Costache Mircea
Costache Mircea
Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.130/03-10-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 26-09-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 26 septembrie 2005

10. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
  10.5 Costache Mircea
 
consultă:

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea Ministerului Culturii și Cultelor, avem două răspunsuri la interpelări: la interpelarea domnului deputat Mircea Costache, grupul parlamentar al PRM. Răspunde domnul secretar de stat Virgil Nițulescu. Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Virgil Nițulescu (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Vă mulțumesc, doamna președinte.

Domnule deputat Mircea Costache, la interpelarea dumneavoastră avem patru răspunsuri, pentru că sunt patru probleme diferite și am să vă rog să-mi permiteți să răspund pentru fiecare în parte.

Prima dintre ele se referă la alocarea de fonduri pentru editurile și publicațiile din Basarabia, Bucovina și din alte zone cu comunități românești tradiționale.

În conformitate cu legislația românească în vigoare, mai precis Hotărârea Guvernului nr.78/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor, noi nu avem în bugetul nostru fonduri de finanțare a editurilor și publicațiilor din Basarabia, Bucovina și din alte zone cu comunități românești tradiționale.

Pe cale de consecință, producția editorială realizată dincolo de teritoriul României nu poate să beneficieze de cele două mari programe, pe care ministerul le derulează în domeniul culturii scrise: programul național pentru subvenționarea culturii scrise și programul național pentru achiziția de cărți și abonamente la reviste culturale pentru bibliotecile publice.

Pot beneficia, însă, și au și beneficiat de cele două programe, editurile străine, care au reprezentanță în România, inclusiv cele din Republica Moldova și Ucraina.

În ceea ce privește problema grijii pentru destinul tragic al unor creatori lipsiți de mijloace minime de subzistență, vă reamintim faptul că, în conformitate cu prevederile Legii nr.118/2002 privind instituirea indemnizației de merit, un număr de 685 de personalități care s-au remarcat prin realizări deosebite sau prin desfășurarea unor activități de notorietate în domeniul culturii, beneficiază de indemnizația de merit, care în momentul de față este de 9.200.000 lei vechi lunar, ministerul având calitate de ordonator de credite.

Printre beneficiarii indemnizației de merit se află 101 artiști plastici, 98 arhitecți, 88 cineaști, 151 compozitori, muzicologi și coregrafi, 107 scriitori și 140 personalități din domeniul teatrului. Cifrele menționate se referă la situația din iulie 2005, Comisia națională pentru acordarea indemnizației de merit urmând să decidă pe baza cererii lor și a criteriilor specifice de selecție, asupra personalităților care vor beneficia de restul, de 15 indemnizații de merit, domeniului culturii fiindu-i rezervat un număr total de 700 de indemnizații, din totalul de 1.500 de indemnizații prevăzute pentru cultură, știință și sport.

În ceea ce privește problema măsurilor pentru stimularea culturii scrise naționale, prin sprijinirea editurilor și publicațiilor cu profil cultural, vă reamintim care sunt programele principale pe care le derulează ministerul nostru, în vederea dezvoltării domeniului culturii scrise. Două dintre ele deja au fost menționate: programul național pentru subvenționarea culturii scrise; în anul 2005, au fost alocate de la buget 28 miliarde lei vechi; programul național pentru achiziția de cărți și abonamente la revistele culturale pentru bibliotecile publice; în anul 2005, au fost alocate de la buget 10 miliarde lei vechi; programul de sprijin financiar al unor manifestări culturale, organizate de reviste românești de prestigiu, și dau câteva exemple: Convorbiri Literare din Iași, Ramuri din Craiova, Târnava din Târgu Mureș, Antares din Galați, Hyperion "Caiete botoșenene" din Botoșani, Luceafărul din București; programul național pentru promovarea culturii scrise românești în străinătate, realizat prin intermediul organizării de standuri naționale, în cadrul principalelor târguri, saloane și festivaluri de carte, presă și multimedia din străinătate. În acest an, este vorba despre târgurile de la Frankfurt, Paris, Londra, Geneva, Ierusalim, Moscova, Budapesta.

De asemenea, ministerul a susținut și susține financiar acordarea unor premii pentru poezie, proză, dramaturgie, eseu filozofic, în cadrul unor festivaluri și concursuri, cum sunt cele de la Neptun, Curtea de Argeș, Târgu Mureș ș.a.m.d.

Începând cu acest an, personalitățile în domeniul culturii scrise vor beneficia de granturi de studiu și călătorie în străinătate, prin intermediul unui program care se numește fondul de mobilitate al Ministerului Culturii și Cultelor.

În fine, ultima dintre problemele ridicate de dumneavoastră se referă la editarea marilor capodopere ale culturii naționale și a marilor sinteze. Prin programul național pentru subvenționarea culturii scrise, derulat anual de minister, în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării, ministerul nostru a sprijinit și va sprijini în continuare editarea marilor valori ale culturii naționale, unul din criteriile prioritare de acordare de sprijin financiar, în vederea editării de cărți cu titlul de comandă de stat fiind cel legat de valoarea și importanța națională și/sau internațională a proiectelor editoriale pentru care editura a solicitat subvenții.

În anii anterior și în continuare, de altfel, ministerul a sprijinit financiar și va sprijini editarea unor lucrări fundamentale ale istoriei, culturii și civilizației românești, precum și editarea unor reviste culturale de prestigiu, cum sunt: România literară, Contemporanul, Convorbiri literare, Ramuri, Vatra, Târnava, Luceafărul etc.

Vă mulțumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, doriți să interveniți? Poftiți, aveți cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, Doamna președinte.

În mare măsură, răspunsul domnului secretar de stat mă satisface. O să încercăm și noi, la proiectul de buget pentru 2006, să facem amendamente pentru a-i sprijini pe cei din Ministerul Culturii și Cultelor, pentru a atrage fonduri mai importante pentru acest domeniu.

Am totuși câteva neclarități: de exemplu, domnia sa mi-a precizat că referitor la finanțarea culturii din Basarabia, Bucovina și din alte zone cu comunități tradiționale românești nu avem finanțare. E normal, pentru că e vorba de un buget de stat, al statului român și pe-acolo avem de-a face cu alte state și, din punctul acesta de vedere, să zicem că precizarea are un suport legal.

Dar dânsul mai precizează că publicațiile, editurile și cultura scrisă a românilor din acele zone pot beneficia, însă, de finanțare la un alt capitol, în legătură cu sprijinirea relațiilor dintre state ș.a.m.d.

Acum, una este - nu avem finanțare - pe de o parte; și alta este - pot beneficia. Era interesant de știut dacă beneficiază sau nu. Că pot, noi știm ce înseamnă. Am văzut cum se lucrează la textul de lege pentru a eluda, pentru a-l face mai puțin precis, ca sens.

De asemenea, eu am adresat o sumă de întrebări pentru a nu mă remarca prin 70 de interpelări la adresa Ministerului Culturii și Cultelor, ci printr-una densă, la care să capăt niște clarificări, pe care și domnia sa, cred că le-a găsit legitime și de bun-simț.

Din punct de vedere al sprijinirii personalităților aflate uneori în condiții dramatice, la final de existență și de carieră, 107 scriitori pe lista celor cu gradații de merit mi se pare puțin; și nu mi-a făcut deloc o precizare domnul secretar de stat, dacă există undeva, la un departament al Ministerului Culturii și Cultelor, preocuparea pentru buna administrare a fondurilor scriitorilor, din surse proprii, pentru că, cei care ni se plâng, și avem semnături în acest sens, reclamă faptul că se scot bani frumoși din cazinouri, închirierea unor spații importante, din drepturi de autor, din alte surse și nu ajung la cei în nevoie. Nici măcar ajutoarele de înmormântare nu ajung la vreme, la scriitorii care își dau obștescul sfârșit. Nu mi-ați vorbit deloc despre o preocupare în acest sens. Eu știu că nu sunteți Curte de Conturi, dar Uniunea, ca un drept de liberă asociere, nu prea are mijloace de control asupra fondurilor și cineva din sfera culturii sau din alte organisme ar trebui să aibă această preocupare.

De asemenea, mi s-a părut puțin evazivă precizarea făcută în legătură cu preocuparea Ministerului Culturii și Cultelor pentru editarea marilor capodopere ale culturii naționale. Eu am făcut o referire expresă și am dat exemplu integrala Eminescu. Cred că suntem singura țară din lume care n-a publicat integral opera poetului național. E ca și cum englezii nu l-ar avea publicat integral pe Shakespeare. Și ca să nu dăm mai multe exemple din alte culturi, cred că cineva din Ministerul Culturii și Cultelor, într-o bună relație cu cineva, "cineva", că de-aș ști cine, aș da ochii lui cu mine, din Banca Națională a României, care sponsorizează cu sume importante manifestări sportive, unele importante, altele mai puțin valoroase sau de altă natură, dar nu se găsesc resurse pentru o operă de anvergură, pentru cele 24 de volume, proiectul Perpessicius, integrala Eminescu). Dar sunt și altele.

Vă felicit pentru ceea ce faceți și vă rog, ca buni români, să ne înțelegeți că nu venim doar formal, ci într-o largă consultare cu oamenii din sfera culturii, preocupați realmente și de destinul creatorilor, dar și de destinul operei acestora, și de cultura națională, în general.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul Virgil Nițulescu:

Stimate domnule deputat,

Doresc să vă mulțumesc pentru felicitări și pentru precizări.

În al doilea rând, aș avea de făcut următoarele completări: există fără îndoială, în afară de fondurile menționate, de programele care sunt girate de Ministerul Culturii și Cultelor, există și alte programe care sunt administrate de Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Departamentului pentru românii de pretutindeni, care a fost integrat, așa cum bine știți, în Ministerul de Externe și care departament se îngrijește în mod special de problemele culturale ale comunităților românești aflate pe teritoriul statelor vecine, cu prioritate.

În ceea ce privește solicitarea dumneavoastră privind concret lucrările care au fost sprijinite financiar de minister, am înțeles acum ceva mai bine și am să vă rog să-mi permiteți ca răspunsului pe care îl veți primi scris, să atașăm câteva exemple, poate chiar lista integrală a lucrărilor sprijinite financiar de către minister.

În fine, aș vrea să fac o precizare în legătură cu fondurile care sunt gestionate de organismele scriitorilor: pe de o parte, este vorba de Uniunea Scriitorilor din România, care administrează fonduri provenite - de exemplu - din chiriile obținute din sediile Uniunii; și pe de altă parte, este vorba despre Societatea de gestiune colectivă a dreptului de autor, COPIRO, care administrează - cu totul separat de Uniunea Scriitorilor - fondurile provenite din exercitarea drepturilor de proprietate intelectuală ale scriitorilor pentru scriitori, în beneficiul acestora. Deci, este o societate alcătuită în baza prevederilor Legii privind dreptul de autor și drepturile conexe.

Ministerul Culturii și Cultelor nu are nici un drept de a interveni în administrarea nici uneia dintre aceste două societăți, dintre aceste două organisme, scriitorii fiind cei abilitați să-și administreze singuri fondurile.

Evident, pe de altă parte, trebuie să precizez că Uniunea Scriitorilor din România, cel puțin, beneficiază de sprijinul consecvent al ministerului, prin consultările pe care le avem periodic cu conducerea Uniunii. Vă informez, de exemplu, că domnul ministru Adrian Iorgulescu s-a întâlnit exact săptămâna trecută cu conducătorii tuturor uniunilor de creatori din România. Ea a fost doar o primă întâlnire. Vor urma întâlniri, probabil, cel puțin trimestriale, cu conducătorii uniunilor de creatori. Și, pe această cale, încercăm să-i ajutăm în rezolvarea problemelor lor curente.

Vă mulțumesc.

 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

  ................................................
 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Costache Mircea, Grupul parlamentar al PRM.

Domnul Alexandru Mircea:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați explicații cu privire la unele stări de lucruri negative din activitatea instituțiilor pe care le tutelează Ministerul Administrației și Internelor, că sunt mai multe puncte, precizăm următoarele.

Referitor la fraudele electorale, am mai răspuns.

 

Domnul Costache Mircea (din sală):

Eu nu v-am auzit!

Domnul Alexandru Mircea:

Bun, atunci am să vă răspund în detaliu, dar numai că fac precizarea că, referitor la situația...

Doamna Daniela Popa:

"În detaliu", înseamnă 3 minute pe total răspuns la interpelare, domnule secretar de stat. Vă rog, mulțumesc.

Domnul Alexandru Mircea:

Deci, referitor la fraudele electorale, la poliție s-au înregistrat 252 de lucrări penale. Un număr de 241 au fost înaintate parchetelor spre competentă soluționare, după cum urmează: 148 dosare penale cu propunere de neîncepere a urmăririi penale; 44 dosare cu propunere de sesizare a instanțelor de judecată, 23 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ, 13 dosare penale cu propunere de scoatere de sub urmărire penală, 6 dosare penale au fost înaintate parchetelor cu propuneri de declinare a competenței în favoarea procurorului și 1 dosar penal a fost soluționat prin încetarea urmării penale, iar 1 a fost clasat. 5 petiții au fost clasate, conform Ordonanța Guvernului nr. 27 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, cu modificările și completările ulterioare.

În ceea ce privește măsurile de publicare și de popularizare a legilor proprietății pe care primăriile și consiliile județene nu le întreprind, vă comunicăm faptul că actele normative la care faceți referire se publică, conform prevederilor legale în vigoare, în Monitorul Oficial al României, Partea I, toți cetățenii interesați având astfel acces la cunoașterea oricărei prevederi legale.

Totodată, precizăm și faptul că monitorizarea aplicării legilor proprietății se face de către autoritățile administrației publice centrale de specialitate, în speță, Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Dezvoltării Rurale și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Precizăm că în conformitate cu dispozițiile art. 120 și 123 din Constituție și ale art. 2 alin. 1 din Legea nr. 215, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 12 din Legea nr. 340 privind instituția prefectului, între Ministerul Administrației și Internelor, pe de o parte, și primării nu există raporturi de subordonare, astfel încât instituția noastră nu poate obliga primăriile și consiliile locale să publice sau să popularizeze legile la care faceți referire în interpelare.

În ceea ce privește curmarea abuzurilor din primăriile rurale, considerăm că pentru a se putea declanșa procedura legală în aceste cazuri este necesar să fie nominalizate cazuri concrete, în vederea identificării autorităților care au competența legală de a verifica abuzurile la care faceți referire. Vă mulțumesc.

Răspunsul este mai amplu un pic, eu am făcut un rezumat.

Doamna Daniela Popa:

Îl dați și în scris, sigur că da.

Domnul Alexandru Mircea:

Categoric, că sunt obligat la treaba asta.

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult, domnule secretar de stat.

 

Domnul Costache Mircea (din sală):

Îl primim în scris?

Doamna Daniela Popa:

Sigur că da, domnule deputat, poftiți, aveți cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Sărut mâna, mulțumesc, doamnă președintă.

Exprim și eu un punct de vedere, care, poate, nu va fi echivalentul unui "pumn în vedere", care să lase lumea în ceață, așa cum încearcă să o facă domnul secretar de stat.

La capitolul fraudă electorală, eu dau două cifre: în județul Buzău au fost 32.500 de persoane pe liste speciale, T1 și T2, unele localități rurale, cu 600 de persoane pe liste speciale, adică din afara comunei; tot acolo, au fost 20.000 de voturi nule la Camera Deputaților, 19.000 la Senat, 10.500 la președinte.

Nu mai e de discutat, dacă au fost 2 scoase de sub urmărire penală, 3 cu descântec, 4 cu... așa..., niște cifre care ar spune că mai funcționează legea în România și că n-a existat o fraudă electorală. Ea a fost de proporții. pun la dispoziția celor interesați un dosar pe care îl am și care arată că județul Buzău a fost ocupat de un desant, în ziua de 28 noiembrie, pe localități, cu oameni care au votat pe liste speciale, veniți cu autoturisme, cu autobuze, cu microbuze, coloane întregi! Și eu am pus la dispoziția organului de poliție din județul Buzău, din municipiul Buzău și listă cu sute de astfel de nume de persoane, cu numărul de identificare, carte de identitate, domiciliu ș.a.m.d. și se putea vedea în câte localități au votat în ziua aceea, dacă se dorea.

Pentru că au strigat și cei care sunt acum la Putere că e fraudă, și acuma tac... Și dacă am ajuns să furăm nu numai fabrici, și uzine, și păduri, și I.A.S.-uri, și C.A.P.-uri și ce a mai fost, furăm și votul de conștiință al cetățeanului, înseamnă că suntem o țară care nu își va reveni curând la temelii de normalitate și de stabilitate.

La capitolul popularizarea legilor, m-am referit la legile proprietății. Actuala guvernare a făcut referiri și s-a bătut pentru legile proprietății: nr.247/2005, în care oamenii care nu au putut să-și dobândească proprietățile până acum să o facă, în sfârșit, de data asta. Dar la primării și mai peste tot în administrație se tăcea în legătură cu termenul de decădere, de 22 septembrie. După ce am adresat această interpelare luni, joi, în ședință de Guvern, s-a dat ordonanța că se mărește termenul, se lungește până la 30 noiembrie. Dar să nu se tacă precum peștele și până la 30 noiembrie! Să li se spună oamenilor: "Mai aveți o șansă, veniți și depuneți, faceți o cerere! Uite, vă dăm noi o coală de hârtie, la primărie!"

Dar și primăriile trebuie să aibă și ele un stăpân, cu toată democrația și cu tot respectul, domnule secretar de stat! Trebuie să mai știe și ei că unele lucruri nu trebuie lăsate așa, ca să vină cineva...

Că am băgat în lege, deștepți cum suntem, proba cu martori: unul, care nu a putut să-și revendice drepturile cu acte în regulă pentru că nu l-a informat, că nu l-a dus capul, că nu știe, că e vai de capul lui, proprietatea lui va putea fi însușită de cineva care face proba cu doi martori bețivi! Cu două țuici, a avut și pe dealu' ăla, a avut și pe dealu' ălălalt... La asta mă refeream.

La curmarea abuzurilor din primăriile rurale, pentru că sunt foarte multe, și eu vi le-am adus la cunoștință, dar nu pe toate, o să fac o caravană în județ și, după aia, ies și în toată țara: "Caravana petițiilor și nemulțumirilor cetățenilor care se plâng de abuzurile din primării". Ca să lămurim lucrurile!

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dați replică acum? Nu. Da? Poftiți.

Domnul Alexandru Mircea:

Sigur, este foarte mult de discutat, dar nu mai permite timpul.

În legătură cu fraudele electorale, inclusiv din județul Buzău, domnul deputat a mai fost informat, foarte concret, într-o interpelare anterioară, inclusiv cu situația dosarelor din județul Buzău. Dacă dânsul mai are și alte dosare, sesizează autoritățile competente.

În legătură cu popularizarea legilor, este evident că, cel puțin postul de televiziune națională a făcut, zic eu, până în momentul de față, activitate de popularizare a legii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 2:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro