Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 15, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 15-10-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 15, 1996

8. Dezbateri: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.19/1996 privind asigurarea rambursării împrumutului de stat și a dobânzilor aferente destinat continuării participării României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog, Ucraina  

Domnul Marțian Dan:

................................................

Vă rog, acum, să fiți de acord să trecem la examinarea problemei privind Ordonanța nr.19/1996 privind asigurarea rambursării împrumutului de stat și a dobânzilor aferente, destinat continuării participării României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier, de la Krivoi-Rog - Ucraina.

S-a cerut o informare din partea Guvernului, a instituțiilor care sunt implicate în derularea și realizarea acestei participări a României, pentru că unii dintre colegi au exprimat anumite îndoileli în legătură cu oportunitatea acestei continuări.

Este prezent la lucrările noastre domnul director general adjunct de la Ministerul Industriilor, domnul Horia Bejan, director general adjunct din direcția care se ocupă de problemele de comerț exterior.

Aveți cuvântul, domnule director general adjunct, și vom vedea dacă sunt eventuale întrebări după informarea, prezentarea și evaluarea pe care o faceți. O să aibă posibilitatea colegii ca să intervină.

Aveți cuvântul.

Domnul Horia Bejan:

Dacă-mi permiteți, am să fac o scurtă prezentare a situației privind participarea României la acest obiectiv.

În baza Legii nr.95/1993, în mai 1994, s-a semnat cu partea ucraineană Protocolul interguvernamental privind continuarea colaborării la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide de la Krivoi-Rog, obiectiv ce avea ca termen de punere în funcțiune perioada 1995-1996.

Pentru rambursarea efortului participării părții române la construirea acestui obiectiv, în sumă de 774,6 milioane ruble transferabile, circa 867 milioane dolari, s-a prevăzut, prin documentele semnate, ca partea ucraineană, într-o perioadă de 10 ani de la îndeplinirea de către antreprenorii români a obligațiilor prevăzute în contractul de antrepriză, să livreze o cantitate totală de circa 3l de milioane de tone de pelete, cantitatea exactă de pelete urmând să fie precizată în decurs de 6 luni de la darea în exploatare a combinatului, proporțional cu valoarea efectivă realizată de partea română.

Totodată, având în vedere că partea română, în cadrul cotei sale, a livrat utilaje metalurgice unor combinate miniere din Ucraina, circa 25 milioane de ruble transferabile, și a executat și unele obiective social-culturale ce nu aparțineau combinatului efectiv, circa 98,5 milioane ruble transferabile, s-a prevăzut în Protocolul respectiv ca, în contul rambursării, să se asigure, în perioada ‘94-’96, livrarea unor cantități de pelete în avans.

Conform datelor prezentate de antreprenorii români, partea română și-a îndeplinit la 30 iunie 1996 obligațiile fizice din șantier, în proporție de circa 81 la sută, rămânând de executat un volum total de circa 128 milioane ruble transferabile, din care 36 milioane ruble transferabile reprezentând livrări de utilaje și 92 milioane ruble transferabile reprezentând lucrări de construcții-montaj.

Nerealizarea până în prezent a obligațiilor părții române conform prevederilor Protocolului din mai 1994 s-a datorat în primul rând părții ucrainiene care, datorită lipsei fondurilor necesare execuției volumului de lucrări aferente cotei sale de participare, de circa 53 la sută, a înregistrat întârzieri mari în deschiderea și execuția unor fronturi de lucru pentru partea română.

Totodată, tot datorită acestei cauze, lipsa de fonduri din partea părții ucrainiere, livrările de pelete în perioda ‘94-’95 au însumat numai 159,3 mii tone de pelete, partea ucraineană în anul 1996 nelivrând nici un fel de pelete.

Cu ocazia întâlnirii din luna august, din Ucraina, a experților din cele două țări, partea ucraineană a comunicat că, în baza Decretului prezidențial al Ucrainei nr.425 și prin Hotărârea Cabinetului de Miniștri al Ucrainei nr.955, s-a aprobat un Regulament de creare a unui fond de stat pentru finanțarea construcției CIM Krivoi-Rog, situație ce va conduce, după opinia părții ucrainiene, la asigurarea parțială a fondurilor necesare finalizării de către partea ucraineană a construcției obiectivelor combinatului, din sarcina sa. Acest fond urma să lucreze efectiv începând cu luna octombrie.

Pentru evaluarea cât mai corectă a termenelor de punere în funcțiune stabilite de partea ucraineană, experții din cele două țări au efectuat, în cursul lunii septembrie, un grafic de realizare a lucrărilor rest de executat și un program de măsuri ce trebuie luate pentru îndeplinirea acestui grafic, urmând ca aceste propuneri să fie înaintate celor două guverne spre aprobare.

De asemenea, în momentul de față este în curs de elaborare o intervenție la conducerea Guvernului Ucrainei, prin care se solicită părții ucrainiene să-și respecte obligațiile pe care și le-a asumat în cadrul Protocolului interguvernamental semnat în luna mai 1994.

Cam atât, pe scurt, ca prezentare.

Domnul Marțian Dan:

Bun. Vă rog să vă ocupați locul, acolo, pe banca ministerială.

Domnule director general Constantin Ene, dacă mai aveți, eventual, anumite elemente în plus, informații, alte date care sunt utile pentru colegi? Nu.

Domnul deputat Barbu Pițigoi dorește să intervină.

Aveți cuvântul.

Domnul Barbu Pițigoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte, eu speram ca prezentarea pe care ne-o va face administrația astăzi să aibă un conținut real, un conținut de fond. Ne-ar fi putut da niște indicii apropo de ceea ce se întâmplă acolo.

Mai întâi că esența problemei este aceea că, nemaifiind bani pentru continuarea acestei lucrări la Krivoi-Rog, bani de la bugetul statului, Guvernul reușise să realizeze un împrumut de la o bancă românească, garantat de Banca Națională. Problema pe care o discutăm noi acum este dacă acest împrumut mai poate sau nu mai poate fi obținut, în ce condiții de dobândă și cine-l garantează. Deci problema pe care o discutăm noi acum este problema obținerii unor fonduri pentru continuarea acestei investiții.

Chestiunea este nu să sistăm această investiție. Puteam s-o sistăm acum 4 ani, când am discutat și am spus aici cu voce tare că se bagă banii țării într-un sac fără fund.

Acum, după ce am mai băgat de la 50 la sută și am ajuns, cum spunea domnul director Bejan, la 81 la sută, e greu să mai dăm înapoi și tot mergem înainte așa și băgăm niște bani, fără să obținem absolut nimic în schimb.

Acum, domnul director ne-a spus că s-au obținut cu mari greutăți niște promisiuni, că față de 31 de milioane de tone de pelete, s-au dat vreo 100 de mii de tone, vă dați seama, o diferență uriașă, că, în sfârșit, se face un proiect de cerere prin care Guvernul ucrainean, dacă are de gând sau dorește să ne dea ceva, că Ucraina de-abia acum, în octombrie, ar fi procurat ceva bani sau ar fi dispusă să-i procure și că - așa cum aș vrea să rețineți în mod deosebit - partea ucraineană are 53 la sută, din spusele domnului director Bejan, și nu are nici un fel de posibilități financiare de a continua această lucrare.

În aceste condiții, problema care se pune este următoarea: continuăm lucrările de la Krivoi Rog ca să îndeplinim cele 27 de procente ale investiției, cât revin părții române?

A doua întrebare: în afară de noi și ucrainenii care nu au bani să investească sau să continuie investiția în proporția aceea de 53%, de care domnul director ne povestea, că nu există fonduri financiare la Ucraina, care are dificultățile amintite, mai există cineva din cei care, nu în 1994, ci în 1983 au demarat lucrarea în cadrul CAER-ului la Krivoi Rog? Deci, acolo mai rămân românii și ucrainenii. Mai sunt și alte țări din cele care au pornit-o care să lucreze în continuare?

Și, în sfârșit chestiunea de bază, dăm banii de la bugetul statului, cum se propune în legea pe care o discutăm astăzi, sau, partea românească, care continuă lucrările la Krivoi Rog, să aibă alte surse de finanțare din fonduri și din capitaluri atrase, din împrumuturi bancare, etc. fără să se mai bage mâna în buzunarul contribuabulului, adică fără ca aceste investiții din Ucraina să mai fie subvenționate de la bugetul de stat sau plătite de la bugetul de stat. Acesta este fondul problemei. Și am ruga pe domnul director să ne explice aceste lucruri.

Domnul Marțian Dan:

Da. Domnul deputat Mihail Nică și dacă mai sunt alți doritori să intervină. Domnul Constantin Avramescu va urma după aceea la cuvânt.

Domnul Mihail Nică:

Domnilor, săptămâna trecută discutând despre investiția de la Krivoi Rog s-a afirmat aici că de fapt noi nu am mai avea acolo decât un procent de 1% de realizat. Acum văd că avem 20%, 81% spuneți că este realizat.

Vreau să pun reprezentantului guvernului câteva întrebări, pentru că de fapt asta era scopul prezenței domniei sale aici.

l. La cât au fost estimate inițial cheltuielile pentru România pentru această investiție? Deci, inițial, la cât au fost stabilite.

2. La cât se ridică cheltuielile până acum?, deci cheltuielile reale la zi și,

3. Cât vom cheltui în continuare?, este vorba de prognoză.

Și ar mai fi o întrebare. Cât vom recupera în următorii 10 ani din acești bani?, deci până în 2006 ce se va putea recupera.

Domnul Marțian Dan:

Da, domnul deputat Constantin Avramescu are cuvântul.

Domnul Constantin Avramescu:

Din cele ce am discutat acum 3 ani și din datele pe care le-a prezentat domnul director general în prezent, rezultă că practic nu am primit în compensație nimic, pelete - 159 000 de tone - cu orice combinat doriți să vorbiți, de la Galați, de la Hunedoara, de oriunde, ne-ar râde în nas. Asta nu este cantitate, nu înseamnă nimic.

In al doilea rând, într-adevăr aici este drama - 80% din investiție este realizat, se cer bani în plus și nu știm unde ajungem. Acum, remarc față de ceea ce a spus domnul director general, noi nu ne-am achitat o serie de obligații pentru că partea ucraineană la construcții montaj nu a putut interveni. Si atunci vine întrebarea: pentru ce dăm banii dacă partea ucraineană nu-și-i poate realiza? Cred că înainte de a aproba, hiba este o chestiune de renegociere a convenției pentru construirea acestui combinat, pentru că aici este dilema noastră - 80% banii dați - noi, să zic, aprobăm banii, accept prin absurd că există și banca, și cu dobânzile se aranjează totul, dar partea ucraineană nu-și poate realiza obligațiile de partea ei. Și atunci, la ce mai este bun creditul?

Domnul Marțian Dan:

Da. Are cuvântul domnul deputat Mihai Tânjală.

Domnul Mihai Tânjală:

Stimați colegi,

Aseară am avut ocazia să mă întâlnesc cu 2 dintre managerii de la unitățile economice care lucrează în acest flux ce produce diverse subansamble pentru Krivoi Rog.

Vreau să vă spun că datele sunt chiar puțin mai avansate decât ultimele estimări cu care ne-a informat domnul director general.

Stadiul de realizare este undeva spre 86% , iar la intern se află lansate în fabricație toate celelalte subansamble, toate celelalte echipamente, deci în procent de 100% producția acestora a început în alte unități economice românești, iar dacă oprim investiția în acest stadiu, ea nu face decât să aducă necazuri pe toate planurile din punct de vedere economic tuturor unităților economice din România implicate în acest flux.

Deci, vin în sprijinul propunerii guvernului de a susține acest proiect care se află astăzi în fața dumnevoastră și a-i da un curs favorabil.

Domnul Marțian Dan:

Rog acum pe domnul director Bejan și pe domnul director Ene dacă mai au de prezentat anumite răspunsuri, și trebuie să le prezentați pentru că unele lucruri au fost cerute în mod expres, să fie lămurite.

Aveți cuvântul.

Domnul Constantin Ene:

Dacă îmi permiteți, în primul rând aș vrea să reiau problema cu livrările de pelete.

Conform Convenției guvernamentale încheiate inițial între România - între fosta R.S.R. și URSS - obligația părții URSS era de a livra pelete, după punerea în funcțiune a combinatului din producția combinatului. Deci Convenția interguvernamentală așa a fost. Cele 31 de milioane de tone pelete trebuiau livrate după punerea în funcțiune a combinatului.

La negocierile pe care le-am purtat după 1990 cu partea ucraineană am reușit să-l convingem să fie de acord să livreze în avans niște pelete ca să ne ajute în susținerea financiară a obiectivului. Din păcate, el nu s-a ținut de cuvânt pe acest protocol.

Deci, vreau să precizez că nu se pune problema de a compara 150 de mii de tone livrate, cu cele 31 de milioane livrate. El nu trebuia să livreze 31 de milioane de tone în doi ani de zile, până la punerea în funcțiune a combinatului. Cele 31 de milioane de tone trebuie să le livreze în 10 ani de la punerea în funcțiune a combinatului.

Dacă îmi permiteți, al doilea punct pe care vreau să-l ating este acela al garanției asigurării financiare de către partea ucraineană.

Așa cum am mai spus anterior, s-a semnat un decret prezidențial și a apărut și o hotărâre a cabinetului de miniștri care constituie un fond special pentru acest obiectiv.

După părerea mea, este o garanție că partea ucraineană dorește să finanțeze acest combinat. Dacă nici un decret prezidențial și o hotărâre de Cabinet nu este o garanție, atunci este cam delicată treaba. Am spus că acest fond se va constitui de la 1 octombrie. Începe să se constituie pentru că sunt niște prelevări la acest fond de la toate întreprinderile din Ucraina.

Domnul Barbu Pițigoi:

Ce este de făcut, că au trecut 2 ani?

Domnul Constantin Ene:

Domnule deputat, dacă-mi permiteți, nu am spus de 2 ani.

Deci, am mai vorbit anterior de un alt fond care s-a constituit, de un fond de ramură, dar acesta este un fond la nivel național. Deci, toate întreprinderile din Ucraina dau cotă 1% din produsul brut pentru acest fond.

Domnul Barbu Pițigoi:

Dar nu mișcă nimic.

Domnul Constantin Ene:

V-am spus, el este operabil de la 1 octombrie.

Legat de partea de utilaje, eu am precizat aici, datele la semestrul 1, deoarece raportările se fac trimestrial. Așa cum a spus domnul deputat, toate utilajele care sunt pentru Krivoi Rog sunt lansate în execuție și multe dintre ele sunt în fază finală de execuție. Deci, ele vor fi plătite pe măsură ce vor fi livrate.

Legat de participarea celorlalte state la acest combinat vreau să vă spun că în afară de România și Ucraina a fost fosta RDG, care s-a retras, dar cu livrări aproape integral făcute, Bulgaria care are o cotă foarte mică, și este Slovacia, care la ora actuală este ca și noi în negocieri cu partea ucraineană de a-și termina obligația.

Cheltuielile estimate inițial și cheltuielile care urmează, acestea sunt foarte legate de prețurile interne ale echipamentelor și ale utilajelor care sunt livrate. Ca valori, când am spus de 81% realizate, am spus în ruble transferabile. E greu să facem acum o estimare, cam câte miliarde de lei vor fi cheltuite în continuare, va fi bineînțeles contravaloarea rublelor rămase neconsumate, în funcție de prețurile care vor fi în perioada următoare.

Domnul Barbu Pițigoi:

Rămâne de văzut la finalul lor la cât va fi estimat dolarul.

Domnul Constantin Ene:

Domnule deputat, deci am spus că valoarea totală este 867 milioane de dolari, valoarea totală a combinatului. Și s-a realizat 81%, nu am un calculator, putem să facem un procent în dolari, ce înseamnă în continuare. Ultimul termen, care bineînțeles care un este convenit guvernamental, așa cum s-a spus, trebuie renegociată convenția - noi nu dorim să renegociem protocolul din mai - pentru că acolo sunt foarte multe drepturi câștigate. Unul dintre aceste drepturi câștigate, pe care vreau să vi-l spun, este acela că partea ucraineană începe să-și plătească obligațiile după ce partea română își termină obligațiile, nelegat de punerea în funcțiune a combinatului, ceea ce este foarte important.

Eu, dacă mi-am terminat modulul de combinat, partea ucraineană îmi preia îndatoririle...

Domnul Marțian Dan:

Această lucrare.

Domnul Constantin Ene:

Această lucrare, da.

Termenul care s-a discutat de experți în luna septembrie și deocamdată este în curs de a fi prezentat la Guvern spre aprobare, la cele două guverne, este trimestrul I 1998 pentru primul complex de pornire, care este o linie, și 1999 pentru restul combinatului.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Ați primit .... da, poftiți. (Vociferări)

Domnule deputat, vreau să vă spun următorul lucru. Nu discutăm acum întreaga cronologie și istorie a acestei participări a României, care a făcut obiect de dezbatere mai de mult timp.

Avem o ordonanță care rezolvă problema a 30 de miliarde care sunt legate de acoperirea derulării în cursul acestui an al unor lucrări. Aceasta este ceea ce facem. (Vociferări în sală, domnul președinte de ședință coboară la tribună)

Doamnelor și domnilor deputați,

Problema este delicată, neîndoios. Mie mi se pare că chestiunea care se pune este următoarea. Cum este înțelept să procedăm?

Acum, când România și-a relizat peste 80% din obligațiile de participare lăsăm totul în neterminare și nefinalizare și în consecință vom putea avea niște tratative grele, dificile și îndelungate în timp cu partea ucraineană ? Și sigur că partea ucraineană va pune n condiții și va cere n clauze, prin care, mă rog, să diminueze drepturile noastre, pentru că iată, nu am finalizat, nu am făcut cutare și cutare. Sau, pornind de la realitatea că această participare a fost realizată într-un anumit context, într-o perioada de traniziție, România, totuși, în conformitate cu obligiațiile contractuale pe care și le-a asumat, a dus mai departe procesul de îndeplinire al obligațiilor ei, ne vedem într-o perspectivă în care iată, s-a și spus când se poate finaliza realizarea obligațiilor României și după aceea, în orice caz, șansele de recuperare a acestei investiții, șansele de a putea formula de manieră fermă unele condiții către partea ucraineană sunt mult mai mari decât ceea ce vreți dumneavoastră.

Dacă abandonăm acum aceste lucruri și lăsăm totul în nerânduială, după aceea vor urma în mod inevitabil niște tratative care nu putem aproxima pe cât timp se vor derula.

De aceea, eu cred că... haideți să nu facem istoria acestei participări, avem de rezolvat o anumită chestiune concretă și să ne aplecăm asupra acestei probleme. Asta cred eu că trebuie făcut.

Dumneavoastră v-ați mai exprimat asupra acestei chestiuni. Nu dumneavoastră, domnule deputat Pițigoi, este o anumită problemă deschisă, dar din moment ce și partea ucraineană care este confruntată și ea cu mari greutăți economice, mult mai mari decât la noi, știți foarte bine că acolo nu se plătesc salariile și celelalte drepturi luni la rând... din moment ce partea ucraineană a luat niște măsuri printr-o ordonanță a președintelui acestei țari, prin dispoziții ale guvernului, nu cred că o dezangajare a României, în acest context, este calea sau este măsura înțeleaptă. (Vociferări în sală) Vă rog.

Domnul Barbu Pițigoi:

Domnule președinte, am o rugăminte.

Stimați colegi,

Problema nu se pune așa. Nu se înțelege. Nimeni nu vrea să oprească aceste lucrări la Krivoi Rog.

Problema se pune ca să nu băgăm mâna în buzunarul contribuabilului. Dumneavoastră vă duceți acum în fața electoratului să spuneți că vreți să luați banii să-i duceți la Krivoi Rog, dar nu plătiți salariile medicilor, ale profesorilor. Dacă vor sa facă în continuare investiții la Krivoi Rog, dumnealor să respecte linia de credit pe care le-a dat-o Bancoop mi se pare...

Domnul Marțian Dan:

Nu, Bancorex-ul.

Domnul Barbu Pițigoi:

...Bancorex, să plătească dobânzile respective nu să vină să ia banii din bugetul statului, buget cu care nu poate să-și plătească datoriile către națiune. Suntem de acord să continuăm lucrarea, dar nu cu banii națiunii, cu bani pe care să-i împrumute de la bancă, cu credite și cu dobânzile aferente. (Vociferării în sală)

Puteți să strigați cât vreți, dar dumneavoastră veți lua credite și cu dobânzile aferente. Puteți să strigați cât vreți. Dar dumneavoastră ar trebui să răspundeți acum în fața națiunii, cum justificați acești bani? (Vociferări)

Domnul Marțian Dan:

Da. Bun.Vă rog, stimați colegi, a fost punctul de vedere al dânsului.

Stimatii colegi,

A fost un punct de vedere. La un punct de vedere se răspunde cu argumente nu cu anumite invenctive sau cu anumite insinuări, de pe loc. Vă rog foarte mult, haideți să păstrăm un climat de dezbatere deschisă a lucrurilor, cu argumente și, mă rog, contraargumente.

Are cuvântul domnul Ana, apoi domnul Nica.

Domnul Gheorghe Ana:

Stimați colegi,

Statul, în această situație, apare ca orice agent economic și una din funcțiile sale în economia de piață este și funcția de agent economic. Instrumentul și instrumentele prin care operează statul în această calitate nu poate fi altul sau altele decât cel pe care îl are la îndemână, și anume bugetul.

În momentul actual, această investiție care reprezintă, în fapt, venituri ce se vor realiza, într-adevăr poate să pară o cheltuială. Dar această cheltuială este o cheltuială pozitivă din punct de vedere bugetar, fiindcă ea, în viitor, va produce venituri. Fie venituri prin impozite directe, de la societățile care vor produce și vor beneficia de aceste materii prime, de pelete, și venituri indirecte, de natura celor pe care le cunoaștem.

Ceea ce, domnule președinte, mi se pare edificator este că Guvernul a răspuns la ceea ce săptămâna trecută în Parlament s-a solicitat, să se dea explicații de natură tehnică și, iată, acum și de natură financiară cu privire la oportunitatea continuării acestei participării a României la investiția multinațională, să-i spunem, de la Krivoi Rog.

Pe de altă parte, vă reamintesc, Comisia permanentă a Camerei Deputaților, căreia i s-a solicitat raportul de fond asupra proiectului de lege privind aprobarea ordonanței Guvernului, s-a pronunțat în unanimitatea celor prezenți pentru adoptarea acestui proiect de lege.

Cu alte cuvinte, cu explicațiile, cu motivările, cu argumentările care mi se par destul de pertinente, consider că trebuie supus la vot proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Mihail Nică, apoi domnul deputat Constantin Avramescu.

Domnul Mihail Nică:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Eu nu am afirmat că aș vrea să se stopeze această investiție, că vorba aceea, câștigi, pierzi, tot negustor te chemi.

Eu voiam să văd, în această negustorie cu acest combinat, cât pierde România?

Deci eu această întrebare o pusesem Guvernului și problema care este de fapt în discuție, legată de fapt de această ordoananță,este că de unde pierdem acești bani? De la buget, deci de la contribuabil sau din altă parte? Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu.

Domnul Constantin Avramescu:

Față de ce s-a discutat aici am impresia că cel care a spus adevărul este domnul deputat.

Realitatea - Guvernul a lansat o serie de comenzi către întreprinderile româneștii de utilaje, comenzi care probabil sunt finalizate sau sunt spre finalizare și nu are de unde plăti aceste comenzi. Pe ce bază a făcut aceste comenzi, pe ce bani, asta trebuie să răspundă Guvernul. Dar suntem puși în situația imposibilă că o serie de întreprinderi care au lucrat, vorbesc de întreprinderile românești, pe baza unor comenzi ale Guvernului, trebuie să plătească, dacă noi nu votăm ceea ce a încurcat Guvernul, pentru că Guvernul le-a încurcat. Nu mai spun de niște... și vă propun să încetăm discuțiile, pentru că am mai auzit niște expresii economice aici care sunt rizibile pentru un elev de liceu.

Domnul Marțian Dan:

Bun.

Domnule director Ene, vă rog acum să intervenițti și dumneavoastră. Ați solicitat mai înainte, ați ascultat opiniile, întrebările, lămuririle pe care le vor colegii.

Vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Constantin Ene:

Domnule președinte,

Foarte pe scurt, aș vrea să lămuresc o problemă asupra fondurilor.

Nu se pune problema inexistenței acestor fonduri. Fonduri există prevăzute în bugetul de stat. Este vorba de preluarea plății utilajelor livrate în 1992, pentru care s-a angajat un credit de la bancă, de bugetul statului. Asta este problema. Deci livrările s-au făcut în 1992, s-au plătit dintr-un credit bancar care acum se propune să se ramburseze din bugetul statului. Asta este toată problema. Deci exisă fonduri prevăzute în acest moment în bugetul de stat.

Aș vrea să dau înapoi, să derulez timpul așa, un pic. Acum 3 ani de zile, deci, în comisia din Camera Deputaților s-a discutat această problemă privind continuarea participării României la Krivoi Rog. Îmi aduc aminte perfect că am fost la discuțiile respective, domnule deputat Pițigoi, eu am spus atunci, domnule, din bugetul statului nu cred că este posibil să finanțăm aceste livrării. Să luăm credite bancare, așa cum s-a încheiat convenția în 1996. Domnul Pițigoi mi-a spus: nu domnule, din bugetul statului să se plătească. Într-adevăr, am plătit din bugetul statului, am scos lege în acest sens și acum spune că de ce se plătesțe din bugetul statului. Vă rog să fiți atenți la ce s-a spus.

Deci, în Legea 95 s-a prevăzut exact că această livrare din 1992 se plătește din creditul acesta de 40 de miliarde contractat de la Banca Română de Comerț Exterior. Puteam să prevăd de atunci că plătesc din bugetul statului. Dar am zis să plătim din credite bancare. Credite bancare pe care le rambursez acum din buget, urmând ca toate resursele din valorificarea peletelor să devină surse la bugetul statului.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Da, domnule Pițigoi, poftiți, și apoi domnul ...

Domnul Barbu Pițigoi:

Aș vrea să-i spun domnului director că ce a afirmat dânsul aici este totalmente fals. Fals, fals. Pentru că dintotdeauna am spus că orice investiție trebuie făcută nu din buzunarul statului, al contribuabilului, asta este problema care s-a pus dintotdeauna. Investiția poate să fie...! Să ne imaginăm că o firmă germană, să zicem, vrea să facă undeva o investiție, se duce să ia din bugetul statului german ca să facă investiția? Ei, asta e afacerea ei. Își face lucrarea și rezolvă, pierde sau câștigă. Aici este problema. Nu suntem împotriva continuării acestei lucrări la Krivoi Rog. Ea să se continue, dar nu cu banii contribuabililor, atunci când țara nu are să-și plătească salariații bugetari.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Sigur că probabil va fi greu de conciliat aceste puncte de vedere, le-am ascultat, sigur, fiecare, în funcție de imaginea pe care și-a formulat-o, va lua o anumită decizie.

Comisia sesizată în fond propune adoptarea acestei ordonanțe în forma nemodificată.

De aceea, vă rog să fiți de acord să trecem la examinarea proiectului de lege.

Prima dată, dacă în legătură cu titlul propus pentru acest proiect de lege sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului așa cum figurează în proiect.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? (Vociferări în sală, se propune numărarea voturilor, proteste, comentarii) 6 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu majoritatea de voturi a fost aprobat titlul ordonanței.

Domnul Ion Dinu (din sală) :

Să se facă prezența.

Domnul Marțian Dan:

Domnule deputat, eu pot să fac aici operațiunea respectivă. O prezență, sigur, noi decidem nu... dar ceea ce propuneți dumneavoastră spre asta duce. Dacă vă convine ca membrii grupului dumneavoastră parlamentar să apară în ultima ședință absenți la un apel nominal, putem merge pe linia asta, nu am nimic împotrivă. (Gălăgie, proteste) Nu eu am vorbit despre grupul dumneavoastră pentru că este un grup mai numeros.

Trecem la examinarea textului ordonanței.

In legătura cu titlul, dacă sunt observații? Ați votat titlul proiectului de lege, nu ați votat titlul ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? (Vociferări în sală)

Domnule Olteanu, respectați dreptul la opinie și la asumarea unui anumit vot. 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Trecem la examinarea art. 1. În legătura cu el nu au fost observații. Dacă dorește cineva să ia cuvântul.

Îl supun votului cum figurează el în textul ordonanței dată publicității.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost aprobat textul art. 1.

Art. 2. Sunt observații? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum este el în textul publicat al ordonanței.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritatea de voturi a fost aprobat și art. 2.

Art. 3 - dacă sunt observații? Nu sunt.

Vă supun votului acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritatea de voturi a fost aprobat și art. 3.

Doamnelor și domnilor deputați,

Noi ne-am înțeles că o să reluăm lucrările în plen la ora 15,30. Cu acel prilej am să vă rog să vă pronunțăți și asupra ordonanței în ansmblu.

Deci, întreupem lucrările până la ora 15,30. Fac un apel la dumneavoastră pentru ca să participați și, de asemenea, pentru a contacta pe ceilalți colegi și a-i invita, în așa fel încât să putem finaliza lucrările noastre în condiții corespunzătoare.

pauză

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Continuăm lucrările în plen ale Camerei Deputaților la proiectul de Lege al Ordonanței Guvernului nr. 19/1996 privind asigurarea rambursării împrumutului de stat și a dobânzilor aferente destinat continuării participării României la construirea Combinatului minier de îmbogățire a minereurilor acide cu conținut de fier de la Krivoi Rog - Ucraina.

Noi am examinat titlul proiectului de lege, am examinat, de asemenea, ordonanța și urmează să ne pronunțăm asupra articolului unic. Și, evident, asupra proiectului legii în ansamblul său.

Vă consult dacă socotiți că putem rezolva aceste chestiuni, ordonanța fiind o lege sau un text de lege care se raportează la legile ordinare. Evident că noi putem finaliza aceste lucruri și după 3 noiembrie, în ideea că se va convoca o ședință sau mai multe ședințe ale Camerei. Natura acestei legi nu împietează asupra posbilității examinării atunci a acestui proiect.

Prin anumite eforturi, pentru că din partea Senatului au participat foarte puțini, mie însă îmi face impresia că am putea să terminăm acum această chestiune.

Vă rog atunci să vă pronunțați în legătură cu articolul unic, propus pentru acest proiect de lege. Dacă sunt observații în legătură cu el? Nu sunt. Vi-l supun votului, așa cum figurează în proiectul de lege care ne-a fost înaintat.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Sunt 14 abțineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptat articolul unic.

Ne putem pronunța asupra legii, în ansamblu.

Cine este pentru adoptare? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri, vă rog? Sunt 15 abțineri.

Cu majoritate de voturi, a fost aprobat proiectul de lege și cu aceasta, am epuizat problemele care au figurat pe ordinea noastră de zi.

Vă rog să fiți de acord să oprim aici lucrările Camerei Deputaților, să vă dorim succese în campania electorală și în celelalte activități. (Comentarii în sală).

Nu vă pot spune nimic în legătură cu ce se va întâmpla după 3 noiembrie, pentru că Biroul Permanent nu a examinat și nu a luat o decizie.

Sperăm ca în momentul în care va examina, și dacă vor decurge anumite măsuri în legătură cu convocarea Camerei Deputaților în ședință, să putem transmite din timp acest lucru și să luați cunoștință în legătură cu aceste intenții.

Domnul Severin Baciu:

După alegeri trecem în opoziție...

Domnul Marțian Dan:

Vom vedea. Schimbăm și locurile sau numai poziția!?

Mulțumesc și eu, pentru colaborare.

Ședința s-a încheiat la ora 17,20.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 11:11
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro