe această linie este așa-zisul proces al stenogramelor atribuite PSD.

Deși, pentru toată lumea de bună credință este clară noțiunea de stenogramă, și anume că este un document care înregistrează luările de cuvânt într-un cadru organizat și care autentifică corectitudinea celor înregistrate în scris prin semnătura celui în cauză. Această cerință nu are relevanță pentru procurorii anchetatori care, sfidând legislația în vigoare au deschis procese și anchete penale liderilor PSD. Au declanșat aceste anchete și procese fără să fie stabilite: proveniența acestor așa zise stenograme, autenticitatea lor, fără să se cunoască sursa de publicare. Nu s-a pornit de la prezumția de nevinovăție, de la concordanța dintre vorbe și fapte. Se acuză și se condamnă declarația de intenție și nu fapta; nu se are în vedere că de la vorbă până la faptă calea este foarte lungă și uneori de neatins.

Problema stenogramelor este folosită ori de câte ori a fost nevoie de manipularea opiniei publice. A fost folosită în campania electorală alături de supoziția fraudării alegerilor pentru discreditarea PSD. Acum, este folosită tot aceeași diversiune pentru discreditarea lui Adrian Năstase, Florin Georgescu și Rodica Stănoiu, a căror posturi sunt vânate cu încrâncenare de politicienii Alianței "Departe de Adevăr" și pentru a abate atenția de la incompetența Guvernului de a gestiona problemele societății românești, precum și pentru a ascunde unele acte de corupție săvârșite de oamenii puterii sau acoliții acesteia.

La noi dreptatea este de partea puterii și nu a adevărului!

    Liviu Timar - declarație politică cu tema Anul agricol 2005 - 2006, început sub semnul întrebării;

Domnul Liviu Timar:

Tema: "Anul agricol 2005-2006 început sub semnul întrebării"

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem la început de toamnă, iar producătorii agricoli în acest sezon au două obiective:

  • culegerea ultimelor producții din anul ce se apropie de sfârșit;
  • pregătirea anului agricol viitor prin înființarea culturilor de toamnă și executarea ogoarelor;

Această perioadă ar trebui să fie un prilej de bucurie și satisfacție pentru toți producătorii agricoli care și-au văzut recolta pusă la adăpost și nutresc speranța că anul viitor va fi unul mai bogat.

Comparând producțiile medii obținute și estimate din acest an cu cele din anul 2004 la principalele culturi în județul Mureș, situația se prezintă astfel:
CULTURAProd.medie kg/ha
2004
Prod.medie kg/ha
2005
%
ORZ DE TOAMNĂ3.7102.91078
ORZOAICĂ DE TOAMNĂ3.2103.068
GRÂU DE TOAMNĂ3.9103.300
ORZOAICĂ DE PRIMĂVARĂ2.9202.35080
OVĂZ2.2801.85081
PORUMB BOABE4.4304.010
FLOAREA SOARELUI1.7301.65095
SOIA1.5701.550
SFECLA DE ZAHĂR40.46031.58078
CARTOFI18.26012.60069
LEGUME16.10014.50090
STRUGURI TOTAL3.8102.30060
MERE DIN LIVEZI11.82011.50097

Ana1izând datele de mai sus, putem observa nerealizările anului 2005 față de anul 2004 la principalele culturi agricole în județul Mureș, situația fiind similară și la nivelul țării fără a comenta calitatea unor produse obținute în acest an.

În această perioadă, pe teren, am discutat cu mulți producători agricoli despre producțiile și rezultatele economice pe care le estimează a le obține și am constatat dezamăgire, îngrijorare și întrebarea firească ce vor face pentru reluarea procesului de producție în vederea punerii bazei anului agricol 2005-2006. Trebuie să subliniez că la această dată piața cerealelor este blocată iar prețul grâului a ajuns să scadă la 2500-3500 ROL/kg ca urmare a unor măsuri luate de actualul Guvern și Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, prin:

  • scoaterea de grâu de la rezerva de stat;
  • acordarea de licențe pentru importul de grâu și făină în cantități foarte mari;
  • lipsa unei susțineri financiare adecvate nevoilor producătoru1ui agricol român;

Cu toate că, prețurile principalelor inputuri din agricultură: motorină, îngrășăminte chimice, pesticide și semințe au crescut mult comparativ cu anul 2004, Guvernul a adoptat OU prin care subvenționează înființarea culturilor de toamnă cu doar 175 RON/ha față de 250 RON/ha în anul 2004 cu justificarea că "avem grâu suficient chiar și pentru export". Prima consecință a acestei măsuri ineficiente luate de actualul Guvern este că la această dată în județul Mureș, din suprafața totală ce trebuie însămânțată în toamnă s-a arat doar 25% comparativ cu 55% în anul 2004 la aceiași perioadă. Prin astfel de măsuri există pericolul real de a nu se însămânța nici jumătate din suprafața de orz și grâu de toamnă programată iar mari suprafețe de teren arabil riscă să rămână nelucrate.

Consider că Guvernul actual trebuie să înțeleagă că România nu va fi capabilă de o dezvoltare durabilă rurală dacă bunurile alimentare vor fi asigurate din import și nu vor fi rodul cultivării pământului țării.

Deși, teoretic, mai avem un an și opt luni până la aderarea la UE, mă întreb cum vor participa producătorii agricoli din România, cu șanse egale, la competiția de pe piața europeană și mondială fără o susținere financiară corespunzătoare.

Promisiunile făcute în campania electorală de Alianța PNL-PD față de agricultori se constată că au fost doar vorbe în vânt și vedem cu toții că agricultura se află într-un mare impas.

    Minodora Cliveti - intervenție cu titlul Protecția socială a familiei - o responsabilitate prea mare pentru Ministerul Muncii;

Doamna Minodora Cliveti:

"Protecția socială a familiei - o responsabilitate prea mare pentru Ministerul Muncii"

Asistăm de câtva timp la încercările, până acum neinspirate, ale Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei de a găsi o soluție pentru plata indemnizațiilor alocate concediului de maternitate și concediului pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 2 ani. Administrarea și gestionarea acestor prestații se realizează, în prezent, în cadrul sistemului public de pensii.

Motivul pentru care Ministerul Muncii dorește aceste schimbări este acela că, având în vedere situația deficitară a sistemului public de asigurări sociale, se impune degrevarea acestuia de plățile care nu au legătură strictă cu pensiile.

Deși Ministerul Muncii are în coordonare, pe lângă alte domenii, și pe acela al protecției familiei este evident că nu reușește să identifice măsurile necesare asigurării unui trai decent familiilor cu copii mici și femeilor în perioada maternității.

Ministerul Muncii, după ce a lansat în luna iunie un proiect de lege privind condițiile de acordare a alocației pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, care propunea o reducere drastică a sumei de la 85% la 35% din salariul mediu brut pe economie (stabilit anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat) șicare a declanșat un val de proteste publice, lansează acum un nou proiect legislativ. Ministerul susține că această variantă este rezultatul dezbaterilor publice desfășurate din luna iulie dar, din păcate, dintre ideile și sugestiile formulate la aceste consultări a fost preluată o mică parte în actualul proiect.

Noile reglementări urmăresc în principal două direcții:

  • degrevarea sistemului de asigurări socialede unele tipuri de prestații (indemnizația de maternitate, indemnizația pentru creșterea copilului până la vârsta de 2 ani, plata concediilor medicale și pentru îngrijirea copilului bolnav) prin externalizarea acestor prestații și transferarea lor în responsabilitatea de plată a Ministerului Sănătății, din Fondul Unic de Asigurări de Sănătate (pentru acest lucru, procentul din contribuțiile de fondul asigurărilor sociale va trece la Fondul de Sănătate);
  • modificarea sumei acordate pentru plata concediilor de creștere a copilului până la vârsta de 2 anirealizată în mai multe etape astfel încât, în anul 2007, părinții salariați (și asigurați) vor beneficia de o alocație de 6 milioane de lei, precum și de o alocație de 2 milioane lei - alocație de creștere a copilului - de care beneficiază toți copiii în vârstă de până la 2 ani.

Aceste modificări ale legislației actuale ridică două observații:

  • evaluarea capacității reale a Fondului de Sănătate de a asigura plățile pentru tipurile de prestații menționate știind că sistemul de sănătate se confruntă cu o gravă criză financiară. Beneficiarii acestor prestații: părinții, copii, femeile de vârstă fertilă devin astfel cobaii unei reforme haotice a sistemelor de asigurări sociale și de sănătate și sunt amenințați să li se aplice același "tratament" de care se "bucură" acum furnizorii de medicamente.
  • noile prevederi nu rezolvă situația familiilor din mediul rural și a părinților neangajați și /sau neasigurați. Aceștia vor primi, în conformitate cu proiectul actual, numai 2 milioane lei (ce reprezintă alocația de creștere a copilului) și astfel, ne aflăm în situația sa constatăm că nu toți părinții au drepturi și condiții egale pentru îngrijirea copiilor.

Măsurile propuse de Ministerul Muncii sunt, în opinia mea, ineficiente și nesatisfăcătoare. Protecția familiei, a copiilor, a femeilor în perioada maternității sunt probleme prioritare care necesită o abordare unitară, complexă în cadrul unei politici naționale susținute politic și financiar de către stat. Responsabilitatea adoptării măsurilor financiare pentru protecția socială a familiei și pentru creșterea natalității revine statului iar sursa principală de finanțare a politicilor în domeniu o reprezintă bugetul de stat.

Constatăm însă că Ministerul Muncii nu are nici viziunea șinici capacitatea de a aborda aspectele privind condiția familiei și a responsabilităților familiale din perspectiva Uniunii Europene. Reglementările și programele comunitare pun accent atât pe asigurarea unui trai decent familiilor cu copii cât și, mai ales, pe dezvoltarea serviciilor sociale necesare îngrijirii copiilor mici (șia altor membrii de familie), precum șia altor măsuri care să asigure concilierea vieții de familie cu cea profesională.

Modelul U.E. nu urmărește, simplist, numai aspectul financiar, de alocare a unei sume prestabilite (discutabilă sau nu) pentru o anumită perioadă, ci propune identificarea unui ansamblu de măsuri economice, sociale, medicale, administrative, care să răspundă atât tendințelor demografice actuale, cât și nevoilor reale de susținere a femeilor cu copii, a părinților salariați, a femeilor în perioada de maternitate astfel încât, să se asigure o dezvoltare socială armonioasă pe termen lung.

    Gheorghe Chiper - comentariu asupra unor date comunicate de Institutul Național de Statistică;

Domnul Gheorghe Chiper:

Din datele comunicate de Institutul Național de Statistică, rezultă că în trimestrul al doilea al anului curent, se înregistrează o încetinire a ritmului producției industriale față de primul trimestru al anului, estimându-se, pe seama acestei tendințe, o scădere, în continuare, a volumului producției industriale până la sfârșitul lui 2005. Scădere care, corelată cu diminuarea drastică a producției agricole, va determina, implicit, un produs intern brut mult inferior anului 2004.

Dincolo de aceste date bilanțiere, prea puțin elocvente de altfel, se poate constata că activitatea economică va înregistra în acest an unvizibil regres care, și acesta, nu este de natură să inducă griji în structurile puterii pentru că, încă, efectul lor asupra veniturilor, puterii de cumpărare și nivelului de trai al populației este prea puțin sesizat.

Recent, în SUA, președintele Băsescu vorbea chiar de o perioadă de bunăstare care ne așteaptă întrucât "economia crește în medie cu 6%, avem un nivel scăzut al șomajului iar investițiile se dublează de la un an la altul. Este un trend bun. Veniturile au crescut prin reducerea fiscalității pe forța de muncă".

Din păcate toate aceste afirmații sunt inexacte. Unele au chiar un sens invers. Mai grav este, însă, faptul că nu se spune nimic de creșterea deficitului de cont curent la dimensiuni ne mai întâlnite până acum, că inflația este încă mare și, în mod dubios, determinată, de vreme ce scumpirile accentuate de prețuri la produse și servicii nu se reflectă încă în rata scăzută de inflație (0,1% ultima comunicare). Că puterea de cumpărare este și ea diminuată cu toate "izbânzile" pe linia creșterii reale a veniturilor.

Prezenta declarație are tocmai scopul de a stărui și asupra acestor aspecte, deloc pozitive, ale evoluției economiei, ale situației economice și sociale, în ultimă instanță. Constat că există, pe lângă interesul de a prezenta situația într-o lumină favorabilă (unui eventual scrutin), și un sentiment de automulțumire pentru "marile realizări" din acest an, o înfumurare chiar, care este specifică parveniților, o suficiență care este asociată, întotdeauna, incompetenței și delăsării.

Pentru că, orice am spune, incompetența este definitorie pentru actualul guvern și aceasta este probată, dacă mai este cazul să arătăm, de alte câteva elemente, pe care le prezentăm în sinteză:

  • rezultatele din agricultură vor fi în acest an sub jumătatea nivelului de anul trecut;
  • investițiile mari din infrastructură au fost abandonate, din lipsă de resurse (indiferent de ce se invocă în mod hilar prin presă);
  • fondurile de preaderare ale UE sunt atrase doar în proporție de 25-30%, din lipsă de posibilități de cofinanțare și datorită tergiversării elaborării proiectelor;
  • scumpirile mari la produsele alimentare, mai ales a celor din piețe, precum și la carburanți și la celelalte servicii publice (scumpiri neevidențiate până în prezent în coșul zilnic, dar care, cu certitudine, vor ajunge la... scadență pentru a fi făcute publice).

Sau, poate, pentru toate aceste fenomene negative există pregătite modalități de a fi prezentate în sens pozitiv. Ca într-o veritabilă acțiune de propagandă bine regizată și susținută de acoliții din mass media.

    Manuela Mitrea - declarație cu titlul Viitorul caiacului și canoei românești în pericol?;

Doamna Manuela Mitrea:

"Viitorul caiacului și canoei românești în pericol?"

În orice colț al lumii te duci și întrebi de România o să ți se răspundă invariabil: Nadia Comăneci, Gică Hagi, Ilie Năstase sau Ivan Patzaichin.

Sportul a făcut pentru țara noastră, în materie de imagine, ce nu au reușit din păcate, mulți politicieni, dip1omați, inventatori sau oameni de cultură din România.

Nimic nu se compară cu bucuria câștigării unei cupe sau a unei medalii de aur de către un compatriot de-al tău. Cu toate acestea, implicarea statului în domeniul sportului a scăzut, la fel și sursele de finanțare.

În contextul aderării la UE, când sportul românesc ar trebui să reprezinte o importantă forță pe plan internațional, Guvernul României, prin vocea primului ministru a anunțat că sportul nu constituie o prioritate; lucru firesc și care n-ar fi trebuit să fi șocat pe nimeni având în vedere că în programul Alianței D.A. nu există nici un alineat cu privire la sport.

Oriunde există apă, acolo s-a dezvoltat și meșteșugul construirii și utilizării ambarcațiunilor.

Dacă caiacul-canoea își are începutul ca sport recreațional o data cu secolul al XIX-lea, în România acest sport debutează în 1932 prin participarea unui echipaj românesc la "europenele" de la Budapesta.

Din 1954, când are loc prima biruință a Kaiacului românesc, prin Mircea Anastasescu și 1968, când Ismailciuc și Alexe au cucerit primul titlu de campioni ai lumii din istoria Canoei românești, acest sport a adunat de-a lungul timpului nenumărate medalii și titluri de campioni.

La Clubul Sportiv Școlar din cadrul Liceului Teoretic "Traian Lalescu" din Orșova se desfășoară o activitate sportivă de înalt nivel. Se cunosc rezultatele obținute de foștii juniori orșoveni: Mitică Pricop și Florin Popescu - vicecampioni la Sydnei; Florin Popescu - locul 4 la Olimpiada de la Atena; Avelian Ionel - campion mondial și european; Scoică Florin, Sevici Marian - campioni europeni; Florica Vulpe - vicecampioană mondială în 2005.

In pofida acestor rezultate, cea mai titrată și prolifică structură sportivă școlară din România în domeniul sporturilor nautice, unitatea școlară de înaltă performanță din Orșova a ajuns la limita subzistenței.

Lipsa acută a fondurilor și dezinteresul conducerii Ministerul Educației și Cercetării a afectat și afectează în continuare acest sport școlar de tradiție din România.

Cei peste 130 de sportivi legitimați la CSS din Orșova sunt nevoiți să-și achite singuri sumele pentru cazare și masă, bani pe care Ministerul ar fi trebuit să-i aloce în baza H.G.484 din 18 aprilie 2003.

În toată lumea sporturilor nautice și nu numai, elevii-sportivi care sunt legitimați și practică în mod consecvent această activitate de performanță, primesc gratuit din partea cluburilor, hrană zilnic, echipament sportiv și alte facilități.

Nici nu se poate vorbi despre dezvoltarea bazei materiale, care se află într-o stare avansată de degradare. Căminul sportivilor, dotat cu 72 de paturi în 14 dormitoare, 2 săli de mese, sala de forță și a bacului de iarnă, a devenit neîncăpător, necesitând utilități noi și reparații capitale.

Hangarul plutitor, care adăpostește peste 100 de ambarcațiuni este de asemenea deteriorat, existând permanent riscul de a se scufunda. Din 1976, când a fost construit, nu a mai fost renovat niciodată cu toate că ar fi trebuit să cunoască reparații și îmbunătățiri din 2 în 2 ani. Scufundarea hangarului în apele Dunării ar aduce numai prejudicii, iar construirea unuia nou ajunge la 6-7 miliarde de lei.

În aceste condiții consider că este prioritară tragerea unui semnal de alarmă în ceea ce privește soarta sportului nautic orșovean!

Caiacul - canoea de la Liceul Teoretic "Traian Lalescu" Orșova se prăbușește asemenea hangarului plutitor dacă nu se vor lua măsuri urgente!

Conducerea Ministerul Educației și Cercetării este obligată, prin lege, să intervină!

Acum e momentul, până nu va fi prea târziu!

Să salvăm ce mai poate fi salvat ca viitorii campioni ai României să nu rămână doar simple himere ale sportului mehedințean, românesc și internațional!

Ca parlamentar al României, consider că una dintre prioritățile actualului Guvern ar trebui să fie crearea unor condiții pentru ca tinerii români să facă sport și să fie sănătoși!

Fără un schimb de mâine bine articulat, educat, sănătos și echilibrat, viitorul României este în pericol!

    Florin Iordache - intervenție cu tema Schimbarea președinților celor două Camere, o obsesie neconstituțională a actualei Puteri;

Domnul Florin Iordache:

"Schimbarea președinților celor două Camere, o obsesie neconstituțională a actualei Puteri"

Încă de la instalarea sa în decembrie 2004, membrii Alianței DA care au format Guvernul cu sprijinul larg al lui Traian Băsescu și-au propus înlocuirea Președinților Camerei Deputaților și Senatului.

Numai cu încălcarea gravă a Constituției, acest lucru ar fi posibil, deoarece în articolul 64 alin. 2 se precizează clar că cei doi președinți se aleg pe durata mandatelor Camerelor.

Membrii coaliției guvernamentale mai bine s-ar apleca la problemele reale ale țării, la programul privind integrarea în UE și ar lăsa Parlamentul cu cei doi președinți în pace.

Pentru mersul înainte al României este nevoie de un respect reciproc între membrii clasei politice.

În 1989 la Revoluție, românii s-au pronunțat pentru democrație și nu pentru dictatură.

Adoptarea noilor regulamente nu implică neapărat și schimbarea președinților, pentru că revocarea este o sancțiune foarte gravă pentru a putea fi luată.

Am încredere că lucrurile vor merge în direcția normală și firească și despre schimbarea președinților să discutăm în urma viitoarelor alegeri în 2008.

    Vladimir Alexandru Mănăstireanu - declarație politică: Exterminarea fizică, ultima soluție pentru schimbarea din funcții.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

"Exterminarea fizică, ultima soluție pentru schimbarea din funcții."

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să vă prezint, în câteva cuvinte, modul în care înțelege actuala putere să se impună în schimbarea membrilor Partidului Social Democrat care se află, încă, la conducerea unor instituții deconcentrate.

Nu este întâmplător, titlul folosit de mine.

După ce au ratat schimbarea prin metoda "e mai bine să îți dai demisia", actualii guvernanți aplică varianta " te determinăm noi să pleci". Așa se întâmplă și cu membrii Corpului de Control al Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, care, din ordinul inegalabilului ministru Gheorghe Flutur, practică metoda controalelor epuizante, atât pentru conducerea, cât și pentru angajații Direcțiilor Agricole județene, paralizând activitatea acestor instituții.

In fond, despre ce este vorba.

De mai bine de doua luni, la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurala Tulcea, se desfășoară un aprig control al activității acestei instituții, doar-doar se vor constata nereguli care să duca la demiterea actualului director, membru P.S.D, ultimul scăpat de securea nemiloasă a programului de guvernare al alianței D.A.(Dezastrul Agriculturii)

Poate nu aș fi avut această intervenție dacă, acest control, nu ar fi dus la internarea, în cele din urmă, în spital, a directorului Gheorghe Carnov și la instaurarea terorii în rândul angajaților instituției, care trebuie să suporte zilnic, amenințările și țipetele celor veniți să găsească neapărat ceva.

Numai că... surpriză.

Nu au găsit nici o neregulă în gestionarea actului managerial.

Nemulțumirile sunt multe și vin, în primul rând, din partea angajaților Direcției pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Tulcea, care nu fac altceva decât să furnizeze hârtii "talibanilor" ministrului Flutur și să răspundă întrebărilor, uneori stupide, ale "specialiștilor" din "Corpul de Exterminare" al ministrului.

Și de ce toate acestea?

Pentru a satisface clientela politică a actualei guvernări, pentru a înscăuna în funcția de director un "distins" inginer agronom, om de afaceri și marcant membru al partidului democrat, filiala județeană, care a cam rămas în urmă cu aplicarea revoluției portocalii în agricultura tulceană și este nerăbdător să se afirme.

Eu pun problema și din alt punct de vedere și îmi permit să dau și un sfat ministrului agriculturii. Cheltuielile generate de costul deplasărilor, cazărilor la hotel de patru stele și cele trei mese pe zi a celor 5 persoane din "armata de exterminare", precum și cheltuielile indirecte ale acestui, în fond, abuz în serviciu, ar putea să le folosească pentru a acorda subvenție agricultorilor.

Agricultura cu perspective europene a actualului ministru, nu este nimic mai mult decât teatrul bătăliilor pentru funcții și pentru satisfacerea pretențiilor celor care au cotizat în campania electorală și acum își cer "drepturile".

Vă mulțumesc.

  Dezbateri procedurale asupra programului de lucru și a ordinii de zi.  

- după pauză -

     

(Sedința a început la ora 16,10. Lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof și Eserghep Gelil.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarul de serviciu să vină în stânga mea, ca să putem intra în dezbaterea părții a doua a ședinței noastre de astăzi.

Rog Secretariatul tehnic să asigure distribuirea raportului suplimentar în sală.

Stimați colegi,

Raportul suplimentar trebuie să vină. Îl așteptăm, ca să putem începe ședința noastră.

Până la venirea raportului suplimentar, domnul deputat Munteanu are o intervenție de procedură.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Vă rog să propuneți plenului Camerei Deputaților ca, după încheierea lucrărilor acestei zile, având în vedere că un număr mai mare de jumătate din județele României sunt afectate de ploile torențiale căzute în ultimele două zile - nu este de râs - și oamenii au de suferit cumplit, de mâine să ne deplasăm în circumscripțiile electorale și să închidem lucrările Parlamentului. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

Dacă fiecare dintre noi am judeca doar efortul depus de noi astăzi în Parlament, cred că am alege să ne deplasăm lângă oamenii care au de suferit.

De asemenea, zilnic, în presă, deputații dau declarații, precum că sunt alături de cei care au de suferit în urma calamităților.

Stimați colegi,

Demonstrați că nu sunt doar declarații politice, și că sunteți alături de ei.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am fost informat că raportul suplimentar se va distribui imediat în sală.

Am o propunere din partea unui deputat, domnul deputat Munteanu a propus ca, ținând seama de situația din țară (ploile din ultimele zile și inundațiile), după dezbaterea de astăzi să suspendăm lucrările Parlamentului pe zilele care au rămas din săptămână, și să facem activitate în teritoriu pentru a ajuta oamenii care sunt în necaz.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, procedură.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Nu vreau să devin antipatic și nici să se pară că preocuparea domnului deputat Munteanu nu este împărtășită și de către alți mulți deputați. Însă, deocamdată, ceea ce trebuie să știe plenul, este care e propunerea pe care o face Biroul permanent în ceea ce privește programul de activitate al Camerei.

Pe de altă parte, toate articolele Regulamentului - încă în vigoare - arată că ordinea de zi propusă de Birou, și aprobată de Cameră, aceea rămâne.

Deci, în orice caz, chiar și din punct de vedere al cronologiei, ceea ce a hotărât Biroul permanent este categoric dominant pentru programul de săptămâna aceasta.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am încercat să urmăresc ceea ce mi-ați spus.

Vă rog, domnule deputat, procedură. O să vă rog să vă prezentați, îmi scapă numele dumneavoastră.

 
   

Domnul Luchian Ion:

Lucian Ion, deputat de Prahova, PNL.

Propun, că ne-om duce, nu ne-om duce în circumscripții, asta..., avem zile aprobate prin Regulament, ca vinerea, sâmbăta și duminica suntem în circumscripții.

Însă propun, pentru că astăzi, din cauza Biroului permanent condus de președintele Adrian Năstase, nu am lucrat și n-am făcut nimic, indemnizația pentru ziua de astăzi s-o donăm sinistraților. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD și PNL.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu, personal, sunt de acord, dar nu poate plenul să hotărască pentru fiecare dintre noi în parte. Înțeleg, însă, din aplauzele care au fost în sală, că suntem de acord cu toții să donăm indemnizația de astăzi, act individual, sigur, dar care este de făcut pentru sinistrați.

Domnul deputat Ponta, procedură, sigur.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Salut tendința spre solidaritate a colegului liberal. Aș vrea, însă, să-l atenționez să nu facă afirmații referitoare la activitatea Biroului permanent, din care fac parte chiar și colegii săi. Dacă, cumva, a văzut pe internet stenogramele Biroului să ne spună și nouă.

Noi, în Biroul permanent, mai spun o dată, alături de colegii liberali, democrați, de la toate grupurile, care de altfel au și majoritate în Birou, am încercat să găsim soluțiile cele mai bune pentru desfășurarea activității Camerei.

Dacă orice neavenit vine și-și dă cu părerea despre cum funcționează președintele Camerei, ar fi mai bine să meargă să scoată apa din casă. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Eugen Bejinariu, procedură.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Este foarte adevărat, propunerea colegului nostru, domnul Munteanu, zic eu, că este binevenită. Este adevărat, puterea a primit-o cu zâmbetele pe buze, ca de obicei. De 9 luni râde, și lucrurile care se întâmpla în țară, sunt așa cum sunt, vedem cu toții.

Mai mult de atât, ziua de astăzi (4 ore), a fost - cum spunea domnul Munteanu - o zi foarte grea. Este foarte greu să stai și să aștepți ca în Gara de Nord, în sala de așteptare, trenul care întârzie. Și, văd că foarte bine, puterea de astăzi încearcă să întârzie trenul nostru și nu-i interesată nici de integrare, nici de efectele inundațiilor ș.a.m.d.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Dați-mi voie! Voiam să propun, având în vedere că în această sală există aceste panouri sau aceste ecrane cu care am fost dotați în această perioadă, dacă tot stăm și așteptăm, să prezentăm imagini din București, capitala țării, care de 15 ani a fost condusă de actuala putere. Și să prezentăm cum arată Bucureștiul după o noapte de inundații și de ploaie.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură. Domnule deputat, vă rog rămâneți la procedură, nu mă obligați să vă tai microfonul.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Nu-l tăiați, domnule președinte. Discutăm despre program, dacă plecăm sau nu în teritoriu, sau ne ducem să facem scufundări în București.

Până una, alta, nu ne-a informat nimeni cu programul aprobat, să spun așa, despre care vorbim. Cât timp avem alocat pentru munca în teritoriu, cât timp ni s-a alocat pentru dezbateri parlamentare? Și apoi putem vorbi despre ceea ce facem.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă informez și pe dumneavoastră, ca și pe ceilalți colegi, Secretariatul tehnic nu a avut timp, de la 15,45 până la 16,00 să distribuie în sală și raportul suplimentar și ultima formă aprobată a programului și ordinea de zi.

Am fost informat, așa cum v-am spus, că acest lucru se petrece în această perioadă. Deci, sper ca într-un termen foarte scurt, pe lângă raport, să primiți și programul și celelalte documente necesare.

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Atunci, domnule președinte, ar trebui să luăm o pauză, până când vorbim în cunoștință de cauză. Spre exemplu, eu nu știu programul. (Vociferări din partea dreaptă.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu am să propun să luăm o pauză, am să propun să supun votului dumneavoastră propunerea pe care domnul deputat Munteanu a făcut-o, fiind un caz absolut excepțional, cel care este astăzi în România. Domnul deputat Munteanu a propus să lucrăm astăzi până la ora 21,00, conform programului, iar mâine și poimâine și răspoimâine să mergem în teritoriu.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca modalitate de vot, vă propun votul nominal, pentru această propunere. (Aplauze din partea grupului Partidului România Mare și Partidului Social Democrat.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titus Gheorghiof, procedură.

Am reținut propunerea, domnule deputat; ca lider de grup aveți dreptul să propuneți modalitatea de vot.

(Domnul Titu Nicolae Gheorghiof stă în fața microfonului fără să vorbească. Aplauze din partea grupului PRM. și PSD.)

Stimați colegi,

Vă rog să păstrați liniștea, să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnule Gheorghiof, aveți microfonul.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că da, orice deputat poate să vină cu o idee care să fie supusă plenului Camerei Deputaților, cu o condiție: să fie în limitele Regulamentului nostru, propunerea ca atare.

Întrucât Biroul permanent al Camerei a propus Comitetului ordinii de zi, unde sunt reprezentanții noștri, ai tuturor grupurilor parlamentare din Camera Deputaților, și unde s-a adoptat o hotărâre care privește ordinea de zi și programul Camerei Deputaților, dumneavoastră, domnule președinte, sigur, cunoașteți această prevedere regulamentară, pentru ca să modificăm programul și ordinea de zi a Camerei Deputaților, și sigur ideea este benefică, ar trebui Biroul permanent să fie convocat de către președinte sau cel puțin 4 membri ai Biroului permanent, care să facă o propunere supusă Comitetului ordinii de zi pe această temă.

Sigur, repet, ideea este benefică, dar trebuie să fie în limitele Regulamentului, pe această situație. Pentru că, da, este frumos, se propune, noi, în aplauze, decidem, dar de multe ori, așa cum s-a spus și în Biroul Camerei de astăzi, se încalcă prevederea regulamentară.

Nu dorim să creăm cutume în Camera Deputaților, pentru că astăzi s-a spus să renunțăm la orice cutumă care a fost stabilită. Este adevărat, ele au funcționat atunci când parte dintre noi au fost la putere. Nu mai dorim, în schimb, să funcționeze acum, când nu mai suntem la putere. Este adevărat și asta, dar ca să fim pe Regulament, aveți o singură posibilitate, domnule președinte, și dumneavoastră știți asta, dar ați preferat ca să vi se propună, indiferent din ce parte a sălii, respectarea Regulamentului.

V-aș ruga să aveți în vedere litera Regulamentului, și cred că sâmbătă și duminică, eu sunt sigur, toți deputații, toți colegii mei vor fi în zonele inundate.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bolcaș, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

De multe ori, de foarte multe ori, litera formală a Regulamentului pe care ne-o propunem încearcă să mascheze intențiile noastre de a ne depărta de viața reală. Și de data aceasta lucrurile funcționează la fel.

Domnul Gheorghiof are dreptate. Biroul permanent, Comitetul ordinii de zi sunt cele care stabilesc programul de lucru. El este stabilit la această dată. Dar, iată că, a venit un coleg deputat care, cu o mai mare aplecare spre ceea ce înseamnă realitate, decât noi toți, membrii Biroului permanent și ai Comitetului ordinii de zi, care am stat în ședință de dimineață până acum, nediscutând nimic despre aceste inundații, ne atrage atenția asupra unei situații excepționale.

Excedem litera Regulamentului? Domnul Gheorghiof spune: da. Și situația excepțională excede litera Regulamentului. Pe noi nu ne interesează decât Regulamentul. N-am spus modificarea lui.

În aceste condiții, însă, există posibilitatea interpretării, pe care eu v-o propun: conform art.85, alin.3 din Regulament, în prima ședință a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului față de ordinea de zi și programul de lucru.

În aceste condiții, în numele grupul parlamentar al Partidului România Mare, noi ne însușim propunerea domnului deputat. Dacă ni se alătură și alte grupuri parlamentare, vă rog.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Nicolicea, procedură.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

În ședința de Birou, am fost printre cei care am susținut, în mod frecvent, respectarea Regulamentului, și chiar am constatat că de multe ori s-a făcut un obicei de a se încălca Regulamentul.

Astăzi, și pot să dovedesc prin afirmațiile membrilor Biroului, precum și prin stenogramă, am sesizat mai multe încălcări ale Regulamentului. Am cerut ca acest Regulament să se aplice, așa cum este el, și mi s-a spus, am impresia chiar de către domnul Gheorghiof, că să se aplice de mâine Regulamentul.

Deci, astăzi am încălcat, și ne refeream la faptul că nu s-au distribuit acele informări către toți colegii, în termenul prevăzut de Regulament, și ni s-au dat pe picior, unii nu le-am primit nici acum. Și acest Regulament, în ceea ce privește informarea dumneavoastră, se aplică de mâine.

În ceea ce privește faptul că populația țării este sub ape și faptul că trebuie să fim în circumscripțiile electorale, Regulamentul îl aplicăm de astăzi. De unde se vede că un ordin de la Cotroceni este mai puternic decât suferința oamenilor.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la procedură, aveți vreo propunere de făcut?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

În mod sigur am, domnule președinte, și în general procedura pe care o invoc este respectarea Regulamentului. Sper să am și votul prietenului Titu Gheorghiof și a liberalilor. Art.83: "Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru sunt săptămânale și se aprobă de Comitetul ordinii de zi până la sfârșitul fiecărei săptămâni de lucru a Camerei".

Vă rog să constatați că la sfârșitul săptămânii de lucru care a trecut, Comitetul ordinii de zi nu a aprobat nici o ședință de dezbatere a Regulamentului, astăzi.

Vă rog să constatați că nu avem un proiect făcut săptămâna trecută: ordinea de zi și cu programul Camerei. Prin urmare, nu avem un program al Camerei regulamentar, nu avem o ordine de zi regulamentară, deci putem pleca în circumscripții să avem grijă de populație. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Crin Antonescu.

 
   

Domnul Laurențiu George Crin Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Las la o parte discuția despre ce fac la urma, urmelor, deputații atunci când plouă. Las la o parte faptul că am văzut azi, chiar surprins, un eminent jurist și un parlamentar cu multă moderație și raționalitate, spunându-ne că, atunci când plouă mult, regulamentele cad.

Rămâne să precizăm, totuși, în spirit juridic, cât de mult trebuie să plouă, ca să nu mai ținem cont de Regulament.

Vă rog, domnule președinte, după 7 ore, o reuniune de circa 7 ore, Biroul permanent al Camerei și Comitetul ordinii de zi au ajuns la o propunere de program și de ordine de zi.

Vă rog, respectuos, să sistăm discuțiile, să supuneți la vot această propunere. Dacă ea cade, să supuneți și alte propuneri. Dar, ca să discutăm acum despre suferința oamenilor și despre cantitatea de ploaie atunci când avem, în mod evident, altceva de făcut, mie mi se pare demagogie, și mie mi se pare foarte clar că toți cei care sunteți și suntem preocupați de prestigiul acestei instituții, trebuie să încetăm să mai facem pe salvamontiștii și salvamariștii, și să ne luăm foarte, foarte în serios atribuțiile pentru care am fost trimiși aici.

Vă mulțumesc și vă rog să supuneți la vot.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule deputat, salvamontiștii de obicei sunt cu ninsoarea, cu ploaia nu știu cu cine se ocupă, poate pompierii.

Domnul deputat Hrebenciuc, procedură.

La procedură nu există sistare, domnule lider de grup Antonescu, cred că asta o știți și dumneavoastră, ca și mine.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi dau seama că domnul Crin Antonescu "se face că plouă" și uită propunerea domnului Bolcaș. Și noi suntem de acord cu votul nominal la această propunere, ca populația să vadă cine vrea să se ocupe de problemele ei, și cine nu.

Deci și noi susținem votul nominal.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Eugen Bejinariu, procedură.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

M-am uitat în Regulament și sunt de acord cu cele spuse de colegul nostru, domnul Gheorghiof, și nu am găsit totuși un răspuns la o întrebare a mea, și v-o pun dumneavoastră, poate o găsiți dumneavoastră, și anume: este foarte adevărat că tot ceea ce facem și toate propunerile noastre trebuie să fie în limita Regulamentului.

Eu îl întreb pe domnul Gheorghiof, având în vedere că în Biroul permanent, majoritatea o dețineți dumneavoastră, puterea, unde se încadrează cele 5 ore de așteptare ale noastre, ale deputaților, în această sală, în ziua de astăzi.

Și, totodată, sunt de acord cu domnul Crin Antonescu, care spune că, vedem, plouă, nu plouă, este adevărat că tot ceea ce înseamnă pentru liberali și tot ceea ce fac liberalii este plin de romantism...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, domnule deputat, vă rog!

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

... inclusiv prin vocea unui distins coleg, este plin de romantism, deci trebuie să privim ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Zgonea, procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Distinsul meu coleg, fost președinte al Comisiei de Regulament, a prezentat art.83, în care se specifică că, în acest moment, plenul Camerei Deputaților nu are o ordine de zi.

De aceea, în numele grupului parlamentar, solicităm convocarea Comitetului ordinii de zi pentru a stabili ordinea de zi, și pauze de consultări.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titus Gheorghiof.

(Domnul Titu Nicolae Gheorghiof stă în fața microfonului fără să vorbească. Aplauze din partea grupurilor PRM. și PSD.)

Vă rog, faceți liniște în sală, să-l ascultăm pe domnul deputat!

 
   

Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:

Vă mulțumesc pentru aplauze, dar eu știu că atunci când doi oameni vorbesc, celălalt trebuie să tacă. Poate la dumneavoastră, în fostele ședințe, se dădeau indicații și se vorbea.

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Când erați secretar!

 
   

Domnul Nicolae Titu Gheorghiof:

Da, am fost secretarul meu de partid, și nu al celui care m-a băgat în pușcărie 4 ani de zile, politic, în care ați fost dumneavoastră. Eram numai de 14 ani pe atunci, domnule coleg! Numai 14 ani aveam!

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog foarte mult stimați colegi, faceți liniște în sală, ascultați-l pe domnul deputat.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule președinte,

Să nu mai dăm curs unor situații care le-am ridicat și în Biroul permanent. Știam că așa se va întâmpla. Art.141 din Regulamentul nostru spune: "Președintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterilor unor probleme puse în discuția Camerei". S-a pus în discuția Camerei o problemă de procedură, și nu numai, eu solicit, în numele grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, sistarea discuțiilor, și să trecem la dezbateri, la vot.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă reamintesc cutuma parlamentară este clară: pe procedură nu există încheierea dezbaterilor.

Domnule președinte Adrian Năstase, aveți cuvântul pe procedură.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să vă rog să privim cu responsabilitate, pe de o parte ... (Rumoare) Îmi dau seama că așteptarea aceasta a fost extrem de obositoare pentru unii dintre colegi, și pe bună dreptate!

Vreau să vă rog să privim cu seriozitate Regulamentul și, pe de altă parte, rolul Biroului permanent și, de asemenea, rolul colegilor noștri, al grupurilor politice.

Din punctul meu de vedere, în acest moment, există un program de lucru și există o ordine de zi. Deci nu vreau să creăm sentimentul că există o anarhie aici, în această Cameră. Și vreau să lămuresc lucrurile.

Am avut o discuție săptămâna trecută în legătură cu ordinea de zi și programul pentru ziua de luni, știind bine că avem o chestiune de rezolvat, în funcție de punctul de vedere exprimat de Comisia juridică, de disciplină și imunități. Și, sigur, putem să fim de acord pe fond, dacă a existat, n-a existat, dacă este bun, dacă este rău.

Astăzi, am rediscutat ordinea de zi și programul pentru restul zilelor. Deci am fragmentat programul și ordinea de zi pentru că nu aveam suficiente elemente pentru a decide de săptămâna trecută în legătură cu ordinea de zi și cu programul.

În aceste condiții, au dreptate și cei care spun că avem o situație delicată, din punctul de vedere al programului și al ordinii de zi, dar asta nu înseamnă că nu le avem. Pe de altă parte, și art.85 este aplicabil, pentru că astăzi am luat o decizie, sau s-a luat o decizie în cadrul Comitetului ordinii de zi, în legătură cu ordinea de zi, și, conform acestui Regulament, grupurile politice, dacă doresc, pot să comenteze această decizie și să facă propuneri.

De aceea, eu cred că, din punct de vedere regulamentar, lucrurile sunt foarte simple. Există o propunere de completare a programului, a ordinii de zi din partea unui grup politic, și ea trebuie tranșată prin vot. Este absolut regulamentar. Nu pun în discuție acum tema, celelalte aspecte, dar cred că este important pentru noi, toți, în primul rând să asigurăm o anumită coerență a deciziilor și un anumit respect pentru ceea ce facem noi aici, în Parlament.

Dacă veți considera că este bine să ne alăturăm eforturilor în teritoriu, nu de sâmbătă, ci de mâine, este o chestiune care se poate tranșa la nivelul plenului. Comitetul ordinii de zi a venit cu anumite propuneri, în urma unor discuții ample legate mai ales de ordinea de zi. în baza art.82, am încercat să corelăm programul cu ordinea de zi.

Am făcut acest lucru, bine sau rău. Grupurile politice au dreptul să interfereze și au dreptul să facă sugestii. Plenul este cel care, în final, va decide asupra acestor chestiuni.

Domnul președinte Bolcaș a făcut o propunere din partea grupului. Eu cred că această propunere trebuie supusă ... ea a fost sprijinită și de un al doilea grup. Propunerea, ca atare, trebuie votată. Rămâne de discutat sub ce formă. S-a făcut o propunere legată de votul nominal, dacă există și o altă propunere se va decide între ele, care anume să fie utilizată.

Eu cred că aceasta este chestiunea care trebuie să fie tranșată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul deputat Zgonea, procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este adevărat că Biroul permanent a discutat o nouă ordine de zi, astăzi, începând cu ora 14,30. Această ordine de zi, pe care noi am discutat-o ieri, în Biroul permanent, și a fost supusă Comitetului ordinii de zi, care a acceptat, ordine de zi care astăzi nu a mai fost valabilă. Astăzi, Biroul permanent a propus o altă ordine de zi, care a fost acceptată doar pentru ziua de azi de Comitetul ordinii de zi, și pentru următoarele, dar ea nu a fost adusă la cunoștință, și nu cred că există vreun deputat din această sală care să fi primit această ordine de zi.

De aceea, eu, în intervenția mea precedentă, am cerut o pauză de consultări, domnule președinte, ca să puteți să permiteți Secretariatului să distribuie această ordine de zi, astfel încât să putem să discutăm toți cei 332 de parlamentari pe același text. În acest moment, avem discuții pro și contra, vizavi de ce trebuie să facem și cum trebuie să facem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Marton Arpard, procedură.

 
   

Domnul Márton Árpárd-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Eu cred că aici a fost o propunere, trebuie să fie votată. Există o contrapropunere din partea mea, vot deschis prin ridicarea mâinii. Vă rog să supuneți votului, să tranșăm prima dată această problemă și, dacă mai aveți și alte propuneri după ce s-a tranșat prin vot această problemă, mai veniți cu cealaltă propunere.

Iar referitor la existența sau inexistența ordinii de zi, din punct de vedere procedural și al memoriei, eu cred că domnul Adrian Năstase are dreptate. Din punct de vedere juridic avem această ordine de zi și, dacă nu le aveți fiecare în mână este, poate, din cauză că nu lucrează destul de eficient stuff-ul tehnic al Camerei și, poate, ar trebui să facem ceva acolo, să lucreze mai eficient.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea puterii.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Hrebenciuc, procedură.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu putem critica stuff-ul tehnic al Camerei, domnule Marton Arpard, pentru că noi am terminat ședința de Birou la ora 15,50 și noi, la 16,00, am venit în plen. Dacă dumneavoastră credeți că în 10 minute se poate împărți ordinea de zi la 332 de deputați, poate o să încercați la UDMR măcar să o aveți.

Deci, domnule președinte de ședință, vă rog, am solicitat pauză de consultări, timp în care stuff-ul să împartă ordinea de zi pe care nu o avem. Noi nu avem ce discuta acum. Știm câțiva ordinea de zi în această săptămână.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi, lucrurile sunt simple, dar le complicăm. Una este problema legată de programul de lucru, alta este problema legată de ordinea de zi. Eu am crezul că lucrurile sunt suficient de clare. COZ-ul a adoptat o ordine de zi și un program de lucru. Este adevărat, programul de lucru a fost adoptat în ședința de luni, deci este la cunoștința dumneavoastră, mă rog, modificarea, va fi adus. Ordinea de zi se va distribui în acest moment și este un lucru diferit. Nu am propuneri la ora actuală de modificare a ordinii de zi, am propuneri de modificare a programului.

De aceea, voi supune votului dumneavoastră propunerea care a fost făcută de către domnul deputat Munteanu, adoptată de către grupurile parlamentare PRM și PSD, așa cum și liderul Grupul parlamentar al PNL a cerut, vă voi supune deci această propunere de modificare a programului - mă refer doar la program - și anume ca după dezbatere, până la ora 21,00 astăzi, a ordinii de zi, în restul săptămânii să lucrăm în teritoriu. Aceasta o să o supun votului dumneavoastră.

Rog colegii deputați să nu-mi dea sfaturi, știu ce am de supus la vot. N-am venit prima oară în fața dumneavoastră.

Deci, ca să putem trece la vot am două propuneri diferite privind modalitatea de vot: avem propunerea privind votul nominal pe care a făcut-o domnul deputat Bolcaș și avem propunerea de vot deschis cu ridicarea mâinii pe care a făcut-o liderul Grupului parlamentar al UDMR, domnul Marton Árpárd.

Voi supune votului dumneavoastră procedura de vot. Prima, cea pe care a propus-o domnul lider de grup Bolcaș, și anume vot nominal.

Cine este pentru vot nominal? Votați, vă rog. Numărați voturile, vă rog.

141 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, luați loc în bănci, să se poată număra cu ușurință, vă mulțumesc. 146 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci cu 141 de voturi pentru, 146 de voturi împotrivă și două abțineri, propunerea domnului Bolcaș a fost respinsă.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului Marton Árpárd, și anume vot deschis prin ridicarea mâinii.

Cine este pentru, vă rog? 147 de voturi pentru.

Voturi împotrivă, vă rog.

144 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nici una.

Cu 147 de voturi pentru și 144 de voturi împotrivă a fost adoptată modalitatea de vot deschis, prin ridicarea mâinii.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Munteanu, aceea de a pleca în teritoriu începând de mâine și de a participa la acțiunile privind ajutorarea sinistraților, propunere pe care și Grupul parlamentar al PRM și Grupul parlamentar al PSD o susțin.

Cine este pentru? Vă rog, un pic de liniște, ca să poată număra voturile. Vă rog, colegii din dreapta, luați loc. Și din stânga.

143 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 147 de voturi împotrivă.

Modificarea programului a căzut, rămâne programul stabilit de COZ.

Între timp, cred că a venit în sală și ordinea de zi sau nu a venit? Nu a venit ordinea de zi. Dumneavoastră îmi arătați programul, stimați colegi. Dacă ați avea un pic de atenție ați face deosebirea între program și ordine de zi.

(Către domnul Crin Antonescu)

Dumneavoastră, care sunteți foarte energic, aveți două. Unul este raportul suplimentar și altul este programul. Ordinea de zi nu o aveți. Bun. Aveți trei. În stânga nu au trei. Stăm să ajungă trei și în stânga. Aștept să se împartă materialele în sală.

Voci din sală:

Să luăm pauză!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu luăm pauză. Așteptăm să se împartă materialele în sală. Nu are rost să stricăm un cvorum așa de frumos.

În acest moment sunt și eu posesorul unui proiect de ordine de zi. Sper că și dumneavoastră veți fi în curând.

Stimați colegi, eu mă uit pe proiectul ordinii de zi, care a ajuns la mine, îl rog și pe domnul lider de grup, domnul Crin Antonescu, să se uite și pe domnul Cristian Rădulescu și să vadă că de pe ordinea de zi primită lipsește dezbaterea Regulamentului, proiectului de hotărâre privind modificarea Regulamentului, și cred că asta am hotărât noi să fie pe ordinea de zi la punctul 6. Eu am primit alt proiect de ordine de zi.

Rog liderii de grup, cinci minute consultare aici, să vedem ce s-a întâmplat. Nu sunt probleme, putem aștepta în sală, să se împartă ordinea de zi. Cu conținutul ordinii de zi am căzut de acord. Singura chestiune minoră este toți colegii din stânga nu o au. (Animație, discuții, replici) Grupul parlamentar al PRM-ului spune că nu o are nici unul. Liderul grupului credeți că minte? Mă îndoiesc, eu am mare încredere în domnul Bolcaș. Mergeți dumneavoastră și-l verificați, împreună cu doi-trei chestori. Domnul Bolcaș este domnul acela cu păr alb, acela este domnul Hrebenciuc. Grupul parlamentar al PRM nu are. Restul colegilor, aveți toți ordine de zi? Nu.

Este în regulă, stimați colegi, vă rog luați loc în bănci. Sunt într-o situație ușor specială. Voi considera că marea majoritate a colegilor au ordine de zi.

Domnul Podgorean, procedură.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Nu lucrăm cu aproximări. Odată ce o parte dintre noi nu am primit, înseamnă că nu s-a făcut bine distribuirea ei.

Vă rog frumos, facem o pauză, primim toată lumea documentele și discutăm pe hârtii, nu pe aproximații că unii au, unii nu. Nu facem aproximări la regulament!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz, procedură.

 
   

Domnul Bodgan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule președinte,

Este un mare grad de nervozitate în sală și, evident că majoritatea așteaptă nerăbdătoare dezbaterile în care speră să iasă câștigătoare și să-și atingă obiectivul național de schimbare a președinților. Dar, din punct de vedere al procedurii, am călcat în picioare și batjocorim și degradăm viața internă a acestei Camere a Parlamentului. Și atunci, să nu ne mirăm că au început să ceară Parlament cu o singură Cameră și o să ne trezim că vrem un Parlament fără nici o Cameră. (Rumoare) Pentru că sensul, stimați colegi, puțin agitați, sensul acestui regulament este ca după ce Comitetul Ordinii de Zi hotărăște să fie o anumită ordine de zi, parlamentarii să ia cunoștință chiar cu o săptămână înainte de această ordine de zi pentru a se putea pregăti și prezenta pregătiți la aceste dezbateri și nu a face politică și comentarii. Sigur, din bancă se pot face, se pot striga comentarii, dar asta nu dovedește nici competență, nici pregătire.

Deci, insist, în partea stângă a sălii, nu am primit ordinea de zi și vă rog să nu începeți lucrările, domnule președinte, până nu avem cu toții, cel puțin, cu cinci minute înainte în față ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vă garantez că nu încep discuțiile până când ordinea de zi nu va fi distribuită, lucru care tocmai se întâmplă în partea stângă a sălii. Deci ne enervăm degeaba. Uitați, este o domnișoară în alb care tocmai vă împarte ordinea de zi.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stați o secundă, domnule deputat, să-mi mulțumiți după ce vă dau cuvântul. Domnul deputat Tudor, procedură.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc încă o dată. Așa este bine?

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă abțin foarte greu dintr-o stare de nervozitate ieșită din comun. Am atâția ani de viață și trăiesc de toți acești ani în București. Vin acum, de un minut am intrat în sală, circulând în București și vă spun că niciodată, în toată existența mea, nu am întâlnit ceea ce se întâmplă acum în București. (Vociferări în sală, replici.)

Lăsați-mă, vă rog, domnilor, că sunteți inconștienți cu toții. Eu nu vreau să particip la mascarada asta!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să aveți grijă cum vă adresați sălii. Vă rog să vă cereți scuze pentru cuvântul "inconștineți".

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Am înțeles! Dacă mă întrerup sunt inconștienți, pentru că nu sunt...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să vă cereți scuze pentru cuvântul "inconștienți".

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc.

Apa a ajuns până la geam la mașină. Nu se poate circula. Într-o oră s-a adunat atâta apă pe străzi, încât stau toate blocate, în toate cartierele mărginașe și din jurul Parlamentului. Sunt mașini de pompieri, sunt mașini care scot apa din subsolurile clădirilor iar în locuința mea plutesc lucrurile pe o apă de un metru în subsol. Iar eu vin aici și ascult ceea ce vituperează niște oameni care au venit din pădurile pe care le-au tăiat colegii lor.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, vă rog frumos, procedură!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Da, este procedură, imediat vă propun...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă aveți procedură, dacă nu...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dacă mă lasă colegii dumneavoastră, domnule președinte, de coaliție din data trecută și, probabil, viitorii parteneri de coaliție în noua guvernare să vorbesc.

Până atunci, vreau să vă spun: eu sunt în situația în care sunteți o mulțime dintre dumneavoastră și nu știți ce se întâmplă acasă la dumneavoastră.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, procedură, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă rog să mă ascultați, pentru că nu pot să particip la o mascaradă de ședință atunci când...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, procedură, vă rog.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

...atunci când o țară întreagă zace în apă, când tot Bucureștiul zace în apă, când dumneavoastră nu puteți să mai ajungeți acasă...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mă obligați să vă iau microfonul.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

...ajungeți acasă și eu stau aici să particip la o mascaradă, în loc să-mi văd de treabă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să treceți la loc.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă propun atunci, ca să închei, domnule președinte să luați seamă de ceea ce propun acum. Scuzați-mi frazele, la care nici nu mai sunt atent de emoție, pentru că nu știți ce este afară, să încetați imediat mascarada aceasta și dacă Biroul permanent este el pe care l-am votat noi, adică responsabil, făcut din politicieni... nu din politicieni, că în momentul acesta politicienii nu dovedesc responsabilitate, dovedesc o nebunie.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă aveți o propunere...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Să vă adunați, să întrerupeți ședința, să ne lăsați să ne ducem în locurile în care au inundat toate satele, orașele, în special capitala și...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dați-mi voie să vă informez...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

...și să ne putem intra în atribuțiile de parlamentari. Nu să particip seara la mascarada de 12 ore pentru ca un nebun să ia locul altuia.

Vă mulțumesc. (Proteste din partea Puterii.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să luați loc în bancă. Plenul a votat continuarea discuțiilor. Avem un program și o ordine de zi aprobate. Este adevărat că lucrurile sunt delicate în București, se pare că și la mine acasă lucrurile nu sunt foarte clare și am să verific și, dacă lucrurile sunt grave, sigur că o să conducă altcineva ședința.

Deci avem ordine de zi distribuită în sală. Primul punct pe ordinea de zi.

Procedură, domnul deputat Niță.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am venit dimineață, la ora nouă, la serviciu. Am venit, am stat aici șapte ore, cu o ordine de zi anunțată de ieri și aprobată tot de Biroul permanent. După părerea mea este inadmisibil ca după atâtea ore de stat în Parlament să venim aici cu cinci minute, să ne pună ordine de zi nouă, care nu corespunde cu cea pe care ieri am votat-o.

În aceste condiții, vă propun să reluați ordinea de zi de ieri și să propuneți votul final, așa cum era prevăzut în programul pe ziua de astăzi. Vă rog să supuneți la vot ordinea de zi pe care ne-ați prezentat-o ieri și pe care trebuie să o ducem mai departe, inclusiv votul final.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, ordinea de zi a fost modificată de către COZ astăzi. După cum știți, COZ-ul are dreptul să modifice ordinea de zi la propunerea Biroului permanent.

Vă rog.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Plenul este suveran și plenul poate modifica ordinea de zi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, plenul nu poate modifica ordinea de zi.

Domnul deputat Mihai Tudose, procedură.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Practic, mai multe proceduri, domnule președinte.

Art. 54 din Regulamentul pe care încă nu-l știți foarte bine, domnilor colegi: "Președinții comisiilor permanente, în acord cu președintele Camerei, vor urmări ca, pe timpul desfășurării sesiunilor, o zi pe săptămână să fie consacrată exclusiv activităților în comisii." O zi, nu o jumătate de zi! Punctul unu.

Punctul doi. Ni s-a distribuit, domnule președinte de ședință, stimați colegi, ordine de zi. La începutul sesiunii ni s-a distribuit un material pe vreo 30 de pagini, intitulat priorități ale Guvernului în proces legislativ. Vă citesc punctul 1.

 
     

Domnul Bogdan Olteanu (din bancă):

Citiți mai departe!

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Ajung și acolo ca să înțelegeți, domnule ministru Bodgan Olteanu. Sunteți încă ministru cu relația cu Parlamentul și ar trebuie să vă intereseze că aici, pe locul 1, proiecte de lege care urmează să fie trimise Parlamentului, zice așa: "Proiect de lege privind unele măsuri pentru construirea și/sau reabilitarea caselor de locuit din zonele afectate de inundații, propus în anul 2005." OK! Ați uitat-o și pe aceasta.

Ne întoarcem la ordinea de zi de astăzi, domnule președinte de ședință, și aici vreau să vă propun reîntrunirea, dacă vreți, a Comitetului ordinii de zi, care să analizeze dacă pe noi electoratul ne-a trimis aici ca să începem cu dezbaterea regulamentului, care va dura care cât va dura, și să ajungem ca de abia la punctul 21 să vorbim despre Sidex, ca la punctul 22 să vorbim despre o privatizare care este PESAL 2, CEC-ul, care ne-a venit în procedură de urgență - noi a trebuit să o dezbatem în trei zile la Comisie și aici, probabil, o vom discuta la iarnă, ca după punctul 1 să avem la punctul 3, sub punctul 4, punctul 5 "Procedură de urgență, prioritate legislativă în Uniunea Europeană".

Iertați-mă, haideți, totuși, să fim consecvenți cu noi. Dacă este prioritate legislativă și, în concordanță cu directivele Uniunii Europene, haideți să ne apucăm de ea.

Și, ca să închei, de abia la punctul 20 este proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2005, domnule Bogdan Olteanu, privind instituirea programului de acordare a unor ajutoare bănești populației cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale.

Deci a venit iarna. În loc să vedem ce facem pentru populație, pe locul 1 este regulamentul. Deci, vă propun, domnule președinte, în concordanță cu ce au spus înainte colegii noștri, o reanalizare a ordinii de zi, în care să ținem cont de priorității României reale și a unei României virtuale, portocalii.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă spun și dumneavoastră, mi-aș dori să pot face acest lucru. Conform regulamentului, lucrurile au fost aprobate. Îmi pare rău că suntem în situația aceasta. Și eu sunt în situația celor care, la ora aceasta, sunt inundați, îmi vine să râd, dar asta este situația.

Domnule deputat, aveți cuvântul, procedură.

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă numesc Emilian Cutean, sunt deputat PSD. Am ținut să mă prezint deoarece nu am luat cuvântul până acum, dar acum sunt nevoit. Am stat și am așteptat să văd cum funcționează acest mecanism și mi-am dat seama că dacă ai majoritatea poți să încalci regulamente, poți să încalci constituții, poți să încalci reguli.

Voci din sală:

Abia acum ți-ai dat seama?

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Da, acum mi-am dat seama, vă spun sincer!

Având în vedere, domnule președinte, discursul primului-ministru de la emisiunea de pe TVR1... (Vociferări în sală.) TVR1 prin care făcea referire la activitatea Parlamentului și spunea domnia sa că în Parlament se discută tot felul de probleme minore, numai problemele...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedura, domnule deputat!

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

Da, la procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Care este procedura?

 
   

Domnul Vasile Emilian Cutean:

...numai probleme urgente și, mă refer aici, la legile care sunt în procedură de urgență pentru integrarea în Uniunea Europeană, constat că, pe ordinea de zi, la punctul 1, se află proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului.

Domnule președinte, vă rog să solicitați reprezentanților Alianței și ai Guvernului să ne spună dacă mai au legi în procedură de urgență necesare integrării europene, dacă mai au să le discutăm pe acelea, și abia după aceea să discutăm regulamentul, care nu este chiar atât de important.

Vă mulțumesc. (Vociferări din partea Puterii.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să vă informez că aceste discuții au avut loc la COZ, s-au listat la COZ legile care sunt, după părerea noastră, de importanță națională. Au fost respinse. Ordinea de zi a ieșit așa cum o vedeți.

Domnule deputat, aveți cuvântul pe procedură, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, deopotrivă, toți deputații sunt indignați pentru programul de astăzi și cred că la Biroul permanent trebuie să rezolve problemele mai repede și mai logic. Probabil că astăzi de dimineață, dacă dumneavoastră nu vă înțelegeți acolo, pe chestiunile care privesc programul și ordinea de zi, probabil că ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La chestiune, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Munteanu:

Da, ... probabil că puteați lua o măsură rațională ca astăzi să ne desfășurăm activitatea în comisii. După aceea, sigur că sunt chestiuni de logică la Biroul permanent. Biroul permanent putem să-l criticăm, pentru că noi l-am ales, și acestea se referă la modul în care se adoptă hotărâri la Biroul permanent.

Ieri ne-ați prezentat, sau președintele de ședință a prezentat o informare cu inițiativele legislative care au fost depuse la Biroul permanent și ați stabilit termene pentru rapoarte la comisii. La unele ați stabilit termene 21, la altele 22. Eu știu că aceste date sunt mâine și poimâine. Or, în toate programele, mai puțin ultimul pe care l-am primit, nu au fost planificate ședințe de comisii. Trebuie să aveți în vedere, sigur, măcar pentru săptămâna viitoare că principala activitate a Parlamentului și a Camerei este aceea legislativă și legiferarea se face în comisii și în plen.

Sigur că este important și regulamentul, dar cred că o zi sau o zi și jumătate este suficient săptămânal pentru regulament, iar activitatea Camerei să fie îndreptată spre activitatea legislativă și cea de legiferare.

Sunt câteva legi dar, probabil, că este o tactică și aceasta, sau inițiative legislative la care le expiră termenul de 45 de zile și suntem prima Cameră sesizată.

Vrea oare cineva din sala aceasta ca, de exemplu, inițiativa legislativă privind statutul ținutului secuiesc să treacă prin aprobare tacită? Cred că nici inițiatorul nu dorește acest lucru, așa că v-aș ruga la următoarele ședințe de birou să programați și să planificați activitatea Camerei spre a fi îndreptată spre activitatea de legiferare și, sigur, și adoptării regulamentului dar proporția cea mai mare să o prezinte activitatea de legiferare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Nicolicea, procedură. (Vociferări în sală.)

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Tot ceea ce se întâmplă aici se datorează modului defectuos în care a lucrat săptămâna aceasta COZ-ul, de altfel, cum a spus domnul și colegul nostru, Marton Arpard, ne întâlnim în jurul COZ-lui.

Art. 81 este încălcat din nou de către acest COZ, și anume: 81 alin. 3 nu s-a respectat. S-a încălcat și art. 81 alin.4.

Unele propuneri se transmit pentru a fi incluse cu două zile înainte. S-a primit raportul cu 15 minute înainte. Două zile nu reprezintă 15 minute.

Și aceasta este o chestiune imperativă și nu se poate deroga de la ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și ce propuneți, domnule deputat?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Că nu se poate deroga de la ea dacă prin prezentul regulament sau prin hotărârea Camerei nu se prevede un termen mai scurt. Deși, dacă dorim ca astăzi să discutăm regulamentul, este nevoie de o hotărâre a Camerei, care înseamnă un proiect de hotărâre a Camerei și, prin urmare, la propunerea Comitetului ordinii de zi de a introduce pe ordinea de zi acest proiect de regulament, avem nevoie de o hotărâre a Camerei.

Prin urmare, rog și fac propunerea ca la Comisia juridică, de disciplină și imunități să se întocmească un proiect de hotărâre a Camerei ca să discutăm pe ordinea de zi astăzi acest regulament. Vă dați seama, deci vă dați seama (Vociferări în sală.) ... eu am fost la circ și v-am văzut într-o cușcă, domnule ... (Se adresează cuiva din Grupul parlamentar al PNL.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Deci, domnul deputat mi-a atras atenția, pe bună dreptate, că dacă vrem să introducem acest proiect de hotărâre pe ordinea de zi, avem nevoie de o hotărâre a Camerei. O hotărâre a Camerei o interpretez nu ca domnia sa o hotărâre, ci o decizie a Camerei prin care termenul să fie scurtat.

Dacă există alte puncte de vedere.

Da, vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

Intervenția mea are două puncte foarte scurte, cel dintâi se referă la o zi specială care este astăzi, și anume atestarea documentară a Bucureștiului de 546 ani. (Vociferări în sala de ședințe, aplauze.)

Cu acest prilej, nu, lăsați-mă să vă spun ce vreau să vă spun... cu acest prilej, Bucureștiul este sub apă și așa, în felul acesta, vreau să felicit pe bucureșteni care, de 15 ani, trimit în fruntea lor numai reprezentanți ai dreptei. Și iată care este rezultatul.

La procedură, dacă îmi permiteți.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, doamna deputat, vă rog.

 
   

Doamna Minodora Cliveti:

Domnule președinte,

La pct. 1 al ordinii de zi este precizat proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului și precizarea făcută, dezbaterea începe marți.

Având în vedere împrejurarea că o majoritate a Camerei Deputaților nu a fost de acord că trebuie ca deputații să se deplaseze în teritoriu, că deputații nu trebuie să se ocupe de alte probleme și alte proiecte de lege decât de regulament, eu vă propun să supuneți votului nostru ca regulamentul să fie dezbătut în fiecare zi, dar un timp limitat. De pildă, o oră. Discutăm o oră despre regulament, revenim la problemele arzătoare cu adevărat ale României. (Aplauze)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Marton Arpad. Procedură. Mai dau cuvântul și altuia, domnule deputat. Și dumneavoastră.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Da, mai ales că va avea drept la replică, pentru că am constatat că în sfârșit a ajuns și la acel punct din regulament, colegul nostru, pentru că putea să-l citească și acolo, în acele 6 ore cât am stat împreună. Până atunci n-a ajuns acolo.

Așa că trebuie totuși să constat următoarele.

Pe de o parte, conform acelui regulament, pe care, nu știu dacă a fost o decizie corectă sau incorectă, dar asta a fost decizia Camerei Deputaților, programul și ordinea de zi sunt propuse de Biroul permanent și aprobate de Comitetul ordinii de zi. Dacă cineva, un grup parlamentar, reprezentantul unui grup parlamentar are o opinie separată, o anunță de aici, dar nu se mai supune votului. Pe de o parte.

Pe de altă parte, în cazul acesta, dezbaterea regulamentului, ne aflăm în situația în care de foarte multe ori ne-am aflat, când ceva a ajuns pe ordinea de zi, am ajuns la acel punct de pe ordinea de zi și de acolo s-a retrimis la comisie. Și când comisia a venit cu raportul respectiv, s-a continuat dezbaterea. Deci nu am început o dezbatere, nu doar am pus pe primul punct de pe ordinea de zi, deși dacă așa a decis Biroul permanent... Trebuie să vă spun că așa s-a decis și poate o să vă întrebați colegii cu ce vot s-a decis ca astăzi să se intre așa și să avem comisii nu azi și vineri, poate întrebați cine a votat pentru această soluție. Da? Ca atare, această ordine de zi este rezultatul continuării unei dezbateri începute deja. Am primit raportul suplimentar, trebuie să continuăm dezbaterea. Comitetul ordinii de zi a decis, nu mai avem de ce să dăm un vot, că nu avem acest drept regulamentar. Și n-o să-mi citiți textul prin care se dă un vot asupra acestei decizii a Comitetului ordinii de zi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, m-ați uluit. Acum 5 minute sau 10 minute ați propus ca votul la program care s-a dat aici să fie vot deschis. Dumneavoastră ați propus, deci, prin propunerea pe care ați făcut-o, după propunerea domnului Crin Antonescu, ați recunoscut că pentru program se dă un vot în plen. Dumneavoastră mi-ați propus vot deschis.

Acum spuneți că nu trebuia să dăm votul. Îl luăm înapoi, nu înțeleg foarte bine. Vă rog.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Dacă doriți, atunci propun să supuneți la votul Parlamentului ordinea de zi. Și atunci am ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Acum este exact ca în povestea ba-i valabil, ba nu-i valabil.

Vă rog să-mi spuneți care propunere să o rețin. Prima sau a doua?

A doua? Să supun votului, conform art.81 alin.4 ca hotărârea privind modificarea regulamentului să intre mai devreme decât 48 ore pe ordinea de zi.

Am să supun aceasta votului... asta a propus, dar ce ați propus, veniți să-mi spuneți? Ce ați propus? Programul a fost votat. Nu-l mai supun o dată, domnule secretar. Eu programul l-am votat, ordinea de zi eu am propus să n-o votăm. E aprobată de Comitetul ordinii de zi. Eu asta am spus.

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Am propus continuarea dezbaterii pe marginea proiectului de hotărâre de modificare a regulamentului. Asta am propus, introducerea pe ordinea de zi. era și o măsură incorectă scoaterea de pe ordinea de zi, așa cum s-a produs. Mă rog, și pentru asta ați dat o explicație, a fost pe ordinea de zi...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cu asta sunt de acord cu dumneavoastră.

Nu, iar nu înțeleg, propuneți să-l scoatem de pe ordinea de zi?

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Nu, continuarea dezbaterii în...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Asta am propus eu mai devreme, domnule președinte.

 
     

Domnul Marton Arpad Francisc:

Asta am propus și eu acum un sfert de oră.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Asta am propus și eu acum un sfert de oră și am spus că nu văd bază regulamentară ca să supun votului ordinea de zi, în cazul programului a existat un motiv excepțional. Am spus asta mai devreme. Și eu propun să continuăm.

Domnul Eugen Nicolicea, procedură.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci la procedură, eu am explicat foarte clar că acest comitet al ordinii de zi a încălcat regulamentul când a făcut ordinea de zi și, prin urmare, nu există nici un argument care să contrazică acest Comitet al ordinii de zi sau care să-l tragă de mânecă atunci când greșește? Eu cred că cel obligat să facă această chestiune este plenul și plenul decide și eu vreau să vă rog pe dumneavoastră să nu mai faceți interpretări ale regulamentului, să interpretați cuvântul hotărâre a Camerei, de fapt, sintagma, ca și cum ar fi o decizie sau aprobarea unei ordini de zi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat, de sfaturi.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să mă credeți că interpretarea acestor texte ale regulamentului este făcută de către Comisia de regulament, prin alin.15, care are în atribuții interpretarea regulamentului. Deci, până când comisia pentru regulament și solicit ca aceasta să se întrunească ca să interpreteze regulamentul: dacă hotărârea Camerei înseamnă decizie sau hotărâre a Camerei, rămâne părerea mea și anume că hotărârea Camerei înseamnă o hotărâre care se adoptă prin proiect.

În ceea ce privește colegul Marton Arpad care se învârtea și el ca și noi în jurul Comitetului ordinii de zi, credeam că-mi dă ca argument un alt articol, art.81 alin.5 și atunci mă înclinam în fața domniei sale și anume că acest Comitet al ordinii de zi a aplicat art.81 alin.5, și anume cererile președintelui României etc. etc. se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. A cerut domnul președinte să schimbăm cei doi președinți? Punem prioritar pe ordinea de zi, dar să văd cererea scrisă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunteți extrem de perseverent, deocamdată eu conduc Camera, interpretarea pe care o dă regulamentul, cea pe care v-am zis-o mai devreme, Comitetul ordinii de zi este cel care are dreptul să aprobe ordinea de zi. A aprobat Comitetul ordinea de zi astăzi, nu am ce discuta și supune votului ordinea de zi, nu este un caz special ordinea de zi, a fost un caz special programul Parlamentului. Deci, pe ordinea de zi punctul care urmează este continuarea dezbaterii la proiectul de hotărâre privind modificarea regulamentului Camerei Deputaților.

Domnul Bogdan Niculescu Duvăz, procedură.

 
     

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Sunt alte priorități acum, domnule președinte. Din cauza ploii suntem inundați...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Iertați-mă, domnule deputat, dacă aveți o propunere de făcut, vă rog să o faceți la microfonul din sală.

Vă rog, domnule Bogdan Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimați colegi,

Dacă există o interpretare care să conducă la concluzia, Camera nu este suverană în vreo decizie, această interpretare eu nu o împărtășesc, e adevărat că regulamentul nu are o prevedere expresă privind intervenția plenului asupra ordinii de zi, dar eu nu pot să cred că această prevedere este și spiritul regulamentului pentru că ar încălca flagrant Constituția. Comitetul ordinii de zi este constituit din șefii grupurilor parlamentare care vin în spate cu numărul de voturi, teoretic, pe care îl au grupurile respective, dar votul individual exprimat, așa cum prevede Constituția, este un vot liber și este un vot pe care și-l asumă fiecare parlamentar, deci peste acest Comitet al ordinii de zi poate fi, ca singura autoritate în fața oricărui moment parlamentar, plenul Camerei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Bivolaru, procedură.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Discutăm despre ordinea de zi, discutăm despre programul Camerei, discutăm despre legitimitatea aprobării acestor două documente de către Comitetul ordinii de zi.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Țin să vă anunț, în calitatea pe care o am și de președinte al Comisiei de regulament, că acest comitet al ordinii de zi nu mai are legitimitatea să aprobe ordinea de zi și programul de lucru al Camerei Deputaților. Și, începând de astăzi, acest obiectiv să fie trasat înapoi plenului Camerei Deputaților.

Motivația există, motivație reală, în acest moment, domnule președinte, există 19 deputați care nu au dreptul să-și exprime votul privind anumite hotărâri pe care trebuie să le ia Camera Deputaților. Sunt 19 deputați care nu fac parte din nici un grup parlamentar, nu se regăsesc în Comitetul ordinii de zi. Fie acești deputați să fie invitați toți 19 la Comitetul ordinii de zi și cu dreptul fiecăruia, cu votul fiecăruia să participe la votul respectiv, fie că din acest moment, ordinea și programul de lucru al Camerei Deputaților să fie supuse aprobării plenului, exact cum s-a petrecut astăzi aici.

Din acest moment, comitetul ordinii de zi nu mai are nici o legitimitate să aprobe ordinea de zi și programul Camerei Deputaților. (Agitație)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Titu Gheorghiof.

Stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște să-l ascultăm pe domnul deputat.

 
   

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și antevorbitorului meu, pentru că în sfârșit am ajuns la concluzia că începând de azi trebuie să desființăm și Biroul permanent, pentru că nu se regăsesc cei 19 deputați independenți nici în Biroul permanent și, ca atare, trebuie să realegem un alt Biroul permanent cu un alt președinte și comitet al ordinii de zi. (Vociferări în sală din partea Opoziției.)

Vă mulțumesc, domnule coleg și haideți să trecem atunci, în sfârșit, să facem dreptate.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Bolcaș, procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că această discuție începe să devină delirantă. A vorbi de către însăși președintele Comisiei de modificare a regulamentului despre încetarea din această clipă a legitimității Comitetului ordinii de zi mi se pare nu numai absurd în raport de litera regulamentului, dar începe să devină delirant. La ora actuală avem un regulament care a fost respectat și de către Biroul permanent și de către Comitetul ordinii de zi, el este legitim pentru că reflectă structura politică a Camerei, așa cum a fost dată de electorat prin vot și nu prin voința fugară a unora sau altora, care nu ne interesează, iar ceea ce s-a întâmplat astăzi și în Comitetul ordinii de zi și în cadrul Biroului permanent, a reprezentat un caracter constructiv al tuturor discuțiilor purtate. Avem o ordine de zi care nu poate să fie modificată de plen și pornim de la aceasta, evident că ordinea de zi comportă toată plenitudinea discuțiilor ce se pot face.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Andea, aveți cuvântul. Procedură.

 
   

Domnul Petru Andea:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Mi-ați dat posibilitatea să vă dau o mână de ajutor de a vă împiedica să greșim pe regulament, în ceea ce înseamnă ordinea de zi aprobată. S-a făcut referire la acele 15 minute care încearcă să condenseze două zile regulamentare, conform cărora trebuia să fie primit raportul comisiei pentru a fi inclus pe ordinea de zi.

Sigur că regulamentul prevede că poate să se încalce acest termen de două zile dacă prevede legea, regulamentul sau se votează aici. Domnul Miron Mitrea, președinte de ședință, voia să supună acest lucru votului Camerei. Ce aș vrea însă să atrag atenția din câte am învățat eu în 5 ani de mandat parlamentar. Că nici o decizie nu acționează retroactiv. Ca atare, dacă noi vom vota că cele două zile se condensează în 15 minute, decizia e valabilă de acum înainte. Deci, dacă votăm acest lucru, Comitetul ordinii de zi trebuie să se întrunească din nou pentru a lua o decizie regulamentară, având permisiunea să considere că 15 minute sunt două zile. Dar, dacă acum votăm acest lucru și-l aplicăm retroactiv, încălcăm unul din principiile de bază ale legislației, și anume că nimic nu acționează retroactiv. Deci ar fi o greșeală, după părerea mea, putem da votul, dar după aceea, trebuie să se întrunească imediat Comitetul ordinii de zi pentru a valorifica acest vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Nu aveam eu de gând să supun votului, mi s-a propus și am întrebat colegii din sală ce propun, domnul Marton Arpad am avut senzația că-mi propune să supun votului, după aceea și-a retras propunerea și deci nu mai este valabilă propunerea respectivă.

Domnul Bivolaru. Da, domnule Stanciu, v-am văzut și pe dumneavoastră. Procedură.

 
     

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu (din bancă):

Celebra familie Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu v-aș dori să o cunoașteți.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu v-am înțeles, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Discutam cu sala, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, discutați cu mine.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu mare plăcere.

În legătură cu observația domnului deputat Gheorghiof, trebuie să-l dezamăgesc, aici se discută despre vot, iar Biroului permanent i s-au luat toate aceste drepturi de vot, pentru că aceste drepturi de vot, din rândul plenului au fost trecute în dreptul Comitetului ordinii de zi, deci nu suntem în această problemă a votului în interiorul Biroului permanent. Iar Biroul permanent nu poate decide nimic fără aprobarea Comitetului ordinii de zi.

În ceea ce privește problema ridicată de domnul deputat Bolcaș, cred că este foarte corect să se producă, chiar într-o proximă ședință a Biroului permanent și să se supună prevederilor regulamentului, unde se discută foarte serios despre configurația politică inițială, așa au susținut toți colegii, în acest context să fie refăcute procentele de reprezentare în Comitetul ordinii de zi pentru ca să se dea legitimitate acestui comitet.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu, procedură.

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Nu s-a votat propunerea mea, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

S-a votat înainte de a veni dumneavoastră, propunerea respectivă. Păi, dar s-a mai votat o dată, domnule deputat. Înainte să veniți dumneavoastră, s-a făcut. (Obiecțiuni ale domnului Marcu Tudor.) Dar eu cred că cei care au locuințe inundate pot pleca să-și rezolve problemele...

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vreau să vă rog frumos, domnule președinte, am făcut o propunere, sunt aici o mulțime, bănuiesc, nu v-ați dat telefoane acasă, care aveți locuințele inundate. Eu sunt unul dintre ei.

Vă rog frumos, domnule președinte,... (Vociferări.) văd niște oameni pe care nu i-am văzut în viața mea. Sunt parlamentari? (Arată spre Grupul de la Putere.) În fine...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, cred că da, că stau în bănci de parlamentari, nici eu nu-i cunosc.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Probabil, pentru că, din comportament, parcă au venit din grădina zoologică, cum zicea domnul....

Vă rog, am făcut propunerea să-i lăsați și printre ei mă număr și eu, să ne vedem de treabă, să mergem să ne scoatem lucrurile din casă, pentru că sunt inundate în București, la fel și cei din provincie. Dacă vreți luăm o pauză să-și dea fiecare un telefon acasă, pentru că pun pariu că mulți dintre dumneavoastră nu știți ce se întâmplă acum. Vă rog să puneți la vot ca cei care au locuințele inundate să meargă și să-și rezolve problemele. Eu sunt unul dintre ei și nu mai pot vorbi... toată mascarada asta generată de niște urmași ai noștri de demult de tot, de acum câteva milioane de ani. Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Vă rog. Deci, domnul deputat Tudor a propus ca deputații care au inundații acasă în acest moment și în mod evident există, să fie motivați și au cerut plenului un vot pentru acest lucru.

Supun votului dumneavoastră. Sunteți de acord cu propunerea domnului deputat Tudor? Cine este pentru? Vă rog numărați, deci sunt 124 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 148 de voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu 124 de voturi pentru, 8 abțineri și 148 împotrivă, nu se motivează parlamentarii care au inundații să plece acasă, pleacă pe propria lor piele, așa a decis Parlamentul.

Vă mulțumesc.

Domnul Stanciu urma.

Domnule Podgorean... vă dau cuvântul imediat. Domnule deputat Stanciu...

Domnule deputat Podgorean, dați-mi voie să conduc ședința.

Domnul deputat Stanciu și după aceea dumneavoastră. Vă dau cuvântul, vă promit.

Domnul Stanciu, apucasem să-l anunț. Îl lăsați pe domnul Podgorean înainte? Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Anghel Stanciu:

Îl mai las o dată...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Podgorean, domnul Stanciu este drăguț și vă dă voie înainte. Vă rog.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Am observat că s-a spus că în partea noastră sunt numai 122 de voturi. În momentul acela erau cel puțin 4 oameni care intraseră în sală, cred că nu s-a numărat bine, contest votul, vă rog renumărați voturile din partea stângă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Vă mulțumesc.

S-a votat, secretarii mi-au spus cifra respectivă, această metodă a contestării votului nu a existat în Cameră decât cu o singură excepție, nu am condus eu că nu aș fi fost de acord să se renumere votul. Nu s-a renumărat niciodată.

Domnul deputat Stanciu. Îi dați cuvântul iarăși domnului Podgorean?

Domnule Podgorean, vă lasă să luați cuvântul.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Există totuși un precedent. Știm foarte bine că am avut o renumărare a votului, e adevărat conducea domnul președinte Adrian Năstase ședința, acum câteva zile, existând precedentul, nu înțeleg de ce acum nu ni-l aducem aminte. Deci, nu s-a numărat corect în partea noastră, vă rog frumos să refacem numărătoarea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă răspund la fel. Nu am acceptat renumărarea voturilor niciodată când am condus ședința, și asta nu acum, ci de nouă ani de când sunt deputat. Voturile pe care le anunț și mi le anunță secretarii, pentru mine sunt bătute în cuie. Atunci bunăvoința președintelui l-a costat. Dacă ar fi folosit cutuma și votul anunțat era votul bătut în cuie, nu-l costa tot atacul care a fost făcut împotriva domniei sale, când domnia sa a fost binevoitor pentru a le verifica. Eu nu am să fac asta, am primit o numărătoare de la deputați, de la secretari, rămânem pe ea.

Domnule Stanciu, aveți cuvântul.

 
     

Domnul Anghel Stanciu:

Poate mai ia cineva cuvântul, că eu îi dau voie...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu întreabă dacă mai e altcineva înaintea domniei sale. Nu este, domnule Stanciu.

Procedură, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați membri ai Guvernului de pe banca ministerială,

(În banca ministerială nu e nimeni. Aplauze.)

Este clar că noi am intrat în dezbaterea regulamentului. Pentru că ceea ce discutăm, de fapt, este un regulament.

Domni deputat din sală:

Unde este banca ministerială?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

E în spate...

Discutăm un regulament asupra căruia s-a pronunțat foarte clar președintele Comisiei de regulament. Și s-a pronunțat spunând că hotărârile Comitetului ordinii de zi sunt ilegale în momentul de față, deoarece noi suntem 14 inși pe care nu-i poate reprezenta altcineva. Nu le-am dat nici un mandat. Și la timpul respectiv o să vă spunem și de ce. Deci, sunt de acord cu domnul Bivolaru, sunt de acord că în acest moment Comitetul ordinii de zi nu mai are legitimitate. Și vă citesc din Regulamentul Franței... (Rumoare)... am aici tot ce se spune despre Comitetul ordinii de zi. Este o țară puțin, mai puțin democrată ca noi, dar vrem să ne ducem noi acolo. Și vă spun așa prietenește, că la sfârșitul dezbaterilor, cei 14 vom trimite o scrisoare tuturor parlamentarilor europeni cu mențiunea că ce prevăd dânșii este maculatură. Și vedem dacă îndeplinim criteriul de țară, criteriul politică în țară. Vă spun de acum ca să știți ce votați. Fiecare președinte de grup are alocat un număr de voturi egal cu numărul membrilor grupurilor pe care-l reprezintă, iar ceilalți membri ai conferinței au câte un singur vot. Deci este clar și nu are sens să discutăm. Deci nu putem discuta pe hotărârea Comitetului ordinii de zi care nu corespunde actualei structuri politice.

A doua chestiune, și cu asta am încheiat. Domnul Duvăz are dreptate. Citiți, sunt trei cărți la bibliotecă de drept parlamentar românesc. Cine nu are timp, promit că i le aduc eu. Organele de lucru ale Camerei nu pot decide în numele Camerei. Este un principiu foarte clar, nu doriți să-l aplicați, schimbați firma. Cred că mai este la muzeul de sus, al comunismului firma cu Marea Adunare Națională. Puneți-o și hotărâți.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Înțeleg că problemele de procedură au fost ... Domnul Mihai Tudose, procedură.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Înțeleg că există șanse mari ca această ordine de zi fantomă să rămână valabilă. În aceste condiții, am rugămintea, era mai devreme domnul deputat coleg al nostru, ministrul cu relația cu Parlamentul sau în lipsa domniei sale, liderii, zic liderii cu greu, partidelor care compun arcul guvernamental care susțin arcul guvernamental și care au votat, ca atare, pentru această ordine de zi să vină, să ne convingă pe noi și poate să audă și electoratul din ploaie, cum, din punctul dânșilor de vedere... (Rumoare) Da, pe procedură. Ori sunt de acord să modifice ordinea de zi, să se întrunească din nou Comitetul ordinii de zi, fiindcă înțeleg că deja avem o cutumă, că se întrunește și modifică ordinea de zi de pe o zi pe alta, și nu cu o săptămâna înainte, și dacă ceea ce a stabilit astăzi poate fi valabil astăzi, se poate să se mai întâlnească și astăzi, să stabilească din nou, că noi suntem trimiși aici să facem legi pentru populație, să ne integrăm în Uniunea Europeană, și dacă mai avem timp, să discutăm de Regulament. Dar, să vină, să ne spună dânșii, fiindcă altfel tot noi suntem de vină, opoziția.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Băeșu, procedură.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi, domnul deputat Cristian Rădulescu și domnul deputat Titu Gheorghiof au informat plenul și au justificat domniile lor, de ce o hotărâre luată de Biroul permanent al Camerei Deputaților privind ordinea de zi nu mai poate fi modificată de plen.

Vreau să vă spun că același lucru nu a contat pentru colegii dumnealor de la PNL și PD, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, acolo unde colegul Daniel Buda, în modul dumnealui brutal, a susținut ca hotărârea biroului Comisiei juridice să fie neluată în seamă și să se propună trecerea în ordinea de zi a proiectului hotărârii de modificare a Regulamentului.

Domnule președinte,

Pentru că argumentația de astăzi a colegilor noștri ni s-a părut una solidă, propunem retrimiterea la Comisia juridică, de disciplină și imunități a proiectului aflat pe primul loc la ordinea de zi, pe motivul invocat de dumnealor.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Am reținut propunerea dumneavoastră, ca proiectul de hotărâre să fie retrimis la Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Dacă există alte puncte de vedere?

Domnul Nicolicea, procedură.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Deci, nu s-au reținut propunerile pe care le-am făcut în colaborare cu domnul Marton Arpad. Am solicitat ca să trimitem la Comisia juridică, solicitând Comisiei juridice, să ne facă un proiect de hotărâre, prin care să introducem pe ordinea de zi modificarea Regulamentului, pentru că acest Comitet al ordinii de zi nu a făcut-o în mod legal.

Mai adaug la această chestiune interpretarea pe care Comisia de Regulament poate s-o dea în câteva minute, domnul Bivolaru împreună cu distinsul domn Buda și ceilalți, în ceea ce privește dacă această hotărâre este o decizie, sau nu, este o hotărâre. Și, de asemenea, la gravele încălcări ale Regulamentului, pe care le-a făcut Comitetul ordinii de zi, este evident că trebuie să solicităm Comisiei de disciplină și imunități sancționarea membrilor Comitetului ordinii de zi, în funcție de gravitatea faptelor lor. După cum vedeți, au încălcat mult mai multe articole din Regulament, iar dacă stați să vă gândiți bine, încălcările de Regulament sunt repetate. Deci, au persistat în această greșeală și, prin urmare, fără o sancțiune severă, nu cred că pot să scape.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, prima propunere nu am cum s-o rețin și nu am s-o rețin. Interpretarea mea este alta decât a dumneavoastră.

La a doua, vă rog să faceți o notă scrisă către comisia respectivă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, dacă mai aveți încredere în ea, și să faceți reclamația respectivă.

Am reținut propunerea domnului deputat Băeșu.

Domnul deputat Hrebenciuc, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Văd că sunteți în dezacord cu domnul Nicolicea, în ceea ce privește interpretarea art.81 din Regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De acord.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În acest context, eu cer pauză de consultări pentru liderii grupurilor parlamentare și COZ, ca să putem da noi interpretarea, și nu interpretarea a doi dintre deputați. Vă mulțumesc frumos.

Cer pauză de consultări.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți dreptate, precizați câte minute doriți pauză de consultări.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

36 de minute. (Amuzament.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dau 30 de minute pauză de consultări pentru liderii de grup. La 18,15 ne revedem în sală. Rog liderii de grup să se prezinte la sala Biroului permanent.

 
     

- după pauză -

 
     

Lucrările au fost reluate la ora 18,20.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așteptăm până vin liderii de grup, care nu au terminat discuțiile.

 
     

(După așteptare, lucrările au reînceput la ora 18,45.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Îmi pare rău, am spus că nu reușesc să-i aduc în sală pe liderii de grup. Se pare că doi au venit. Ceilalți sunt pe parcurs. Nu știu dacă au ajuns la vreo înțelegere. Dacă reușesc să înțeleg eu, n-au ajuns la o înțelegere.

Rog unul dintre liderii grupurilor parlamentare să ne spună la ce înțelegere au ajuns în urma consultării. S-au consultat pe art.81, paragraful 4.

Domnul Hrebenciuc, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

S-a întâmplat un lucru fără precedent în analele Parlamentului. De când s-a înființat Comitetul ordinii de zi și Comitetul liderilor de grup, am așteptat timp de o oră colegii noștri să vină în sala liderilor de grup și nu au apărut.

Eu când am cerut pauză de consultări, n-am glumit. Am vorbit foarte serios. În acest context, sunt obligat să mai cer o jumătate de oră pentru consultare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu există o asemenea cutumă, dar, mă rog, am să-l rog pe domnul Crin Antonescu să ne spună părerea domniei sale, care este un alt lider de grup.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Cum foarte corect ați remarcat, nu există nici un text regulamentar și, în această situație, nici măcar o cutumă care să ne oblige la așa ceva.

Eu personal nu am dat curs invitației distinsului coleg, domnul Hrebenciuc, pentru că o dată, nu mi s-a părut că am avea ce discuta; doi, că nu mi s-a părut serioasă; și pentru asta, trebuie să mă înțelegeți, după vreo două ore de discuții, care au fost acceptate drept procedură, așa cum s-au purtat ele, cu scuze pentru colegii care, într-adevăr, au ridicat probleme de procedură, și după o solicitare atât de exactă, de 36 minute pauză, am crezut într-adevăr că până și domnul Hrebenciuc a obosit.

Și, în sensul ăsta, n-am considerat că trebuie neapărat să-i țin companie acum.

Eu vă rog, domnule președinte, să continuăm lucrările, așa cum și dumneavoastră înțeleg că ați propus. Și îmi fac datoria să v-o spun cu toată modestia, cu tot respectul că dacă dumneavoastră "distinse lumini ale stângii" doriți să faceți din această dezbatere un fel de circ, putem s-o facem până la sfârșitul acestei legislaturi: să discutăm procedură la proiectul de modificare a Regulamentului Camerei.

Dar, trebuie să fie foarte clar, domnule președinte, că atât dumneavoastră, ca președinte de ședință, cât și colegilor care consideră că la procedură pot vorbi despre orice, de ori câte ori, și evident, în bătaie de joc, responsabilitatea pentru, practic, blocarea activității Camerei Deputaților vă revine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Hrebenciuc, nu v-am dat cuvântul încă. O să vă dau cuvântul.

Domnule deputat Antonescu, faptul că dumneavoastră ați decis să nu vă prezentați, ca lider de grup, la consultarea propusă, nu-mi poate fi imputat mie, ca și președinte de ședință. Deci, nu eu am blocat ședința, astăzi, ci dumneavoastră, pentru că nu ați mers la consultare. Am fost de acord cu dumneavoastră, că nu poate un lider de grup să solicite două pauze, una după alta, pentru că nu face parte din cutumă. Am fost de acord cu acest lucru. Dar, faptul că nu v-ați dus, a fost o decizie a dumneavoastră, ca lider de grup, și nu mi-o puneți mie în spate.

Domnul Hrebenciuc, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule președinte,

Adică, atitudinea distinsului meu coleg Crin Antonescu, liderul grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, nu mi se pare în regulă, atât timp cât domnia sa consideră a priori că n-avea ce să discute pe acest subiect, fără să fie atent la ceea ce s-a discutat aici.

Între timp, președintele Partidului Național Liberal, domnul Călin Popescu-Tăriceanu, într-o emisiune la televizor, ne-a dat dreptate, pentru că domnia sa a afirmat că Parlamentul în loc să se ocupe de legile integrării, s-a blocat în discuții sterile despre Regulament și alte chestiuni. (Aplauze din partea grupului parlamentar al PSD.)

În acest context, domnule președinte, vă reamintesc că unul din colegii noștri, și anume domnul Mihai Tudose, a dat citire aici priorităților legislative ale Guvernului, iar dumneavoastră nu ați supus la vot acest lucru, în schimb domnul Călin Popescu-Tăriceanu i-a dat dreptate colegului nostru, văd.

Aici suntem în Regulament, în cadrul art.81 alin.3, pe care, dacă nu aveți Regulamentul, îmi permit să vi-l citesc, și anume: "La întocmirea și adoptarea ordinii de zi în domeniul legislativ se va asigura prioritate cererilor adresate de birourile comisiilor permanente (este cazul domnului Tudose, al domnului Dușa, și are și domnul Mihai Tănăsescu propunere în acest sens), cererile pentru adoptarea unei asemenea proceduri, proiecte de legi și propuneri legislative pentru care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, și dezbaterea rapoartelor întocmite de Comisia de mediere". Nu este cazul comisiilor de mediere aici.

Deci, domnule președinte, în această situație suntem: premierul României - președintele Partidului Național Liberal - cere să ne vedem de treburi serioase, iar noi ne pierdem în discuții sterile despre Regulament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Crin Antonescu. Îmi cer scuze, domnule deputat.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Domnule Hrebenciuc, dacă știam că dumneavoastră ați cerut pauza ca să-l urmăriți pe premier la televizor, pe cuvântul meu că veneam. (Aplauze.)

Salut cu mare bucurie aplauzele pe care premierul reușește să le obțină de la dumneavoastră, în sfârșit, și vreau să precizez foarte clar, că am spus că nu aveam ce discuta în contextul în care astăzi șapte ore am discutat împreună în Comitetul ordinii de zi, am ajuns la o concluzie și în contextul în care de două ceasuri aproape dumneavoastră faceți aici ceea ce ați făcut.

În rest, preocupat, ca dumneavoastră, toți, și ca premierul însuși, de echilibrul dintre Executiv și Legislativ, persist în a vă solicita continuarea lucrărilor, cu ordinea de zi hotărâtă astăzi pentru Camera Deputaților. Și în rest vizionare plăcută pentru premier, președinte și oricine altcineva! (Aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Valer Dorneanu, aveți cuvântul, procedură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

N-aș fi intervenit în nici un caz pe probleme de procedură, pentru că mi-au displăcut, în calitate de președinte, și nu mi-au plăcut atunci când ele au fost utilizate abuziv.

Sunt consternat, însă, să aflu de la un distins coleg, că întâlnirea dintre liderii grupurilor parlamentare nu are nici un rost. Sunt cu atât mai consternat, cu cât îl știam pe distinsul meu coleg un om extraordinar de democrat, un om de o elevație și culturală, și politică deosebită, și vreau să-i amintesc că una dintre cele mai mari cuceriri ale Regulamentului Camerei Deputaților a fost constituirea organului său politic de lucru: Comitetul ordinii de zi, comitet care reunește liderii grupurilor parlamentare, și care este menit să deblocheze orice situație politică.

Și-mi amintesc cu plăcere, stimate coleg, că acest Comitet al ordinii de zi a funcționat ireproșabil în legislatura trecută; a funcționat în condițiile în care liderul grupului parlamentar majoritar risca să fie criticat întotdeauna de către grup, pentru faptul că ceda, întotdeauna, unor solicitări de-ale dumneavoastră, pentru că întotdeauna majoritatea trebuie să aibă generozitatea să cedeze.

Amintiți-vă de toate acestea, amintiți-vă că și Regulamentul Camerei Deputaților, când l-am modificat, noi am avut grijă să facem lucrul ăsta în afara sesiunii ordinare, pentru a nu afecta timpul de dezbatere destinat activității legislative, și vreau să vă spun că acel Comitet al ordinii de zi, încă înainte de a se constitui, a fost motorul care a declanșat și a dus la adoptarea, atât a Regulamentului, cât și a majorității proiectelor de legi. Și, amintiți-vă de câte ori se ivea o situație, ne întruneam și discutam cu seriozitate.

De aceea, dați-mi voie să-mi exprim stupefacția că dumneavoastră refuzați o consultare. Și, pentru că s-a refuzat această consultare, eu, domnule președinte de ședință, vreau să vă reamintesc că acest organism politic, în afară de situațiile când funcționează oarecum instantaneu, la cererea unui președinte de grup parlamentar, în calitate de Comitet al ordinii de zi, funcționează sub președinția președintelui Camerei Deputaților. Și rog ca președintele Camerei Deputaților să convoace Comitetul ordinii de zi pentru a debloca această situație, care riscă să degenereze și să ne aducă grave prejudicii imaginii Parlamentului, și care să ne împiedice pe noi să facem ceea ce premierul dumneavoastră ... (Vociferări)

Nu, nu, nu, împiedicați dumneavoastră, că puneți ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos, să nu vorbiți cu sala!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rugămintea mea este să convocați Comitetul ordinii de zi, în calitate de președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, eu am reținut până acum ...

Nu v-am dat cuvântul, vă rog să mergeți în bancă și faceți-mi plăcerea să veniți la microfon când vă dau eu cuvântul.

Domnule Zgonea, vă rog să coborâți. Când termin eu ce am de spus, vă invit.

Dați-mi voie să-mi spun și eu cuvântul, ca și președinte, indiferent din ce grup sunteți, vă rog să-mi permiteți să conduc ședința eu. Vă mulțumesc.

Deci, am două propuneri pe care le-am reținut, până la această oră, propuneri pe care le voi supune votului dumneavoastră.

Domnul Băeșu a propus retrimiterea la Comisia juridică a proiectului de lege, pentru a se completa avizul sau, mă rog, aceasta a fost ideea pe care am reținut-o.

Iar domnul Hrebenciuc a propus, și am să supun votului dumneavoastră, retrimiterea ordinii de zi la COZ, la Biroul permanent și COZ.

Nu pot să fac eu asta. Am să supun votului Camerei, în momentul în care voi avea liniște.

Vă rog, domnule deputat Zgonea, procedură.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Înainte de a începe votul pe care dumneavoastră l-ați propus, vă rog frumos să luăm o pauză de câteva minute, până doamna Mona Muscă termină interviul și, după aceea, continuăm.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Podgorean, procedură. O secundă, vă rog, domnule deputat.

Am s-o rog pe doamna deputat Muscă să nu dea interviuri în sală. Este o regulă cunoscută: nu se dau interviuri în sala de ședințe, câtă vreme ședința este în plen.

Vă rog, toate posturile de televiziune, să nu folosească această metodă, niciodată nu a fost acceptată, ca să dăm interviuri în timpul ședinței.

Nu știu până unde o să ajungem cu modul de folosire a Parlamentului.

Rog toți colegii, să nu dea interviuri în timpul ședinței! Este inadmisibil așa ceva. Rog chestorii să ia măsuri.

Domnule Olteanu, vă rog să luați măsuri. Rog chestorii să vă asigurați că nu se iau interviuri în sala de ședințe.

Stimați colegi,

Nu mă învățați să conduc ședința. Nu suspend nimic.

Rog chestorii să-și facă datoria și să asigure că nu se iau interviuri în sala de ședințe. Nu suntem fundal pentru imaginea nimănui. Rog chestorii să se asigure că lucrurile stau conform Regulamentului.

Nu suspend lucrările. Vă rog, luați loc în sală cu toții, inclusiv cei care dau interviuri. Este inadmisibil ce se întâmplă.

Rog chestorii să ia măsuri de a restabili ordinea în sală! Este incredibil.

Stimați colegi, După aceea sigur, o să avem aici vreo 20 de minute, despre cine și cum blochează activitatea Parlamentului.

Rog chestorii să-și ia măsurile necesare ca să continuăm.

Este în regulă, înțeleg că s-a rezolvat problema.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Doamna Mona Muscă a refuzat ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu v-am dat cuvântul.

Domnul deputat Podgorean urma la cuvânt.

Luați loc în sală.

Am două propuneri reținute pentru a fi propuse votului plenului.

Domnule Podgorean, mai vreți să luați cuvântul pe procedură sau nu? Astăzi, domnule Podgorean, vă rog.

 
     

Domnul Radu Podgorean:

Este gălăgie, domnule președinte, nu mă pot ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog, faceți liniște în sală. Vă rog, luați loc!

Domnule Podgorean, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În timp ce noi încercăm să intrăm în Regulament, pentru că acesta este Regulamentul, în București apa este la un nivel inadmisibil. Până și metroul s-a oprit pe anumite tronsoane, iar noi facem acest lucru. Cer două lucruri. (Rumoare.)

Domnule președinte, nu pot vorbi dacă sala vociferează.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceți un pic de liniște!

Domnule deputat, s-a mai votat o dată această propunere.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Știu că aveți o bună cunoaștere a Regulamentului, dar nu cred că cunoașteți și ceea ce am eu în minte și vreau să spun în continuare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este adevărat, domnule deputat, îmi cer scuze!

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Dar, nu pot lua cuvântul, cât timp sunt bruiat. Eu aștept colegii noștri, cam brutali, din partea dreaptă a sălii, vor face liniște.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, faceți un pic de liniște, să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnule deputat, vă rog, propuneri, la obiect, scurte.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Nu pot vorbi, pentru că este gălăgie (Râsete.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă nu faceți propunerea, am să vă iau microfonul.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Nu puteți să-mi luați microfonul, pentru că, așa cum eu ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dacă nu faceți propunerile, în momentul următor vă iau microfonul.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Vreau să spun următorul lucru: de când a început ședința în această sală, o persoană a făcut bășcălie de Parlament, de președinte, de prim-ministru, și acesta este domnul Crin Antonescu, spunând că facem propuneri neserioase.

Cred că este un caz grav de indisciplină și propun trimiterea lui în fața Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aceasta este o propunere pe care o faceți dumneavoastră în scris, comisiei.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Și propun ca același lucru să se întâmple cu doamna Mona Muscă, care a sfidat Camera, a sfidat chestorii, dând interviu, deși acest lucru nu este permis în sală.

Eu nu cred că putem să admitem că puterea face orice vrea, în sfidarea Regulamentului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o să vă rog ca dumneavoastră să transmiteți, dacă aveți reclamații către Comisia juridică, de disciplină și imunități, și pe domnul Crin Antonescu, și pe doamna Mona Muscă, și pe cine doriți dumneavoastră. Nu este problema plenului, dacă eu înțeleg bine această chestiune.

Doamna Mona Muscă are dreptul la replică. I s-a pronunțat numele de câteva ori.

Doamna deputat, aveți microfonul.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimați colegi,

Dacă știam că există o asemenea interdicție, credeți-mă că aș fi putut să ies pe coridor. Nici măcar nu am remarcat, cu difuzorul în ureche, că aveți asemenea intenție, de a cenzura mass-media, care este în sală. (Vociferări.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog frumos, păstrați liniștea și ascultați-o pe doamna deputat.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

S-a întâmplat până acum de nenumărate ori și indiferent, de partea stângă sau dreaptă, au dat declarații.

Dacă se interzice să mai dăm declarații aici, în sală, eu voi fi prima care voi respecta această interdicție. Încă o dată, dacă v-aș fi auzit, domnule președinte, că ați interzis să dau declarație în sală, eu - personal - aș fi întrerupt în momentul acela, chiar dacă era în direct.

Încă o dată, dacă cumva am greșit cu ceva, îmi cer scuze! Eu personal nici nu v-am auzit. Dacă v-aș fi auzit, m-aș fi întrerupt imediat. Dar nu cred că puteți, totuși, cenzura o chestiune care, până acum, s-a practicat în Camera Deputaților, fără nici un fel de probleme.

Îmi cer scuze, dacă am greșit cu ceva, domnule președinte.

Și aș vrea să încheiem acest incident aici.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat, vă mulțumesc, scuzele sunt acceptate. Este decizia veche a Camerei Deputaților, că în timpul ședințelor de plen nu se dau interviuri nici la ziare, nici la televiziuni.

Mi-aduc aminte că, în sesiunea extraordinară, această problemă a fost ridicată de președintele Năstase de câteva ori.

Dar, am acceptat scuzele dumneavoastră. Din punctul meu de vedere este un incident încheiat.

Domnul deputat Bolcaș, procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă cer scuze că intervin. N-aș vrea să intervin în aceste frecușuri mai mult sau mai puțin procedurale, dar vreau să-i dau dreptate doamnei deputat Mona Muscă. Nici eu nu-mi aduc aminte să fi existat vreo interdicție regulamentară în acest sens. Poate am omis amândoi acest lucru.

Dar există o interdicție de bună-cuviință să stai cu spatele la președintele de ședință. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului PRM.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, și dumneavoastră, ca și doamnei Muscă, în sesiunea parlamentară 1997-2000, a fost luat un vot al plenului acestei Camere, prin care s-a interzis, este adevărat că în aceeași sesiune, și la acest vot a făcut referință domnul președinte Năstase în sesiunea extraordinară din această vară, când a rugat, în sala cealaltă, unde eram, să se pună în practică acea hotărâre. Este o hotărâre la care am făcut și eu referire.

Doamna Muscă și-a cerut scuze, eu i-am acceptat scuzele și n-a fost - după părerea mea - nici din partea dânsei o rea voință, nici dintr-a mea, n-am încercat să opresc, putea să stea pe hol, oriunde, deși cred că, așa cum am spus, din punctul meu de vedere și înțeleg că și din punctul de vedere al doamnei deputat, acest incident este încheiat.

Domnul deputat Rușanu.

 
   

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule coleg Bolcaș, codul bunelor maniere interzice ca bărbat să stai cu spatele la președintele de ședință. La doamne se mai permite. (Râsete.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Rușanu, lăsând la o parte intervenția, am să vă spun - după ședință, între patru ochi - în ce condiții se permite.

Domnul Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Are dreptate domnul deputat Rușanu, este adevărat. La doamne li se permite, dar e periculos! (Aplauze, amuzament.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Domnul deputat Vasile Pușcaș.

Îmi pare rău, domnule Podgorean, astăzi nu suntem pe aceeași lungime de undă.

Domnul deputat Vasile Pușcaș are cuvântul.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă propun să revenim la art. 81 din Regulament, care a fost enunțat aici, și să-mi dați crezare pe următoarele cifre:

În sesiunea de primăvară, conform site-ului Ministerului Integrării, au fost propuse să fie inițiate 64 de proiecte legislative.

Voci din sală:

Procedură!

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Au fost prezentate până acum 33, sunt 13 în procedură, deci mai avem din sesiunea trecută, nu mai mult, nu mai puțin, decât 20 de proiecte, având în vedere că s-au numărat în loc de unul, șase.

Avem propuneri pentru această sesiune alte 65 de proiecte. Și eu propun, domnule președinte, să fixăm aceste priorități ale noastre, ca Biroul Permanent să ia în considerare restanțele din sesiunea de primăvară, într-o primă instanță și în a doua instanță să trecem la discutarea proiectelor legislative cu relevanță pentru integrarea europeană, din sesiunea actuală, având în vedere faptul că noi trebuie să primim un raport de țară. Noi trebuie să avem niște criterii politice îndeplinite. Vreți sau nu vreți să ne asociem îngrijorării premierului?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Dar propun să mergem odată, să facem corp comun, să lăsăm la o parte ceea ce ne dezunește și să trecem pe aceste priorități, într-adevăr, ale Parlamentului și ale țării pentru acest moment.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, mulțumesc.

Am reținut această propunere de când domnul Hrebenciuc a făcut-o și aștept să se termine intervențiile de procedură, ca să pot să supun la vot, cele două propuneri reținute.

Domnul Stanciu, procedură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Este clar pentru toată lumea că în seara aceasta mai sunt două ore din program. Adică, de la 19,00 la 20,00 și de la 20,00 la 21,00. În aceset condiții, avem două posibilități: să facem ceva sau să nu facem nimic. (Râsete în sală și aplauze). Eu prefer să facem ceva util și să lăsăm chestiunile de procedură și chestiunile de regulament pentru mâine dimineață, pentru că noaptea este un sfetnic bun. Și v-aș propune, domnule președinte, în virtutea a ceea ce s-a afirmat de către domnul deputat Duvăz și de domnul președinte al Comisiei de Regulament, domnul Bivolaru, să hotărască plenul, care este suveran, să intrăm în dezbaterea legii de la punctul 13, care astăzi, dacă nu se dezbate intră pe aprobare tacită, a legii de la pct. 18, care privește un elicopter; și nu uitați că elicopterul este o chestiune foarte sensibilă. Nu se știe când aveți nevoie?!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog frumos, procedură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Da. Vă propun să sistăm discuțiile pe chestiunea de Regulament, să includem pe ordinea de zi pct. 13, care expiră astăzi, altfel intră tacit, pct. 18, este problema de un elicopter pentru Spitalul de urgență din Iași, pct. 20, acordarea ajutoarelor bănești populației care utilizează pentru încălzirea locuinței gaze naturale și coincide cu ce a spus domnul premier aseară, să mai discutăm și lucrurile acestea, și pct.35 care prevede sprijin direct acordat producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor de toamnă, și cred că în două ore putem face ceva util pentru populație, și la pct. 5 să trecem Regulamentul, așa cum am înțeles că, de fapt, se hotărâse inițial în Comitetului ordinii de zi și Biroul Permanent.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înțeles, domnule deputat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, eu vă spun, este singura soluție să ieșim. Altfel, vă garantez, domnule președinte, că vom intra cu toții la apă!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut, domnule deputat. Vă reamintesc, conform Regulamentului actual, COZ-ul poate să schimbe ordinea de zi. Am propunerea făcută, am s-o supun votului dumneavoastră. Dacă nu mai sunt alte intervenții, domnul deputat Titus Gheorghiof.

 
   

Domnul Titus Nicolae Gheorghiof:

Mulțumesc, domnule președinte.

Articolul 141: "Președintele Camerei sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuția Camerei. Propunerea de închidere a dezbaterii se adoptă prin votul majorității deputaților prezenți". Vă fac această propunere în numele Grupului Partidului Național Liberal. Cred că de două ore și ceva am dezbătut această problemă. V-aș ruga să supuneți votului sistarea discuțiilor și trecerea în continuare pe Regulament.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, dumneavoastră ați propus să sistăm discuțiile la punctul "Ordinea de zi". Problema pe care o discutăm este ordinea de zi, procedurile nu pot fi ...

Deci, eu o să supun întâi, înainte de a vă da cuvântul, că așa este firesc, propunerea domnului deputat de a sista discuțiile la ordinea de zi.

Cine este de acord cu sistarea discuțiilor la problemele legate de ordinea de zi. Vă rog, numărați. 155 voturi pentru sistarea discuțiilor la ordinea de zi.

Voturi împotrivă? 124 voturi împotrivă.

Abțineri?

Secretarul din stânga mea spune că a făcut o greșeală, reface votul, vă rog să mă iertați.

Voturi împotrivă, vă rog? 104 voturi împotrivă.

Abțineri? 23 de abțineri.

155 voturi pentru, 104 voturi împotrivă, 23 de abțineri. S-au sistat discuțiile la ordinea de zi.

Am de supus votului dumneavoastră două propuneri. Domnul Băeșu a propus retrimiterea la Comisia juridică, considerând avizul primit de comisie insuficient. Aceasta a propus domnul Băeșu. Eu îmi aduc aminte foarte bine. A propus retrimiterea la comisie.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru retrimiterea la comisie a proiectului de hotărâre?

 
     

Domnul George Băeșu (din sală):

Alt motiv a fost!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, dumneavoastră ați făcut această cerere acum o oră, o oră și jumătate. Dacă ați uitat-o, îmi pare rău.

Voturi pentru retrimiterea la comisie?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu pot procedură în timpul votului!

Alt motiv a fost? Dar ați cerut retrimiterea la comisie, da? Pentru alt motiv. Este în regulă! Alt motiv... N-am reținut motivul!

Domnule Bolcaș, procedură.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Motivația cererii de retrimitere sau motivația oricărei cereri cu același obiect poate să difere. Este normal ca plenul să cunoască exact segmentul pentru care își exprimă votul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Corect, domnule Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

altfel, am ajunge la situația că votăm împotriva unei retrimiteri la comisie, iar pe urmă, pentru o cerere având aceeași finalitate, dar cu alt obiect, ni se va impune autoritatea acestui vot.

Deci, cred că este obligatoriu, în aceste condiții, ca domnul deputat să-și reformuleze exact propunerea și să puneți la vot exact propunerea dânsului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

De acord. După o oră și jumătate de când a făcut propunerea, poate am uitat obiectul, posibil. domnule deputat, spuneți-ne de ce ați cerut retrimiterea la comisie? Mai greșesc și eu, stimați colegi.

 
   

Domnul George Băeșu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Greșeala îmi aparține mie. Nu am fost suficient de explicit. Este vorba despre o încălcare a Regulamentului, în sensul că s-a trecut peste o hotărâre a biroului Comisiei juridice, care fixase o ordine de zi și într-un mod, așa cum am spus și data trecută, într-un mod aproape violent, colegul nostru din Comisia juridică, Daniel Buda, a solicitat o altă ordine de zi, cu acest proiect de modificare a Regulamentului și, în mod cu totul neregulamentar, colegii noștri au trecut peste voința biroului comisiei și au luat în discuție o altă ordine de zi. Așa cum vă spuneam, acest lucru tocmai a fost astăzi criticat de către colegii noștri, domnul Cristian Rădulescu și domnul Titus Gheorghiof, motiv pentru care, bazându-mă și pe argumentația dumnealor, solicit retrimiterea acestui proiect de hotărâre la comisie, pentru că discuția care a avut loc, discuție care noi considerăm că nu a avut încadrare regulamentară și în urma căreia, practic, nu s-a dat nici un aviz, așa cum cere Regulamentul, este nevoie să fie refăcută de către Comisia juridică în plenul său.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, domnule deputat, ați cerut retrimiterea la comisie a proiectului de hotărâre datorită faptului că punerea pe ordinea de zi a avizului vi se pare neregulamentară.

Dacă sunteți de acord pentru această motivație să fie retrimis la comisie proiectul de hotărâre.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 122 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 158.

Abțineri? 3.

Cu 122 voturi pentru, 158 împotrivă și 3 abțineri, propunerea domnului deputat Băeșu a fost respinsă.

Am să supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Viorel Hrebenciuc, de retrimitere a ordinii de zi la Biroul Permanent și la COZ pentru a fi modificată, cu trecerea în fața a legilor cu relevanță pentru procesul de integrare.

Cine este pentru această propunere? 124 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 159 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 124 voturi pentru, 159 împotrivă și 4 abțineri, ordinea de zi a rămas în forma pe care a prezentat-o COZ-ul, cu primul punct pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Domnul Titus Corlățean, procedură.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Dați-mi voie să vă atrag atenția respectuos asupra unei încălcări grave a Regulamentului. Mă refer la art. 81 paragraful 4. Vă adresez o întrebare, domnule președinte, și vă rog respectuos să-mi dați răspunsul cuvenit: dacă cele cel puțin două zile prevăzute în paragraful 4 au fost sau nu respectate și dacă răspunsul este așa, cum, în mod clar, este evident "nu", singura modalitate de derogare, este prevăzută în partea finală a paragrafului 4, respectiv adoptarea unei hotărâri de către plenul Camerei, care să deroge de la acest termen.

În această situație, așa cum au spus colegii noștri anteriori, comisia competentă trebuie să redacteze proiectul de hotărâre.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Discuția a avut loc, votul a avut loc. Am decis, nu ne mai întoarcem la hotărâri la ordinea de zi. Orice alte probleme de procedură, cu toată plăcerea!

Am supus votului. Această problemă a făcut și cu tot respectul a făcut obiectul unei discuții a liderilor de grup. Deci, nu putem să ne întoarcem, chiar dacă eu personal aș fi sau nu de acord cu poziția dumneavoastră.

Domnul deputat Bolcaș dorește să dea o explicație a votului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Explicația votului este consecvența punctului nostru de vedere în raport de ceea ce am discutat în cadrul Biroului Permanent și a Comitetului ordinii de zi.

Problema s-a pus și acolo, s-a pus în mod judicios, am considerat că ea a fost pusă în mod judicios și prin votul exprimat, pe de o parte pentru includerea în cadrul ordinii de zi a legilor necesare aderării, exprimat de P.S.D. și P.R.M., ne-am distanțat categoric de votul împotriva adoptării legilor aderării pe această ordine de zi, dat de Alianța D.A., de Partidul Conservator, de Grupul Minorităților și de U.D.M.R.

Cine a fost pentru și cine a fost contra s-a decantat acolo și mă simt dator să fac public acest lucru. Nu numai pentru dumneavoastră, ci în primul rând pentru opinia publică. Să vedem cine oprește și cu ce oprește lucrările Parlamentului. Regulamentul care se încearcă a fi adoptat în această manieră oprește lucrările Parlamentului sau, dimpotrivă, normala desfășurare a lucrărilor Parlamentului sunt considerate un artificial impediment la adoptarea Regulamentului în stilul pompieristic propus.

Este clarificarea care simțeam nevoia să o fac.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Radu Podgorean era mai devreme. Îi dai voie lui Mihai Tudose?

Procedură. Vă rog să nu vă mai referiți la ordinea de zi. A fost încheiat subiectul.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Ați susținut, și noi știm că dumneavoastră cunoașteți foarte bine Regulamentul, ați supus la vot încălcarea Regulamentului. Deci, dumneavoastră luați act de faptul că s-a încălcat Regulamentul și haideți să revenim în situația de drept. Scrie foarte clar la Regulament: "La întocmirea și adoptarea ordinii de zi..."

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, subiect încheiat ordinea de zi. Vă rog mult! Dacă aveți altă problemă?

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Ați încălcat Regulamentul, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Subiect încheiat. Votul majorității a încheiat acest subiect, domnule deputat.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Votul majorității modifică Regulamentul când vom discuta despre Regulament, domnule președinte. Până una, alta, avem o ordine de zi cu procedură de urgență, pe locul 29, cu alte în față. La art. 81 alin. 3 spune foarte clar de ordinea de zi.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să luați notă că prin votul plenului s-a încheiat discuția privind ordinea de zi. Dacă aveți...

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Practic, luăm act că prin votul plenului ați solicitat modificarea Regulamentului și încălcarea Regulamentului.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, votul plenului s-a referit la solicitările pe care le-a făcut sala. În cazul în care vorbiți, chiar liderul Grupului P.S.D. a făcut solicitarea.

Dacă există alte probleme de procedură legate de alte probleme decât ordinea de zi? Vă rog. Nu este la ordinea de zi, domnule...

Vă rog, domnule Podgorean. Vă rog, faceți liniște, m-am asigurat că nu se va referi la ordinea de zi!

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Stimați colegi,

Este vorba de explicarea votului nostru dinainte. Fac parte din acel grup de deputați și senatori care vor fi observatori la Parlamentul European începând de luni. Ne va fi foarte greu să explicăm acolo și să convingem membrii Parlamentului European că în România, care declară peste tot că dorește să respecte data integrării de 1 ianuarie 2007, votul pentru legile integrării este întotdeauna pe ultimul loc, loc la care nu se mai ajunge niciodată. Acest lucru îi voi spune colegilor noștri din Parlament. Am să le spun: "Pregătiți-vă, pregătiți bugetul, dar nu pentru 2007, ci pentru 2020, pentru că atunci vom termina noi problemele importante care țin de Regulament!".

Că lucrurile stau așa, am fost surprins să constat că colegi de-ai mei care sunt aici în sală, au fost cu mine la Cotroceni, cu puțin timp înainte și președintele, informat cu privire la faptul că o parte dintre observatori nu doresc să facă deplasarea luni la Strasbourg, pentru că trebuie să asigure votul la Regulament, domnia sa, cu înțelepciunea unui șef de stat a spus: (Râsete și aplauze din partea P.S.D.) "Dați-le încolo de fleacuri! Integrarea este problema reală a României!". Și avea dreptate. (Râsete în sală). Dar chiar și cei de la P.D., care întotdeauna țin cont de ceea ce gândește numai președintele, nici măcar nu apucă să spună și ei respectă, de data aceasta nu respectă invitația președintelui dânșilor de partid.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Iulian Iancu, ați fost înscris la cuvânt mai devreme.

Îmi cer scuze dacă nu v-am văzut. Vă rog, nu la ordinea de zi. Dacă aveți alte probleme la hotărâre?

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doar pe explicația votului nostru și vreau să avem o abordare de data aceasta realmente foarte serioasă. S-a trecut foarte ușor peste ceea ce s-a declarat acum două ore de către primul ministru al României.

Vreau să vă spun că domnia sa s-a adresat printr-un apel...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, o secundă! Vă rog, nu vă enervați! Poate să se întâmple ceva și ar fi neplăcut! Este cald. (Se adresează unui domn deputat din sală.)

Vă rog frumos, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Spuneam că acum două ore primul ministru a făcut un apel tuturor parlamentarilor români, într-o declarație făcută în fața televiziunilor, subliniind faptul că în urma ședinței de astăzi, condusă de domnia sa, privind aprobarea legilor și condiționalitățile din scrisoarea de avertizare adresată României de către Comisia Europeană, domnia sa consideră că în momentul de față dezbaterile din Parlamentul României sunt blocate, sunt tergiversate și că, pe fond, prioritatea țării o reprezintă aprobarea acestei legislații...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la problemă, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Nu, este explicația votului.

Vreau să vă spun, însă...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Eu am încercat să explic votul nostru tocmai pentru a sublinia faptul că dumneavoastră...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, l-a mai explicat și domnul Podgorean!

Domnule deputat, l-a explicat și domnul Podgorean. Cutuma este: un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Au fost două voturi, domnule președinte, dacă-mi permiteți?! Și, dați-mi voie să închei printr-un singur mesaj: nu este posibil să continuăm într-o astfel de atmosferă și este inadmisibil ca noi să acceptăm să facem acest joc demagogic, când toată acuzația la adresa clasei politice este la adresa noastră, a parlamentarilor.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu vă mai agitați, stimate coleg! V-am rugat, este cald și ar fi păcat să pățim ceva! Vă rog mult! Unii dintre noi suntem și supraponderali și nervozitatea, căldura, ne creează probleme.

Domnule deputat, vă rog să încheiați, aveți o propoziție.

 
   

Domnul Iulian Iancu:

Închei, domnule președinte, spunând următorul lucru: dacă astăzi noi asistăm la săgeți trimise din partea domnului președinte către premier, din partea premierului către parlamentari și în România observăm o altă realitate. Faptul că astăzi a murit pun om, că 7 județe sunt sub ape, iar noi ne permitem în continuare să avem o astfel de abordare și să mai sacrificăm o zi, e pe lista pe care tocmai primul ministru al majorității a anunțat-o ca fiind prioritară, cred că este inadmisibil pentru noi, ca responsabili ai unei clase politice atât de acuzată, să încercăm să schimbăm aceste lucruri.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi,

Din moment ce nu este nici un subiect pus pe în discuție, la ce faceți intervenție? (Se adresează mai multor deputați care doresc să ia cuvântul).

Dați-mi voie să vă întreb la ce vreți să faceți intervenții? Stați o secundă, să anunț unde suntem pe ordinea de zi și dacă aveți după aceea de făcut intervenții, cu toată plăcerea! Dar am terminat de votat probleme legate de ordinea de zi, am explicat voturile, vreți și dumneavoastră să explicați votul? La ordinea de zi? Vă rog, luați cuvântul.

 
   

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Domnule președinte și stimați colegi,

Propunerea pe care v-o fac, în numele Grupului Partidului Național Liberal, este de a continua toate discuțiile pe care le doriți dumneavoastră să le purtăm, până când vom reuși, în sfârșit, să trecem la discutarea cel puțin a punctului 1 de pe ordinea de zi. Și vă rog, domnule președinte, să supuneți la vot propunerea pe care v-am făcut-o. Deci, foarte clar, nu plecăm de aici până când nu reușim să discutăm cel puțin punctul 1.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg, am să vă atrag atenția că sunt parlamentar de 9 ani, nu știu cine sunteți, pe liderul dumneavoastră îl cunosc, nu sunteți nici vicelider al grupului sau sunt eu prost informat? Sunteți vicelider al grupului?

 
   

Domnul Dan Horațiu Buzatu:

Sunteți cum doriți dumneavoastră, numele meu este Horațiu Buzatu și sunt deputat de Dolj. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule Buzatu.

Domnul Crin Antonescu este liderul grupului. Dacă are această propunere, să o facă, sigur, o pun în discuție. Dacă domnul Antonescu nu face propunerea, nu o pun în discuție, doar liderul grupului poate să facă o asemenea propunere. Sigur, în același timp...

Domnule Crin Antonescu, vă rog, luați cuvântul.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

În primul rând, confirm identitatea colegului meu pe care l-ați văzut aici... (Râsete în sală).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog să mă credeți că l-am crezut pe cuvânt. Deși are o ținută mai puțin obișnuită pentru Camera Deputaților, l-am crezut pe cuvânt. Pare un om foarte serios domnul Buzatu.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Este foarte serios și, într-adevăr, domnia sa a făcut această propunere, o reiau eu, dacă dumneavoastră vă face plăcere. Eu am zis că v-ați săturat să mă tot vedeți aici, eu mă pregătesc pentru confruntarea cu Comisia juridică, de disciplină și imunități și atac la instituțiile statului. O reiau și eu, o reformulez, dacă doriți. Și anume, această propunere constă și vă rog să o supuneți la vot, să continuăm discuțiile în această seară, în această noapte, până când ajungem cel puțin la punctul 5 din Regulament.

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut propunerea, începem discuțiile pe propunerea dumneavoastră.

Domnul Zgonea.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu îi aduc aminte distinsului coleg care a chiulit la ultimul Comitet al ordinii de zi, că nu are această posibilitate conform Regulamentului și doar Comitetul ordinii de zi stabilește programul de lucru și ordinea de zi.

Din această perspectivă, dumneavoastră, aici, nu puteți să schimbați programul propus de Biroul Permanent și votat. Deci, până la ora 21,00, așa cum scrie în ...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, dați-mi voie să vă informez că eu cunosc Regulamentul, cred, suficient de bine și am înțeles propunerea domnului Crin Antonescu în felul următor: domnia sa propune o convocare a Biroului Permanent și a COZ-ului, care să hotărască prelungirea programului până la ... Aceasta este interpretarea corectă! Și, sigur, că sunt de acord și am să o supun votului dumneavoastră în momentul în care această problemă va veni în discuție.

Dar, până atunci, domnul Bogdan Olteanu.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, am funcția de președinte prin diverse foruri.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrucât programul de lucru de astăzi al Camerei Deputaților a fost supus votului în Camera Deputaților de către domnul președinte de ședință, e clar că și modificarea programului de lucru al Camerei Deputaților poate fi supusă votului. Drept care, domnule președinte, întrucât ați fost de acord să supuneți programul de lucru, vă rog să supuneți votului și modificarea programului de lucru.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am să mă gândesc... (Râsete, aplauze ale opoziției.)

Domnul Nicolicea.

Am să analizez ce ați sus dumneavoastră, domnule deputat, că nu luați cuvântul și eu să nu vă ascult, vă ascult cu toată responsabilitatea, tot respectul și toată prietenia.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte de ședință,

Domnule viitor președinte al Camerei Deputaților,

Nu trebuie să încercați să ajungeți la scaunul respectiv chiar călcând peste regulament, este foarte subțire și foarte ușor, vă fac cadou unul.

Art. 83: "Proiectul ordinii de zi și proiectul programului de lucru sunt săptămânale și se aprobă de Comitetul ordinii de zi".

Art. 84: "Modificarea ordinii de zi sau a programului de lucru se aprobă de Comitetul ordinii de zi, la cererea Biroului permanent, în cazuri excepționale".

Deci, chiar dacă este un caz excepțional - și dumneavoastră sunteți un caz excepțional - cred că are dreptate domnul președinte de ședință, și anume să solicitați prin reprezentanții dumneavoastră să se întrunească Biroul, care să facă o propunere de modificare Comitetului ordinii de zi, care să ne prezinte după aceea ordinea de zi cea nouă, așa cum a propus colegul, cel care este un om foarte serios, din Dolj, și pe care îl credem pe cuvânt.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am reținut și propunerea domnului Olteanu și a dumneavoastră.

Vă rog, 2 minute, domnule Olteanu, dacă doriți să ne consultăm un pic, pentru că nu mi-a fost clar la ce vot v-ați referit și n-aș vrea să iau o decizie fără să îmi fie clar.

Domnul Crin Halaicu..., Antonescu, sunt obosit, îmi cer scuze, m-a anunțat că-și retrage propunerea și, deci, nu mai am ce să supun la vot.

Voci din Opoziție:

Serioșilor!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, ne întoarcem, suntem la pct. 1 de pe ordinea de zi. Pct. 1 se numește: "Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților". (Vociferări.)

Discuții. Primul punct este cel referitor la discuții generale.

Domnule deputat, doriți, aveți?

Invit Comisia de Regulament să ia loc aici, sus.

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean:

Vroiam să vă spun că la art. 81 pct. 5 este specificat următorul text: "Cererile Președintelui României, rapoartele și declarațiile primului-ministru se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi".

Domnul prim-ministriu tocmai a făcut o declarație publică la postul național de televiziune. (Vociferări ale Majorității.) Eu cred că înainte de dorințele dumneavoastră trebuie să aplicăm regulamentul!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg,

Am spus că nu mai discutăm probleme legate de ordinea de zi, îmi pare rău că vă dezamăgesc, nu am să discut acest lucru.

 
Prezentarea Raportului (și a raportului suplimentar) la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

Vă rog, luați loc în bănci, ca să putem continua discuțiile!

Rog comisia să ia loc în...

Nu se aude ce vorbesc eu? Nu se aude? Îmi cer scuze dacă nu se aude, n-aș vrea să vă deranjez și mai tare.

Rog comisia să ia loc.

Înaintea discuțiilor generale, sigur, urmează comisia să prezinte raportul și raportul suplimentar.

Suntem la raport, s-a stabilit ca vicepreședintele comisiei, din câte am fost informat, să prezinte raportul comisiei la proiectul de hotărâre.

Vă rog, comisia, prezentați raportul.

(Către domnul deputat Eugen Nicolicea, care și-a exprimat dorința să intervină.) După prezentarea raportului, vă dau cuvântul la procedură, pentru că acum nu știu la ce putem avea procedură.

   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Raport privind Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților.

În ședința... Nu se aude?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Vă rog să faceți liniște, să-l ascultați pe colegul nostru, care ne prezintă raportul comisiei la hotărâre.

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Da, acum se aude.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mult mai bine!

 
   

Domnul Mircea Teodor Iustian:

Pentru că unii colegi au cerut să mă prezint, mă numesc Iustian Mircea, fac parte din Grupul național liberal, Comisia pentru Regulament.

Raport privind Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților.

În ședința din 2.03. 2005, Biroul permanent a hotărât ca, pe baza propunerilor formulate de către deputați și de către grupurile parlamentare, să fie modificat și completat Regulamentul Camerei Deputaților. Ca urmare a acestei decizii, cu Adresa nr. 54 DST/3.03.2005, Comisia pentru regulament a fost sesizată în vederea întocmirii Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților și a Raportului comisiei privind admiterea sau respingerea propunerilor de modificare și completare a unor prevederi din regulament.

Termenul de întocmire a acestor documente a fost stabilit pentru data de 31 mai 2005.

Având în vedere că au fost formulate de către deputați un număr de peste 800 de propuneri, Comisia pentru regulament a solicitat acordarea unui nou termen. Biroul permanent a aprobat, în ședința din data de 23.05.2005 acordarea unui nou termen, respectiv data de 1.09.2005.

În baza atribuțiilor stabilite în art. 58 pct. 15, propunerile de modificare a regulamentului au fost discutate de către membrii comisiei și în urma dezbaterilor au fost adoptate cu modificări sau respinse, după cum rezultă din raportul anexat.

Raportul comisiei a fost adoptat cu 5 voturi pentru și 2 voturi contra.

Pe baza propunerilor și a amendamentelor admise, cuprinse în prima parte a raportului, s-a întocmit Proiectul de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, pe care membrii comisiei l-au adoptat cu 5 voturi pentru, 2 voturi contra și au decis să-l supună plenului Camerei, împreună cu raportul, spre dezbatere și adoptare, în conformitate cu prevederile art. 67 și ale art. 76 alin. 1 din Constituția României și ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În plus, aș vrea să informez plenul Camerei, din partea Comisiei pentru regulament, că modificarea Cap. IV privind Statutul deputatului a fost amânată, în vederea punerii în acord cu Legea privind Statutul parlamentarului, lege ce urmează în prezent procedurile parlamentare.

Îmi permiteți ca, în continuare, în baza solicitării Biroului permanent, ca urmare a hotărârii plenului, să dau citire raportului suplimentar.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, rezultat în urma examinării avizului transmis de Comisia juridică, de disciplină și imunități privind constituționalitatea prevederilor proiectului respectiv.

În ședința din data de 15 septembrie 2005, plenul Camerei Deputaților a hotărât emiterea unui aviz asupra constituționalității dispozițiilor cuprinse în Proiectului de Hotărâre de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților, rezultat în urma examinării avizului transmis de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

În data de 16.09.2005, Comisia juridică, de disciplină și imunități a elaborat un aviz favorabil la Proiectului de Hotărâre, cu privire la constituționalitatea prevederilor acest proiect.

Prin Decizia nr. 54 DST/20.09.2005, Biroul permanent al Camerei Deputaților a solicitat Comisiei pentru regulament să examineze avizul transmis de Comisia juridică, de disciplină și imunități asupra proiectului de hotărâre și să întocmească un raport suplimentar.

Întrunită în data de 20 septembrie 2005, Comisia pentru regulament a decis cu 5 voturi pentru și 2 contra să-și însușească avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și a întocmit prezentul raport suplimentar, prin care comisia menține proiectul de hotărâre și raportul în forma inițială, și au decis să le supună plenului Camerei spre dezbatere și aprobare, în conformitate cu prevederile art. 67 și art. 76 alin. 1 din Constituția României și ale art. 216 din Regulamentul Camerei Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 55 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest raport suplimentar conține și punctul de vedere contrar, al membrilor comisiei care nu și-au însușit avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. În conformitate cu același articol, expun și motivarea.

Motivarea acestui punct de vedere este următoarea: la lucrările Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 16.09.2005, în care s-a emis avizul solicitat, nu s-a realizat nici o dezbatere privind constituționalitatea celor 371 de amendamente admise, singura procedură realizată a fost supunerea la vot a propunerii de acordare a unui aviz favorabil. De asemenea, în lipsa Opoziției de la lucrări, au existat contestări nesoluționate privind existența cvorumului de lucru. În consecință, semnatarii acestui punctului de vedere, care au votat contra, consideră că avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități nu este relevant pentru a constitui motivarea unui raport suplimentar, problema neconstituționalității unor acte rămânând deschisă.

Susținătorii acestui punctului de vedere sunt domnul deputat Ioan Bivolaru, PSD, și doamna deputat Vasilescu Lia Olguța, PRM.

Semnează raportul suplimentar președintele Comisiei pentru regulament a Camerei Deputaților, domnul deputat Ioan Bivolaru, și secretarul Comisiei pentru regulament, domnul deputat Daniel Buda.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat Iustian.

Deci, au fost prezentate raportul comisiei și raportul suplimentar.

 
Dezbateri procedurale asupra Proiectului de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților și a Raportului la Proiectul de Hotărâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaților.  

Procedură la această problemă, domnul Nicolicea.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule președinte,

Când s-a vorbit despre Comisia pentru Regulament, s-a invocat art. 58 alin. 15 și s-a vorbit că acest raport a fost făcut în conformitate cu acest articol și acest alineat. Reamintesc plenului că la discuția pe care am avut-o înainte de a trimite pentru aviz de constituționalitate la Comisia juridică că una din obligațiile Comisiei pentru regulament este studierea și informarea operativă a Camerei și a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state sau din adunări parlamentare paneuropene.

Ei, bine, această obligație pe care trebuiau să o facă era evident că trebuiau să o facă înainte de a prezenta acest raport. Am solicitat și data trecută să fie făcută, iar domnul președinte Bivolaru a mărturisit că nu au o astfel de informare, pe care să ne-o facă, datorită faptului că această comisie a lucrat sub presiunea timpului.

Cred că de atunci au trecut câteva zile bune, această presiune a timpului nu a mai stat, și aș dori să se facă această informare. În caz contrar, solicit să trimitem raportul înapoi la Comisia pentru regulament, pentru ca să fie însoțit de o informare în ceea ce privește practicile din ale Parlamente ale țărilor europene și din alte organisme paneuropene.

Deci, propunerea mea este că dacă această informare nu există comisia să se retragă și să o facă, pentru ca deputații să voteze în cunoștință de cauză.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Președintele comisiei, conform art. 58 alin. 15, aveați această datorie, vă rog să ne informați dacă sunteți pregătiți să o faceți. Sigur, în scris sau la microfon, cum va decide plenul.

 
     

Domnul Eugen Nicolicea (din sală):

Să ne dea material scris!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și data trecută s-a făcut această solicitare, este corectă în principiu, deoarece una din atribuțiile acestei comisii este și aceea de a informa plenul Camerei și Biroul permanent în legătură cu practicile parlamentare. Vă mărturisim, Comisia pentru Regulament în plenul ei, că unul din principalele obiective pe care le-am avut la momentul constituirii acestei comisii a fost să ne creăm o bază de date privind practicile parlamentare, constituțiile unor state europene în primul rând, și, de asemenea, regulamente ale Parlamentelor europene.

În acest moment, declarăm plenului Camerei Deputaților că am reușit să colecționăm 25 de regulamente ale Parlamentelor europene, o parte din acestea le avem, cu posibilitatea de a le studia direct, o parte le-am dat la tradus din diversele limbi pe care am reușit să facem rost de ele. Deci, din acest punct de vedere, am declarat data trecută și susțin și acum, comisia nu are, în acest moment, posibilitatea să prezinte această informare asupra acestor practici, decât numai în câteva cazuri.

Dacă este... și plenul solicită și plenul aprobă în procedura respectivă, comisia este dispusă se retragă și să realizeze o astfel de informare, cu materialele și documentarele pe care le are acum la dispoziție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Nicolicea, pentru că dânsul a ridicat problema.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Ca și data trecută, nu am de făcut nici un fel de propunere, vă spun că acesta este un atribut imperativ: informarea operativă a Camerei! Nu "la solicitarea Camerei", nu "la solicitarea președintelui", nu "la solicitarea unui deputat"! Deci, vă rog să vă faceți datoria, și dacă nu puteți să o faceți acum, o să o faceți altă dată, nu e nici un fel de problemă! Nu avem de supus la vot respectarea Regulamentului! Același lucru l-am spus și domnului președinte de ședință Adrian Năstase.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat.

Domnul Mihai Tudose.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Și la acest articol, solicit să respectăm regulamentul și să nu supuneți la vot încălcarea regulamentului. Sunt norme imperative care trebuie respectate: întâi ne informează și apoi discutăm.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Stanciu. Domnule deputat, aveți microfonul.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-mi permiteți, mi s-au aburit de emoție și ochelarii, domnule președinte.

Domnule președinte,

Eu am spus și repet, admir activitatea Comisiei pentru regulament, pentru că a reușit, după multe ore, să mențină în viață proiectul de norme privind desfășurarea activitiții Adunării Deputaților din 9 iunie 1990. În proporție de 90% este același. Și spun acest lucru atât prin prisma a ceea ce a spus domnul deputat Nicolicea, că nu există nici o corespondență cu regulamentele țărilor din Uniunea Europeană în care dorim să intrăm, aproape sub toate aspectele.

Eu credeam că în timp de o săptămână ne vor prezenta, nu atât o informare, în sensul că "Am luat 25 de regulamente", ci principalele teze care constituie structura de rezistență a acestui regulament: teze care privesc organele de lucru ale Camerei - e vorba de instituția președintelui, e vorba de Biroul permanent, de comisiile permanente, de comisiile de anchetă, procedura de vot, care este esențială, și pe care, din multitudinea de regulamente studiate, dânșii au hotărât să le obțină. Se pare că nu poate să ne facă această informare.

Ceea ce ne duce la a discuta un regulament "în orb", domnilor! Și iau numai un singur exemplu. Sunt două tipuri de președinți: președinți-arbitri - speakeri, care își dau demisia din partidul din care provin, și președinți care aparțin unui...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Acestea sunt discuții generale și o să vă dau cuvântul la discuții generale, dacă... De fapt, nu o să vă dau cuvântul, că nu aveți dreptul la discuții generale.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Este o chestiune de procedură.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Procedură, vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Trebuie să prezinte aceste teze! Este un regulament, dacă îl respectați! Dacă nu..., asta este. Deci, supuneți la vot.

A doua chestiune de procedură. Spune, la sfârșit, în regulament, că hotărârea privind aprobarea regulamentului se aprobă respectând procedurile de la art. 80 la 144, domnule președinte, așa spune. Undeva, acolo, în cuprinsul acestor articole se menționează că sunt motivate, și articolele admise, și articolele respinse.

Domnule președinte,

Am cerut rândul trecut și cer și acum, să ni se dea motivația! Nu pot să combat respingerea celor 70 de amendamente pe care le-am depus cu o motivație: "Necorelare cu amendamentele admise"!

Repet, domnule președinte, am, la art. 13: "Nici un amendament admis", cum pot să combat eu necorelarea care o spun dânșii, când nu am, pe partea cealaltă, nici un admis? Deci, să ne facă până mâine dimineață, cel puțin la cei care cer, motivația. Și este obligatorie, într-un raport care însoțește în plen proiectul de aprobare.

Nu este nici o motivație! Deci, cer să se trimită, pentru a se aduce aceste motivații. Sau, ca să nu se spună că sunt rău-voitor, să ni se promită de către comisie că ne va spune aici, în plen, la fiecare articol respins, motivația reală. Altfel, înseamnă că s-a lucrat prin spate și sunt niște motivații de alt ordin.

Deci, sunt două chestiuni: ori trimiteți, ori comisia se angajează că va prezenta motivația reală în plen, spre a putea aduce argumente.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am înțeles, domnule deputat, cele două probleme.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Și a treia chestiune de procedură, domnule președinte...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Trei.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

..., 14 deputați, cu mine în frunte, au depus la Biroul permanent o adresă prin care au solicitat să fie acceptat un reprezentant, să prezinte chestiunile pe care le consideră necesare, la dezbateri generale. Biroul permanent ne-a trimis o adresă că, în raport cu articolul corespunzător, 95, dacă nu mă înșel, nu poate accepta.

Domnule președinte,

Vă rog să supuneți plenului prin vot acest lucru, ca să se înțeleagă că cineva, un birou permanent care n-a candidat în alegeri ca Birou permanent, bagă pumnul în gură reprezentanților poporului! Pentru că în Constituție scrie clar: "Deputații și senatorii sunt reprezentanții poporului"! Cum putem noi, 14, să ne spunem punctul de vedere, dacă acum, când se modifică Regulamentul, deci, când se modifică Regulamentul, nu suntem lăsați să încercăm să-l modificăm?

Păi, dacă nu suntem lăsați, atunci înseamnă că nici schimbările posibile nu se fac decât prin revoluție. Nu vrem noi, 14, să facem o revoluție, dar, totuși, să ni se dea cuvântul, să ne spunem punctul de vedere.

Văd că anumiți colegi nu doresc. Păi, dacă nu doriți, de ce ați mai venit aici? Că rămâneați în '89, când nu aveai voie să vorbești!

Voci din PRM:

Gata!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Am reținut cele trei propuneri de procedură.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Am făcut scris, rog plenului să supuneți și plenul să hotărască că nu avem voie să vorbim.

Vă mulțumesc pentru atenție și mulțumesc colegilor pentru răbdare.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut trei propuneri pe care le-ați făcut.

Vă rog, domnule deputat. Domnule deputat, mă iertați, e vina mea, dar sunteți elegant și îmi permiteți să-l invit pe domnul deputat la microfon.

 
   

Domnul Radu Podgorean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că putem realiza un compromis vizavi de problema ridicată de colegul Nicolicea. Într-adevăr, textul de lege spune sau stabilește ca atribuție a Comisiei pentru regulament: "Studierea și informarea operativă a Camerei și a Biroului permanent despre procedurile parlamentare din alte state".

Așadar, această obligație eu cred că este și în spiritul și în litera regulamentului, dar și pragmatic, ca, atunci când dezbatem articolele cu privire la principalele instituții ale Camere, Comisia pentru regulament să vină cu o prezentare sumară a prevederilor din regulamentele celorlalte state europene. Altminteri, nici nu este posibil, practic, și nici teoretic, ca, acum sau înainte de a începe dezbaterile, Comisia pentru regulament să prezinte la toate cele 217 articole prevederile legale incidente în această materie din dreptul celorlalte țări principale din Uniunea Europeană.

Așadar, cred că se poate, repet, realiza acest compromis și v-aș ruga să supuneți la votul plenului ca principalele prevederi din regulamentele celorlalte țări să fie prezentate de comisie sumar, cu referire la articolele care privesc principalele instituții, respectiv: președinte, Birou permanent, comisii speciale de anchetă, comisii permanente ș.a.m.d.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Vreți să luați cuvântul? Vi-l dau cu cea mai mare plăcere. Nu doriți? Vă mulțumesc.

Domnule Cristian Dumitrescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că în legătură cu acest aspect, prevăzut expresis verbis în regulament avem o mare problemă. Această problemă derivă din oportunitățile activității noastre în această perioadă, pentru că eu pot să înțeleg - și a spus acest lucru președintele de comisie și regret acest fapt - că nu s-a luat în discuție și nu s-a analizat, așa cum litera regulamentului prevede, atunci când a fost elaborat acest proiect de regulament, care sunt procedurile similare în țările membre ale Uniunii Europene. Acest lucru reprezintă o hibă, reprezintă un lucru peste care nu putem să trecem.

Dar eu vă întreb pe dumneavoastră și întreb și comisia, în momentul în care noi mai avem doi ani sau mai puțin până la integrarea în Uniunea Europeană, în care săptămâna viitoare urmează să meargă în Parlamentul European un grup de 35 de parlamentari români din toate grupurile parlamentare ca euro-observatori, dacă, cumva, Comisia pentru regulament a luat în discuție, măcar a luat în discuție, prevederile existente în legătură cu procedurile regulamentare din Parlamentul European? Din Parlamentul European!

Eu fac o distincție foarte clară între Parlamentele naționale și Parlamentul European, deci, nu creăm bază de confuzie. Însă adaptarea legislației României, acquis-ul comunitar, la regulamentele, la procedurile Uniunii Europene sunt obligatorii.

Eu constat, gravitatea este foarte mare, că în legătură cu însăși instituția către care ne îndreptăm, inclusiv noi, europarlamentarii, săptămâna viitoare, nu a fost luată în discuție! Și o să vă dau un exemplu, care este foarte clar că nu s-a luat în discuție acest lucru.

În Parlamentul European, președintele Parlamentului este reprezentant al unui grup minoritar, este reprezentant al socialiștilor, domnul Jose Barosso, el nu este reprezentant al majorității. Este ales de Parlament, deși este reprezentant al unui grup minoritar. al doilea grup ca importanță, foarte important Partidul Socialiștilor Europeni, dar minoritar.

Ce propune Regulamentul Camerei Deputaților astăzi? Ca majoritatea să fie reprezentată la conducerea Camerei și să permită alternanța în condițiile în care se schimbă majoritatea. Deci, este clar că avem o reglementare împotriva a ceea ce există în Parlamentul European.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Care este procedura pe care o propuneți, domnule deputat?

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Toată această susținere derivă din faptul că avem absolută nevoie din partea Comisiei de regulament cel puțin în ceea ce privește aceste câteva proceduri, procedura din Parlamentul European și din câteva parlamente, să se satisfacă această solicitare, această obligativitate imperativă a Regulamentului, de a prezenta o informare care trebuia să fie conținută în raportul Comisiei, cel puțin ca un paragraf de trei rânduri dacă nu vreți să facem un lucru serios și să facem, pur și simplu, o chestiune de procedură.

Dar nu putem să trecem peste acest aspect. Este, cred, normal să se completeze raportul cu acest aspect, pentru că în ceea ce privește celelalte aspecte, inclusiv avizul Comisiei juridice, despre care probabil că o să vorbim, lucrurile sunt foarte clare, că nu s-au respectat. Dar această obligație legată de integrarea noastră în Uniunea Europeană cred că este minimală, dincolo de aceasta nu putem să trecem.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Am reținut, domnule deputat.

Deci eu am reținut trei probleme care au fost ridicate la probleme de procedură în acest moment: art. 58 pct. 15 și am două propuneri diferite de a fi rezolvate. Una ați susținut-o dumneavoastră și două propuneri pe care le-a făcut domnul deputat Stanciu. Una la care aș dori să-i răspund pe loc, cea referitoare la tratarea celor 14 independenți ca și un grup parlamentar, scrisoare care a fost primită, sau material care a fost primit de către Biroul permanent. Biroul permanent a hotărât, studiind Regulamentul, că Grupul celor 14 independenți nu poate fi tratat ca un grup politic. Aceasta a fost decizia Biroului permanent, deci nu poate primi cuvântul la dezbateri generale, urmând, sigur, ca în restul procedurilor parlamentare această prezență a colegilor la microfon să fie permisă, bineînțeles.

Eu am înțeles că domnul deputat Stanciu nu este de acord cu poziția Biroului permanent și propune ca plenul să dea și el un vot în această problemă. Aceasta a fost, dacă am reținut, propunerea dumneavoastră.

Eu vă repet, Biroul permanent a hotărât că nu se aplică. Am înțeles, domnule Stanciu care a fost propunerea și, când va fi momentul respectiv, o voi supune votului.

Cealaltă problemă a fost cea referitoare la motivație. Este adevărat, și eu mă uit la amendamente respinse, art. 1 - amendamentul respins este precizat. Motivarea, precizările sunt super. Nu-mi dau seama ce-a vrut să spună această motivare, probabil că va fi nevoie de o oarecare motivare în momentul respectiv.

Aici au fost două propuneri. O propunere ca să se trimită raportul înapoi, la Comisie, și să se refacă motivațiile sau, să se decidă ca motivațiile pentru care au fost respinse amendamentele să fie aduse completate la fiecare articol în parte.

Voi supune și aceste două variante votului dumneavoastră.

Referitor la art. 58 pct. 15, au fost două propuneri, ca să termin cu a treia propunere pe care am reținut-o și anume să retrimitem raportul la Comisie. Practic, să suspendăm discuțiile pe Regulament și Comisia să vină să ne prezinte conform art. 58 pct.15 "Studierea și informarea operativă a Camerei" și textul curge sau să hotărâm ca la fiecare articol important din Regulament, la fiecare moment important, Comisia să vină să ne prezinte care este situația în parlamentele naționale sau paneuropene.

Au fost cele trei probleme cu cele două soluții la fiecare pe care eu le-am reținut.

Voi încerca să supun atenției dumneavoastră pe rând, pentru că, dacă mergem în acest mod, nu reușesc să... Domnul Titus Corlățean, vreți să nu le depunem pe rând și toate odată, probabil.

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Domnule președinte,

Dați-mi voie să recitesc paragraful 15, în special conceptul de operativ. Este o normă imperativă, nu este o normă supletivă este obligația care nu se supune la vot, obligația pentru comisia competentă de a analiza, deci trebuie să analizeze mai întâi și de a prezenta procedurile respective. Operativ înseamnă mâine, poimâine, nu mâine-poimâine-răspoimâine ceea ce nu intră în conceptul de operativ.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, domnule deputat. Am reținut această chestiune.

Domnule Cristian Rădulescu, aveți cuvântul. Deci cădem de acord că discutăm art. 58 pct. 15, ca să-l terminăm pe acesta.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Asta discutăm, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Remarcați că am păstrat calmul și nu am intervenit atâta vreme cât am avut percepția că dumneavoastră asigurați corectitudinea și obiectivitatea discuțiilor și, până acum, trebuie să recunosc că așa a și fost. Ați supus la vot, în general, lucruri care puteau fi supuse, ați dat cuvântul cui trebuia, n-ați prea limitat intervențiile care s-au abătut mult de procedură dar, în final, una peste alta, eu zic că ați asigurat cât de cât obiectivitatea discuțiilor.

Revenind însă la această chestiune art. 58 pct. 15, aici chiar nu aveți ce supune la vot, fiindcă nu are nici o legătură această prevedere cu procedura legislativă. Articolul respectiv, o spun pentru toți colegii, se referă la atribuțiile și obligațiile Comisiei pentru regulament și aici, după cum știm, este vorba de o documentare pe care Comisia ar putea sau trebuie să o prezinte din când în când plenului, referitor la ceea ce se mai întâmplă pe linia regulamentului prin alte parlamente.

Asimilarea cu procedura legislativă este absolut forțată și, de altfel, noi am avut unele discuții și în plen și în Biroul permanent referitor la felul în care această hotărâre poate fi asimilată cu o propunere legislativă. Mi s-a adus ca argument prevederea de la art. 216-217 și, în cele din urmă, am acceptat-o, numai că aceste două articole fac trimitere, după cum știm foarte bine, la un cu totul alt set de articole care se referă, într-adevăr, la legiferare și este vorba de la 80 la 144. Nu are nici o legătură acest art. 58 pct. 15 cu setul de articole 80 - 144, care se referă la procedura de dezbatere a hotărârilor.

În concluzie, și eu sunt de acord că nu aveți ce supune votului, fiindcă excede regulamentul.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, în general vă mulțumesc pentru aprecierile pe care le-ați făcut. Este o zi grea și pentru dumneavoastră și pentru mine. Nu am situația cea mai comodă încercând să păstrez un echilibru într-o chestiune destul de tensionată.

Nu știu dacă aveți dreptate, dar mă voi gândi serios la unghiul din care dumneavoastră ați privit problema și eu mă gândeam la fel. Nu mă gândeam să supun la vot, mă gândeam să iau, ca președinte al ședinței, o decizie în această direcție tocmai datorită faptului că vedeam lucrurile din același unghi ca și dumneavoastră, însă nu pot să fac acest lucru până nu termină toți colegii să ia cuvântul pe această chestiune, cum este firesc.

Eu am reținut însă,...

(Adresându-se domnului Valeriu Ștefan Zgonea.) Domnule deputat, sunt foarte obosit, vă rog luați loc în bancă. Sunt foarte obosit și faceți presiuni pe mine prin prezența lângă microfon și nu pot să-mi spun punctul de vedere. Vă rog, luați loc în bancă, domnule Zgonea, și, după ce termin de spus, vă dau cuvântul cu toată plăcerea.

Colegul de Partidul Conservator a avut o soluție, care eu credeam că ne apropie de respectarea și a regulamentului, pentru că eu nu-mi aduc aminte ca vreodată Comisia pentru regulament să fi făcut vreo informare și consideram, chiar înainte de discutarea hotărârii privind regulamentul, că era important să avem o informare. Sigur, nu o vedeam ca o chestiune... facem o oprire, întrerupem astăzi discuțiile, se duce Comisia înapoi și face informarea.

Eram înclinat pe o soluție pe care colegul de la Partidul Conservator mi se pare că ne-a propus-o, și anume ca pe parcursul discuțiilor, la fiecare set de articole importante, când spune președintele ș.a.m.d., Comisia să ne facă o informare privind care este situația în alte parlamente. Așa vedeam eu lucrurile și, mă rog, ideea nu era chiar atât de apropiată, dar colegul mi-a prezentat-o. Nu aveam de gând s-o supun votului. Sigur, dacă vor exista puncte de vedere diferite în momentul în care fac această propunere, până la urmă singurul suveran este plenul, așa cum știți foarte bine.

Domnule Zgonea, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eu sunt de acord cu ceea ce a zis distinsul meu coleg, lider al Grupul parlamentar al PD în Camera Deputaților. Vreau să vă spun că sunt de acord pentru că există două trimiteri, o dată la art. 35 între art. 80 și 144 referitoare la dispoziția art. 216 și 217. Dar, în afară de această chestiune, și noi, Grupul parlamentar al PSD, suntem de acord ca acest proiect de hotărâre se poată asimila unui proiect de lege, așa cum a spus distinsul meu coleg și, din această perspectivă, vă aduc la cunoștință că regulamentul prevede, la dezbaterea legislativă că, pentru proiectele de legi, art. 84 pct. 4 "Proiectele de legi se înaintează Camerei Deputaților însoțite de avizul Consiliului Legislativ." Din această perspectivă, pentru că nu am văzut avizul Consiliului legislativ la nici unul din cei 332 de colegi și nu cred că a fost redactat, vă rog frumos să-l retrimiteți la Comisie pentru a lua avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimate coleg,

Haideți să stăm deocamdată la art. 58 pct. 15. Să rezolvăm această chestiune și, după ce rezolvăm art. 58 pct. 15 revenim la propunerea pe care ați ridicat-o.

Domnul Titus Corlățean a luat-o mai înainte, că este mai tânăr. Voiam să-ți dau ție cuvântul, Ovidiu. (Adresându-se domnului Ovidiu Brînzan.)

 
   

Domnul Titus Corlățean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este o chestiune de coerență și de logică juridică citirea unui text normativ de la început până la sfârșit pentru a respecta rațiunea acestui text. Dacă mergem direct la art. 58, la paragraful 1 este vorba de: "Comisiile permanente se aleg pe întreaga durată a legislaturii. Denumirile și domeniile de activitate ale comisiilor permanente sunt următoarele:.." și, la punctul 15, avem "competențele obligatorii" ale acestei comisii, vorbim de Comisia pentru regulament.

Atunci când vorbim, la început, de domeniile de activitate, acest lucru înseamnă deopotrivă sau cumulativ și domeniul de legiferare, la care a făcut referire liderul de grup PD, dar și celelalte domenii. Unde legea nu distinge, nu distingem nici noi. Competența obligatorie este valabilă în toate cazurile, fie că vorbim de competență legislativă propriu-zisă, fie speța în cauză. Deci este o obligație care nu se supune votului. Pur și simplu trebuie respectată.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în situația în care vorbim despre un nou regulament despre care, cu toții sperăm, să fie mai bun decât cel existent la ora actuală. Însă, vă reamintesc celor care, poate, au uitat, că discuțiile din acest moment se desfășoară strict în baza regulamentului existent. Strict în baza lui. Iar acest regulament spune, absolut foarte clar, că este obligația Comisiei pentru regulament să ne prezinte o informare despre practicile din celelalte parlamente, pentru a putea vota în cunoștință de cauză, nu așa cum dumneavoastră, poate, aveți dorința să o faceți.

Și, în acest context, avem doar două variante: fie aplicăm litera legii, fiindcă regulamentul Camerei Deputaților, în România, nu este negociabil, fie negociem acest regulament, dar atunci întrerupem orice discuție, fiindcă dacă încălcăm prevederile actualului regulament, domnilor, nu are rost să mai facem un alt regulament. fiindcă nu suntem în stare să-l respectăm nici pe cel pe care îl avem.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Olteanu. Nu știam ce se întâmplă. În spatele unei dezbateri politice nu trebuie să existe o relație interpersonală proastă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Aveți perfectă dreptate.

Revenind la ar. 58, pct. 15, la necesitatea evidentă a informării Camerei de către Comisia pentru regulament și salutând dorința opoziției de a termina cât mai rapid dezbaterile la regulament și a ne întoarce la legile integrării, aș dori să vă propun să puneți în discuția Camerei și să supuneți votului varianta ca, Comisia pentru regulament să înainteze membrilor Camerei toate analizele pe care le are, în scris, pentru a fi studiate în mod competent. Este mult mai bine să le cunoaștem în scris și să le analizăm decât să le ascultăm de la microfon.

Și, în aceste condiții, propunerea mea este ca în cursul dezbaterii regulamentului, dacă Comisia pentru regulament are ceva, să prezinte. Eu sunt sigur că dezbaterile de câteva luni, din Comisie, s-au făcut pe baza unei documentări. Orice documentare a existat până acum este bună, orice documentare nu a existat, înseamnă că nu a fost necesară. Dacă nu a fost necesară, înseamnă că nu este necesară nici Camerei, dacă a fost necesară și a existat, atunci rugăm să ni se comunice în scris. Dacă nu ni se comunică în scris, înseamnă că nu avem nevoie de ea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Bogdan Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să spun că mi se pare interesantă intervenția domnului deputat Olteanu pentru că, în condițiile acestea, am putea, într-adevăr, să returnăm comisiei, în așteptarea acestui documentar care să fie prezentat fiecăruia. Să ni se dea trei zile să-l studiem. Mi se pare chiar absolut corectă atitudinea dumnealui. După care, stimați colegi, haideți să glumim mai puțin și să ne luăm ceva mai în serios, că o să ne ia lumea foarte rău de neserioși.

Stimați prieteni, povestea este foarte simplă, modificăm un regulament de Cameră. Acest lucru nu se întâmplă în fiecare zi.

Interesul dumneavoastră și obiectivul sunt clare: vreți să schimbați președinții rezultați dintr-o majoritate pe care ați modificat-o forțând Constituția și nu dumneavoastră, că nu aveați puterea, ci președintele ales. Foarte bine! Dar, dacă suntem în pasul acesta, dacă facem un nou Regulament, nu-i firesc, stimați prieteni, să știm, să vedem și să adoptăm formulele civilizate și experimentate din alte țări, care au - slavă Domnului! - o experiență parlamentară, unele de sute de ani? Nu-i mai bine să ne racordăm acestui sistem pe care îl invocăm că-l dorim și la care dorim să fim parte peste câteva 14 luni, în loc să ne grăbim să respectăm un termen de 15 septembrie, pe care, și așa, l-ați pierdut?

Haideți, stimați prieteni, să găsim rațional. Drumul este același. Majoritatea nu se schimbă, sper, în două săptămâni de zile. Așa că, nu-i un risc prea mare să avem acest documentar și trebuie să discutăm în baza lui.

Vă mulțumesc, domnule președinte și apreciez punctul de vedere, încă o dată, al domnului Olteanu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Referitor la această chestiune a apărut a treia variantă pe care eu nu o luasem în calcul, aceea de a se face un documentar și de a aștepta să vină documentarul. Sigur că există puncte de vedere diferite asupra acestei chestiuni.

Domnule Nicolicea, vă rog.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Informarea nu poate fi făcută nici după ce adoptăm regulamentul, nici în timpul regulamentului, articol cu articol, pentru că vă dați seama ce înseamnă să compari un articol de aici cu alt articol? Pentru că nouă ne trebuie o strategie, o direcție. Avem acum discuțiile generale. Este comisia capabilă să ne prezinte strategia generală și direcția în care o luăm, ca să putem să facem acea chestiune alternativă? Deci nu pot să fiu de acord cu domnul Rădulescu, că această prerogativă a Comisiei se poate face oricând. Sunt de acord că se poate face înaintea adoptării regulamentului și nu mă deranja dacă ne-o făceau acum o lună. Am atras atenția, n-am dorit să tragem de timp, au trecut câteva zile, mă așteptam să avem această informare pe masă și este doar vina Comisiei și a puterii - mă scuzați, nu pot să pronunț cuvântul putere - este vina opoziției noastre că nu a prezentat acest material. Deci această chestiune alternativă este valabilă dar, să zicem, începând de mâine sau de poimâine. Și, ca să vedeți, domnule președinte, noi avem un regulament care este valabil de patru ani de zile și unii colegi nu au apucat să-l citească și să-l înțeleagă nici acum. Dar dacă le dăm noi o informare despre un articol cu un minut înainte? Vor citi mai greu? Îl vor citi în mod sigur?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am reținut punctul dumneavoastră de vedere.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

În ceea ce privește ca soluție, vreau să vă spun că domnul ministru Olteanu promite să fie un bun președinte de Cameră, soluția dânsului de a fi informați corect este o soluție bună. Așteptăm cu toții, cu nerăbdare, această informare în scris, pentru că este mai bine decât dacă ni se face verbal și nu rămâne decât să gândesc că soluția cea mai bună pentru obligativitatea Comisiei de a prezenta această informare este cea prezentată de domnul Olteanu și anume ca la orice lege să avem în față o documentație scrisă. Până când nu avem această documentație scrisă cred că este obligația dumneavoastră de a cere Comisiei să rezolve această cerință care este imperativă și care nu poate fi supusă la vot. Dar, asupra modalității de rezolvare se mai poate discuta până când se face ora 21, mult așteptată de colegii din partea dreaptă, ceea ce nu-mi doresc să fac.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, nu mai facem...

Referitor la această chestiune vreau să închid discuția. Mai este domnul Vasile Pușcaș, după care vă voi prezenta punctul meu de vedere.

 
   

Domnul Vasile Pușcaș:

Voi fi foarte scurt. S-a discutat aici de documentare referitoare la parlamente naționale, Parlament European.

Am făcut o solicitare săptămâna trecută: compatibilizare instituțională și rog foarte mult să se facă un studiu. Suntem acum în relație de observator, aveți anumite obligații și vă asigur, într-o citire repede, modul cum este structurat și funcționat acest regulament nu va permite parlamentului să-și îndeplinească atribuțiile nici până în 2007 și nici din 2007. Deci compatibilizare instituțională. Rog foarte mult un studiu foarte clar pe această temă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Stimați colegi, art. 58 pct. 15 este clar. Metodele de rezolvare a sarcinilor pe care Comisia pentru Regulament le are conform art. 58, paragraful 15 au fost diferite. Eu voi merge însă pe mâna colegilor care au spus că nu am a supune la vot nimic referitor la acest punct și voi cere Comisiei ca, la fiecare capitol important și secțiune importantă din regulament, să prezinte care este situația în principalele țări europene și, mai ales, care este situația la Parlamentul European.

Și, în acest mod, vom ști cu toții, în momentul în care vom discuta care este situația în parlamentele naționale importante, care este situația la Parlamentul European, vom vedea și dacă suntem compatibili, așa cum foarte bine domnul coleg Pușcaș a prezentat.

Vă întreb dacă sunteți de acord cu soluția propusă de mine.

Cine este pentru? 3 voturi pentru.

Cine este împotrivă? Marea majoritate. Nu are rost să numărăm.

Voi supune votului dumneavoastră soluția propusă de domnul coleg Nicolicea, care a propus să suspendăm lucrările la regulament până când se face o informare de la acest microfon al Parlamentului, privind obligativitatea pe care regulamentul o stabilește la art. 58 pct. 15.

Cine este de acord cu această propunere?

 
     

Domnul Viorel Hrebenciuc (din bancă):

Aceasta se votează?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Modul în care se pune în practică o decizie imperativă se votează, domnule Hrebenciuc, nu dacă facem ci modul în care se pune în practică pentru că aceasta a fost în discuție.

Am întrebat cine este pentru? 111 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 153 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 111 sau 113 de voturi pentru, 153 de voturi împotrivă, propunerea a fost respinsă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog faceți apel nominal, pentru că nu cred că sunt 153. Din experiența pe care o am la numărat, vă spun eu că sunt cel puțin 125-130 în sală. (Proteste din partea puterii.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Conform regulamentului, apelul nominal îl stabilește președintele dacă consideră înaintea votului final. Nu este cazul.

A treia propunere este propunerea domnului deputat Bogdan Olteanu care a cerut ca Comisia să informeze în scris, cu toate materialele pe care le are la ora actuală, privind regulamentele altor țări și regulamentul Parlamentului European, această informare în scris urmând să fie făcută cât de rapid. Domnul Duvăz a fost...

(Adresându-se domnului Nicolicea.)

Domnule deputat, am o rugăminte la dumneavoastră. Dacă faceți presiuni pe mine, ridicând mâna, ridicându-vă în picioare, venind către microfon, nu mai pot, sunt obosit. Chiar dacă sunt 153 sau 123 în dreapta plus 111, tot sunteți 200 și ceva dumneavoastră și eu unul singur. Am rugămintea prietenească, domnule Nicolicea să mă lăsați, să nu faceți această presiune pe mine. Domnul Bogdan Duvăz s-a raliat propunerii domnului Bogdan Olteanu, cerând ca această informare în scris să fie făcută cât de repede. Cât de repede nu știu să definesc.

Îl rog pe domnul Bogdan Duvăz să spună ce a înțeles prin cât de repede.

Domnule Olteanu, vreți să faceți mai exactă propunerea? Că a fost destul de inexactă în termeni. (Adresându-se domnului Duvăz.)

Lăsați-l pe domnul Olteanu, că este a dânsului propunerea.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule președinte, solicitasem cuvântul pentru a-mi retrage propunerea.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ați retras propunerea. (Vociferări în sală, în rândul opoziției.)

Domnule Duvăz, vă rog.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Nu-i nimic, domnule președinte, că o susțin eu în continuare.

Regret că, în fine, apăruse o propunere serioasă din partea majorității și retragerea ei s-au putea să descalifice majoritatea în dezbatere de astă seară. Eu susțin deci, ca în momentul în care avem la dispoziție acest material, să ni se acorde cel puțin 72 de ore de studiu, după care să reîncepem dezbaterile pentru adoptarea hotărârii de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților. Deci, ca să fiu clar, din momentul în care fiecare deputat intră în posesia acestui material - am cerut 72 de ore, pentru a putea să fie studiat și, în funcție de momentul în care ni se dă, atunci vom decide când reîncep dezbaterile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să fac o precizare și, după aceea, voi da cuvântul și domnului deputat Tudose.

Articolul 58 pct. 15 este imperativ. Eu nu supuneam Camerei dacă se va face sau nu informarea, ci supuneam modul în care se va face această informare. Faptul că, la ora actuală, am o propunere, am s-o supun votului. Dacă nici aceasta nu trece, am să aștept din partea Camerei alte propuneri referitor la modul în care se va face informarea.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Văd că ați obosit. Noi nu am obosit.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu încă, domnule Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Dacă ați obosit, eu vă întreb: reușiți să țineri ritmul acesta timp de 3 - 4 săptămâni, 12 ore pe zi, când dumneavoastră, după prima zi, vă manifestați ca în pădure?

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Tudor, domnule deputat, la subiect, vă rog!

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Bine, nu ca în pădure! Ca pe câmp!

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

La subiect, domnule deputat.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

La subiect, mon cher. Eu zic așa: este bună propunerea făcută de domnul Duvăz și o susținem. De fapt lucrul acesta este puțin cam tardiv, dar dacă domniile lor din comisia care a făcut astfel de propuneri și pentru care am tot respectul, încă o dată, că au muncit enorm, mai mult decât cei care au stat, dorm prin bănci și ridică numai mâna și vociferează. Au muncit real, efectiv - nu-mi place cuvântul. Dar, trebuia să avem o astfel de informare așa cum se face la fiecare propunere înainte, pentru ca oamenii să o poată studia și să poată, în funcție de ceea ce citesc că se întâmplă în alte parlamente, să decidă la amendamentele pe care trebuie să le depună în proiectul de modificare a regulamentului.

Acum, dacă eu aflu ce se întâmplă, cum mai pot să introduc un amendament? Ne dați posibilitatea? Nu.

Ca atare, eu propun ca, pe lângă acele 72 de ore propuse de domnul Duvăz, să am posibilitatea să mai introduc alte amendamente, în funcție de ce citesc în viitoarele informări din parlament, pe care ni le va face Comisia pentru regulament.

Vă mulțumesc și vă rog să puneți la vot această propunere.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Rog colegii din partea dreaptă să ia loc în bănci. E târziu, suntem toți obosiți.

Am să supun propunerea domnului Duvăz.

Domnule Tudose, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

ca să nu se mai întâmple ce s-a întâmplat în Partidul Liberal în vară, am o întrebare pentru domnul ministru Bogdan Olteanu. Retragerea este irevocabilă sau mai așteptăm un pic? (Rumoare.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Am o propunere, propunerea făcută de domnul Bogdan Niculescu Duvăz, care a fost susținută.

Voturi pentru, vă rog? Numărați, vă rog. Îmi cer scuze. Propunerea domnul Bogdan Niculescu Duvăz. Voturi pentru? Mă iertați, stimați colegi, în dreapta mi se cere să spun care este propunerea domnului Bogdan Niculescu Duvăz.

Domnul Bogdan Niculescu Duvăz a propus ca în conformitate cu art.58 alin.15 să se primească în scris de către toți parlamentarii toate materialele pe care le are comisia referitor la studierea și informarea operativă a Camerei, etc. etc., nu am să citesc mai departe, să se dea 72 de ore Parlamentului pentru studierea acestor materiale, după care să reluăm discuția. Acest lucru îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog frumos, domnule deputat. Votați. 117 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 154 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

154 de voturi împotrivă, 117 voturi pentru.

Comisia? Aveți altă propunere? Vă rog, pentru că eu nu mai am propuneri de supus la vot, iar îndeplinirea acestei sarcini este obligatorie. Modalitatea o discutăm.

Comisia, aveți o propunere?

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Din toate discuțiile care au fost, sigur că această comisie ar putea în preambulul fiecărui capitol pe care îl atacăm în dezbateri să vă prezentăm din partea comisiei câteva probleme de principiu pe care noi reușim să le desprindem din documentațiile pe care le avem. Atât putem să facem din partea comisiei.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, comisia propune ca la deschiderea fiecărui capitol și secțiuni, ea să facă o informare scurtă privind situația din parlamentele naționale și cele paneuropene. Asta este propunerea comisiei.

Vă rog, domnule Dumitrescu.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este de domeniul evidenței că nu putem să acceptăm ideea unei astfel de introduceri pentru că, practic, nu există în procedura parlamentară. În procedura parlamentară există o singură instituție, vă rog, domnule președinte, și eu sunt foarte obosit ca și dumneavoastră, ca și colegii noștri, să facem puțină liniște, există o singură instituție care se ia în discuție. Aceasta este raportul.

Ori de câte ori se constată, așa cum s-a întâmplat acum, de către plen, că există o problemă și, într-adevăr, există o problemă de regulament nesoluționată cu privire la această obligație a comisiei de regulament care n-a fost îndeplinită. Deci, această situație există și singura posibilitate prin care ea poate fi rezolvată într-o formulă care să fie agreată de Parlament, în cutuma și în obișnuința activității parlamentare este raportul. Noi nu avem alt instrument la care ne raportăm. Când trimitem înapoi pentru completări, trimitem raportul. Pentru raport suplimentar și așa mai departe. Deci, singurul instrument care este funcțional și care există în raporturile dintre o comisie de specialitate și plen este raportul. Deci în aceste condiții, dacă plenul nu a fost de acord asupra unei formule... De ce mă refer la raport? Pentru că raportul este o instituție care se face în scris și se supune votului, unde? În comisia respectivă și în plen.

În aceste condiții, dacă plenul nu a găsit o soluție înțeleaptă, la un moment dat domnul Bogdan Olteanu, domnul deputat Bogdan Olteanu găsise o formulă pe care nu știu din ce motiv și-a retras-o. Dacă nu găsim o soluție ca să rezolvăm în interiorul procedurilor regulamentare, noi suntem în imposibilitate de a merge mai departe. Deci este vorba de o completare fie a raportului, fie pentru că este vorba despre forma scrisă. Deci în raporturile parlamentare există forma scrisă a documentelor și există forma scrisă a stenogramelor, față de care ne raportăm.

În aceste condiții, dacă nu s-a acceptat ideea unei documentații, care să fie transmisă în scris pentru informare, poate că termenul nu trebuie să fie cel cu privire la un raport care spune că un raport are nevoie de 3 zile pentru a se lua la informare, pentru că pur și simplu putem vorbi despre o completare. Poate să nu fie 72 de ore, pot să fie 48 de ore, dar forma trebuie scrisă, iar regulamentar este vorba despre o componentă a raportului sau o componentă în formă scrisă ca și completare la raport.

Vă mulțumesc. Dumneavoastră aveți o mare dilemă, domnule președinte de ședință.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ce am eu? (Amuzament.)

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitescu:

Domnule Bogdan Olteanu, care sunteți un foarte tânăr membru al Parlamentului, aveți acolo un și mai tânăr membru al Parlamentului care văd că în cele nouă luni de zile a învățat un singur lucru. Să strige. Nu-i suficient.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Nu am înțeles, ce am eu?

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Dumneavoastră, din păcate, nu puteți să tranșați această soluție, decât în formula regulamentară care privește o formulă scrisă. Din nefericire, plenul a refuzat prin incitare..., adică e o dilemă, e o ... E aici lângă mine un domn care nu e foarte tânăr, dat tot nu a învățat decât tot să strige. Domnilor colegi, nu, din punct de vedere...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, bun, am înțeles care e problema mea. Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Problema dumneavoastră e că nu știu cum o să ieșiți din ea.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. Sigur că dumneavoastră ca și alți colegi parlamentari, din stânga sau din dreapta, de multe ori aveți așa un farmec deosebit, mă băgați pe mine sau alți șefi de ședință și cunosc și eu această dorință când stau jos, în diferite probleme regulamentare și după aceea vă uitați cu bucurie cum reușesc eu sau alții să ne descurcăm în această situație. E o chestie pe care am făcut-o și eu și poate nu totdeauna trebuia să mă bucur. Bucuria dumneavoastră va fi de scurtă durată, va trebui să găsesc o soluție să ies, până atunci am să dau cuvântul domnului deputat Știrbeț, pentru că înțeleg că acest lucru dorește. Să ia cuvântul la microfon. Aveți microfonul, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că nu pot decât să apreciez modul cum conduceți această ședință și în mod deosebit modul cum colegii dumneavoastră, nu din partea stângă, nici din dreapta, cei din față, participă la aceste discuții și doresc modificarea regulamentului.

Toate discuțiile de aici duc la o singură concluzie, că este necesară modificarea regulamentului, pentru armonizarea cu regulamentele parlamentelor europei, pentru buna funcționare a Camerei, pentru reglementarea raporturilor dintre cei care conduc ședința și cei care propun ordinea de zi, pentru stabilirea atribuțiilor Comitetului ordinii de zi etc.

Un singur lucru nu înțeleg. De ce domniile lor, de când se află în dezbatere acest regulament nu s-au documentat, deși s-au făcut până acum mii de amendamente sau în jur de 1000 de amendamente la acest regulament, documentarea suferă. Constat că nu prea știu să citească sau nu știu să caute acolo unde trebuie și cer Comisiei de regulament să prezinte o informare.

Eu aș vrea să mă refer acum strict la regulament, art....

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă, domnule deputat.

Vă rog frumos să lăsați pe deputat să-și prezinte punctul de vedere.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Art.58 prevede atribuțiile generale ale tuturor comisiilor. Pct.1-15 sau 1-16 cât sunt punctele respective, prevăd atribuțiile generale ale tuturor comisiilor. Comisia de regulament are, într-adevăr, atribuția, pe parcursul funcționării ei, de la înființare, deci de la data constituirii Camerei și până la finalul mandatului, să prezinte informări și diverse reguli referitoare la modul de funcționare a parlamentelor din alte țări. Dar, asta nu este o obligație care trebuie îndeplinită în procedura de vot a regulamentului și v-aș aduce un argument simplu. În măsura în care comisia, ca și până acum, nu prezintă nici o informare, deci nici în legislatura trecută, nici în legislatura asta, comisia nu și-a îndeplinit acest rol, noi nu mai modificăm regulamentul? Stăm să vină domnul Dumitrescu aici să-și scoată în evidență cunoștințele în domeniul dreptului parlamentar?

Vă mulțumesc și eu cred că nu este obligație regulamentară. Procedura de dezbatere a regulamentului este o procedură asemănătoare proiectelor de legi și trebuie să trecem la dezbateri generale, să lăsăm procedura cu îndeplinirea condițiilor care sunt stabilite la pct.15 din art.58.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, în primul rând, vreau să vă spun că eu nu am observat aceleași lucruri ca și dumneavoastră. Ați început spunând că ați observat că cei din față ca și cei din dreapta vor modificarea regulamentul. Eu am senzația că nu toată lumea nu vrea modificarea regulamentului. Cel puțin asta înțeleg eu. Asta este ceea ce înțeleg eu și ceea ce văd eu. Sunt convins că toți colegii noștri sunt, pentru că nu putem să fim farisei, sunt informați, dar cer procedural ca anumite lucruri să fie desfășurate.

Nu am înțeles propunerea dumneavoastră, dacă aveți vreo propunere ca să o supun la vot, o supun imediat la vot. Până atunci îi dau cuvântul... Domnule Tudor, am înțeles, vă dau cuvântul imediat.

Dreptul la replică domnul Dumitrescu, i s-a pronunțat numele, bineînțeles.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că aș putea să dau un drept la replică care să fie apreciat de unii, neapreciat de alții, dar eu vrea să dau un drept la replică extrem de serios. La o acuză de, dacă vreți, am fost acuzat și de o anumită intenție sau de lipsa de a face ceva. Dreptul meu la replică este destul de consistent. El constă în acest material. Acest material am încercat să vi-l prezint domniilor voastre. El se intitulează "situația din unele parlamente din statele Uniunii Europene cu privire la anumite reguli de procedură", e de pe site, dar nu m-ați lăsat să vorbesc despre site. Această mică contribuție a mea la problemele procedurale din parlamentele unor țări din Uniunea Europeană constituie o preocupare. Este și o documentare destul de serioasă. Aici există adresele de pe site, sper să nu vă deranjeze, și aici există o documentare cu privire la situația din parlamente, din câteva din parlamentele, din cele 25 de parlamente, m-am referit în special la parlamentele din țările aparținând Uniunii Europene, nu din cele care aparțin valului de extindere, adică cele 10 state din rândul cărora face parte și România.

Deci, stimați colegi, dumneavoastră și mai ales domnul coleg Știrbeț, pe care îl respect, vă rog frumos să nu ne acuzați, există această posibilitate de a face această informare, eu am să depun la onorata Comisie de regulament și sper ca în înțelepciunea sa, domnul președinte de ședință să găsească o modalitate să compatibilizăm, să punem în concordanță solicitarea regulamentului cu privire la această informare.

Deci, stimate domnule Știrbeț, nu este un drept la replică din acela cu care v-am obișnuit până acum, ci este un drept la replică extrem de serios pentru o problemă extrem de serioasă, pentru că atâta timp cât nu vom ține seamă de compatibilizarea instituțiilor Uniunii Europene cu cele din România, o să ne tragă cineva de mânecă și o să ne spună că nu facem lucrurile bine. Deci, din această perspectivă, un prim pas pentru eforturile comisiei este făcut, eu depun acest material.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat, sunt convins că se va aprecia acest lucru.

Domnule deputat, îmi pare rău că nu știu cum vă numiți. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Andrei Gerea este numele meu. (Vociferări în sala de ședință.)

Domnule președinte,

Stimați colegi,

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte, am cerut și eu un vot...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu, nu, vă rog frumos.

Domnule deputat, o secundă.

Domnule Tudor, am uitat, i-am dat cuvântul domnului deputat, aveți un pic de răbdare. Domnul deputat nu vorbește foarte des.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Probabil că lipsa de experiență pe care o am în domeniul politic și parlamentar, mă face să nu găsesc obligativitatea în acest regulament de a discuta despre cutumele, evidențele și interpretările regulamentului în momentul procedurii de vot.

Este evident că dacă probabil comisia ar fi avut ceva de spus, ar fi avut ceva să ne comunice, ar fi făcut-o până acum. Propunerea mea este și că tot încercăm să găsim o soluție în acest caz, să trecem la procedura de vot, dacă într-adevăr comisia are un material de genul celui prezentat de colegul nostru, să ni-l prezinte, să ni-l citească, dacă nu, e clar că nu au găsit de cuviință să ne informeze, având în vedere că această atribuție este clar facultativă, deci mergem mai departe, numai că pierdem vremea, văd că se uită o țară întreagă la noi cum ne batem joc de această instituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, sunt de acord cu foarte multe din cele pe care le-ați spus, afară de faptul că informarea este facultativă. Că nu face parte neapărat din procedura legislativă, sunt de acord, am spus de la început acest lucru, dar mie mi se pare absolut obligatoriu ca această informare să aibă loc măcar cu câteva ore înaintea dezbaterii propriu-zise. Eu v-am făcut și o propunere care mie mi s-a părut de bun simț, ca discuția să aibă loc la articol cu articol. Care a fost propunerea, că nu am reținut-o. Iertați-mă, îmi cer scuze.

 
   

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Propunerea a fost să trecem la dezbaterea regulamentului pe articole, iar în momentul în care comisia consideră că are ceva să ne spună, să ne informeze pe loc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Bun. La trecerea la dezbaterea pe articole îmi e imposibil, că mai avem până atunci dezbaterea generală și mai încă două probleme ridicate.

Dar am să supun la vot propunerea dumneavoastră.

 
     

Domnul Marcu Tudor:

Am o problemă de procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Marcu, stați să termin ideea măcar. Vă rog.

Deci am să supun la vot propunerea dumneavoastră, în momentul în care colegii vor termina cu intervențiile.

Domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte și vă rog să iertați impetuozitatea cu care vin la tribună, deoarece eu respect totuși dorința dumneavoastră, spre deosebire de cei din partea dreaptă care permanent nu respectă cutuma asta să stăm fiecare în bancă și să ridicăm mâna.

Dar, eu vă propun, domnule președinte, modalitatea de a ieși mai ușor din această "dilemă", după părerea mea ușor de ieșit chiar și în momentul acesta, deoarece noaptea este un sfetnic bun și programul terminându-se, vă propun ca mâine să dați soluția, după ce veți asculta și celelalte păreri, dacă vor mai fi între timp.

Ș ca atare, domnule președinte, vă propun să încheiați această ședință al cărei timp votat de către noi s-a terminat și să ne lăsați să ne vedem de treburi, pentru ca mâine să venim cu mintea mai lesne, mai ușoară și dumneavoastră, de asemenea, să puteți găsi modalitatea de a ieși din dilema aceasta.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat, mai am 5 minute de ședință, conform ceasului.

Domnule deputat?

 
   

Domnul Marton Arpad Francisc:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred, totuși, că aici au fost niște propuneri, unele mai bune, acceptabile pentru unii, altele iarăși foarte bune, acceptabile pentru alții. Eu cred că cei care au intervenit, poate au făcut niște propuneri la care să găsim o soluție de compromis.

Ca atare, eu propun, pe marginea celor discutate aici, așa cum președintele comisiei a propus, la fiecare capitol să se facă o prezentare de maxim 10 minute a ceea ce cunosc dânșii din regulamentele statelor europene și în câteva probleme mari, știm care vor fi, la solicitarea unui deputat sau altuia, iarăși să prezinte pe acea problemă esențială o comparație. Și, evident, materialele pe care le au la dispoziție, până mâine să ni le distribuie. Deci, asta este propunerea mea, mi se pare concretă, acceptabilă și votabilă în timpul pe care îl avem. Și mâine putem începe dezbaterea cu dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Deci, vă rog luați loc. Deci, eu am înțeles astfel. Propuneți ca la fiecare capitol sau secțiune, nu știu cum se numesc în regulament, comisia să ne prezinte în 10 minute armonizarea problemelor legate și dacă sunt alte probleme, la cererea unui coleg deputat, să facă același lucru.

Asta este propunerea pe care ați făcut-o, da? La cele 9 capitole care sunt, nu, la începutul capitolului și acolo unde deputații consideră, la cererea deputaților să facă acest lucru. Am reținut corect.

Vreau să supun la vot această ". mă iertați, domnule coleg, puteți să dați din mână cât doriți, e dreptul meu ca președinte să întrerup discuțiile, supun la vot, dacă nici soluția aceasta nu trece, am să vă dau iarăși cuvântul dumneavoastră. Vreau să închei această chestiune.

Propunerea domnului Marton Arpad. Sunteți de acord cu ea? (Vociferări în sala de ședință, întrebări.) Păi, am mai spus-o o dată. solicitarea Grupului parlamentar al PD, care îmi cere să spun ce a spus domnul Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad a propus ca la fiecare capitol pe care îl avem în discuție, comisia să ne prezinte în 10 minute care este situația în parlamentele europene, care este situația privind armonizarea și de asemenea de câte ori un coleg deputat dorește să afle informații, să pună întrebarea, iar comisia să-i răspundă.

Asta este propunerea domnului Marton Arpad.

Domnule Marton, am înțeles-o corect? O retrageți?

 
     

Domnul Marton Arpad Francisc:

Nu.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Așa este cum am spus-o eu, da? Nu că dacă așa... domnule Podgorean, vă rog să luați loc în sală. Nu că dacă și acum vă retrageți și propunerea aceasta, asta este propunerea?

Stimați colegi, este ora 9, suspend lucrările pentru mâine dimineață.

Ședința s-a încheiat la orele 21,03.

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 20 octobre 2019, 1:15
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro