Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 16-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1996

Demisie: Aurel Jecan devine independent

Sedința a început la ora 16,10.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Ovidiu Cameliu Petrescu și Raymond Luca, secretari.

*

 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Incepem lucrările Camerei Deputaților și doresc să vă aduc la cunoștință situația participării la ședință: din 340 de deputați, si-au înregistrat prezența 260 deputați. Sunt absenți 80 de deputați. Din aceștia, 10 participă la diferite acțiuni parlamentare. Cvorumul de lucru este de 171 de deputați.

Aș dori să vă cer consimțământul în legătură cu înscrierea pe ordinea de zi a punctului privind validarea unui deputat. După câte vă aduceți aminte domniile voastre, nu joia ultimă, ci cealaltă, un număr de 3 deputați de-ai noștri și-au dat demisia, în virtutea faptului că au fost desemnați în Consiliul Concurenței. Noi deja am luat în discuție două cazuri, în care ne-am și pronunțat asupra raportului comisiei de validare, a mai rămas deschisă problema privind validarea locului devenit vacant prin demisia domnului deputat Neculai Liviu Marcu, aparținând Grupului parlamentar P.N.T.C.D + P.E.R., și care a fost ales în alegerile din 26 septembrie 1992 în Circumscripția electorală Brăila.

V-aș ruga deci să fiți de acord să înscriem pe ordinea de zi raportul Comisiei de validare privind validarea unui deputat în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila.

Dacă sunt comentarii în legătură cu această propunere? Nu.

Supun votului dumneavoastră deci includerea pe ordinea de zi a acestui punct.

Cine este, vă rog, pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu sunt abțineri.

Cu unanimitate de voturi, Camera Deputaților a adoptat înscrierea pe ordinea de zi a acestui punct.

Inainte de a-i da cuvântul domnului deputat Petru Tănasie, pentru a ne prezenta raportul Comisiei de validare, vă rog să fiți de acord să dau cuvântul domnului deputat Aurel Jecan, pentru o intervenție cu caracter personal.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Aurel Jecan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sunt deputatul Aurel Jecan, membru P.U.N.R. Sălaj și, cu respect vă aduc la cunosțință că, începând de azi, 16 septembrie 1996, mă declar deputat independent.

Această atitudine este dictată de educația mea umanistă, care respinge unele practici și mentalități manifestate atât la nivelul biroului județean P.U.N.R. Sălaj, cât și la nivelul conducerii centrale P.U.N.R.

Declar că respect prevederile doctrinei P.U.N.R. și că doresc să fiu, pe mai departe, membru P.U.N.R.

Totodată, declar că resping orice speculație s-ar putea face în legătură cu viitoarele alegeri, întrucât oficial, în presa locală, am declarat că mă întorc la catedră, renunțând la cursa electorală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Am luat notă de declarația dumneavoastră personală.

 
Legi depuse pentru sesizarea Curții Constituționale:

Doamnelor și domnilor deputați,

Inainte de a trece la examinarea problemelor înscrise pe ordinea noastră de zi de astăzi, vreau să vă aduc la cunoștință faptul că sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, dacă socotiți că în textele de legi pe care le voi menționa mai jos există prevederi ce aduc atingere Constituției, următoarele legi.

    • Legea protecției civile;
    • Legea privind contul general anual de execuție a bugetului de stat pe 1992;
    • Legea apelor;
    • Legea privind evidența populației și cartea de identitate.
Informare: proiecte de lege depuse la Biroul permanent:

Doresc, de asemenea, in conformitate cu ceea ce avem noi înscris pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, să vă aduc la cunoștință propunerile, inițiativele legislative care au sosit la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, au fost înregistrate și urmează să le trimitem spre analiză la diferitele comisii.

1. Proiectul de Lege privind constituirea și utilizarea fondului special al drumurilor publice, adoptat de Senat în ședința din ziua de 10 septembrie 1996. Acest proiect de lege va fi înaintat, pentru analiză în fond, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar pentru avizare la Comisia pentru industrie și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrul ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

2. Proiectul de Lege privind asistența medicală publică și Inspecția Sanitară de Stat, adoptat de Senat în ședința din ziua de 10 septembrie 1996. Acest proiect de lege va fi înaintat spre analiză în fond la Comisia pentru sănătate și familie, iar pentru avizare la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților națională și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul statului Qatar privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 6 iunie 1996, adoptat de Senat în ședința din ziua de 10 septembrie 1996. Acest proiect de lege a fost înaintat spre analiză în fond la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, iar pentru avizare la Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Canadei pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la București la 17 aprilie 1996, adoptat de Senat în ședința din 10 septembrie 1996. Cu acest proiect de lege au fost sesizate pentru analiză următoarele comisii: în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, iar pentru avizare, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Kazahstan de promovare și protejare reciprocă a investițiilor, semnat la București la 25 aprilie 1996, adoptat de Senat în ședința din ziua de 10 septembrie. Acest proiect de lege este trimis la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în vederea analizării în fond și elaborării raportului, iar pentru avize la Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republcii Ecuador pentru promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor, semnat la Quito la 21 martie 1996, adoptat de Senat în ziua de 10 septembrie anul curent. Acest proiect de lege va fi trimis la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, în vederea analizării în fond, iar pentru avize, la comisiile pentru avize, la Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

7. Proiectul de Lege privind înființarea,organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, adoptat de Senat în ședința din 4 septembrie 1996. Acest proiect de lege este trimis spre analiză în fond la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, iar pentru avize la Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

8. Proiectul de Lege pentru transformarea Fondurilor Proprietății Private în societăți de investiții financiare, adoptat de Senat în ședința din ziua de 10 septembrie 1996. Acest proiect de lege este înaintat pentru analiza în fond la Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, iar pentru avize, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Aprobare procedură de urgența pentru:

În conformitate cu prevederile art. 102 din Regulamentul Camerei Deputaților, Biroul Permanent vă propune dezbaterea proiectelor de lege de la pct. 7 și 8 din această informare în procedură de urgență. Vă reamintesc deci că pct. 7 se referă la proioectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, iar pct. 8 este proiectul de Lege pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare.

Dacă în legătură cu cele două proiecte de legi pe care le propunem să fie examinate în procedură de urgență, sunt anumite comentarii? Nu sunt. Da, vă rog.

Domnul deputat Corneliu Ruse. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 

Domnul Corneliu Ruse:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, solicit ca cele două proiecte de legi, care sunt de altfel legi organice, să nu fie discutate în procedură de urgență.

Motivele cred că sunt destul de clare: acest Parlament se află la sfârșitul mandatului și credem noi că nu mai suntem încă abilitați pentru a discuta legi organice, și în procedură de urgență. (Discuții în sala de ședință)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ruse,

Aici, eu cred că sunt două lucruri care trebuie disociate: din punct de vedere regulamentar, până la data de 16 octombrie când s-a constituit legal actuala legislatură, atât Camera Deputaților cât și Senatul pot examina proiecte de legi organice, în procedură de urgență sau obișnuit. Asta decide Camera Deputaților .

Cât privește celelalte lucruri pe fond, sigur că se poate discuta dacă aceste proiecte de legi este cazul să urmeze procedură de urgență sau nu.

Dar vreau, înainte de a da cuvântul domnului deputat Elek Barna, să reiterez în fața dumneavoastră un singur lucru, cunoscut de altfel: proiectul de Lege privind transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare este unul care comportă foarte mare urgență, pentru că, odată fiind încheiată operațiunea de privatizare în masă, rațiunea lor de a mai exista în forma cristalizată de Legea nr. 58/1991 nu mai există și, în afară de asta, știți foarte bine că noi am mai adoptat o lege care prelungea funcționarea lor temporară până când adoptam această soluție, care se impune. Deci sunt niște rațiuni în legătură cu aceste proiecte de legi.

Îl rog pe domnul deputat Elek Barna să poftească la tribună.

 
 

Domnul Elek Barna:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Desigur, oportunitatea procedurii de urgență este de înțeles, întrucât suntem la sfârșitul mandatului și timpul ne presează.

Cred că toată lumea și toate grupurile parlamentare sunt de acord cu această treabă. Dar, nu mai puțin consider eu că este adevărat că nu putem să ne aruncăm acum, din cauza presiunii timpului, sau sub această presiune a timpului, să lucrăm, să aducem niște legi organice, care, poate, vor avea niște repercusiuni, dacă nu grave, dar oricum nelalocul lor în cadrul societății și în cadrul procesului de privatizare spre care tinde toată societatea. Drept pentru care, domnule președinte, avem timpul până la 16 octombrie, cum ați spus, să analizăm aceste două proiecte de legi.

Eu m-aș referi, cu permisiunea dumneavoastră, foarte pe scurt, la acea lege mult discutată a A.D.A.R.-ului, a Agenției de Dezvoltare și Amenajare Rurală, care a comportat atâtea discuții, aici, în Camera Deputaților, dacă nu mă înșel, și dacă luăm calendarul competițional al Parlamentului, ne dăm sema că această lege a fost discutată în 1994, iar astăzi, venind înapoi, deci legea returnată de Senat, sau trimisă la Camera Deputaților, desigur, trebuie discutată și trebuie analizată, dar nu înainte de a se discuta în comisie, și nu înainte de a discuta în plen, și v-aș ruga nu în procedură de urgență, pentru că este o lege foarte importantă, lege care este pendentă de la Legea nr. 18, și fără de care, printre altele, nu poate funcționa Legea fondului funciar, nu pot să funcționeze o sumedenie de legi, care vin să reglementeze agricultura astăzi, și cred că nu mai este cazul să vorbim despre importanța agriculturii sau importanța bunului mers al agriculturii în societate.

Domnule președinte,

Vă rog foarte mult, stimați colegi, să apreciați la valoarea reală problema celor două proiecte de legi. Propunerea noastră concretă este să le discutăm pe amândouă, dar nu în procedură de urgență, să le analizăm și în comisie, și în plen, cu cea mai mare responsabilitate civică.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Are cuvântul domnul deputat Valeriu Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Să-mi dați voie să nu fiu de acord cu colegul Elek Barna, și nici cu modul cum s-a pus problema aici, de a amâna legi extrem de importante.

Am spus-o încă de acum două săptămâni, că este foarte important ca acest Parlament să finalizeze legi de complementaritate, legi de pachet, și am spus cât este de important să se rezolve, de pildă, problema sectorului educației naționale, în care avem Legea învățământului și Statutul cadrelor didactice.

Avem Legea nr. 18, Legea Agenției de Dezvoltare Rurală, și am toată stima și considerația pentru colegul Elek Barna, dar Legea Agenției de Dezvoltare și Amenajare Rurală, pe care am dezbătut-o aici, a căzut la un vot în Camera Deputaților, a fost trecută prin Senatul României, unde a fost periată, chiar două dacă ar fi, și chiar 10 dacă erau, a fost o lege care a trecut cu foarte multe amendamente din partea întregii structuri a Camerei Deputaților. Este o lege absolut necesară pentru ca să-și aibă efect celelalte măsuri pe care le luăm în mediul rural. Mai mult, dacă vrem să discutăm despre piața pământului, despre ceea ce înseamnă creditarea, despre ceea ce înseamnă garanția pentru agricultor, pentru ceea ce înseamnă această lege pentru mediul rural și pentru țărănime și pentru structurile agrare, este absolut necesar ca noi să discutăm aici.

Argumentul celălalt, că ne ia mult timp, nu stă în picioare, pentru că noi, aici, am discutat-o pe îndelete și extrem de amănunțit, cu multe negocieri și cu Comisia de agricultură, și cu colegii parlamentari, și am găsit un obiect comun.

Eu susțin că este o necesitate și o mare realizare a acestui Parlament, dacă cele două legi de care am discutat, de complementaritate, se realizează aici, este vorba de Statutul cadrelor didactice și Legea Agenției de Dezvoltare Rurală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Tabără.

Mai sunt alte observații? Da, vă rog, foarte scurt, însă, domnule Barna, da?

 
 

Domnul Elek Barna:

Mă rog, beneficiem de dreptul la replică.

Onorantul meu antevorbitor m-a nominalizat în această conjunctură. Departe de mine acest gând.

Eu, oricum, îi mulțumesc că este atât de atent la activitatea mea. La fel și eu sunt atent și îl urmăresc, dar problema este cu totul alta: eu nu am cerut, și să fie foarte clar, în plenul acestei Camere, n-am cerut, domnule președinte, o amânare, eu am cerut doar lucru, am cerut să ne apucăm să lucrăm și să elaborăm această lege muncind, n-am zis să amânăm, n-am zis să lăsăm pentru Parlamentul următor.

Eu am cerut și cer încă o dată, vă rog foarte mult, stimați colegi, eu cer să se aprobe această lege, respectiv să ne apucăm să lucrăm pe această lege până ne permite calendarul nostru intern.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petre Baniță are acum cuvântul.

 
 

Domnul Petre Baniță:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Legea A.D.A.R.-ului este o lege absolut necesară, ca să putem înainta cu definitivarea aplicării Legii nr. 18. Fără această lege nu se rezolvă problema circulației pământului și nu se rezolvă problema acționarilor și sunt 450.000 de oameni cărora trebuie să li se rezolve problema prin această lege. Ea a fost discutată de 3 ori. Ghinionul a fost că de fiecare dată a căzut la limita minimă.

Ca agricultor susțin cu multă căldură cele propuse de tovarășul... de domnul Tabără (rumoare, aplauze) și... se mai întâmplă asta, deci, propuse de domnul Tabără...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, vă rog liniste!

 
 

Domnul Petre Baniță:

... și, domnule președinte, vă rog să mențineți, în continuare, în regim de urgență.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu cred că noi am putea găsi o linie care să reprezinte, să reflecte niște convergențe largi. Anume: dacă vă aduceți aminte, proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Dezvoltare Rurală, noi l-am dezbătut foarte amănunțit în cursul anului trecut și au fost foarte multe amendamente și noi am căutat să conciliem diferitele puncte de vedere în așa fel încât proiectul acesta de lege să fie, într-adevăr, expresia unei voințe largi în cadrul Camerei Deputaților. Avem deci, din acest punct de vedere, o muncă anterioară foarte serioasă. Varianta venită de la Senat prezintă, doar în unele locuri, deosebiri față de acel proiect de lege.

Având în vedere această muncă a noastră, eu cred că noi, fără să recurgem la procedura de urgență, am avea premizele necesare pentru a se elabora raportul la acest proiect de lege, a se discuta în comisii și a-l prezenta în așa fel încât, probabil în această parte finală a acestei activități pe care am făcut-o de la 2 septembrie, să putem lua în discuție, să ne pronunțăm și asupra acestui proiect de lege.

Aici eu cred că, dată fiind și importanța respectivului proiect de lege, că am putea merge pe linia de a satisface cererea care a fost făcută de unii colegi, de a dezbate în regim de urgență.

Cât privește proiectul de Lege pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți financiare de investiții, el comportă o anumită urgență și l-aș ruga și pe domnul Corneliu Ruse și pe domnul Elek Barna, care au avut obiecții, să înțeleagă că este nevoie de adoptarea acestei legi, discutarea ei în Camera Deputaților, adoptarea, operațiunea de mediere, în așa fel încât să nu lăsăm fondurile proprietății private cu un statut incert.

De aceea, aș insista ca în privința acestui al doilea proiect de lege să menținem, totuși, procedura de urgență.

Nu știu dacă domnul Ruse și cu domnul Barna, în urma acestei intervenții și a apelului pe care l-am făcut, mai insistă cu propunerile dânșilor.

Imi spuneți doar "da" sau "nu"...

 
 

Domnul Corneliu Ruse (din sală):

La punctul 2. La celaltă, în regim normal!

 
 

Domnul Marțian Dan:

La pct. 2, da?

Domnule Tabără?

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Eu insist ca și Agenția de Dezvoltare și Amenajare Rurală să rămână în regim de urgență, pentru că eu vreau să vă spun, fiind cel care am asistat în dezbaterea ei în Senat, că există și puncte de vedere de a întinde foarte mult analiza și aprobarea unei astfel de legi. Or, venită în procedură de urgență și având în vedere că ea a fost dezbătută în Camera Deputaților, și a fost dezbătută mult timp și cu multă atenție, să putem s-o aducem, s-o putem finaliza.

Nu este vorba de un Parlament neserios, așa cum s-a spus, sau că nu poate lucra foarte serios. După părerea mea se poate lucra încă foarte serios și două sau trei legi de maximă importanța le putem face în această procedură de urgență, pentru că ele sunt benefice, efectiv, pentru ceea ce înseamnă dezvoltare ulterioară a ruralului.

Imi mențin punctul de vedere, că trebuie s-o discutăm în procedură de urgență.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Este un singur inconvenient: eu cred că pe fondul lucrurilor, raportul comisiei care va analiza în fond acest proiect de lege poate fi într-un timp relativ scurt elaborat și, din acest punct de vedere, să avem una din premisele esențiale pentru a trece la dezbateri. Va fi greu însă datorită faptului că este o lege în privința căreia sunt abordări diferite. Nu vor fi dezbateri generale și celelalte lucruri constrângătoare, izvorâte din procedura noastră de urgență.

Tocmai pentru că, împreună am decelat niște convergențe, cred că s-ar putea și cu o procedură obișnuită, dacă există dorința din toate părțile, să fie pregătit în așa fel încât să-l putem dezbate.

Domnule Monoranu, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Cornel Monoranu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am mai folosit, știu eu, modelul ca atunci când o lege a fost discutată de două ori într-o Cameră și a fost discutată și în cealaltă, în Senat, articolele care au fost trecute în Cameră, și care au fost trecute și în Senat, să nu mai fie discutate, și să fie discutate numai articolele la care sunt puncte divergente acolo, pe sistemul acesta, și atunci să folosim acest sistem și acum și să dăm drumul la aceste legi.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este în afara Regulamentului acest lucru. Nu discutăm chestiuni care ies din Regulament.

Pentru noi, proiectul este cu totul nou, dumneavoastră știți ce se întâmplă cu un proiect de lege. Nu mai faceți propuneri din acestea care n-au acoperire cu prevederile și normele codificate de noi în Regulament.

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu am să vă rog, deci, să vă pronunțați. Am căutat, mai ales în legătură cu proiectul de Lege privind Agenția de Dezvoltare Rurală să găsim niște convergențe mai largi. Văd însă că punctele de vedere sunt împărțite și va trebui să tranșăm.

Eu vă supun votului procedura de urgență pentru proiectul de Lege privind Agenția de Dezvoltare și Amenajare Rurală.

Cine este, vă rog, pentru? Sunt 74 voturi pentru.

Cine este, vă rog, împotrivă? Sunt 36 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Sunt 3 abțineri.

Rog pe domnii chestori să invite pe colegi în aulă.

N-a picat și nici n-a căzut, n-avem cvorum...

Rog pe domnii chestori să invite pe toți colegii în aulă. Am anunțat o prezența foarte consistentă, dar când este vorba s-o materializăm și în aulă, acolo este mai greu.

Îi rog pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii în aulă.

Am anunțat o prezență foarte consistentă. Dar când este vorba s-o materializăm și în aulă, acolo este mai greu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Resupun la vot propunerea ca proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală să fie examinat în procedură de urgență.

Cine este, vă rog, pentru? O să rog pe toți colegii să-și ocupe locurile în aulă. Noi, totuși, lucrăm. (Rumoare) Vă rog să poftiți în bancă, vă rog. Vă rog să vă ocupați locurile în fotoliile în care de obicei participați la lucrările Camerei.

Luați loc, domnule Stan, vă rog foarte mult. 95 de voturi pentru.

Contra, vă rog? 48 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 5 abțineri.

Au participat la vot 148.

Îi rog pe domnii chestori să-i invite pe toți colegii în aulă.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să-i invite pe toți... Sunt, totuși, o seamă de colegi aici, la sediile grupurilor parlamentare, în alte părți. Este păcat ca noi să irosim timpul în aceste eforturi de a-i aduce în sală pe toți colegii noștri.

Domnule Dinu, vă rog eu, rămâneți în aulă, pentru că imediat supun din nou la vot și dacă ne găsim fiecare .., diferite probleme care nu mai suferă nici un fel de amânare, n-o să reușim să întrunim cvorumul...

Doamnelor și domnilor deputați,

Repun, din nou, la vot, pentru că n-a fost întrunit cvorumul necesar, propunerea de examinare în procedură de urgență a proiectului de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală.

Cine este, vă rog, pentru această propunere de examinare în procedură de urgență? 116 voturi pentru.

Împotrivă, vă rog? 34 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 5 abțineri .

Îi rog pe domnii secretari să-i numere pe cei care sunt, pentru că sunt unii colegi de-ai noștri care sunt în sală, dar nu participă la vot și noi avem un articol care reglementează această chestiune. Vă rog să numărați.

Sunt 164 de colegi prezenți în sală. Îmi pare foarte rău dar, în aceste împrejurări, va trebui să facem o verificare dacă cei care într-adevăr, au semnat și-au și onorat această semnătură printr-o participare efectivă la lucrări.

(Rumoare)

Da, poftim, domnule Tabără.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Dacă se face apelul nominal, eu vă propun să facem și votul nominal. Este corect și putem să-l facem și pentru una, și pentru alta.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, bun.

O să vă strige pe fiecare dintre dumneavoastră domnul secretar Raymond Luca și vă rog să vă pronunțați pentru dacă îmbrățișați alternativa dezbaterii în procedură de urgență a celor două proiecte de legi, sau nu. (Rumoare; vociferări)

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Forma de vot se pune la vot. Varianta de vot nominal trebuie votată de Cameră, nu trebuie propusă de cineva.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, sigur, o să supunem la vot. (Rumoare; vociferări)

Da, domnule ... Votul nominal.

Bun. Cine este pentru a se exercita și votul nominal? Bun. Vă mulțumesc.

Împotrivă? (Rumoare; vociferări; clopoțel) 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri .

Deci, Cu majoritate de voturi, s-a adoptat.... (Rumoare; vociferări)

Vă rog să fiți ... fiți pe pace! Nu vor fi 171 în aulă, e clar că nu am avut cvorum și decizia nu va fi valabilă. Dar, ca să nu prestabilim noi, ne va arăta strigarea catalogului ce se întâmplă.

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, facem apelul pentru că n-am avut cvorum acum 3 minute. Nu puteți spune că acest vot este valabil în cvorum, când am stabilit că nu avem cvorumul acum 3 minute. (Rumoare; vociferări)

Trebuie să numărați voturile, să vedem: avem cvorumul de a adopta această hotărâre? Pentru că nu stabilim cvorumul după apel, când n-am avut, cu 3 minute înainte, cvorum. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu credeam că dumneavoastră, în calitate de chestor, îmi spuneți că veți lua măsuri să nu iasă nimeni. Dar, uite, că ies și intră, știți? (Râsete)

Dar probabil că nu sunteți de data asta chestor. V-ați lepădat de haina de chestor și, mă rog, sunteți unul dintre participanți la această dezbatere. Nu e nici o problemă, stimați colegi.

 
 

Domnul Sorin Victor Lepșa:

Domnule președinte, cred că ne-am învârtit ... văd că este și Emil aici în toată clădirea... pe toate coridoarele. (Rumoare)

Deci, nu este problema numai a chestorului, este problema fiecăruia, conștiința fiecăruia și este și o problemă a liderilor de grup.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu. Este o problemă a terminării cu ipocrizii în această Cameră. Este o problemă ca cei care semnează să aibă onestitatea civică și de altă natură să participe la lucrări. Este o problemă ca unii să nu-i semneze pe alții care știm că nu sunt aici. Știți? Așa că este problema să terminăm cu ipocriziile acestea. (Rumoare; vociferări)

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte, două probleme procedurale.

Prima: propunerea privind forma de vot o face șeful grupului, nu oricine din sală. Nu știu ca la PUNR să fi propus șeful grupului. (Rumoare; vociferări)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Este lider de grup domnul Tabără. Dar, poftiți, continuați, vă rog. (Rumoare)

Vă rog, vă rog ....

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Mă ascultați? În al doilea rând, domnule președinte, calitatea de președinte de ședință nu vă permite să aduceți acuzații de ipocrizie domnilor deputați. Vă rog să vă cereți scuze. (Rumoare; vociferări)

V-ați încălcat atribuțiile statutare. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Eu sunt în parte de acord cu ceea ce spuneți dumneavoastră, domnule Ciumara. Nu știu în ce ipostază v-ați simți dumneavoastră, când, anunțați la deschiderea lucrărilor că sunt prezenți pe baza listelor 260. Și la o jumătate de oră, nu suntem, vorba aceea, nici măcar pentru a întruni cvorumul. Eu înțeleg că este neplăcut să facem diferite remarci, dar este o situație nefirească; nefirească.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Sunt de acord că este nefiresc, dar interpretez ca fiind scuze astea, da? Atunci le accept. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Berciu, vă rog să poftiți. Îl ascultăm pe domnul Berciu.

 
 

Domnul Ion Berciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mă miră faptul că domnul Tabără, stând prea mult în Executiv, a uitat niște norme parlamentare. Nu se poate, e inadmisibil să se considere un vot valabil în lipsă de cvorum. Vă rog foarte mult, faceți apel la niște norme pe care le-am învățat de 3 ani și ceva, 4 ani, aproape. (Rumoare)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor,

Ca să nu fie nici un fel de probleme, o să facem o strigare a catalogului. Vom marca prezența. Dacă de data asta se va repeta ceea ce se întâmplă la noi aici în Cameră, după strigarea votului unii pleacă și când vom supune la vot aceste chestiuni, ne vor pune în dificultate, o să strigăm și a doua oară catalogul și, în funcție de aceasta a doua strigare, vom stabili cei care sunt îndreptățiți să primească anumite drepturi, în funcție de participarea la lucrări. (Rumoare)

(Domnul Valeriu Tabără solicită să i se dea cuvântul)

Haideți să nu mai pierdem timpul cu .... Un minut, vă rog.

 
 

Domnul Valeriu Tabără:

Două precizări - una pentru domnul coleg deputat Ciumara: sunt liderul grupului parlamentar PUNR. Deci, în această calitate, am venit și am făcut propunerea.

A doua problemă: oricum, stimate domnule coleg Cristea, vreau să vă fac o precizare - și este o mare surpriză pentru mine aici, că încercăm să blocăm o lege fundamentală pentru ceea ce înseamnă și proprietate și rezolvare .... (Rumoare) ... și rezolvare pentru acționari. (Clopoțel)

Este ceea ce trebuia să facem mai demult. Iar dacă vreți mai multă distrugere de proprietate și de exploatații, vă aparține.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun. Eu vă propun să încheiem această dispută de natură procedurală și să răspundeți prezent la strigarea catalogului, pe care o s-o facă domnul secretar Raymond Luca.

 
 

Domnul Raymond Luca:

Județul ALBA

Berciu Ion

prezent

Crișan Eugen

prezent

Dărămuș Nicolae Octavian

absent

Gavaliugov Corneliu Dan

absent

Maier Ioan

absent

Popa Mircea-Ioan

absent

Județul ARAD

Bold Ion

prezent

Hui Ion

prezent

Jurcă Teodor

prezent

Putin Emil-Livius-Nicolae

absent

Roman Emil

prezent

Tokay Gheorghe

prezent

Țărnea Marta Nora

absentă

Județul ARGEȘ

Drăguț Dumitru

prezent

Duță Adrian

prezent

Jugravu Marin

prezent

Leonăchescu Nicolae

prezent

Nistor Iulian

absent

Pițigoi Barbu

prezent

Rizescu Sergiu-George

absent

Stan Vasile

prezent

Ursu Doru-Viorel

absent

Zgondea Gheorghe

absent

Județul BACĂU

Bălan Corneliu

prezent

Bibire Ovidiu Genaru

prezent

Brăneanu Dumitru

absent

Corniță Ion

prezent

Dan Matei-Agathon

absent

Moldoveanu Marcel

prezent

Nistor Vasile

absent

Popa Aron Ioan

prezent

Postolache Mihăiță

absent

Protopopescu Cornel

prezent

Roșca Nicolae

prezent

Județul BIHOR

Bot Octavian

prezent

Feric Emeric

prezent

Floruța Crăciun

prezent

Moldovan Teodor

absent

Rákóczi Ludovic

prezent

Serac Florian

prezent

Székely Ervin Zoltán

prezent

Szilágyi Zsolt

prezent

Șuta Vasile

prezent

Țepelea Gabriel

prezent

Județul BISTRIȚA-NĂSĂUD

Catarig Ioan

prezent

Coc Dorel Alexandru

prezent

Sîntu Ioan Teodor

prezent

Sonea Ioan

prezent

Szilágyi Zoltan

prezent

Județul BOTOȘANI

Afrăsinei Viorica

absentă

Clocotici Toader

absent

Manolescu Tudor

absent

Ota Alexandru

absent

Pintilie Octav

absent

Simionovici Alexandru

absent

Teodorescu Mihai

absent

Județul BRAȘOV

Bran Vasile

absent

Danciu Florea

prezent

Iuliano Valentin

prezent

Lepșa Sorin Victor

prezent

Pica Ioan Victor

prezent

Pop Horia

prezent

Stoica Emil

prezent

Tănăsie Petru

prezent

Torok Ernest

prezent

Zavici Nicolae

prezent

Județul BRĂILA

Băteanu Nicolae

prezent

Ionescu Smaranda

prezentă

Negoiță Florin

prezent

Petre Petrică

absent

Sassu Alexandru

absent

Județul BUZĂU

Albu Alexandru

prezent

Angelo Ion-Florian

absent

Mladin Liviu

prezent

Mohora Tudor

absent

Partal Petre

absent

Petrescu Ovidiu Cameliu

prezent

Pîslaru Dumitru

prezent

Județul CARAȘ-SEVERIN

Enache Dragoș

prezent

Mănescu Miron

prezent

Popescu Mircea

prezent

Sturza Popovici Cornel

absent

Vilău Ioan Adrian

absent

Județul CĂLĂRAȘI

Alecu Aurelian Paul

Prezent

Gurău Ion

Prezent

Naidin Petre

Prezent

Nicolae-Văleanu Ivanciu

Prezent

Voicu Vasile

Absent

Județul CLUJ

Ciurtin Costică

Prezent

Crețu Mircea

Prezent

Gavra Ioan

Absent

Kónya-Hamar Alexandru

Prezent

Lițiu Petru

Prezent

Matei Vasile

Prezent

Mátis Eugen

Prezent

Rațiu Ion

Absent

Roman Ionel

Absent

Tănasă Ioan

Prezent

Județul CONSTANȚA

Ciumara Mircea

Prezent

Dumitrescu Ioan

Absent

Gemil Tasin

Absent

Hristu Ion

Absent

Ionescu Vasile

Prezent

Joca Romulus Ioan

Prezent

Liță Mihai

Absent

Mangiurea Anton-Marin

Prezent

Marinescu Ioan-Sorin

Prezent

Moinescu Dumitru

Prezent

Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae

Absent

Radu Alexandru Dumitru

Prezent

Rușid Feuzia

Absentă

Județul COVASNA

Birtalan Ákos

Prezent

Dragomir Aurel

Absent

Márton Árpád-Francisc

Prezent

Zsigmond László

Absent

Județul DÎMBOVIȚA

Boștinaru Victor

Prezent

Constantin Constantin

Prezent

Diaconescu Sorin-Constantin

Absent

Ghiță Constantin

Absent

Patriciu Dan Costache

Absent

Popa Daniela

Prezentă

Rădulescu-Zoner Constantin Șerban

Prezent

Vrabie Corneliu-Dan

Absent

Județul DOLJ

Baniță Petre

Prezent

Berceanu Radu Mircea

Absent

Brezniceanu Alexandru

Absent

Dobrescu Doru Mihai

Absent

Dragomir Constantin-Romeo

Absent

Grigoraș Neculai

Prezent

Lungu Marin

Prezent

Nicu Vintilă

Absent

Panait Mihail

Prezent

Popescu Emil-Teodor

Prezent

Șomîcu Simion Silviu

Prezent

Județul GALAȚI

Arhire Constantin

Absent

Călin Nestor

Absent

Chirilă Trifu

Absent

Chivu Neculai

Absent

Danilescu Ion

Prezent

Iamandi Ioan-Cătălin

Absent

Iorga Leonida Lari

Absent

Leonte Mircea

Prezent

Lixăndroiu Viorel

Prezent

Județul GIURGIU

Iușut Mihail

Prezent

Pavel Viorel

Absent

Priceputu Laurențiu

Absent

Sârbu Chiriaca

Prezentă

Județul GORJ

Bălăeț Mitică

Prezent

Gheorghe Constantin

Absent

Golu Mihail

Prezent

Gorun Gheorghe

Absent

Hoară Constantin Emil

Prezent

Tomescu Ion

Prezent

Județul HARGHITA

András Imre

Absent

Antal István

Absent

Asztalos Ferenc

Absent

Borbély Emeric Dumitru

Absent

Nagy Benedek

Absent

Județul HUNEDOARA

Ana Gheorghe

Prezent

Bucur Mihail

Prezent

Fekete Jolt Zoltan

Absent

Hortopan Ion

Prezent

Ifrim Dumitru

Prezent

Șteolea Petru

Prezent

Știrbu Aurel

Prezent

Timiș Ioan

Prezent

Județul IALOMIȚA

Cristea Gheorghe

Prezent

Dumitrescu Ion

Prezent

Galin-Corini Vlad-Vladimir

Absent

Tarna Gheorghe

Prezent

Județul IAȘI

Bondariu Ionel

Absent

Calance Dumitru

Absent

Dănilă Fănică

Prezent

Ioan Petru

Prezent

Ionescu Ion

Absent

Lupu Vasile

Prezent

Roman Gheorghe

Prezent

Soroceanu Valentin

Prezent

Stanciu Anghel

Prezent

Străchinaru Ioan

Prezent

Trepcea Dan Florin

Absent

Vitcu Dionisie

Prezent

Județul MARAMUREȘ

Bertzi Theodora

Absentă

Brânzei Gheorghe

Prezent

Bud Nicolae

Absent

Dunca Tudor Gavril

Absent

Filip Niculae

Prezent

Man Mircea

Absent

Mazalik Iosif Alfréd

Absent

Popa Gheorghe

Prezent

Tcaciuc Ștefan

Absent

Județul MEHEDINȚI

Drăghiea Nicolae

Absent

Nică Mihail

Prezent

Nicolicea Eugen

Absent

Penescu Victor

Prezent

Tânjală Mihai

Absent

Județul MUREȘ

Borbély Ladislau

Absent

Bucur Coriolan

Prezent

Burcă Petru

Prezent

Elek Barna

Prezent

Iosif Ovidiu-Valeriu

Prezent

Kerekes Károly

Prezent

Lădariu Lazăr

Prezent

Mureșan Ioan

Prezent

Németh Ioan

Prezent

Județul NEAMȚ

Bivolaru Ioan

Prezent

Burlacu Viorel

Prezent

Dobrescu Smaranda

Prezentă

Mardare Constantin

Prezent

Rădulescu Cristian

Absent

Seniuc Corneliu

Prezent

Stancov George-Iulian

Prezent

Vasilescu Valentin

Prezent

Județul OLT

Argeșanu Valentin

Prezent

Bagdasar Simion

Prezent

Chiostec Mircea

Prezent

Cojocaru Anișoara

Prezentă

Gâtan Ilie

Absent

Ilie Ștefan

Prezent

Popescu Costel-Eugen

Prezent

Județul PRAHOVA

Alexandru Nicolae

Prezent

Dobre Gheorghe

Prezent

Dobrescu Ion

Absent

Ivănescu Paula Maria

Prezentă

Munteanu Mircea Mihai

Prezent

Mureșan Ioan

Prezent

Nica Ilie

Prezent

Nicolau Anton

Prezent

Opriș Constantin Remus

Absent

Pitca Adrian Constantin

Prezent

Ruse Corneliu Constantin

Prezent

Silvaș Mircea-Anton

Absent

Țurlea Petre

Prezent

Județul SATU-MARE

Pécsi Ferenc

Prezent

Pop Ioan

Absent

Pop Viorel

Absent

Sălăjean Gheorghe

Absent

Toduț Gheorghe

Absent

Varga Attila

Absent

Județul SĂLAJ

Bara Radu-Liviu

Prezent

Jecan Aurel

Prezent

Pop Vasile-Gheorghe-Victor

Prezent

Vida Iuliu

Prezent

Județul SIBIU

Dejeu Gavril

Absent

Frunzescu Daniel

Prezent

Luca Raymond

Prezent

Radu Tudor

Prezent

Teodoriu Bujor-Bogdan

Prezent

Tobă Francisc

Prezent

Wittstock Eberhard-Wolfgang

Prezent

Județul SUCEAVA

Babiaș Iohan-Peter

Absent

Bratu Emilian

Prezent

Chiriac Mihai

Prezent

Constantinescu Toader

Prezent

Costin Anatolie

Prezent

Fodor Mihai

Prezent

Ghilea Sabin

Prezent

Lazăr Nicolae

Prezent

Mândroviceanu Vasile

Prezent

Monoranu Corneliu

Prezent

Potolincă Vasile

Prezent

Județul TELEORMAN

Berechet Constantin

Absent

Calotă Floarea

Absentă

Cristea Vasile

Absent

Dumitriu Marian

Prezent

Olteanu Mihail

Prezent

Pantiș Sorin

Absent

Videanu Adriean

Absent

Județul TIMIȘ

Bárányi Francisc

Absent

Boroș Emil

Prezent

Dabu Romulus

Absent

Dugulescu Petru

Absent

Gvozdenovici Slavomir

Absent

Ivanciov Carol Matei

Absent

Munteanu Vasile Dorin

Absent

Popovici Vasile

Absent

Rusu Horia Mircea

Absent

Stănescu George

Prezent

Tabără Valeriu

Prezent

Vintilescu Teodor

Prezent

Județul TULCEA

Antonescu George Crin Laurențiu

Prezent

Lazia Ion

Prezent

Nicola Ilie

Absent

Suhov Petru

Absent

Verbina Dan

Absent

Județul VASLUI

Alexandrache Georgică

Prezent

Buzatu Dumitru

Absent

Dan Marțian

Prezent

Grădinaru Maricel

Prezent

Ioniță Mihnea-Tudor

Absent

Marcu Grigore

Prezent

Știrbu Georgeta

Prezentă

Județul VÎLCEA

Baciu Severin

Prezent

Câutiș Gheorghe

Prezent

Diaconescu Daniel Mircea

Prezent

Istrate Rada

Prezentă

Răban Grigore

Prezent

Rotaru Constantin

Prezent

Județul VRANCEA

Anastasiu Călin-Emil

Absent

Popescu Aurelian-Octavian

Prezent

Severin Adrian

Absent

Tudorachi Spiridon

Prezent

Udrea Florian

Prezent

Veber Laurențiu Felician Doru

Prezent

Municipiul BUCUREȘTI

Athanasiu Alexandru

Absent

Avramescu Constantin Gheorghe

Absent

Babiuc Victor

Absent

Brahaș (Vițu Ionel) Cornel

Prezent

Cazimir Ștefan

Prezent

Cerveni Niculae

Absent

Costache Daniel George

Prezent

Cunescu Sergiu

Prezent

Diaconescu Ion

Absent

Dinu Ion

Prezent

Dobrescu Răsvan

Prezent

Duțu Ion

Absent

Furo Iuliu Ioan

Prezent

Iliescu Agata Maria (Nicolau)

Absentă

Ionescu Constantin

Absent

Ionescu-Galbeni Niculae-Vasile-Constantin

Prezent

Marinescu Bogdan

Absent

Marinescu Ioan

Prezent

Mușetescu Ovidiu Tiberiu

Absent

Năstase Adrian

Absent

Pascu Horia-Radu

Prezent

Pavlu Mircea

Prezent

Părăluță Mihail

Prezent

Porojan Mircea

Prezent

Răducanu Gheorghe

Prezent

Roman Petre

Absent

Sălcudeanu Petre

Prezent

Tănase Stelian

Absent

Teculescu Constantin

Prezent

Vosganian Varujan

Prezent

Weber Otto-Ernest

Absent

SECTORUL AGRICOL ILFOV

Comănescu Gheorghe

Prezent

Fițion Gheorghe

Prezent

Ivanovici Constantin

Absent

Păunescu Costel

Prezent

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici (din sală):

Domnule președinte, nu se mai face apelul celor care n-au fost în sală?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, numai la votul nominal se strigă a doua oară, care nu au răspuns rămân absenți! Ce să facem, nu sunteți scutit, ați semnat, sunteți prezent la lucrări, nu aveți un statut de selectivitate, vă punem absent!

Doamnelor și domnilor deputați,

O să ne spună domnul secretar Raymond Luca foarte repede care este situația în urma strigării apelului nominal și atunci vom reveni în legătură cu punctele pe care le-am discutat mai înainte.

Ultima propunere legislativă se referă la modificarea conținutului art. 3 din Legea nr. 68/1992, inițiată de domnul deputat Ioan Catarig. Această propunere legislativă va fi înaintată în vederea examinării în fond la Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru avize la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Doamnelor și domnilor deputați,

În urma strigării apelului nominal, au răspuns 212 deputați, deci avem cvorumul. Vă rog acum să vă pronunțați în legătură cu proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției pentru Dezvoltare și Amenajare Rurală, în sensul examinării lui în procedură de urgență.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă, vă rog? Vă rog să numărați voturile împotrivă!

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu mai este vot nominal? S-a făcut propunerea de către un șef de grup!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu mai este... Am hotărât!

 
 

Domnul Cornel Sturza Popovici:

Ați încălcat procedura, domnule președinte!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Da, așa am hotărât!

60 de voturi împotrivă.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Și pentru, câte?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă spun imediat, au fost 212 la apelul nominal...

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Nu, câte mâini sunt?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Abțineri, vă rog? 12 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat procedură de urgență. (Rumoare.)

Vă rog!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Vă rugăm să ne comunicați câte voturi au fost, pentru că apelul nominal este relevant numai pentru prezența la lucrările Camerei, însă aici este vorba de un vot și trebuie să stabiliți dacă este majoritate și care este această majoritate. Acest lucru nu se face pe baza apelului nominal, ci pe baza numărului de mâini care s-au ridicat sus când dumneavoastră ați întrebat cine este pentru. Deci, vă rugăm să ne comunicați și, dacă nu știți, vă rugăm să refaceți votul!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Răsvan Dobresuc, îmi pare foarte rău că la sfârșit de legislatură aproape discutăm pe marginea unor lucruri care sunt foarte bine stipulate în regulament. Iată ce spune art. 113, și am să vă spun că este vorba de penultimul alineat: "Înainte de votare, președintele poate cere verificarea cvorumului prin apel nominal sau prin numărare de către secretar." Am făcut această verificare prin apel nominal. "Deputații care nu își exercită dreptul de vot, dar care au fost prezenți în sala de ședințe, intră în numărul regulamentar de stabilire a cvorumului." Am avut 212 care au răspuns la votul nominal...

Din sală:

Care regulament?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Care regulament? Regulamentul Camerei.

Deci, domnule Dobrescu, au fost 212 deputați care au răspuns la apelul nominal, 60 de deputați au votat împreună și 12 s-au abținut, înseamnă că pentru au fost 126 de voturi. Cu majoritate de voturi, s-a aprobat procedură de urgență.

Punctul următor: propunerea de examinare în procedură de urgență a proiectului de Lege pentru transformarea fondurilor proprietății private în societăți de investiții financiare.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Acestea sunt legi în procedură de urgență? Nu puteți și noaptea, fără Parlament? Mai făcea unu așa...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu cred că o să lucrăm noaptea, nu de altceva, dar dumneavoastră veniți foarte rar și probabil că nu știți ce se întâmplă aici...

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Păi, s-ar putea...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Alecu, vă rog eu, marcați-vă altfel prezența!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Dacă doriți să-mi dați cuvântul 5 minute, v-o marchez eu de nu mă uitați! Îmi dați cele 5 minute?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu vi le dau!

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Rău faceți, dar tot v-am marcat!

 
 

Domnul Marțian Dan:

E o iluzie...

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 61 de voturi împotrivă.

Abțineri, vă rog? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi, s-a aprobat procedură de urengență.

 
Validare mandat deputat: Domnul Flaviu George Brezeanu - Circumscripția electorală nr.9 Brăila - PNȚCD

Stimați colegi,

Vă rog să aveți amabilitatea să ascultați raportul Comisiei de validare în legătură cu locul devenit vacant în Circumscripția electorală Brăila. Îl invit pe domnul Petru Tănase, președintele comisiei, să ne prezinte raportul.

 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia de validare a fost sesizată de către Biroul Permanent al Camerei Deputaților, în sensul că a devenit vacant un loc de deputat în Circumscripția electorală nr. 9 Brăila, ca urmare a demisiei domnului deputat Neculai Liviu Marcu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Național Tărănesc Creștin și Democrat. Cum de altfel cunoașteți, în conformitate cu art. 66 din Legea nr. 68 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, în caz de vancanță a mandatului urmează primul dintre supleanți.

În ședința de astăzi, Comisia de validare, verificând documentele care au fost solicitate grupului parlamentar care a prezentat deputatul ce urmează să fie validat, constată că, potrivit "Monitorului Oficial" Partea I nr. 257, pentru Convenția Democrată din România figurează la prima poziție, ca supleant, domnul Petru Busurcă, din partea PL’93, fost PNL-AT la data alegerilor. Legea cere ca la data validării,pe lângă condiția candidaturii la ultimele alegeri, cel care solicită validarea să fie membru al partidului sau al formațiunii politice pe lista căreia a candidat.

La dosar se află adresa Partidului Național Țarănesc Creștin Democrat care solicită validarea mandatului de deputat a domnului Flaviu George Brezeanu, care figurează înscris la poziția a doua pe lista supleanților și care a candidat pe lista Convenției Democrate din România, din partea acestui partid.

Verificând situația primului supleant, se constată că acesta nu mai este din 1994 membru PL ‘93, fost PNLAT, deci nu mai îndeplinește cea de a doua condiție cerută de lege, ca, la data validării, să facă parte din acel partid sau formațiune. Așa fiind, mandatul de deputat urmează să fie atribuit supleantului următor pe listă, pentru care PNTCD a confirmat scris că face parte și în prezent din acest partid și care a depus la dosar declarația scrisă de acceptare a mandatului și a făcut dovada depunerii la președintele Camerei Deputaților, a declarației prevăzute de art.68 alin.3 din Legea 68 din 1992.

Comisia de validare constată astfel că pentru cel de al doilea supleant sunt îndeplinite condițiile de a fi validat ca deputat, motiv pentru care propune plenului Camerei validarea mandatului de deputat al domnului Flaviu George Brezeanu din Circumscripția electorală nr.9 Brăila.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domule președinte.

Dacă în legătură cu raportul comisiei de validare, prezentat de domnul deputat Petru Tănasie sunt comentarii, observații ? Nu sunt.

Supun votului propunerea pe care o conține raportul, și anume validarea mandatului de deputat al domnului Flaviu George Brezeanu.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ?

Cu majoritate de voturi a fost adoptat raportul Comisiei de validare.

 
Aprobare cererea domnului deputat Levente-Ladislau Bitay, validat în urma demisiei înaintate de domnul deputat Neményi József, de a-și desfășura activitatea în cadrul Comisiei pentru industrie și servicii.

Vă rog să fiți de acord să luăm în discuție cererea domnului deputat Levente-Ladislau Bitay: dânsul a fost validat recent în urma demisiei înaintate de domnul deputat Neményi József Nándor în cadrul Circumscripției electorale Cluj și dânsul solicită să își desfășoare activitatea în cadrul Comisiei pentru industrie și servicii.

Dacă sunt observații în legătură cu cererea domnului deputat Levente Ladislau Bitalyi ? Aveți probleme ? Nu.

Cine este vă rog pentru aprobarea cererii ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi Camera a aprobat solicitarea domnului deputat Bitalyi.

Constituire comisie mediere:

Doamnelor și domnilor, vă propunem să instituim comisie de mediere la unele proiecte de legi pe care le-am adoptat și care prezintă deosebiri față de varianta Senatului. O primă comisie de mediere trebuie să instituim la proiectul de Lege privind regimul juridic al Caselor de ajutor reciproc ale salariaților.

Vă propunem următoarea componență din partea Camerei pentru această comisie: domnul deputat Ioan Lazia; domnul deputat Vasile Stan; domnul deputat Dumitru Buzatu, toți trei din grupul parlamentar PDSR; domnul deputat Nicolae Zavici - grupul parlamentar PNTCD + PER; doamna deputat Paula Ivănescu - grupul parlamentar PD; domnul deputat Corneliu Bălan - grupul parlamentar PUNR; domnul deputat Kerekes Károly - grupul parlamentar UDMR.

Dacă în legătură cu cele șapte candidaturi pe care le-am prezentat sunt observații ? Nu sunt.

Vă supun votului, atunci, în alcătuirea menționată propunerile pentru comisia de mediere.

Cine este, vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi au fost aprobate cele șapte candidaturi.

Mai trebuie să instituim o comisie de mediere la proiectul de Lege privind organizarea, funcționarea Corpului pompierilor militari și vă prezint următoarele candidaturi: domnul deputat Baciu Severin; domnul deputat Anton Mangiurea; domnul deputat Adrian Pitca, toți trei din cadrul grupului parlamentar PDSR; domnul deputat Mihail Nică - grupul parlamentar PNTCD + PER; domnul deputat Alexandru Nicolae - grupul parlamentar al PD; domnul deputat Ioan Tănasă - grupul parlamentar al Partidului România Mare și domnul deputat Petre Lițiu - grupul parlamentar PL ‘93 + PAC.

Dacă sunt observații în legătură cu cele șapte candidaturi ? Nu sunt.

Vi le supun votului dumneavoastră.

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă ? Un vot împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi au fost aprobate și aceste șapte candidaturi.

Dezbateri: proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaților privind desemnarea unor deputați ca membri în Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr.30/1996 pentru modificarea și completarea Legii nr.42/1990 (eroi martiri)

Trecem acum la următorul punct de pe ordinea de zi. El se referă la necesitatea de a ne pronunța asupra propunerilor care au fost făcute în legătură cu candidații desemnați de Camera Deputaților pentru Comisia de supraveghere a aplicării prevederilor Legii 42/1990.

Avem un proiect de hotărâre. El a fost difuzat tuturor colegilor. Are un articol unic și în partea finală a acestui articol sunt propuși să facă parte din această comisie șase colegi, respectiv: domnul deputat Emil Stoica - grupul parlamentar al PDSR; domnul deputat Gheorghe Comănescu - grupul parlamentar PNTCD + PER; doamna deputat Rada Istrate - grupul parlamentar al PD; domnul deputat Corneliu Bălan - grupul parlamentar PUNR; domnul deputat Francisc Bárányi - grupul parlamentar UDMR și domnul deputat Petre Lițiu - grupul parlamentar PL’93 + PAC.

Dacă sunt observații în legătură cu conținutul acestui proiect de hotărâre? Are un singur articol. Avem titlul lui. În partea finală sunt menționate numele pe care vi le-am citit.

Sunt observații ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre .

Cine este,vă rog, pentru ? Vă mulțumesc

Dacă este cineva împotrivă ? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt ? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi a fost adoptat proiectul. El devine deci hotărâre, inclusiv componența din partea Camerei Deputaților a acestei comisii de supraveghere.

Dezbateri: propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.59/1993 privind modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr.29/1990 și a Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: propunere legislativă pentru modificarea Legii 59/1993 privind modificarea Codului de procedură civilă a Codului familiei, a Legii contenciosului administrativ nr.29/1990 și a Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi.

Noi îl avem demult înscris pe ordinea de zi acest punct. Au fost făcute în ședințele anterioare diferite sugestii în legătură cu amânarea.

(Discuții la masa prezidiului cu domnul deputat Emil Popescu.)

 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați și

Domnilor invitați,

Inițiativa domnului Petru Tănasie generează, în forma actuală, o sumedenie de discuții. În 10 minute nu se poate rezolva problema. Eu vă propun să programăm discutarea ei pentru săptămână viitoare și în același timp să fie propulsată în discuție o altă lege, așa cum propune domnul profesor Albu.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Petru Tănasie, autorul acestei propuneri legislative, ce opinie aveți în legătură cu sugestia formulată de domnul deputat Emil Popescu ?

 
 

Domnul Petru Tănasie:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După cum cunoașteți, această propunere legislativă nu pe ordinea de zi se află de multă vreme, ci în dezbaterea plenului Camerei se află de multă vreme. Este adevărat că în cele 15 sau 14 minute câte au mai rămas nu am putea-o finaliza. Dar nici o altă lege cred că nu o putem finaliza pentru că programul rămâne program. Dacă e să facem totuși ceva în această lege, cel puțin să ascultăm argumentele pro și contra în legătură cu soluțiile la care au ajuns autoritățile care au fost solicitate să se pronunțe asupra acestei propuneri, a textului comun, sau rezervele care au fost formulate și, eventual, și sunt convins că eventualul acesta este aproape sigur, data viitoare care să fie luni dacă nu finalizăm astăzi, cel puțin să încheiem prin vot ceea ceurmează să hotărâm. Dar acest timp care a mai rămas să îl valorificăm pentru acest lucru. Nici o alta lege nu o putem discuta, tot aceeași soartă va avea. Să discutăm ceea ce e de discutat.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați, ...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

E 6 fără 10 !

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu-i nimic ! (clopoțel)

(Domnul Aurel Știrbu dorește să intervină.)

Doriți să interveniți ? Eu voiam să îl consult pe domnul Emil Popescu, dar am să îl întreb și pe dânsul după luarea dumneavoastră de cuvânt.

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Onorați invitați,

Așa cum a spus și inițiatorul, noi am discutat și rediscutat de vreo 3 ori în Comisia juridică această inițiativă și de 3 ori în Cameră. În ședință din 10 septembrie s-a ridicat din nou problema când am spus eu, cum a spus domnul deputat Emil Popescu, "pe guriță" că, conducătorii celor trei organe, Ministerul Justiției, Parchetul General, Curtea Supremă de Justiție sunt de acord cu modul în care a concluzionat Comisia juridică în raportul suplimentar pe care vi l-am dat tuturor. Nu am fost crezut și domnul deputat Emil Popescu a spus să primim scris de la conducătorii celor trei instituții punctul de vedere. Dumneavoastră ați hotărât să trimit o hârtie de urgență ca în termen de 3 zile să ni se comunice în scris. Așa s-a întâmplat. Azi am primit ultimul răspuns de la Parchetul General. Cele trei organe s-au intâlnit la Ministerul Justiției, au discutat, au ajuns de acord, au adus o mică restructurare sub aspectul modului de punere a unor alineate în textele care fac obiectul modificării și, prin urmare, nu există modificări de fond. Acum, nu sunt mulțumiți nici că s-a spus și în scris nu numai "pe guriță".

În aceste condiții, domnule președinte, dacă totuși se va hotărî ca astăzi să nu se discute, vă rog să îmi permiteți sa rog ca în momentul în care se va intra la alt punct de pe ordinea de z, toți membrii Comisiei juridice să vină la bibliotecă să facem ședință.

Eu le-am răspândit această notă la cei pe care i-am găsit în sală, dar nu-i pot aduna. Nu am cvorumul, nu vin. Acum văd că sunt în sală vreo 8-9. Să vină să discutăm și să dăm forma definitivă pentru că nu în plen vom putea să ne legăm de toate amănuntele și virgulele, ci în comisie unde de 3 ori s-a mai dezbătut și am ajuns la o concluzie.

Sigur că niciodată nu s-a votat în unanimitate. Așa este democrația noastră ! Votul majorității hotărăște.

Vă mulțumesc.

Deci, nu știu dacă se pune problema de nu știu câtă amânare. Întâi s-a cerut în scris, acum avem și în scris. Nu există contradicții. Cele trei instituții sunt de acord, mai trebuie să vrem și noi. Se pare că nu vrem, unii dintre noi, pentru că la ora actuală există, iertați-mi expresia, o mare nenorocire ce se întâmplă în țară. Vin sute și mii de justițiabili la Parchet, la noi, la Comisia juridică, Președinție, peste tot și li se spune:"aveți dreptate oameni buni". Am scrisori, mi-au venit cu scrisori de la Parchet, "aveți dreptate, nu avem ce vă face. Nu s-a modificat Codul de procedură civilă". Cineva nu vrea. Se pare că, foarte interesant, acolo, la nivelul Curților de Apel să rămână aceste neajunsuri pentru că altfel ne strică procesele dacă ajung mai departe și ni se dau peste cap soluțiile care... știți cum se zice de către avocați: Când a câștigat, spune "am câștigat procesul", când s-a pierdut, "ai pierdut procesul"

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul deputat Emil Popescu.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Domnilor invitați,

Știam eu de ce ceream cuvântul și știam eu de ce ceream nu "pe guriță", ci "pe scriselea". Îmi pare rău că trebuie să spun, eu am respect pentru colegul nostru domnul Știrbu, dar domnul Știrbu le cam știrbește și am să vă explic de ce. (râsete) Îmi permiteți respectuos, pentru că are acest procedeu și vă spune că toți cei trei factori s-au pus de acord. Să știți că nu este deloc adevărat acest lucru ! Doi factori s-au pus într-adevăr de acord. Domnul ministru este aici și într-adevăr poate să vă confirme. S-a pus de acord cu Procuratura Generală și invers, dar Tribunalul Suprem, vă arăt aici și vă citesc, fiindcă nu există altă metodă de a demonstra că cineva dezinformează. Curtea Supremă de Justiție spune clar de tot că, privitor la alineatul cu retroactivitatea, care este cel mai grav și important, nu e de acord. Iată ce vă spune : "Reglementarea de la teza a 2-a din aceeași anexă, posibilitatea declarării de recursuri în anulare în termen de un an și împotriva hotărârilor anterioare, nu a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție". Repet, domnule Știrbu, "nu a fost acceptată de Curtea Supremă de Justiție pentru motivele prevăzute la pct.3 din nota... din 96, pe care le menținem. Vă rugăm să aveți în vedere aceste ultime puncte de vedere". În concluzie suntem clar în fața unei situații clare când Tribunalul Suprem nu e de acord cu textul acesta care este de esența modificării.

Vreau să vă mai spun că nu este deloc adevărat ce spune colegul meu, care iarăși le "știrbulește" pentru bunul motiv că toți cei care pierd procesele se consideră nedreptățiți. Nu e adevărat ! Întotdeauna partea care pierde procesul se consideră nedreptățită deși hotărârea e legală și temeinică ! Prin urmare, nu aceasta discutăm noi acum că cerșesc sau nu cerșesc la poarta Procuraturii mai mulți inși!

Noi însă spunem că întotdeauna am susținut necesitatea unor reașezări de competențe materiale pe care de 3 ani domnul Știrbu o știe și nu o propulsează și noi ceream reașezarea de competențe pentru ca într-adevăr calitatea sentințelor să fie mai bună, iar Tribunalul Suprem să judece în calitate de instanță de recurs ordinar cât mai multe procese importante! Despre asta nu spune! Nu face discuție domnul Știrbu! Vorbește la modul general... "sunt unii care se opun"... vă arătăm aici, deschis cu mâna pe inimă, de ce nu se poate primi discuțiunea ?! Fiindcă ați căzut de acord acum o săptămână că cei trei factori trebuie să se pună de acord și iată că nu s-au pus de acord și apoi că ea, comisia, trebuie să se întrunească și să insușească noile propuneri, ceea ce nu s-a întâmplat ! V-a spus chiar colegul nostru, domnul Știrbu că nu poate să îi prindă, să îi agațe cu arcanul ca să vină la comisie ! Prin urmare, cele două condiții de data trecută nu sunt îndeplinite. Deci, vă rog să prorogați discutarea proiectului !

Eu mai am de făcut și o cerere. Pe domnul inițiator îl rog foarte mult să ne spună clar astăzi, că dânsul este inițiatorul, față de toate modificările și toate textele care au fost strâmbate și îndreptate și sucite de către ceilalți membri ai..., mă rog, care participă, organele de resort, dânsul își mai menține sau nu își menține inițiativa ?!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Parafrazându-vă, am înțeles că domnul Știrbu "știrbește" o categorie sociologică, cea de interese. (râsete) A unora.

 
 

Domnul Aurel Știrbu (din sală):

Vă rog să îmi dați dreptul la replică. Dați-mi dreptul la replică !

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu vă dau. (clopoțel)

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Domnule președinte,

Vă rog mult de tot dați-mi dreptul la replică pentru că nu....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Știrbu, nu v-am dat cuvântul, vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu :

"Nu a fost acceptată", cu asta vă rog să începeți !

 
 

Domnul Aurel Știrbu :

Nu ați venit niciodată cu o propunere.....

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Aia e altceva !

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

... de modificare pe care m-ați acuzat că o mențin acolo !

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu (din sală):

Ați făcut propuneri să modificați competențele !

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

"Pe guriță, pe guriță" ! (râsete, comentarii în bănci)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Stimați colegi, vă rog păstrați-vă calmul pentru că va trebui să discutăm lucrurile pe fondul lor, nu această mică ciondăneală înainte de a intra...

Eu consider că dezbaterea acestui proiect de lege a început. Și îl rog pe inițiator să ne prezinte foarte pe scurt, după care vă rog să fiți de acord ca această chestiune să continue data viitoare, luni. Va fi primul punct la ordinea de zi dintre ....

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Dezbaterea nu a început.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poftim ?

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din bancă):

Nu am decis prin vot.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, dar nu trebuie să decidem prin vot pentru că raportul comisiei este unul pozitiv: recomandă dezbaterea și adoptarea, cu amendamentele pe care le conține. Deocamdată au fost câteva chestiuni de procedură.....

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Ar fi bine să fie și un punct de vedere al comisiei. Comisia nu s-a pronunțat. Cum puteți afirma că a început dezbaterea ? Nu există un punct de vedere al comisiei ! Se poate una ca asta ?! Chiar încălcăm orice regulă procedurală ?

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciumara, stați puțin, nu vă grăbiți. Nu vă grăbiți.

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Nu mă grăbesc, dumneavoastră vă grăbiți.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Ei au avut câteva chestiuni, inclusiv s-a ascultat punctul de vedere al inițiaatorului. De-abia acum debutează dezbaterea pe fond și vom asculta punctul de vedere al inițiatorului, după aceea vom asculta punctul de vedere al comisiei, după aceea grupurile parlamentare dacă vor să participe la dezbateri, ca în orice caz când dezbtem un proiect de lege ordinar sau organic.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

Inițiatorul a fost întrebat dacă își mai susține sau nu inițiativa. Nu altceva ! Da?! La aceasta trebuie să răspundă. Dar rugămintea mea e, declarați la ora 18 și un minut că a început dezbaterea, când la 18 se termină lucrările.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Ciumara vreau să vă amintesc și dumneavoastră și câtorva dintre colegi din grupul dumneavoastră parlamentar că dezbaterea acestui proiect de lege a început mai demult și noi am întrerupt acea dezbatere. Acum o continuăm și s-a cerut aici de către domnul Emil Popescu să precizeze inițiatorul dacă își mai menține propunerea. Din cauza aceasta l-am invitat.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Eu am o problemă de procedură, domnule profesor, dați-mi voie.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dar nu mai avem ce discuta de procedură pentru că ...

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Ba da, avem.

 
 

Domnul Marțian Dan:

.... acest proiect de lege am început să îl dezbatem. Mi se pare că ne-am pronunțat și asupra titlului...

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Numai atât !

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mă rog, și asupra câtorva poziții iar acum urmează să continuăm aceste chestiuni.

 
 

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Dar eu vă rog să îmi dați cuvântul într-o chestiune de procedură.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bun.

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Este adevărat că s-a început discutarea legii, dar tot atât de adevărat este că la termenul trecut, de luni, s-a hotărât aici în plen, de către dumneavoastră, sub președinția domnului Năstase că ea, comisia, trebuie să se întrunească și comisia nu s-a întrunit. Nici raportul nu spune că ea, comisia, s-ar fi întrunit. Dimpotrivă, președintele comisiei v-a și spus că ea, comisia, nu a putut să fie întrunită pentru că nu-i poate prinde cu arcanul. Iar astăzi raportul nici nu spune că ea, comisia, s-a întrunit. Lasă impresia că s-a întrunit, dar în realitate s-au strâns până acum numai punctele de vedere ale celor trei organe.

Din sală:

Dar avem avizul..

 
 

Domnul Emil Teodor Popescu:

Bun. Deci, punctele de vedere ale celor trei organe nu con-cor-dă. Prin urmare, comisia nu avea cum să discute ceva ce nu concordă și să insușească ceva ce nu concordă. Tocmai asta este problema!

Vă rog să constatați că această a doua condiție nu e îndeplinită nici astăzi ! Adică, trebuia să fie până azi un acord unanim al celor trei.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Popescu, vreau să ne înțelegem foarte bine. Noi avem raportul comisiei. Comisia a examinat acest proiect de lege, a pregătit raportul. Pe această bază noi am început dezbaterea, am și votat câteva poziții din acest proiect de lege. Dincolo de acest lucru, nu există nici un amendament, nici o altă chestiune.

Ceea ce faceți dumneavoastră astăzi au mai făcut-o câțiva dintre colegii dumneavoastră în niște ședințe anterioare ale zilelor de luni, când nu s-au discutat amendamente, nu s-au discutat probleme. S-au discutat tot chestiuni de obstrucție procedurală și de altă natură. Treaba aceasta s-a terminat. Nu putem juca același teatru grotesc à la longue. Nu putem! Acum suntem în fața unui proiect de lege și noi vom decide. Îl adoptăm, nu-l adoptăm, adoptăm art. X în redactarea comisiei, îl adoptăm amendat, îl respingem și alte chestiuni. Nu mai putem bloca procedura. Procedura a debutat.

Vă rog.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Aș vrea să vă comunic ceva ce domnul președinte Dan Marțian vede și dumneavoastră care stați cu fața spre mine, nu aveți posibilitatea să vedeți. Este ora 18 și, conform programului, trebuie să înceapă interpelările. Prin urmare, dezbaterile ar trebui să se încheie în momentul de față.

Domnul Dan Marțian.

Da, vă mulțumesc foarte mult, inclusiv pentru împrejurarea că un membru al grupului dumneavoastră parlamentar cere punctul de vedere al inițiatorului, iar alt membru al aceluiași grup parlamentar propune altceva. E foarte clară treaba. (comentarii în băncile opoziției parlamentare)

Eu vă propun următorul lucru:

Doamnelor și domnilor, eu consider că dezbaterea a început. Evident că trebuie să respectăm programul pe care noi l-am adoptat. În consecință, rog membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități să se retragă. Domnul Știrbu să ne spună în care din sălile acestui edificiu....

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

La bibliotecă.

 
 

Domnul Marțian Dan:

... și vom vedea dacă vor apare elemente noi, materializate într-un raport suplimentar sau nu.

Domnul ministru Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnilor colegi, (clopoțel)

(Se discută la masa prezidiului.)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Când am primit solicitarea dumneavoastră, am invitat imediat a doua zi, am dezbătut și am adoptat același punct de vedere. Nu are relevanță că cel care a semnat adresa către Comisia juridică, din partea Curții Supreme, adică președintele acestei autorități, are un punct de vedere personal și a schimbat în partea finală hotărârea adoptată de reprezentanții de specialitate ai Curții Supreme. (comentarii în bănci)

Eu știu mai bine.... lăsați, eu știu mai bine ca dumneavoastră.

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Mai spuneți o dată lucrul acesta, că e frumos !

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Alecu, dumneavoastră vreți să faceți cunostință cu instituția chestorilor ?

(râsete)

Vă rog foarte mult, amânați cunoștința asta.

Vă rog.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Cât a priceput domnul deputat este.... trebuie să îi completez. Nu are relevanță în privința soluției de a adopta prin vot acel punct de vedere. Aceasta trebuia să înțeleagă dânsul după o experiență indelungat parlamentară.

Ceea ce vreau să vă adresez ca rugăminte, în mod deosebit, este următorul lucru :

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Vă rog schimbați practica și acceptați ca și acest proiect de lege să fie dezbătut mâine cu Codul penal de finalizat și ......

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din bancă):

Nu,nu,nu,nu !

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule deputat,

Aici suntem în Parlament. Eu vă respect aula (clopoțel). Dumneavoastră probabil că sunteți în altă parte. Vă considerați...

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Avem un regulament care organizează ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Răsvan, știți foarte bine că v-am dat întotdeauna cuvântul. Haideți să ne respectăm. Acum vorbește dânsul. Dacă va fi nevoie de o anumită replică scurtă, veți avea posibilitatea, dar nu sunt bune obstrucțiile acestea de pe locuri.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Regret că trebuie să îmi exprim opinia că mă decepționează această manifestare.

 
 

Domnul Alecu Aurelian (din bancă):

Ne-ați impresionat !

 
 

Domnul Ion Predescu:

Păi dacă nu aveți sensibilitate cum să vă impresionez, domnule ? Impresionez pe cine e sensibil, dar pe altul, cum ?

 
 

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Domnule, noi suntem în Parlament ! (clopoțel)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog !

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu-mi dați lecții dumneavoastră mie !

Vă adresam rugămintea să poată fi luat și acest proiect de lege o dată, adică mâine când continuăm dezbaterile cu Codul penal și procedura penală. De ce adresez această rugăminte ? Nu mai avem timpul suficient pentru a adopta și în Senat și eventual și la mediere o lege de această natură, organică.

Acum, că obstrucțiile sunt atât de înverșunate pentru mine nu e o noutate. Ce mi-a pățit mie sufletul cu dumnealor când am dezbătut medierea, când am adoptat procedura civilă, numai eu știu ! Dacă vreți să știți, rezultatul se datorează dânșilor, în scris, în procedura civilă, a acestor grupuri parlamentare care astăzi trag de timp, cum se spune într-o altă activitate; că această cale extraordinară de atac este absolut formală și cvasi-inutilă în Codul de procedură civilă. Nu s-au găsit decât câteva cazuri de a se încadra în aceste dispoziții. Este rezultatul dezbaterilor de atunci pentru că Senatul adoptase proiectul în forma în care este propus astăzi, adică de a exista și un motiv de fond privind temeinicia și legalitatea hotărârilor. La ce s-a ajuns ? La o instigare indirectă a Curților de Apel de a adopta hotărâri așa cum le cred de cuviință, pentru că știu foarte bine că deasupra lor nu mai este nimeni și nimic.

S-a ajuns la zeci, sute, chiar poate peste o mie, cel puțin peste o mie, la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă care sunt nu numai vădit sau esențial, expresii care se foloseau anterior, dar sunt revoltător de nelegale și netemeinice și nu se poate face nimic.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din bancă):

Asta este justiția pe care o patronați, domnule ministru ! Nu judecăm noi, judecă Curtea de Apel!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, vreți să reiterez întrebarea pe care am mai pus-o unui coleg ? Vă rog !

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Așa judecă Curtea de Apel ! Judecătorii judecă revoltător!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule Cristea, dumneavoastră știți că nu poate interveni un deputat dacă nu i se da cuvântul ? Vă rog foarte mult atunci ! Vă rog !

 
 

Domnul Gheorghe Cristea(din bancă):

Îmi cer scuze pentru modul de intervenție.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da, da. Temperamentul este peste educație. (râsete)

Prin urmare, ceea ce vă solicit este să dați posibilitatea ca în această lună proiectul să poată fi adoptat și de către Senat. (Comentarii în sală). Mă rog, faceți ce vreți! Dar dați posibilitatea aceasta. Și această rugăminte o fac și în calitatea de ministru și eu nu o fac pentru mine - ceea ce nu pricepe dânsul -, ci pentru cei care sunt năpăstuiți prin soluțiile nelegale și netemeinice. (Agitație, vociferări).

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Mircea Ciumara. Aveți cuvântul.

Domnule Cristea, vă rog eu, luați loc și să fiți de acord să terminăm aici, mai ales că dumneavoastră v-ați consumat muniția după loc!

Aveți cuvântul, domnule Ciumara. Vă rog.

 
 

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule președinte,

După lunga perorație și multele lecții date de domnul senator PD sau PDSR - nu știu ce mai este acum - și ministru PDSR îi atrag atenția că ordinea de zi a fost votată, și dacă dânsul mai știe cum se procedează într-o Cameră, nu putem pune la vot ceea ce a propus acum. Deci, încheiem discuția.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor...

 
 

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Domnule președinte,

Tot ce spun încape într-o frază....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Bine. Vă dau trei fraze.

 
 

Domnul Gheorghe Cristea:

Domnule ministru,

Vreau să vă spun că o intervenție, chiar dacă formal încalcă o regulă, nu înseamnă lipsă de educație. O dată. A două frază este că nu lipsa acestei prevederi din Codul de procedură civilă - nu sunt jurist - face ca, după afirmația dumneavoastră, vă aparține, "Curțile de Apel să judece revoltător", adică să vă revolteze până și pe dumneavoastră, proaspăt ministru de justiție, pentru felul în care judecă. Și, în al treilea rând, încercați să înțelegeți că dreptul la opinie există și că nu trebuie taxată o opinie drept altceva.

Am acceptat că, formal, am încălcat o regulă, dar dumneavoastră, fără să o faceți formal, încălcați ceva mult mai grav. Și, vă rog, rezolvați chestiunea cu Curțile de Apel și suntem de acord, sigur.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnul Răsvan Dobrescu și după aceea domnul Dinu. Domnule Dinu, o să vă rog să fiți foarte concis. Trebuie să încheiem.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Domnul ministru Predescu se declara dezamăgit de mine. Eu îi spun domnului ministru Predescu că nu sunt dezamăgit de dânsul pentru că se situează la același nivel pe care i-l cunosc încă din 1992. De dezamăgit, m-a dezamăgit atunci. Acum nu mai e posibil să mă dezamăgească...! (Răsete, aplauze).

Și, acum, pe fondul problemei. Ca să vă dovedesc, pentru că nu vreau să avansez...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Haideți pe fondul problemei să discutăm data viitoare!

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Dați-mi voie să argumentez...! Ca să vă dovedesc că nu...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să nu intrați în probleme de fond. Vă dau cuvântul data viitoare. Nu va fi o problemă.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu:

Nu, nu... Ca să vă dovedesc că nu mă joc cu vorbele este împrejurarea că domnul ministru, astăzi, insistă pe o propunere legislativă care vrea să aducă o reglementare strâmbă acestei căi extraordinare de atac. În loc să umble la fondul problemei și anume la reașezarea competențelor, care ar rezolva foarte bine lucrurile în sensul dorit de domnia sa, și anume: cele mai importante procese să se judece în primă instanță la tribunale, cu apel la Curțile de Apel și cu recurs la Curtea Supremă. Asta dorește domnul ministru, ca ultima instanță să nu mai fie Curtea de Apel. Foarte bine! Dar medicamentul pe care dânsul îl aplică aici este un medicament greșit, care va duce la uciderea justiției românești. Medicamentul corect este celălalt. Și poate domnul ministru, dacă i-o spun acum explicit și de la tribună, poate se va gândi peste noapte că această idee este mai fericită decât cea pe care încearcă să o promoveze dânsul.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mi-ați cerut cuvântul pentru o intervenție de natură procedurală și de replică și văd că am fost păcălit.

 
 

Domnul Răsvan Dobrescu (din sală):

Nu, nu-i așa...!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Dinu...

Nu, am fost păcălit, domnule Dobrescu....! Îmi pare foarte rău.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte,

Stimați oaspeți și stimați colegi,

Știu că se spune demult "gramatici certant". Astăzi se poate spune pe bună dreptate că trăim această constatare "juristi certant".

Am sentimente de prețuire pentru domnul ministru și senator, că este parlamentar de-al nostru, dar, alături de această prețuire am și o formă de colegialitate deplină. Domnia sa, ca și mine, este un practician al barei. S-a fixat, inevitabil, - și ați constatat dumneavoastră - într-o contradicție feroce. Pe de o parte, făcea imputarea că se trage de timp. A se trage de timp nu știu dacă se trage în sensul amânării sau dacă se trage de timp în sensul de a presa ceva să plece urgent. Ca pe urmă, tot domnia sa să spună: "în luna aceasta să votăm".

Cu această palidă introducere, o să atac ideea de esență...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, nu intrăm în fond...

 
 

Domnul Ion Dinu:

Domnule președinte, domnule președinte....! Termin, termin...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog.

 
 

Domnul Ion Dinu:

Este de o semnificație deosebită ceea ce dumneavoastră veți avea a o hotărî pentru realitatea de trăire în justiție, într-adevăr. Cum să înlăturăm hotărârile nedrepte, care hotărâri nedrepte dor nu numai pe cel care le suportă, dor pe toți oamenii care știu ce s-a întâmplat. Sigur, calea actuală a recursului în anulare, care ia locul recursului în supraveghere, recursului extraordinar, cum s-a numit înainte, este o cale strict necesară, mai mult decât indispensabilă, este imperativ necesară. Dar nu grăbindu-ne. Și am terminat, domnule președinte. Eu nu sunt neamț, dar împrumutăm înțelepciunea de la alte popoare, că și ei împrumută de la noi. Nemții zic așa: "Eile mit weile!" - "Grăbește-te cu încetul!" Lăsăm pe săptămâna viitoare...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă propun următorul lucru. Deci, domnul ministru Ion Predescu ne-a adresat o rugăminte. Ca acest punct care figurează la poziția 3 din ordinea noastră de zi pentru ziua de luni, de astăzi deci, să îl luăm în examinare după ce vom fi discutat și ne vom fi pronunțat în legătură cu cele două proiecte de legi: modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală.

Noi, mâine dimineață, sperăm că vom putea lua în discuție cele două poziții care au rămas în restanță de la Codul penal și probabil că vom fi în măsură chiar să ne pronunțăm asupra acestui proiect de lege. Așa cum știți, am început dezbaterea proiectului de Lege privind modificarea Codului de procedură penală, o să continuăm mâine, vom avea o zi mai lungă, timp la îndemână, vom fi mai puțin excitați și sperăm ca pe fondul lucrurilor să putem angaja aici o dezbatere de substanță.

După ce vor fi terminate aceste chestiuni, rețin solicitarea domnului ministru și eu sau altcineva care va conduce lucrările Camerei Deputaților o să supună votului această solicitare și vom vedea care va fi decizia pe care o luăm.

Vă propun, deci, să încheiem dezbaterile aici în legătură cu această chestiune, în sensul că după cele două proiecte de legi pe care le-am menționat se poate lua în examinare solicitarea făcută de domnul ministru....

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Ordinea de zi este votată. O mai votăm din nou pentru domnul ministru!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Poftiți!

 
 

Domnul Mircea Ciumara (din sală):

Ordinea de zi este votată pentru ziua de mâine.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu, pentru ziua de mâine nu este votată, pentru ziua de astăzi. Dânsul a cerut ca după cele două legi să o discutăm și pe aceasta. O să vedem, Camera, mă rog, ce decizii va lua.

În al doilea rând, vă rog să restabilim împreună cu obiectivitate și cu onestitate datele problemei. Datele problemei sunt următoarele: proiectul de lege am început să-l discutăm, am adoptat câteva puncte.

Vom asculta dacă în urma deliberării din această seară... - și înțeleg că comisia se întrunește la sala....

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Asta vroiam să anunț, domnule președinte. Să ne întâlnim nu la bibliotecă, ci la sala de jos....

 
 

Domnul Marțian Dan:

La sala 29... și vom vedea dacă....

 
 

Domnul Aurel Știrbu:

Și-i rog și pe reprezentanții celor trei organe să participe acolo.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vom vedea dacă în urma acestei discuții vor apare anumite elemente care se pot materializa într-un raport suplimentar, în alte chestiuni.

Și de la aceste date să pornim și atunci vom vedea exact care va fi mersul lucrului asupra acestui proiect de lege.

 
Răspunsuri ale executivului

Vă propun, deci, să fiți de acord să oprim aici, și urmează ultimul segment al activității noastre pe această zi, consacrat întrebărilor, interpelărilor, așa cum figurează el în programul de activitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog și pe domnii miniștri, domnul Ninosu - miniștri care au fost invitați pentru diferite interpelări să-i poftiți. Noi deja am depășit puțin timpul de începere a acestui segment al activității noastre și nu mai avem timp să facem pauză.

Deci, vom avea... dacă domnul ministru Mircea Coșea este prezent. Este. Vă rog să vă ocupați locul, domnule ministru de stat.

Pe domnul ministru Mircea Coșea l-am invitat pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Mihai Munteanu.

Îl rugăm acum pe domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, care ne-a prezentat, ne-a notificat, ca să spunem, materia interpelării domniei sale, să dezvolte interpelarea, după care o să invit pe domnul ministru de stat Mircea Coșea să răspundă.

Aveți cuvântul, domnule Munteanu.

 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea pe care am formulat-o săptămâna trecută se referea la câteva acte legislative care au fost prevăzute în programul legislativ de susținere a reformei, parte componentă din strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare în temeiul căruia acum patru ani a fost investit Guvernul condus de premierul Nicolae Văcăroiu.

Am băgat de seamă, din cele anunțate de secretarul de resort, că sunt prezenți pentru a susține punctul de vedere al Guvernului la această atenționare pe care eu am formulat-o, atât domnul ministru secretar de stat Mircea Coșea, cât și domnul ministru Crișan Popescu. Le mulțumesc amândorura pentru solicitudinea dumnealor.

Eu am făcut în interpelarea mea remarca că sunt destule proiecte de legi care au fost cuprinse în acest program, pe care din motive poate obiective, unele - după părerea mea personală - luați-o, vă rog, ca atare, subiective, nu au fost totuși prezentate așa cum a fost angajamentul din programul la care m-am referit.

Dar ceea ce mi se părea mie semnificativ este faptul că printre aceste proiecte de legi sunt și unele care având un conținut foarte tehnic, dacă ar fi fost prezentate în timp util, și eu credeam că pot fi prezentate chiar în această minisesiune în care ne aflăm acum, prin caracterul lor tehnic, dacă ar fi fost analizate în comisii, probabil că plenul le-ar fi adoptat cu repeziciune. Practica noastră a demonstrat că pentru legile cu caracter tehnic analiza în comisie este, în general, suficientă pentru a fi acceptate de noi, de plenul Camerei Deputaților, tocmai datorită acestui caracter esențial tehnic.

Din șirul de proiecte de legi întârziate, eu am citat trei dintr-un domeniu care este, totuși, esențial pentru redresarea economico-socială a țării și mă refeream la proiectul de Lege a investițiilor publice, la proiectul de Lege a lucrărilor publice și la proiectul de Lege a urbanismului - toate trei acte legislative care din titlul lor am apreciat că condiționează în mod nemijlocit activitatea de investiții, deci activitatea de dezvoltare economică.

Și, în virtutea acestei preocupări pe care am avut-o și am exprimat-o în scris în cadrul interpelării, îi întrebam pe domnii miniștri, întrebăm Guvernul dacă există vreo șansă ca măcar vreunul dintre acestea să ajungă în această sesiune a noastră de următoarele 2-3 săptămâni, măcar pentru a fi analizat în comisie, pentru că mi se pare că într-adevăr este cam târzior ca să mai fie supuse și plenului, având în vedere ordinea de zi care ne-a fost prezentată pentru săptămâna asta, și presupun că vor rămâne încă destule dintre subiectele enunțate pentru săptămânile viitoare.

Îi rog pe domnii miniștri dacă ne pot spune punctul de vedere în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Fac o singură remarcă și anume îi rog pe toți colegii, pentru că sunt mai mulți care s-au înscris, sunt aici mai mulți membri ai Guvernului care au venit pentru a răspunde la interpelări, ca dezvoltarea interpelării să se înscrie în limita celor trei minute care este prevăzută de art. 57 alin. 2 din Regulament.

Domnule ministru de stat Mircea Coșea aveți cuvântul pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Mihai Munteanu.

 
 

Domnul Mircea Coșea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Domnule deputat Munteanu,

Interpelarea pe care o faceți nu se referă la activitatea Consiliului pentru reformă, dar am considerat că puneți o întrebare legitimă, de interes, așa încât am căutat să vă dăm un răspuns, am făcut o investigație, în principal la nivelul Ministerului Mediului și Lucrărilor Publice, și voi da citire răspunsului pe care vi l-am făcut la întrebarea dumneavoastră.

Referitor la proiectul de Lege privind investițiile publice, prevăzut în strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare din 1993, vă informăm pe această cale că domeniul respectiv a căpătat constatare legislativă încă din anul 1993. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 12 din 4 august 1993 privind achizițiile de bunuri și investiții publice, ordonanță ce a fost aprobată și modificată de Parlament prin Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.

Referitor la proiectul de Lege privind urbanismul și amenajarea teritoriului - cred că la aceasta vă referiți - pentru că în interpelare scrie numai "a urbanismului", dar cred că este amenajarea teritoriului...

 
 

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Așa era enunțată în program...

 
 

Domnul Mircea Coșea:

Da, asta este. Despre ea este sigur vorba. Vă informăm că termenul de transmitere către Parlament a fost prelungit datorită necesității respectării unei anumite succesiuni sau, mă rog, să zicem, secvențialități în aplicarea unor alte acte normative, incidente direct domeniului respectiv și care, la rândul lor, au impus modificarea proiectului inițial. Este vorba de Legea privind cadastrul și publicitatea imobiliară, Legea nr. 84 din 1996 privind îmbunătățirile funciare. Proiectul în discuție este elaborat, aflându-se în fază de avizare, urmând a fi trimis Parlamentului în cel mai scurt timp în cadrul acestei sesiuni parlamentare.

În sfârșit, referitor la proiectul de Lege al lucrărilor publice, facem mențiunea că domeniul respectiv a fost tratat diferențiat pe categorii de lucrări aferente amenajării teritoriului, cum ar fi lucrări publice din domeniul căilor de comunicații, hidroconstrucții, gospodărirea apelor, zonele protejate. În acest context vă informăm că deja a fost legiferat proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea I - "Căi de comunicații" -este vorba de Legea nr. 71 din 29 iulie 1996-,celelalte două legi fiind aprobarea Planului de amenajarea teritoriului - Secțiunea a II-a "Apa" - și Secțiunea a III-a "Zonele protejate" - se află la comisia de specialitate, la Senat.

Domnule deputat, vă rog să luați în considerare că aceste informații le-am obținut de la Ministerul Lucrărilor Publice și că vă stăm la dispoziție, în măsura în care putem, și cu alte elemente de informații prin legătura funcțională pe care o avem cu celelalte ministere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat Crișan Popescu, dacă la această chestiune care a fost formulată de către domnul deputat Mircea Mihai Munteanu aveți elemente în plus?

 
 

Domnul Crișan Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Nu aș mai adăuga nimic față de cele prezentate aici de către domnul ministru de stat Mircea Coșea. Aș dori doar atât să spun că această lege a urbanismului și amenajării teritoriului a facut obiectul unei munci de peste 4 ani. Ea a fost croită după standardele europene, însă pentru că nu există o legislație unificată ca terminologie și ca abordare am solicitat sprijinul Consiliului Europei, care l-a acordat în două rânduri, respectiv în 1994, în noiembrie pentru un seminar internațional organizat la București sub egida ministerului nostru și, după aia, o consultare specială pe lege în aprilie 1995.

Din acel moment, a trebuit să reconformăm proiectul legii așa cum l-am dezbătut cu acești experți de primă mână din Europa, din mai multe state occidentale, a trebuit să treacă prin filtrul avizator al ministerelor implicate în această lege, în momentul de față are nevoie de avizul Consiliului Legislativ, potrivit legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem acum la următoarea interpelare. Sunt de fapt două, adresate domnului ministru al învățământului, Liviu Maior. Una de către domnul deputat Török Ernest, care poate fi formulată pe esența ei astfel:"Măsurile Inspectoratului Școlar județean Brașov cu privire la denumirile școlilor" și a doua întrebare, adresată tot domnului ministru, este formulată de către domnul deputat Gheorghe Constantin și se referă la problemele salarizării cadrelor didactice și la gratuitatea manualelor școlare.

Domnule Török, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră și, de asemenea, domnul Gheorghe Constantin, când ajungem la problema pe care o aveți, dacă doriți să dezvoltați interpelarea vă rog să o faceți în limita a trei minute, și, după aceea, ascultăm punctul de vedere al domnului ministru, răspunsul lui la interpelare.

 
 

Domnul Török Ernest:

Domnul președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Liviu Maior, ministrul învățământului și este, de fapt, o revenire a unei interpelări adresate din partea Grupului parlamentar UDMR în anul 1995, în aprilie, în urma căreia am primit niște răspunsuri din partea Ministerului Invățământului.

Fenomenele sesizate de către noi în interpelarea respectivă, care denotă o sistematică și premeditată distrugere a structurilor tradiționale ale învățământului în limba maghiară din județul Brașov, manifestată prin destituire sau, după caz, împingerea la demisie a unor cadre de naționalitate maghiară de la conducerea unor școli, precum și din Inspectoratul școlar, cât și prin nerezolvarea problemelor conflictuale existente, care în urma intervenției noastre nu numai că nu au fost rezolvate, ci, mai mult, apar noi elemente care subliniază tendințele sesizate de către noi.

Pentru atestarea celor spuse vă arătăm următoarele:

Cu toate că în răspunsul primit de la ministerul dvs, semnat de către domnul Romulus Gheorghe Pop, secretar de stat, apare promisiunea de rezolvare a situației Liceului "Áprily Lajos" până la sfârșitul anului școlar 1995, nici astăzi, la începutul anului școlar 1996/1997 nu s-a rezolvat și nici nu se prevede rezolvarea problemei.

Demisiile menționate în același răspuns nu sunt decât elemente care subliniază că șicanările inspectoratului dau rezultatele scontate de ei.

În cazul domnului inspector Aranyosi Ștefan se pare că justiția a reușit totuși să corecteze greșeala și ilegalitatea comisă de inspectorat, pe care care tot în același răspuns ați declarat-o perfect legală.

Și, în final, ca să ajung la problema mea personală - șicanările aduse ca "o jertfă pe altarul" fenomenelor sesizate de către noi - noile hotărâri ale inspectoratului școlar.

Priviți, domnule ministru, că aveți în copie adresa Inspectoratului școlar către școala generală. Să nu mai spun greșelile ortografice care apar în aceasta! Vedeți decizia din 1994 a Inspectoratului școlar, care dă dreptul să poarte Școala generală Apața denumirea de Școala Generală "Apáczai Csere János", și revocarea din 1996, iulie, a acestei decizii. Ne întrebăm pe cine a deranjat denumirea "Apáczai Csere János", o personalitate a învățământului și a cartezianismului transilvănean din secolul XVII ? Pe cine deranjează dacă o școală generală din mediu rural vrea ca printr-o identitate mai bine definită să pășească spre o demnitate și un orgoliu profesional care vor să fie primul pas spre ridicarea învățământului în mediul rural ?

Știți, domnilor colegi, cum este acest învățământ. Și credem ca dacă Inspectoratul școlar mai are, conducerea lui...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să comprimați pentru că ați depășit cele trei minute...

 
 

Domnul Török Ernest:

Imediat am terminat, domnule președinte....

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog....

 
 

Domnul Török Ernest:

Credem că dacă Inspectoratul școlar, mai ales conducerea lui, are timp pentru a dezbate în ședință asemenea chestiuni, atunci, în loc să stopeze, ar trebui să încurajeze inițiative asemănătoare, și nu numai învățământul în limba maghiară. Nu ar suna mai bine, în loc de Școala Generală nr. 3 Hârseni, Școala Generală "Sextil Pușcariu" Hârseni !

Iată de ce suntem nevoiți a vă sesiza de cele de mai sus și pe dumneavoastră, domnule Liviu Maior, ministrul învățământului.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog să vă prezentați punctul de vedere pe marginea interpelării formulate de domnul deputat Török Ernest.

 
 

Domnul Liviu Maior:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor parlamentari,

Am ascultat interpelarea domnului deputat Török, chiar și partea legată de... insinuările legate de Ministerul Învățământului. Domnul deputat trebuie să știe că denumirile școlilor gimnaziale în România sunt de competența inspectoratelor școlare județene și, ca istoric, sincer să fiu, pe mine nu mă deranjează numele lui "Csere János" și cred că nici pe cei de la Inspectoratul școlar al județului Brasov, și o interpelare fără considerații... -care de fapt nu cred că își aveau locul- putea să rezolve această problemă într-un spirit de cooperare.

Eu am să discut cu Inspectoratul județean Brașov pentru a le cere o explicație, de ce nu au acordat numele acestui savant din secolul XVII, care, printre altele, a avut și o atitudine corectă față de români.

Vă promit că voi lua legătura cu Inspectoratul Școlar al județului Brașov pentru a lămuri această situație.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Domnule deputat Gheorghe Constantin, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră? Nu este prezent.

E clar, domnule ministru, nu avem interlocutor.

Dacă nu-i aici, noi considerăm că a fost indeplinită exigența prezenței dumneavoastră. Cel care a formulat această întrebare, din păcate, nu a tratat lucrurile și din perspectiva obligațiilor care-i incumbă.

Urmează să ascultăm răspunsul domnului ministru Alexandru Lăpușan, la interpelarea domnului....

Domnul Tărăcilă, da? Bun. Domnul Lăpușan, încă n-a sosit, da? Sunteți, în locul dânsului.

Atunci, să-l întrebăm pe domnul deputat Gheorghe Roman dacă dorește să dezvolte interpelarea dânsului? Nu. Atunci, vă rog să răspundeți domnule secretar de stat Stan Dragomir.

Deci, în esență sunt probleme cu care se confruntă cultura grâului datorită condițiilor climaterice...cu care s-a confruntat în acest an.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Dragomir Stan:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră legată de situația grâului din județul Iași, care a avut de suferit în urma calamităților naturale din toamna anului 1995 și primăvara anului 1996, dumneavoastră ați făcut intervenții pentru acoperirea pagubelor înregistrate de producătorii agricoli ca urmare a acestei situații.

Domnule deputat, țîn să precizez că această situație nu a fost numai în județul Iași ci în mai multe județe din țară, în mod deosebit zona de sud și, foarte adevărat, zona de nord a Moldovei - Iași și Botoșani. La Iași chiar am fost prezent atunci când s-a expertizat situația culturii de grâu și de păioase, în general, și urmare a demersurilor făcute, Parlamentul României a luat în dezbatere un proiect de lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele calamitate în anul agricol ‘95-96.

Proiectul acestei legi a fost aprobat de Camera Deputaților, după cum știți , și urmează a fi supus dezbaterii în Senatul României. Prin această lege se prevede acordarea de despăgubiri tuturor producătorilor agricoli pentru acoperirea pierderilor înregistrate ca urmare a calamităților naturale produse în anul agricol 1995-1996, în limita sumei de 500 miliarde lei.

Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz, orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, cartofi și plantații viti-pomicole.

Fenomenele naturale care au provocat aceste calamități și care au afectat producția în proporție de peste 60% și pentru care se acordă despăgubiri sunt: îngheț, secetă, grindină, inundații și acțiunea negativă a factorilor climatici din iarna precedentă, așa cum s-a discutat cu Universitatea de Științe Agronomice din Iași și Stațiuna "Podul Iloaiei".

Sumele cuvenite producătorilor agricoli se vor acorda în baza unor Norme metodologice, și anume:

- prin preluarea la datoria publică a creditelor și dobânzilor datorate băncilor comerciale de către agenții economici;

- prin efectuarea de plăți din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii pe anul 1996 și 1997, producătorilor agricoli care nu au beneficiat de credite.

Prin aceste prevederi vor beneficia și producătorii agricoli din județul Iași, ca de altfel și celelalte județe calamitate.

În legătură cu plata impozitelor, conform Legii 34/1994, art.12, în situația de pierdere a recoltei din cauza calamităților naturale, venitul impozabil se reduce proprțional cu pierderea producției calamitate, pe baza constatărilor făcute de organele abilitate prin lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu!

Urmează acum ca domnul ministru de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, să răspundă la interpelarea domnului deputat Emil Roman, care se referă la modul în care au fost soluționate cazurile de corupție cuprinse în raportul Comisiei parlamentare având ca obiect cercetarea.

Dacă doriți să dezvoltați interpelarea domnule deputat Emil Roman, vă rog să poftiți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
 

Domnul Emil Roman:

Multumesc, domnule președinte!

Domnule ministru,

În anul 1993, în presa românească au curs tone de cerneală privind corupția. Unor personalități de prim rang le-au fost aduse grave acuze, Parlamentul României organizând mai multe reuniuni în această problemă, chiar și o sesiune extraordinară. Urmare constituirii unei Comisii de anchetă și a unui travaliu enorm și de înaltă competență, Parlamentul României a dezbătut raportul Comisiei, adoptând la 22 octombrie 1994, Hotărârea nr.22/94. Prin această hotărâre se cerea Ministerului de Interne să definitiveze dosarele încredințate și să le înainteze justiției. Termenul stabilit era 1 decembrie 1994. Admit că acest termen fixat era foarte greu de îndeplinit, dar nu pot să nu remarc faptul că Ministerul de Interne a elaborat trei materiale: unul tratând cazul de corupție din poliție, dosarul nr.7/29 din 29.XI.1994, destul de amplu; alt material, o notă a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de combatere a criminalității economico-financiare, destul de sumar acesta, doar 3 pagini și tratând 14 cazuri și al treilea material, provenind tot de la I.G.P., purtând nr.104.396 din ‘94, întinzându-se pe 12 pagini și în care sunt descrise măsurile luate de poliție în 1994 pentru combaterea actelor de corupție.

Toate cele trei materiale amintite mai sus nu acoperă însă decât în foarte mică măsură cazurile cuprinse în raportul Comisiei parlamentare. De aceea, solicit Ministerului de Interne, domniei-voastre, domnule ministru Doru Ioan Tărăcilă, să binevoiți a prezenta situația la zi a definitivării cazurilor evidențiate în Raportul parlamentar, cu concluzia "urmărire" sau "neurmărire" sau cum veți fi binevoit să propuneți dumneavoastră.

Mulțumesc!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Emil Roman.

Îl rog pe domnul ministru de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, să răspundă la interpelarea domnului deputat Emil Roman.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnilor deputați,

Desigur că situația mea nu poate fi deloc ușoară în momentul în care se solicită ca, pe baza unui raport care a fost dezbătut în Parlamentul României și care viza actele și faptele de corupție din perioada postdecembristă să se răspundă în trei minute, întrucât, așa cum am încercat prin materialele pe care le-am predat la interpelările anterioare, să prezentăm atât actele și faptele de corupție care erau descrise în raport, dar alături de acestea, urmare acuzelor care au fost aduse lucrătorilor din Poliție sau din Ministerul de Interne, să precizăm situația concretă și în acele cazuri și, mai ales, să stabilim, așa cum rezultă din cea de-a treia notă, care sunt măsurile luate la nivelul Ministerului de Interne și Inspectoratului General al Poliției în legătură cu combaterea faptelor de corupție.

Doresc să vă informez domnule președinte, că toate cazurile care au stat în atenția colegilor parlamentari și analizate în raportul Comisiei parlamentare de anchetă, au fost analizate și marea lor majoritate au fost finalizate la nivelul Ministerului de Interne, respectiv a Inspectoratului General al Poliției, cu soluții, fie de înaintare a Parchetului pentru trimiterea în judecată a celor vinovați, fie cu soluțiile corecte de neînceperea urmăririi penale întrucât faptele vizate nu întruneau elementele constitutive ale unor infracțiuni.

Desigur că acest răspuns este foarte amplu, nu știu dacă dumneavoastră îmi permiteți să vi-l prezint, am încercat astăzi să-l sistematizez pe 15 puncte, începând cu corupția care s-a manifestat în legătură cu Compania "TAROM" S.A., întrucât erau aduse acuze consiliului de administrație că ar fi majorat capitalul social prin depunerea unor sume de bani și cumpărarea unor acțiuni de către salariați. Ancheta este finalizată, dosarul este trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în vederea sesizării instanței de judecată.

Un al doilea caz, ele sunt mai multe, în legătură cu fiecare cauză în parte, îl vizează pe Staicu Ion; un alt caz pe Staicu Ion și Pânzariu Mihai; situația de la "Oltcit" Craiova, legată de vânzarea celor 648 de autoturisme, caz finalizat și înaintat Parchetului; situația de la "Compania Română de Pescuit Oceanic" Tulcea, nefinalizat până în prezent datorită expertizelor tehnico-contabile care sunt absolut necesare în cauză. Deci, cauza se găsește încă în lucru la nivelul I.G.P.-ului.

Cauze finalizate la nivelul flotei comerciale române, deci mai multe cauze nu una singură, printre care cea mai spectaculoasă, -tocmai datorită tonelor de cerneală sau, mai bine spus, râurilor de cerneală și tonelor poate de copaci care au fost tăiați pentru a fi transformați în hârtie- vizează acea afacere de la "PETROMIN", fiind trimiși în judecată domnii Călin Marinescu, Bobeș Constantin, Posedaru Romanuel, Leonard Maria, Tudor George și ceilalți, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Este adevărat că prin grija sau, mai bine spus, prin respectarea procedurilor legale, cu toții sunt judecați, deși prejudiciul este de multe miliarde sau de milioane de dolari, în stare de libertate.

De asemenea, există soluție în dosarele care îl vizează pe Călin Marinescu în legătură cu vânzarea celor 24 de nave, dosarele sunt înaintate pe parcursul legal, fie către Parchet, fie prin soluțiile adoptate de către Parchet se găsesc în instanță în diferite faze, fie la fond, fie în recurs, fie în apel.

Afacerea "Paniro", afacerea "IIRUC"S.A. legată de înființarea companiei "Megapower". În legătură cu importul de zahăr din anul ‘92, sunt patru dosare cu mai multe cauze, cu mai multe societăți, confirmate, trimise în judecată pe diferite faze.

Corupția în administrația publică, poate vă interesează de asemenea. Mai mulți primari, indiferent de culoare politică, urmare a săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, înșelăciune, au fost trimiși în judecată. Și aș aminti doar câteva, dosare sunt foarte multe: Munteanu Rodica, Drăghici Pavel, Micu Dănuț Romeo, Iliescu Nicolae, Stoian Gheorghe, Cârciumaru Marcel, Ene Marin, Florescu Gabriela dar și Tutunaru Constantin în legătură cu care am înțeles că s-a dispus reînceperea urmăririi penale.

Corupția în agricultură și industria alimentară, urmare a săvârșirii multiplelor infracțiuni care vizau lichidarea patrimoniului unor C.A.P., în sensul de lichidare; constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, transferuri nelegale de terenuri, privatizarea nelegală a unor unități agricole, aprovizionarea unor societăți de stat prin societăți comerciale cu capital privat, casarea unor mijloace fixe cu durată de serviciu normată neexpirată; vânzarea unor produse încadrate la calități inferioare etc., cu circa 30 de dosare penale de trimitere în judecată în diverse faze, fie în stare de libertate, fie în stare de arest. Eu pot să le spun la fiecare ce s-a întâmplat, pentru că am o situație făcută pe fiecare caz care a fost menționat în acest raport.

Corupția în industrie și construcții, întrucât au fost sesizate aspecte cu caracter penal, în legătură cu care s-a putut, prin probele administrate, ca dosarele să fie înaintate Parchetului și se găsesc în instanță.

Celelalte, în legătură cu care nu au existat elemente infracționale, noi am propus neînceperea urmăririi penale, soluții care au fost acceptate de către Parchet. De asemenea, un număr de cca.20 de cazuri.

Corupție în comerț, cca.15 cazuri. Cazuri de corupție în transporturi, începând cu faimoasa cauză de importuri de avioane "Airbus" până la zi, cu soluții, finalizate cazurile la nivelul Poliției Române și cazurile se găsesc la Parchet.

Corupția în sistemul bancar pe circa 10 cazuri. Și în sistemul vamal pe 7 cazuri.

Deci, în legătură cu cele aproape 100 de cazuri concrete, care se regăsesc în raportul dezbătut în Parlament, la nivelul Poliției Române, majoritatea cazurilor au fost finalizate. Deci avem numai cazurile în care se impune să fie refăcute, urmare a solicitărilor adresate Parchetului, o serie de expertize, în principal, tehnice sau financiar-contabile. Numai aceste cazuri se mai găsesc la nivelul Ministerului de Interne, toate celelalte sunt înaintate fie Parchetului, fie instanțelor de judecată pentru soluționare.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule ministru!

Doamnelor și domnilor deputați.

Urmează acum ca domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă la o interpelare a domnului deputat Gheorghe Tarna, care se referea la încălcarea repetată a prevederilor Legii 83/1993.

Domnule Tarna, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră, vă rog s-o faceți, după care am să rog pe domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă.

 
 

Domnul Gheorghe Tarna:

Este cunoscut faptul că în ultimii ani, creditele pentru lucrările agricole s-au acordat cu foarte multă întârziere, fără a se mai putea remedia ceva, dar toate necazurile au fost trecute în contul calamităților naturale. Se încalcă de fapt, în mod repetat, Legea 83 din 1993 care prevede sprijin acordat producătorilor agricoli pentru cultura grâului, declarat produs de importanță națională.

Cu doar patru zile înainte de începerea campaniei de însămânțare a culturilor de toamnă, producătorii agricoli n-au primit nici semințe, nici îngrășăminte și nici insectofungicide, totul rămânând, ca de obicei, la stadiul promisiunilor, anticipându-se și anul acesta pierderi de miliarde de lei. Probabil că Guvernul va acorda o parte din creditele necesare campaniei agricole de toamnă dar după perioada optimă, iar eficiența va fi nulă.

Pentru explicarea acestui fenomen al ultimilor ani nu se poate invoca decât atitudinea iresponsabilă a celor care se ocupă de soarta agriculturii. Așadar, se pune întrebarea firească: în toamna aceasta, când va acorda Guvernul creditele necesare campaniei agricole? Probabil, domnule ministru, că ne veți informa că aceste credite au fost acordate, în parte. Îmi permit să vă informez eu că sumele acordate pe județe nu reprezintă aproape nimic și nu rezolvă problema pe care am încercat s-o ridic în fața dumneavoastră.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat!

Îl invit pe domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă la interpelarea domnului Gheorghe Tarna.

 
 

Domnul Nicușor Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați domni parlamentari,

Critica adusă de domnul deputat Gheorghe Tarna este pe undeva apropiată de ceea ce s-a petrecut în anii anteriori dar nu se potrivește anului ‘96.

Vreau să vă spun că astăzi se împlinește o lună de la aprobarea de către Guvern a două importante hotărâri în legătură - una cu problema îngrășămintelor chimice și una cu problema diferențelor de preț la sămânța de grâu și de porumb. Acestor două hotărâri li s-au acordat și fondurile corespunzătoare din buget, respectiv pentru îngrășăminte chimice 145 de miliarde iar pentru semințe, ca diferență de preț, 107 miliarde. Ce se întâmplă? E foarte simplu să transferi toate aceste neajunsuri, neîmpliniri pe seama Executivului, însă noi avem foarte multe probleme de educație a celor care primesc acest înlesniri, aceste facilități pe care Guvernul le acordă agriculturii în baza prevederilor legale. Doresc să cumpere sămânța, dar nu doresc să facă contracte pentru livrarea producției, doresc să aibă îngrășăminte chimice dar nu doresc să încheie contracte pentru produsele care sunt susținute pe această cale, în baza legilor.

De asemenea, vreau să vă spun că tot în luna august s-a aprobat o altă Hotărâre de Guvern - 727 - pentru asigurarea resurselor financiare prin creditare, cu dobândă subvenționată de către stat în proporție de 60%, așa cum prevede legea, și pentru lucrările din această toamnă deja au fost transmise în teritoriu peste 500 de miliarde de lei în acest scop. Și aici se întâmplă foarte multe neajunsuri din cauză că receptorii potențiali ai acestor credite cu dobândă subvenționată nu doresc ca în paralel să îndeplinească obligațiile pe care trebuie să și le asume față de sprijinul pe care îl acordă statul în baza legii.

Deci, noi ne-am propus să simplificăm accesul la aceste formule de sprijin, fie prin subvențiile care se dau de la buget pentru îngrășăminte chimice sau pentru diferențe de preț la sămânță, precum și pentru creditele cu dobândă subvenționată însă dorim ca, în continuare, și cei care sunt beneficiarii acestor înlesniri să cunoască că au obligații. Obligațiile nu și le poate asuma statul fără ca aceste obligații ale producătorilor agricoli să se materializeze în contracte, în convenții corespunzătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat!

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează acum ca domnul secretar de stat Marian Sârbu să răspundă la o interpelare formulată de domnul deputat Fekete Jolt privind situația cetățenilor care trăiesc sub pragul sărăciei. Domnul Fekete este? - Nu este.

Îmi pare foarte rău, domnule secretar de stat că v-am tulburat programul. Noi considerăm că , întrucât autorul interpelării nu este prezent, scoatem de pe ordinea de zi această chestiune.

 
 

Domnul Petre Ninosu (din banca guvernamentală):

Și dăm răspunsuri scrise, pentru că ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Nu dăm nici un fel de răspuns! Este interpelare, a fost planificat răspunsul, n-a fost, considerăm că a fost adresată în mod formal.

Urmează acum ca domnul secretar de stat Ilie Fonta de la Secretariatul de Stat pentru Culte să răspundă la o interpelare a domnului deputat Kerekes Károly. Dacă domnul Kerekes dorește să dezvolte interpelarea? Vă rog, poftiți la tribună, domnule Kerekes!

 
 

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte!

Prin Decretul nr.130 din 1990 a fost aprobată investiția "Acumulare complexă Bezid, județul Mureș", obiectiv ce este terminat și dat în funcțiune, fără realizarea lucrărilor colaterale cuprinse inițial și ele în devizul general al obiectivului. De această dată nu mă opresc, de exemplu, asupra lucrărilor de amenajare a zonei perimetrale a lacului de acumulare, fără de care, în urma fenomenului de colmatare, într-un scurt interval de timp se va compromite întreaga investiție.

Intervenția de față se referă exclusiv la obligația Guvernului, prin Ministerul Finanțelor privind alocarea de la bugetul de stat a unor fonduri pentru reconstruirea unor biserici și clădiri aparținând cultelor ortodoxe, romano-catolice și unitariene, rămase în cuveta lacului de acumulare Bezid, localitatea Bezidul Nou, comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș.

Potrivit Decretului 261 din 1988 au fost aprobate exproprierea terenurilor și construcțiilor, precum și planul de măsuri pentru strămutarea acestora, respectiv a întregii localități Bezidul Nou, inclusiv bisericile aparținând celor trei culte, ce se situau în cuveta lacului de acumulare. Fără a se ține seama de protocoalele încheiate cu cultele, de avizele emise de Departamentul Cultelor, actualmente Secretariatul de Stat pentru Culte, privind strămutarea și reconstrucția bisericilor și caselor parohiale cu anexele acestora, în contextul strămutării întregii localități, acestea au fost expropiate fără a beneficia nici măcar de facilitățile prevăzute prin planul de măsuri pentru strămutarea gospodăriilor populației.

În această situație, cele trei culte, lipsite de forța materială necesară, nu au procedat la strămutarea bisericilor și anexelor, acestea rămânând definitiv în cuveta lacului ce a fost inundat la cota normală de retenție. Turnurile bisericilor inundate se ridică către cer ca niște semne de exclamare uriașe cerând parcă intervenția cuiva! Mai mult decât abuzive, prevederile decretului menționat, pe lângă faptul că au frustrat bisericile de proprietățile lor, au adus prejudicii și pe plan spiritual populației din zonă lipsind-o de lăcașurile de închinăciune.

În scop reparatoriu, Prefectura Județului Mureș, împreună cu Consiliul județean, dând curs, sesizărilor tot mai nerăbdătoare ale conducerilor cultelor implicate - Episcopia Ortodoxă Alba-Iulia, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia și Episcopia Unitariană Cluj-Napoca au inițiat un proiect de Hotărâre a Guvernului României pentru a se acorda un sprijin din partea statului în scopul reconstruirii pe noi amplasamente a celor trei lăcașuri de cult cu anexele necesare. Proiectul de hotărâre, cu avizul celor trei culte, precum și a Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost depus la data de 6 martie 1995, la cabinetul domnului ministru Florin Georgescu. Fără răspuns până acum!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Domnule secretar de stat Ilie Fonda, vă rog să poftiți să răspundeți la interpelarea domnului deputat Kerekes Károly.

 
 

Domnul Ilie Fonda:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Este adevărat că potrivit Decretului 261/1986 au fost expropiate terenurile și construcțiile existente în satul Bezidul Nou, Comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, inclusiv bisericile aparținând cultelor ortodox, romano-catolic și unitarian, care nu au beneficiat de facilitățile prevăzute prin planul de măsuri pentru strămutare.

Prefectura Județului Mureș, împreună cu celelalte culte, a inițiat acel proiect de hotărâre de Guvern care, așa cum a arătat domnul deputat, a fost depus, cu aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte, spre avizare la Departamentul pentru Administrație Publică Locală și la Ministerul Finanțelor. Dar, în același timp, trebuie să subliniem faptul că cele trei episcopii, până în prezent, nu au solicitat Secretariatului de Stat pentru Culte avizul pentru reconstrucția celor trei biserici, cum prevede legislația în vigoare.

În cazul în care acest lucru s-ar fi realizat, instituția noastră ar fi avut posibilitatea ca după obținerea autorizației de construcție să acorde ajutor financiar, fie din bugetul propriu, alocat prin Legea bugetului în fiecare an, fie prin hotărâre de Guvern, din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

Constatăm că demersurile pentru acordarea unor despăgubiri pentru cele trei biserici demolate sau, mă rog, acoperite de ape în 1986, nu au dus la rezultatele scontate. De altfel, nici unui cult nu i s-au oferit până acum, compensații financiare globale pentru bisericile demolate înainte de 1989, fără a prezenta documentele menționate.

Suntem de părere că rezultatele ar fi fost altele dacă s-ar fi solicitat ajutor financiar pentru reconstruirea celor trei biserici, cu respectarea prevederilor legale. Până în momentul de față cele trei episcopii nu au adus la cunoștință Secretariatului de Stat pentru Culte localitățile în care ar dori să reconstruiască bisericile.

Subliniem că în perioada 1993-1995, episcopiile cu credincioși de naționalitate maghiară au primit din partea statului următoarele fonduri:

1. Contribuții la salariile preoților: Episcopia Romano-Catolică Alba-Iulia a primit 1,582.970 mld; Episcopia Unitariană - 2,028.091 mld.

De asemenea, s-au primit subvenții pentru construire și reparare de biserici: Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia a primit 49,900 mil. iar Episcopia Unitariană 11,100 mil.

Apreciem că pe baza legislației în vigoare această problemă ar putea fi rezolvată dacă cele trei episcopii ar prezenta documente din care să rezulte următoarele: localitățile în care se vor construi aceste biserici, copii de pe autorizațiile de construcție și după avizul de lucrări.

Dacă s-ar îndeplini aceste condiții, Secretariatul de Stat pentru Culte ar putea face demersurile necesare pentru obținerea unor fonduri financiare conform metodologiei prezentate mai sus. De fapt, acest lucru s-a făcut pentru zeci de biserici ale Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia și pentru 10, poate mai multe, biserici ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice București.

Cred că aici s-a urmat o procedură, o metodologie care, din păcate, n-a dat rezultate.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat și răspunsul dat de către domnul secretar de stat Ilie Fonda la interpelarea domnului deputat Kerekes Károly și în partea finală, cred că putem concluziona în felul următor.

Interpelările formulate de către domnul Gheorghe Constantin referitoare la salarizarea cadrelor didactice și gratuitatea manualelor școlare și a domnului deputat Fekete Jolt, adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale în problema cetățenilor care trăiesc sub pragul sărăciei, le scoatem din evidențele noastre întrucât autorii acestor interpelări nu s-au prezentat pentru a primi răspunsuri și, evident, nu au dezvoltat subiectul acestor interpelări.

Cât privește răspunsul care trebuie dat domnului deputat Nicolae Leonăchescu, referitor la controlul nivelului de radioactivitate a unor materiale, alimente, produse finite și semifabricate, reportăm această interpelare pentru următoarea ședință, când rugăm pe domnul ministru pentru relația cu Parlamentul să facă în așa fel încât domnul secretar de stat Eugen Goga să poată răspunde la această interpelare.

În acest fel am terminat și această parte a lucrărilor Camerei Deputaților din ziua de 16 septembrie, închidem aceste lucrări și ne revedem mâine la ora 8,30, potrivit programului pe care-l avem.

 
 

Domnul Petre Ninosu (din loja guvernamentală):

Pentru promptitudine, domnul deputat este de acord ca domnul Goga să-i răspundă în scris.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Dacă acceptați acest lucru, vă rugăm atunci, domnule ministru, să-i transmiteți domnului Goga.

Ședința s-a încheiat la ora 19.13.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 3:00
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro