Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 16-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 16, 1996

10. Răspunsuri ale executivului  

Domnul Marțian Dan:

................................................

Vă propun, deci, să fiți de acord să oprim aici, și urmează ultimul segment al activității noastre pe această zi, consacrat întrebărilor, interpelărilor, așa cum figurează el în programul de activitate.

Doamnelor și domnilor deputați,

Rog și pe domnii miniștri, domnul Ninosu - miniștri care au fost invitați pentru diferite interpelări să-i poftiți. Noi deja am depășit puțin timpul de începere a acestui segment al activității noastre și nu mai avem timp să facem pauză.

Deci, vom avea... dacă domnul ministru Mircea Coșea este prezent. Este. Vă rog să vă ocupați locul, domnule ministru de stat.

Pe domnul ministru Mircea Coșea l-am invitat pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Mihai Munteanu.

Îl rugăm acum pe domnul deputat Mircea Mihai Munteanu, care ne-a prezentat, ne-a notificat, ca să spunem, materia interpelării domniei sale, să dezvolte interpelarea, după care o să invit pe domnul ministru de stat Mircea Coșea să răspundă.

Aveți cuvântul, domnule Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor deputați,

Interpelarea pe care am formulat-o săptămâna trecută se referea la câteva acte legislative care au fost prevăzute în programul legislativ de susținere a reformei, parte componentă din strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare în temeiul căruia acum patru ani a fost investit Guvernul condus de premierul Nicolae Văcăroiu.

Am băgat de seamă, din cele anunțate de secretarul de resort, că sunt prezenți pentru a susține punctul de vedere al Guvernului la această atenționare pe care eu am formulat-o, atât domnul ministru secretar de stat Mircea Coșea, cât și domnul ministru Crișan Popescu. Le mulțumesc amândorura pentru solicitudinea dumnealor.

Eu am făcut în interpelarea mea remarca că sunt destule proiecte de legi care au fost cuprinse în acest program, pe care din motive poate obiective, unele - după părerea mea personală - luați-o, vă rog, ca atare, subiective, nu au fost totuși prezentate așa cum a fost angajamentul din programul la care m-am referit.

Dar ceea ce mi se părea mie semnificativ este faptul că printre aceste proiecte de legi sunt și unele care având un conținut foarte tehnic, dacă ar fi fost prezentate în timp util, și eu credeam că pot fi prezentate chiar în această minisesiune în care ne aflăm acum, prin caracterul lor tehnic, dacă ar fi fost analizate în comisii, probabil că plenul le-ar fi adoptat cu repeziciune. Practica noastră a demonstrat că pentru legile cu caracter tehnic analiza în comisie este, în general, suficientă pentru a fi acceptate de noi, de plenul Camerei Deputaților, tocmai datorită acestui caracter esențial tehnic.

Din șirul de proiecte de legi întârziate, eu am citat trei dintr-un domeniu care este, totuși, esențial pentru redresarea economico-socială a țării și mă refeream la proiectul de Lege a investițiilor publice, la proiectul de Lege a lucrărilor publice și la proiectul de Lege a urbanismului - toate trei acte legislative care din titlul lor am apreciat că condiționează în mod nemijlocit activitatea de investiții, deci activitatea de dezvoltare economică.

Și, în virtutea acestei preocupări pe care am avut-o și am exprimat-o în scris în cadrul interpelării, îi întrebam pe domnii miniștri, întrebăm Guvernul dacă există vreo șansă ca măcar vreunul dintre acestea să ajungă în această sesiune a noastră de următoarele 2-3 săptămâni, măcar pentru a fi analizat în comisie, pentru că mi se pare că într-adevăr este cam târzior ca să mai fie supuse și plenului, având în vedere ordinea de zi care ne-a fost prezentată pentru săptămâna asta, și presupun că vor rămâne încă destule dintre subiectele enunțate pentru săptămânile viitoare.

Îi rog pe domnii miniștri dacă ne pot spune punctul de vedere în acest sens.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc. Fac o singură remarcă și anume îi rog pe toți colegii, pentru că sunt mai mulți care s-au înscris, sunt aici mai mulți membri ai Guvernului care au venit pentru a răspunde la interpelări, ca dezvoltarea interpelării să se înscrie în limita celor trei minute care este prevăzută de art. 57 alin. 2 din Regulament.

Domnule ministru de stat Mircea Coșea aveți cuvântul pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Mircea Mihai Munteanu.

Domnul Mircea Coșea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Domnule deputat Munteanu,

Interpelarea pe care o faceți nu se referă la activitatea Consiliului pentru reformă, dar am considerat că puneți o întrebare legitimă, de interes, așa încât am căutat să vă dăm un răspuns, am făcut o investigație, în principal la nivelul Ministerului Mediului și Lucrărilor Publice, și voi da citire răspunsului pe care vi l-am făcut la întrebarea dumneavoastră.

Referitor la proiectul de Lege privind investițiile publice, prevăzut în strategia de reformă economico-socială a programului de guvernare din 1993, vă informăm pe această cale că domeniul respectiv a căpătat constatare legislativă încă din anul 1993. Este vorba de Ordonanța Guvernului nr. 12 din 4 august 1993 privind achizițiile de bunuri și investiții publice, ordonanță ce a fost aprobată și modificată de Parlament prin Legea nr. 83 din 6 octombrie 1994.

Referitor la proiectul de Lege privind urbanismul și amenajarea teritoriului - cred că la aceasta vă referiți - pentru că în interpelare scrie numai "a urbanismului", dar cred că este amenajarea teritoriului...

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Așa era enunțată în program...

Domnul Mircea Coșea:

Da, asta este. Despre ea este sigur vorba. Vă informăm că termenul de transmitere către Parlament a fost prelungit datorită necesității respectării unei anumite succesiuni sau, mă rog, să zicem, secvențialități în aplicarea unor alte acte normative, incidente direct domeniului respectiv și care, la rândul lor, au impus modificarea proiectului inițial. Este vorba de Legea privind cadastrul și publicitatea imobiliară, Legea nr. 84 din 1996 privind îmbunătățirile funciare. Proiectul în discuție este elaborat, aflându-se în fază de avizare, urmând a fi trimis Parlamentului în cel mai scurt timp în cadrul acestei sesiuni parlamentare.

În sfârșit, referitor la proiectul de Lege al lucrărilor publice, facem mențiunea că domeniul respectiv a fost tratat diferențiat pe categorii de lucrări aferente amenajării teritoriului, cum ar fi lucrări publice din domeniul căilor de comunicații, hidroconstrucții, gospodărirea apelor, zonele protejate. În acest context vă informăm că deja a fost legiferat proiectul de Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național -Secțiunea I - "Căi de comunicații" -este vorba de Legea nr. 71 din 29 iulie 1996-,celelalte două legi fiind aprobarea Planului de amenajarea teritoriului - Secțiunea a II-a "Apa" - și Secțiunea a III-a "Zonele protejate" - se află la comisia de specialitate, la Senat.

Domnule deputat, vă rog să luați în considerare că aceste informații le-am obținut de la Ministerul Lucrărilor Publice și că vă stăm la dispoziție, în măsura în care putem, și cu alte elemente de informații prin legătura funcțională pe care o avem cu celelalte ministere.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule secretar de stat Crișan Popescu, dacă la această chestiune care a fost formulată de către domnul deputat Mircea Mihai Munteanu aveți elemente în plus?

Domnul Crișan Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor deputați,

Nu aș mai adăuga nimic față de cele prezentate aici de către domnul ministru de stat Mircea Coșea. Aș dori doar atât să spun că această lege a urbanismului și amenajării teritoriului a facut obiectul unei munci de peste 4 ani. Ea a fost croită după standardele europene, însă pentru că nu există o legislație unificată ca terminologie și ca abordare am solicitat sprijinul Consiliului Europei, care l-a acordat în două rânduri, respectiv în 1994, în noiembrie pentru un seminar internațional organizat la București sub egida ministerului nostru și, după aia, o consultare specială pe lege în aprilie 1995.

Din acel moment, a trebuit să reconformăm proiectul legii așa cum l-am dezbătut cu acești experți de primă mână din Europa, din mai multe state occidentale, a trebuit să treacă prin filtrul avizator al ministerelor implicate în această lege, în momentul de față are nevoie de avizul Consiliului Legislativ, potrivit legii.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Doamnelor și domnilor deputați,

Trecem acum la următoarea interpelare. Sunt de fapt două, adresate domnului ministru al învățământului, Liviu Maior. Una de către domnul deputat Török Ernest, care poate fi formulată pe esența ei astfel:"Măsurile Inspectoratului Școlar județean Brașov cu privire la denumirile școlilor" și a doua întrebare, adresată tot domnului ministru, este formulată de către domnul deputat Gheorghe Constantin și se referă la problemele salarizării cadrelor didactice și la gratuitatea manualelor școlare.

Domnule Török, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră și, de asemenea, domnul Gheorghe Constantin, când ajungem la problema pe care o aveți, dacă doriți să dezvoltați interpelarea vă rog să o faceți în limita a trei minute, și, după aceea, ascultăm punctul de vedere al domnului ministru, răspunsul lui la interpelare.

Domnul Török Ernest:

Domnul președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Liviu Maior, ministrul învățământului și este, de fapt, o revenire a unei interpelări adresate din partea Grupului parlamentar UDMR în anul 1995, în aprilie, în urma căreia am primit niște răspunsuri din partea Ministerului Invățământului.

Fenomenele sesizate de către noi în interpelarea respectivă, care denotă o sistematică și premeditată distrugere a structurilor tradiționale ale învățământului în limba maghiară din județul Brașov, manifestată prin destituire sau, după caz, împingerea la demisie a unor cadre de naționalitate maghiară de la conducerea unor școli, precum și din Inspectoratul școlar, cât și prin nerezolvarea problemelor conflictuale existente, care în urma intervenției noastre nu numai că nu au fost rezolvate, ci, mai mult, apar noi elemente care subliniază tendințele sesizate de către noi.

Pentru atestarea celor spuse vă arătăm următoarele:

Cu toate că în răspunsul primit de la ministerul dvs, semnat de către domnul Romulus Gheorghe Pop, secretar de stat, apare promisiunea de rezolvare a situației Liceului "Áprily Lajos" până la sfârșitul anului școlar 1995, nici astăzi, la începutul anului școlar 1996/1997 nu s-a rezolvat și nici nu se prevede rezolvarea problemei.

Demisiile menționate în același răspuns nu sunt decât elemente care subliniază că șicanările inspectoratului dau rezultatele scontate de ei.

În cazul domnului inspector Aranyosi Ștefan se pare că justiția a reușit totuși să corecteze greșeala și ilegalitatea comisă de inspectorat, pe care care tot în același răspuns ați declarat-o perfect legală.

Și, în final, ca să ajung la problema mea personală - șicanările aduse ca "o jertfă pe altarul" fenomenelor sesizate de către noi - noile hotărâri ale inspectoratului școlar.

Priviți, domnule ministru, că aveți în copie adresa Inspectoratului școlar către școala generală. Să nu mai spun greșelile ortografice care apar în aceasta! Vedeți decizia din 1994 a Inspectoratului școlar, care dă dreptul să poarte Școala generală Apața denumirea de Școala Generală "Apáczai Csere János", și revocarea din 1996, iulie, a acestei decizii. Ne întrebăm pe cine a deranjat denumirea "Apáczai Csere János", o personalitate a învățământului și a cartezianismului transilvănean din secolul XVII ? Pe cine deranjează dacă o școală generală din mediu rural vrea ca printr-o identitate mai bine definită să pășească spre o demnitate și un orgoliu profesional care vor să fie primul pas spre ridicarea învățământului în mediul rural ?

Știți, domnilor colegi, cum este acest învățământ. Și credem ca dacă Inspectoratul școlar mai are, conducerea lui...

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să comprimați pentru că ați depășit cele trei minute...

Domnul Török Ernest:

Imediat am terminat, domnule președinte....

Domnul Marțian Dan:

Vă rog....

Domnul Török Ernest:

Credem că dacă Inspectoratul școlar, mai ales conducerea lui, are timp pentru a dezbate în ședință asemenea chestiuni, atunci, în loc să stopeze, ar trebui să încurajeze inițiative asemănătoare, și nu numai învățământul în limba maghiară. Nu ar suna mai bine, în loc de Școala Generală nr. 3 Hârseni, Școala Generală "Sextil Pușcariu" Hârseni !

Iată de ce suntem nevoiți a vă sesiza de cele de mai sus și pe dumneavoastră, domnule Liviu Maior, ministrul învățământului.

Mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, vă rog să vă prezentați punctul de vedere pe marginea interpelării formulate de domnul deputat Török Ernest.

Domnul Liviu Maior:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor parlamentari,

Am ascultat interpelarea domnului deputat Török, chiar și partea legată de... insinuările legate de Ministerul Învățământului. Domnul deputat trebuie să știe că denumirile școlilor gimnaziale în România sunt de competența inspectoratelor școlare județene și, ca istoric, sincer să fiu, pe mine nu mă deranjează numele lui "Csere János" și cred că nici pe cei de la Inspectoratul școlar al județului Brasov, și o interpelare fără considerații... -care de fapt nu cred că își aveau locul- putea să rezolve această problemă într-un spirit de cooperare.

Eu am să discut cu Inspectoratul județean Brașov pentru a le cere o explicație, de ce nu au acordat numele acestui savant din secolul XVII, care, printre altele, a avut și o atitudine corectă față de români.

Vă promit că voi lua legătura cu Inspectoratul Școlar al județului Brașov pentru a lămuri această situație.

Domnul Marțian Dan:

Mulțumesc.

Domnule deputat Gheorghe Constantin, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră? Nu este prezent.

E clar, domnule ministru, nu avem interlocutor.

Dacă nu-i aici, noi considerăm că a fost indeplinită exigența prezenței dumneavoastră. Cel care a formulat această întrebare, din păcate, nu a tratat lucrurile și din perspectiva obligațiilor care-i incumbă.

Urmează să ascultăm răspunsul domnului ministru Alexandru Lăpușan, la interpelarea domnului....

Domnul Tărăcilă, da? Bun. Domnul Lăpușan, încă n-a sosit, da? Sunteți, în locul dânsului.

Atunci, să-l întrebăm pe domnul deputat Gheorghe Roman dacă dorește să dezvolte interpelarea dânsului? Nu. Atunci, vă rog să răspundeți domnule secretar de stat Stan Dragomir.

Deci, în esență sunt probleme cu care se confruntă cultura grâului datorită condițiilor climaterice...cu care s-a confruntat în acest an.

Aveți cuvântul.

Domnul Dragomir Stan:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră legată de situația grâului din județul Iași, care a avut de suferit în urma calamităților naturale din toamna anului 1995 și primăvara anului 1996, dumneavoastră ați făcut intervenții pentru acoperirea pagubelor înregistrate de producătorii agricoli ca urmare a acestei situații.

Domnule deputat, țîn să precizez că această situație nu a fost numai în județul Iași ci în mai multe județe din țară, în mod deosebit zona de sud și, foarte adevărat, zona de nord a Moldovei - Iași și Botoșani. La Iași chiar am fost prezent atunci când s-a expertizat situația culturii de grâu și de păioase, în general, și urmare a demersurilor făcute, Parlamentul României a luat în dezbatere un proiect de lege privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafețele calamitate în anul agricol ‘95-96.

Proiectul acestei legi a fost aprobat de Camera Deputaților, după cum știți , și urmează a fi supus dezbaterii în Senatul României. Prin această lege se prevede acordarea de despăgubiri tuturor producătorilor agricoli pentru acoperirea pierderilor înregistrate ca urmare a calamităților naturale produse în anul agricol 1995-1996, în limita sumei de 500 miliarde lei.

Culturile pentru care se acordă despăgubiri sunt: grâu, orz, orzoaică, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, soia, cartofi și plantații viti-pomicole.

Fenomenele naturale care au provocat aceste calamități și care au afectat producția în proporție de peste 60% și pentru care se acordă despăgubiri sunt: îngheț, secetă, grindină, inundații și acțiunea negativă a factorilor climatici din iarna precedentă, așa cum s-a discutat cu Universitatea de Științe Agronomice din Iași și Stațiuna "Podul Iloaiei".

Sumele cuvenite producătorilor agricoli se vor acorda în baza unor Norme metodologice, și anume:

- prin preluarea la datoria publică a creditelor și dobânzilor datorate băncilor comerciale de către agenții economici;

- prin efectuarea de plăți din prevederile bugetare ale Ministerului Agriculturii pe anul 1996 și 1997, producătorilor agricoli care nu au beneficiat de credite.

Prin aceste prevederi vor beneficia și producătorii agricoli din județul Iași, ca de altfel și celelalte județe calamitate.

În legătură cu plata impozitelor, conform Legii 34/1994, art.12, în situația de pierdere a recoltei din cauza calamităților naturale, venitul impozabil se reduce proprțional cu pierderea producției calamitate, pe baza constatărilor făcute de organele abilitate prin lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu!

Urmează acum ca domnul ministru de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, să răspundă la interpelarea domnului deputat Emil Roman, care se referă la modul în care au fost soluționate cazurile de corupție cuprinse în raportul Comisiei parlamentare având ca obiect cercetarea.

Dacă doriți să dezvoltați interpelarea domnule deputat Emil Roman, vă rog să poftiți.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Roman:

Multumesc, domnule președinte!

Domnule ministru,

În anul 1993, în presa românească au curs tone de cerneală privind corupția. Unor personalități de prim rang le-au fost aduse grave acuze, Parlamentul României organizând mai multe reuniuni în această problemă, chiar și o sesiune extraordinară. Urmare constituirii unei Comisii de anchetă și a unui travaliu enorm și de înaltă competență, Parlamentul României a dezbătut raportul Comisiei, adoptând la 22 octombrie 1994, Hotărârea nr.22/94. Prin această hotărâre se cerea Ministerului de Interne să definitiveze dosarele încredințate și să le înainteze justiției. Termenul stabilit era 1 decembrie 1994. Admit că acest termen fixat era foarte greu de îndeplinit, dar nu pot să nu remarc faptul că Ministerul de Interne a elaborat trei materiale: unul tratând cazul de corupție din poliție, dosarul nr.7/29 din 29.XI.1994, destul de amplu; alt material, o notă a Inspectoratului General al Poliției, Direcția de combatere a criminalității economico-financiare, destul de sumar acesta, doar 3 pagini și tratând 14 cazuri și al treilea material, provenind tot de la I.G.P., purtând nr.104.396 din ‘94, întinzându-se pe 12 pagini și în care sunt descrise măsurile luate de poliție în 1994 pentru combaterea actelor de corupție.

Toate cele trei materiale amintite mai sus nu acoperă însă decât în foarte mică măsură cazurile cuprinse în raportul Comisiei parlamentare. De aceea, solicit Ministerului de Interne, domniei-voastre, domnule ministru Doru Ioan Tărăcilă, să binevoiți a prezenta situația la zi a definitivării cazurilor evidențiate în Raportul parlamentar, cu concluzia "urmărire" sau "neurmărire" sau cum veți fi binevoit să propuneți dumneavoastră.

Mulțumesc!

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat Emil Roman.

Îl rog pe domnul ministru de Interne, Doru Ioan Tărăcilă, să răspundă la interpelarea domnului deputat Emil Roman.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnilor deputați,

Desigur că situația mea nu poate fi deloc ușoară în momentul în care se solicită ca, pe baza unui raport care a fost dezbătut în Parlamentul României și care viza actele și faptele de corupție din perioada postdecembristă să se răspundă în trei minute, întrucât, așa cum am încercat prin materialele pe care le-am predat la interpelările anterioare, să prezentăm atât actele și faptele de corupție care erau descrise în raport, dar alături de acestea, urmare acuzelor care au fost aduse lucrătorilor din Poliție sau din Ministerul de Interne, să precizăm situația concretă și în acele cazuri și, mai ales, să stabilim, așa cum rezultă din cea de-a treia notă, care sunt măsurile luate la nivelul Ministerului de Interne și Inspectoratului General al Poliției în legătură cu combaterea faptelor de corupție.

Doresc să vă informez domnule președinte, că toate cazurile care au stat în atenția colegilor parlamentari și analizate în raportul Comisiei parlamentare de anchetă, au fost analizate și marea lor majoritate au fost finalizate la nivelul Ministerului de Interne, respectiv a Inspectoratului General al Poliției, cu soluții, fie de înaintare a Parchetului pentru trimiterea în judecată a celor vinovați, fie cu soluțiile corecte de neînceperea urmăririi penale întrucât faptele vizate nu întruneau elementele constitutive ale unor infracțiuni.

Desigur că acest răspuns este foarte amplu, nu știu dacă dumneavoastră îmi permiteți să vi-l prezint, am încercat astăzi să-l sistematizez pe 15 puncte, începând cu corupția care s-a manifestat în legătură cu Compania "TAROM" S.A., întrucât erau aduse acuze consiliului de administrație că ar fi majorat capitalul social prin depunerea unor sume de bani și cumpărarea unor acțiuni de către salariați. Ancheta este finalizată, dosarul este trimis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București în vederea sesizării instanței de judecată.

Un al doilea caz, ele sunt mai multe, în legătură cu fiecare cauză în parte, îl vizează pe Staicu Ion; un alt caz pe Staicu Ion și Pânzariu Mihai; situația de la "Oltcit" Craiova, legată de vânzarea celor 648 de autoturisme, caz finalizat și înaintat Parchetului; situația de la "Compania Română de Pescuit Oceanic" Tulcea, nefinalizat până în prezent datorită expertizelor tehnico-contabile care sunt absolut necesare în cauză. Deci, cauza se găsește încă în lucru la nivelul I.G.P.-ului.

Cauze finalizate la nivelul flotei comerciale române, deci mai multe cauze nu una singură, printre care cea mai spectaculoasă, -tocmai datorită tonelor de cerneală sau, mai bine spus, râurilor de cerneală și tonelor poate de copaci care au fost tăiați pentru a fi transformați în hârtie- vizează acea afacere de la "PETROMIN", fiind trimiși în judecată domnii Călin Marinescu, Bobeș Constantin, Posedaru Romanuel, Leonard Maria, Tudor George și ceilalți, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu. Este adevărat că prin grija sau, mai bine spus, prin respectarea procedurilor legale, cu toții sunt judecați, deși prejudiciul este de multe miliarde sau de milioane de dolari, în stare de libertate.

De asemenea, există soluție în dosarele care îl vizează pe Călin Marinescu în legătură cu vânzarea celor 24 de nave, dosarele sunt înaintate pe parcursul legal, fie către Parchet, fie prin soluțiile adoptate de către Parchet se găsesc în instanță în diferite faze, fie la fond, fie în recurs, fie în apel.

Afacerea "Paniro", afacerea "IIRUC"S.A. legată de înființarea companiei "Megapower". În legătură cu importul de zahăr din anul ‘92, sunt patru dosare cu mai multe cauze, cu mai multe societăți, confirmate, trimise în judecată pe diferite faze.

Corupția în administrația publică, poate vă interesează de asemenea. Mai mulți primari, indiferent de culoare politică, urmare a săvârșirii infracțiunilor de abuz în serviciu, luare de mită, înșelăciune, au fost trimiși în judecată. Și aș aminti doar câteva, dosare sunt foarte multe: Munteanu Rodica, Drăghici Pavel, Micu Dănuț Romeo, Iliescu Nicolae, Stoian Gheorghe, Cârciumaru Marcel, Ene Marin, Florescu Gabriela dar și Tutunaru Constantin în legătură cu care am înțeles că s-a dispus reînceperea urmăririi penale.

Corupția în agricultură și industria alimentară, urmare a săvârșirii multiplelor infracțiuni care vizau lichidarea patrimoniului unor C.A.P., în sensul de lichidare; constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate, transferuri nelegale de terenuri, privatizarea nelegală a unor unități agricole, aprovizionarea unor societăți de stat prin societăți comerciale cu capital privat, casarea unor mijloace fixe cu durată de serviciu normată neexpirată; vânzarea unor produse încadrate la calități inferioare etc., cu circa 30 de dosare penale de trimitere în judecată în diverse faze, fie în stare de libertate, fie în stare de arest. Eu pot să le spun la fiecare ce s-a întâmplat, pentru că am o situație făcută pe fiecare caz care a fost menționat în acest raport.

Corupția în industrie și construcții, întrucât au fost sesizate aspecte cu caracter penal, în legătură cu care s-a putut, prin probele administrate, ca dosarele să fie înaintate Parchetului și se găsesc în instanță.

Celelalte, în legătură cu care nu au existat elemente infracționale, noi am propus neînceperea urmăririi penale, soluții care au fost acceptate de către Parchet. De asemenea, un număr de cca.20 de cazuri.

Corupție în comerț, cca.15 cazuri. Cazuri de corupție în transporturi, începând cu faimoasa cauză de importuri de avioane "Airbus" până la zi, cu soluții, finalizate cazurile la nivelul Poliției Române și cazurile se găsesc la Parchet.

Corupția în sistemul bancar pe circa 10 cazuri. Și în sistemul vamal pe 7 cazuri.

Deci, în legătură cu cele aproape 100 de cazuri concrete, care se regăsesc în raportul dezbătut în Parlament, la nivelul Poliției Române, majoritatea cazurilor au fost finalizate. Deci avem numai cazurile în care se impune să fie refăcute, urmare a solicitărilor adresate Parchetului, o serie de expertize, în principal, tehnice sau financiar-contabile. Numai aceste cazuri se mai găsesc la nivelul Ministerului de Interne, toate celelalte sunt înaintate fie Parchetului, fie instanțelor de judecată pentru soluționare.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule ministru!

Doamnelor și domnilor deputați.

Urmează acum ca domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă la o interpelare a domnului deputat Gheorghe Tarna, care se referea la încălcarea repetată a prevederilor Legii 83/1993.

Domnule Tarna, dacă doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră, vă rog s-o faceți, după care am să rog pe domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă.

Domnul Gheorghe Tarna:

Este cunoscut faptul că în ultimii ani, creditele pentru lucrările agricole s-au acordat cu foarte multă întârziere, fără a se mai putea remedia ceva, dar toate necazurile au fost trecute în contul calamităților naturale. Se încalcă de fapt, în mod repetat, Legea 83 din 1993 care prevede sprijin acordat producătorilor agricoli pentru cultura grâului, declarat produs de importanță națională.

Cu doar patru zile înainte de începerea campaniei de însămânțare a culturilor de toamnă, producătorii agricoli n-au primit nici semințe, nici îngrășăminte și nici insectofungicide, totul rămânând, ca de obicei, la stadiul promisiunilor, anticipându-se și anul acesta pierderi de miliarde de lei. Probabil că Guvernul va acorda o parte din creditele necesare campaniei agricole de toamnă dar după perioada optimă, iar eficiența va fi nulă.

Pentru explicarea acestui fenomen al ultimilor ani nu se poate invoca decât atitudinea iresponsabilă a celor care se ocupă de soarta agriculturii. Așadar, se pune întrebarea firească: în toamna aceasta, când va acorda Guvernul creditele necesare campaniei agricole? Probabil, domnule ministru, că ne veți informa că aceste credite au fost acordate, în parte. Îmi permit să vă informez eu că sumele acordate pe județe nu reprezintă aproape nimic și nu rezolvă problema pe care am încercat s-o ridic în fața dumneavoastră.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat!

Îl invit pe domnul secretar de stat Nicușor Constantinescu să răspundă la interpelarea domnului Gheorghe Tarna.

Domnul Nicușor Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați domni parlamentari,

Critica adusă de domnul deputat Gheorghe Tarna este pe undeva apropiată de ceea ce s-a petrecut în anii anteriori dar nu se potrivește anului ‘96.

Vreau să vă spun că astăzi se împlinește o lună de la aprobarea de către Guvern a două importante hotărâri în legătură - una cu problema îngrășămintelor chimice și una cu problema diferențelor de preț la sămânța de grâu și de porumb. Acestor două hotărâri li s-au acordat și fondurile corespunzătoare din buget, respectiv pentru îngrășăminte chimice 145 de miliarde iar pentru semințe, ca diferență de preț, 107 miliarde. Ce se întâmplă? E foarte simplu să transferi toate aceste neajunsuri, neîmpliniri pe seama Executivului, însă noi avem foarte multe probleme de educație a celor care primesc acest înlesniri, aceste facilități pe care Guvernul le acordă agriculturii în baza prevederilor legale. Doresc să cumpere sămânța, dar nu doresc să facă contracte pentru livrarea producției, doresc să aibă îngrășăminte chimice dar nu doresc să încheie contracte pentru produsele care sunt susținute pe această cale, în baza legilor.

De asemenea, vreau să vă spun că tot în luna august s-a aprobat o altă Hotărâre de Guvern - 727 - pentru asigurarea resurselor financiare prin creditare, cu dobândă subvenționată de către stat în proporție de 60%, așa cum prevede legea, și pentru lucrările din această toamnă deja au fost transmise în teritoriu peste 500 de miliarde de lei în acest scop. Și aici se întâmplă foarte multe neajunsuri din cauză că receptorii potențiali ai acestor credite cu dobândă subvenționată nu doresc ca în paralel să îndeplinească obligațiile pe care trebuie să și le asume față de sprijinul pe care îl acordă statul în baza legii.

Deci, noi ne-am propus să simplificăm accesul la aceste formule de sprijin, fie prin subvențiile care se dau de la buget pentru îngrășăminte chimice sau pentru diferențe de preț la sămânță, precum și pentru creditele cu dobândă subvenționată însă dorim ca, în continuare, și cei care sunt beneficiarii acestor înlesniri să cunoască că au obligații. Obligațiile nu și le poate asuma statul fără ca aceste obligații ale producătorilor agricoli să se materializeze în contracte, în convenții corespunzătoare.

Vă mulțumesc pentru atenție!

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule secretar de stat!

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmează acum ca domnul secretar de stat Marian Sârbu să răspundă la o interpelare formulată de domnul deputat Fekete Jolt privind situația cetățenilor care trăiesc sub pragul sărăciei. Domnul Fekete este? - Nu este.

Îmi pare foarte rău, domnule secretar de stat că v-am tulburat programul. Noi considerăm că , întrucât autorul interpelării nu este prezent, scoatem de pe ordinea de zi această chestiune.

Domnul Petre Ninosu (din banca guvernamentală):

Și dăm răspunsuri scrise, pentru că ...

Domnul Marțian Dan:

Nu dăm nici un fel de răspuns! Este interpelare, a fost planificat răspunsul, n-a fost, considerăm că a fost adresată în mod formal.

Urmează acum ca domnul secretar de stat Ilie Fonta de la Secretariatul de Stat pentru Culte să răspundă la o interpelare a domnului deputat Kerekes Károly. Dacă domnul Kerekes dorește să dezvolte interpelarea? Vă rog, poftiți la tribună, domnule Kerekes!

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte!

Prin Decretul nr.130 din 1990 a fost aprobată investiția "Acumulare complexă Bezid, județul Mureș", obiectiv ce este terminat și dat în funcțiune, fără realizarea lucrărilor colaterale cuprinse inițial și ele în devizul general al obiectivului. De această dată nu mă opresc, de exemplu, asupra lucrărilor de amenajare a zonei perimetrale a lacului de acumulare, fără de care, în urma fenomenului de colmatare, într-un scurt interval de timp se va compromite întreaga investiție.

Intervenția de față se referă exclusiv la obligația Guvernului, prin Ministerul Finanțelor privind alocarea de la bugetul de stat a unor fonduri pentru reconstruirea unor biserici și clădiri aparținând cultelor ortodoxe, romano-catolice și unitariene, rămase în cuveta lacului de acumulare Bezid, localitatea Bezidul Nou, comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș.

Potrivit Decretului 261 din 1988 au fost aprobate exproprierea terenurilor și construcțiilor, precum și planul de măsuri pentru strămutarea acestora, respectiv a întregii localități Bezidul Nou, inclusiv bisericile aparținând celor trei culte, ce se situau în cuveta lacului de acumulare. Fără a se ține seama de protocoalele încheiate cu cultele, de avizele emise de Departamentul Cultelor, actualmente Secretariatul de Stat pentru Culte, privind strămutarea și reconstrucția bisericilor și caselor parohiale cu anexele acestora, în contextul strămutării întregii localități, acestea au fost expropiate fără a beneficia nici măcar de facilitățile prevăzute prin planul de măsuri pentru strămutarea gospodăriilor populației.

În această situație, cele trei culte, lipsite de forța materială necesară, nu au procedat la strămutarea bisericilor și anexelor, acestea rămânând definitiv în cuveta lacului ce a fost inundat la cota normală de retenție. Turnurile bisericilor inundate se ridică către cer ca niște semne de exclamare uriașe cerând parcă intervenția cuiva! Mai mult decât abuzive, prevederile decretului menționat, pe lângă faptul că au frustrat bisericile de proprietățile lor, au adus prejudicii și pe plan spiritual populației din zonă lipsind-o de lăcașurile de închinăciune.

În scop reparatoriu, Prefectura Județului Mureș, împreună cu Consiliul județean, dând curs, sesizărilor tot mai nerăbdătoare ale conducerilor cultelor implicate - Episcopia Ortodoxă Alba-Iulia, Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia și Episcopia Unitariană Cluj-Napoca au inițiat un proiect de Hotărâre a Guvernului României pentru a se acorda un sprijin din partea statului în scopul reconstruirii pe noi amplasamente a celor trei lăcașuri de cult cu anexele necesare. Proiectul de hotărâre, cu avizul celor trei culte, precum și a Secretariatului de Stat pentru Culte, a fost depus la data de 6 martie 1995, la cabinetul domnului ministru Florin Georgescu. Fără răspuns până acum!

Domnul Marțian Dan:

Domnule secretar de stat Ilie Fonda, vă rog să poftiți să răspundeți la interpelarea domnului deputat Kerekes Károly.

Domnul Ilie Fonda:

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Este adevărat că potrivit Decretului 261/1986 au fost expropiate terenurile și construcțiile existente în satul Bezidul Nou, Comuna Sângeorgiu de Pădure, județul Mureș, inclusiv bisericile aparținând cultelor ortodox, romano-catolic și unitarian, care nu au beneficiat de facilitățile prevăzute prin planul de măsuri pentru strămutare.

Prefectura Județului Mureș, împreună cu celelalte culte, a inițiat acel proiect de hotărâre de Guvern care, așa cum a arătat domnul deputat, a fost depus, cu aprobarea Secretariatului de Stat pentru Culte, spre avizare la Departamentul pentru Administrație Publică Locală și la Ministerul Finanțelor. Dar, în același timp, trebuie să subliniem faptul că cele trei episcopii, până în prezent, nu au solicitat Secretariatului de Stat pentru Culte avizul pentru reconstrucția celor trei biserici, cum prevede legislația în vigoare.

În cazul în care acest lucru s-ar fi realizat, instituția noastră ar fi avut posibilitatea ca după obținerea autorizației de construcție să acorde ajutor financiar, fie din bugetul propriu, alocat prin Legea bugetului în fiecare an, fie prin hotărâre de Guvern, din rezerva bugetară la dispoziția Guvernului.

Constatăm că demersurile pentru acordarea unor despăgubiri pentru cele trei biserici demolate sau, mă rog, acoperite de ape în 1986, nu au dus la rezultatele scontate. De altfel, nici unui cult nu i s-au oferit până acum, compensații financiare globale pentru bisericile demolate înainte de 1989, fără a prezenta documentele menționate.

Suntem de părere că rezultatele ar fi fost altele dacă s-ar fi solicitat ajutor financiar pentru reconstruirea celor trei biserici, cu respectarea prevederilor legale. Până în momentul de față cele trei episcopii nu au adus la cunoștință Secretariatului de Stat pentru Culte localitățile în care ar dori să reconstruiască bisericile.

Subliniem că în perioada 1993-1995, episcopiile cu credincioși de naționalitate maghiară au primit din partea statului următoarele fonduri:

1. Contribuții la salariile preoților: Episcopia Romano-Catolică Alba-Iulia a primit 1,582.970 mld; Episcopia Unitariană - 2,028.091 mld.

De asemenea, s-au primit subvenții pentru construire și reparare de biserici: Arhiepiscopia Romano-Catolică Alba-Iulia a primit 49,900 mil. iar Episcopia Unitariană 11,100 mil.

Apreciem că pe baza legislației în vigoare această problemă ar putea fi rezolvată dacă cele trei episcopii ar prezenta documente din care să rezulte următoarele: localitățile în care se vor construi aceste biserici, copii de pe autorizațiile de construcție și după avizul de lucrări.

Dacă s-ar îndeplini aceste condiții, Secretariatul de Stat pentru Culte ar putea face demersurile necesare pentru obținerea unor fonduri financiare conform metodologiei prezentate mai sus. De fapt, acest lucru s-a făcut pentru zeci de biserici ale Episcopiei Ortodoxe Alba-Iulia și pentru 10, poate mai multe, biserici ale Arhiepiscopiei Romano-Catolice București.

Cred că aici s-a urmat o procedură, o metodologie care, din păcate, n-a dat rezultate.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am ascultat și răspunsul dat de către domnul secretar de stat Ilie Fonda la interpelarea domnului deputat Kerekes Károly și în partea finală, cred că putem concluziona în felul următor.

Interpelările formulate de către domnul Gheorghe Constantin referitoare la salarizarea cadrelor didactice și gratuitatea manualelor școlare și a domnului deputat Fekete Jolt, adresată Ministerului Muncii și Protecției Sociale în problema cetățenilor care trăiesc sub pragul sărăciei, le scoatem din evidențele noastre întrucât autorii acestor interpelări nu s-au prezentat pentru a primi răspunsuri și, evident, nu au dezvoltat subiectul acestor interpelări.

Cât privește răspunsul care trebuie dat domnului deputat Nicolae Leonăchescu, referitor la controlul nivelului de radioactivitate a unor materiale, alimente, produse finite și semifabricate, reportăm această interpelare pentru următoarea ședință, când rugăm pe domnul ministru pentru relația cu Parlamentul să facă în așa fel încât domnul secretar de stat Eugen Goga să poată răspunde la această interpelare.

În acest fel am terminat și această parte a lucrărilor Camerei Deputaților din ziua de 16 septembrie, închidem aceste lucrări și ne revedem mâine la ora 8,30, potrivit programului pe care-l avem.

Domnul Petre Ninosu (din loja guvernamentală):

Pentru promptitudine, domnul deputat este de acord ca domnul Goga să-i răspundă în scris.

Domnul Marțian Dan:

Dacă acceptați acest lucru, vă rugăm atunci, domnule ministru, să-i transmiteți domnului Goga.

Ședința s-a încheiat la ora 19.13.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 1:20
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro