Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.151/19-10-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 12-10-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of October 12, 2005

5. Dezbaterea Propunerii legislative privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc (adoptată propunerea de respingere).
 
see bill no. 295/2005

 

Domnul Tudor Miron Mitrea:

  ................................................

Nr.16 - Propunerea legislativă privind Statutul de Autonomie al Ținutului Secuiesc, propunere cu raport de respingere.

Vă rog, comisia.

Domnul Constantin Traian Igaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Inițiativa legislativă privind statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc conține propuneri privitoare la autonomizarea județelor Covasna, Harghita și a unei părți din județul Mureș, constituindu-se ca Regie Autonomă cu personalitate juridică, în cadrul statului român.

Prin scopurile urmărite, se urmărește crearea unei etnități statale distincte, paralelă cu statul național român.

Propunerea legislativă încalcă în mod flagrant prevederile constituționale potrivit cărora România este stat național, suveran, independent, unitar și indivizibil. Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a propus, cu 25 de voturi pentru, unul împotrivă și o abținere, respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulțumesc, domnule vicepreședinte.

Dezbateri generale: domnul Dușa, domnul Furo, domnul Marton Arpad.

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Niciodată nu am jignit populația maghiară; niciodată nu am intrat în conflicte pe probleme etnice; din contră, întotdeauna am încercat să vorbesc despre ceea ce îi unește pe maghiari și pe români, despre ceea ce au comun, și nu ceea ce îi separă.

Eu, când am văzut acest proiect de lege, m-am bucurat și am rămas puțin uimit, pentru că, în expunerea de motive și în preambulul acestui proiect de lege se vorbea despre dezvoltarea regională, despre euroregiuni, despre dezvoltarea economică. Și, mă gândeam: uite, măi, ce bine că județele Harghita și Covasna o să o ia înainte, o să aibă o euroregiune în care maghiarii și românii vor trăi mai bine.

Dar, parcurgând textul de lege, mi-am dat seama că este vorba despre autonomie teritorială, și nu numai una teritorială, ci una pe criterii etnice. Sigur că nu vreau să deschid cutia Pandorei. Se poate vorbi mult despre acest proiect de lege, despre faptul că fiecare frază, fiecare propoziție din acest proiect de lege încalcă Constituția României, despre faptul că în acest preconizat Ținut Secuiesc trăiesc și români, și pe români nu i-a întrebat nimeni dacă vor să facă parte dintr-o regiune pe criterii etnice.

Dar poate că ideea nu este rea, pentru că în aceste zone există și zone românești, și românii, poate venim și noi cu un proiect de lege ca în cadrul Regiunii Autonome a Ținutului Secuiesc să creăm o Regiune Autonomă a Românilor din acest ținut, și atunci, românii de aici chiar vor fi avantajați, și chiar și maghiarii din această nouă regiune creată, pentru că, pentru cei 10% români din această regiune creată, vor respecta legile din Ținutul Secuiesc, iar pentru maghiarii din această zonă nou creată vom respecta legile Ținutului Secuiesc, iar pentru români, legile românești. Și iată ce bine o s-o ducem românii și maghiarii în această regiune și în această subregiune a Regiunii Autonome.

Sigur că lăsând gluma deoparte, chestiunea este, și problema este foarte serioasă, și-mi pun întrebări retorice: ce s-ar întâmpla într-o regiune a Ținutului Secuiesc atunci când va fi autonomă, când nici în momentul de față, nu în totalitate se respectă legile românești și Constituția României. Și exemple sunt multe, și poate trebuie să și amintesc câteva dintre ele.

În primul rând, de foarte multe ori se încalcă legislația în ceea ce privește promovarea pe funcții sau angajarea cetățenilor, punându-se acel criteriu de care dumneavoastră știți foarte bine: cunoașterea limbii maghiare. Și nu este o poezie, pentru că Consiliul privind discriminarea, deja a luat măsuri asupra unor conducători de unități din județul Harghita, care au pus asemenea criterii în tematica de concurs și în criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cei care se prezintă la concurs.

Deși în proiectul de lege se vorbește despre egalitatea de șanse a cetățenilor din Ținutul Secuiesc, dar de-a lungul timpului, încet, încet, această egalitate s-a dovedit a fi adevărată. De fapt, referindu-mă la cultură, au fost desființate aproape toate instituțiile de cultură din județul Covasna și Harghita, care îi reprezentau pe români. Mai acum vreo doi ani, Ansamblul folcloric din județul Covasna, în acest an, cel din județul Harghita, și multe, multe alte chestiuni de genul acesta.

Nu se respectă legea nici în ceea ce privește transparența și dreptul la informație. Cu excepția consiliilor județene și a unui sau două consilii de municipii în care se traduc ședințele consiliilor locale, și cetățenii și presa au acces la aceste ședințe, deși este o obligație legală, în restul consiliilor locale acest lucru nu se întâmplă. Și șirul exemplelor poate continua.

Nu am să insist foarte mult, repet încă o dată, că fiecare frază, fiecare propoziție din acest proiect de lege încalcă prevederile Constituției, dar vă mai pun o singură întrebare: oare este posibil ca parlamentari români, care la această tribună au jurat pe Constituție că vor respecta Constituția și legile țării, să vină cu inițiative legislative care încalcă chiar primul articol din Constituție? Acest lucru nu este posibil! De aceea, stimați colegi, cred că și dumneavoastră v-a trezit un interes deosebit acest proiect de lege.

Propun să votăm ceea ce Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a prezentat aici: respingerea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Furo are cuvântul.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

De fapt, această lege revine a doua oară în atenția Camerei Deputaților, ea fiind dezbătută sub aceeași formă aproape, în legislatura trecută.

Am vrea să subliniem faptul că organizarea minorităților etnice și evoluția lor într-o țară începe cu respectarea principiului de bază, principiul loialității minorității etnice față de statul care o găzduiește.

România are modelele sale proprii, care demonstrează un comportament civilizat și de respect reciproc între populația majoritară și minoritățile, cum este modelul dobrogean, modelul bănățean, bucovinean, brașovean și altele.

Inițiativa aceasta legislativă, care am spus că revine a doua oară în fața noastră, contravine în ansamblul său normelor și principiilor constituționale, ordinii juridice interne, legislației comunitare și dreptului internațional.

Motiv pentru care, Grupul parlamentar al Partidului România Mare respinge această inițiativă legislativă și va vota așa cum a propus comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Marton Arpad, aveți microfonul.

Domnul Márton Árpad Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Acest proiect de lege nu este o inițiativă a U.D.M.R.-ului, iar în forma depusă nici nu îl putem susține, pentru că are foarte multe greșeli. Ca atare, din motivarea respingerii pe care o aveți la pct.i), cele scrise acolo sunt juste.

Totodată, nu putem fi nici de acord cu cele enunțate mai înainte aici, pentru că și unele din prevederile scrise aici, de fapt argumentări scrise aici în acest raport, pentru că acestea sunt în contradicție cu realitatea, pe de o parte, pe de altă parte cu năzuințele noastre.

Trebuie să vă spun că orice formă de autonomie nu este în contradicție cu situația unui stat unitar și nu periclitează în nici un fel acest statut. Italia, de exemplu, este un stat unitar.

Totodată, nu putem fi de acord că în acest raport, de exemplu la pct.f), se enunță că ar fi inacceptabilă o prevedere din proiectul de lege depus de Guvernul României și dezbătut în Senat. Totodată, enunțurile de aici, de la acest microfon, cum că am fi populații găzduite în zonele pe care le locuim, trebuie să vă spun că, în numele celora care m-au trimis aici, trebuie să resping. Și de fapt asta denotă punctul de vedere al persoanelor care au fost aici, la acest microfon, inclusiv al onoratului fost prefect de Harghita, care a enunțat multe lucruri, pe de o parte chiar inducând ideea cum că n-ar trebui să se aplice legile în vigoare în România, unele votate în perioada când domnia sa era prefect, și era un alt partid la guvernare.

Totodată, mi se pare justă și situația că o astfel de organizare trebuie să fie înglobată în sistemul organizatoric din România. Dar nu putem fi de acord cu ideea că o autonomie teritorială ar fi organizată pe criteriu etnic. Autonomia teritorială s-ar putea să delimiteze un teritoriu dintr-o țară, care este preponderent locuită de o altă comunitate decât cea majoritară din țara respectivă, dar și atunci, în toate legislațiile existente, această autonomie se adresează unui teritoriu, și de ea beneficiază toți locuitorii acelui teritoriu, indiferent de etnie, mergând până la situația în care, dacă populația majoritară în acea zonă este minoritară, să existe prevederi prin care, într-adevăr, să aibă o situație identică cu cea din celelalte părți ale țării.

Ca atare, aici, în acest raport, și în susțineri sunt amestecate lucruri adevărate și lucruri non-adevărate, și totodată, și lucruri inacceptabile pentru noi.

Ca atare, noi vom vota împotriva acestui raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Țundrea.

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-aș fi vrut să iau cuvântul, dar am două motive: unul, că m-am născut în Banat și foarte bine colaborăm cu ungurii, nemții și alte naționalități; al doilea motiv că fac parte din Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, și acolo raportul a fost așa cum dumneavoastră l-ați auzit din partea comisiei.

Vreau să vă spun că noi colaborăm foarte bine, și am fost prima zonă din țară când am făcut euroregiunea Mureș-Dunăre-Tisa. Deci, găsim forme de colaborare pe principiul economic. Trebuie să punem în valoare bugetul Comunității Europene, bugetele locale, bugetele regionale, în așa fel încât toți cetățenii din această zonă s-o ducă mai bine. Aș putea să spun că zona Banatului deja este integrată în Uniunea Europeană, prin această euroregiune, pe care am făcut-o printre primii, deși au fost guverne care, inițial, au respins această euroregiune.

Cred că, împreună cu Grupul Conservator și Grupul U.D.M.R. vor găsi în perioada următoare chiar soluții de coabitare bună înțelegere în zonele unde românii sunt minoritari, în așa fel încât să avem reprezentanți în consiliile locale, acolo unde nu putem să reușim prin vot, așa cum se întâmplă și în Parlament.

Cred că numai atât, avem în vedere și Constituția, pe care trebuie să o respectăm, pentru că am votat pe ea și Grupul Conservator va vota raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Străchinaru.

Domnul Petre Străchinaru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt deputat în Circumscripția electorală nr. 15 Covasna și trebuie să vă spun de la bun început că asemenea inițiative parlamentare, care se repetă periodic, nu fac decât să accentueze tensiunile etnice care încă se mai manifestă la nivelul județului Covasna, și nu numai, pentru că acestea sunt preluate în folosul unora sau al altora dintre politicieni sau dintre grupurile cu interese naționaliste din această zonă și din întreaga țară.

Noi, românii din Covasna și Harghita, nu dorim și ne-am săturat să mai plângă lumea pe umărul nostru, dar nici nu vrem să cădem sub abuzul unor legi.

Vrem o dată pentru totdeauna ca, în țara aceasta, să se instaureze egalitatea, legalitatea și respectarea legii de către toată lumea și în favoarea tuturor.

Nu ne este indiferent cum se va respinge această inițiativă legislativă, pentru că sunt convins că ea este, de fapt, un fel de copil din flori. Nu are mamă, nu are tată, n-are patrie adorată.

Dar, pe de altă parte, am dori să fie o unanimitate în a respinge asemenea permanente recursuri la istorie, permanente recursuri la ordinea constituțională și nu dorim ca, odată ce nu o vom respinge în unanimitate, ea să se transforme în picătura secuiască, care se va repercuta asupra situației din aceste zone.

Vă cer să votăm în unanimitate, nu numai respingerea acestui proiect legislativ, ci a tuturor acelora care, fie în prezent, fie în viitor, vor atenta la ordinea constituțională din România.

Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul deputat Calimente. Da, domnule deputat, am reținut procedura, și un drept la replică... Ca întotdeauna la sfârșit... (Se adresează domnului deputat Lucian Augustin Bolcaș, care solicită cuvântul).

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiță Calimente:

Aș vrea în primul rând să spun că ceea ce voi spune, sigur, trebuie să corelez cu faptul că, la Arad, eu am fost în perioada 1998-1999 unul dintre promotorii care am ajutat la scoaterea din cetatea Aradului a Monumentului Libertății și faptul că Parcul Libertății de la Arad există astăzi, parcul reconcilierii, mi se datorează și mie în mare parte. Însă, această problemă a autonomiei Ținutului Secuiesc este o problemă pe care eu am încercat să mi-o lămuresc în primul rând mie, să văd de unde pornește această idee.

Și această idee, după părerea mea, a pornit de la o situație care a existat în Evul Mediu transilvan, legată și de Regatul feudal maghiar, unde existau anumite regiuni care purtau denumirea de Terra, Terra Siculorum, exact cum a existat și Terra Blacorum sau Terra Saxonum.

De aici pornește această idee a Ținutului Secuiesc și ea este folosită astăzi, pentru că într-adevăr trebuie să recunoaștem că în această regiune populația secuiască sau maghiară este compactă.

Însă, această noțiune a autonomiei depline a Ținutului Secuiesc, eu nu cred că a existat nici în timpul Regatului maghiar, nici în timpul Principatului transilvan, nici în timpul Imperiului Austriac, după cum nu a existat nici în timpul Imperiului austro-ungar.

Sigur că a fost invocată de colegii noștri aici o anumită situație, și anume, Italia, unde există anumite regiuni autonome și mă refer aici la Val d'Aosta, Alto Adige, Sicilia. În Val d'Aosta limba predominantă este franceza, în Alto Adige, germana, dar trebuie să vedem că aceste regiuni și-au căpătat autonomia în contextul perioadei tulburi de imediat după cel de-al doilea război mondial. Or, astăzi, când ne pregătim să intrăm în Uniunea Europeană, când practic frontierele dintre state dispar, eu nu cred că în interiorul unui stat putem crea o altă frontieră.

Pentru acest lucru, sigur că noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, vom vota respingerea. În rest, suntem de acord cu toate problemele în ceea ce privește menținerea culturii, a limbii, a învățământului și tot ceea ce decurge de aici, pentru locuitorii din zona Ținutului Secuiesc.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

O procedură, domnul deputat Bolcaș. Aveți cuvântul. Și după aceea trei drepturi la replică.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Ca să nu creez complicații, este un drept la replică al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, în raport de poziția adoptată aici, de o mare ambiguitate. Și, dacă vreți, aceasta este procedura. Ambiguitate, izvorând din ideea că noi suntem împotriva raportului, dar legea are, totuși, anumite greșeli. Legea nu are anumite greșeli! Legea este fundamental antiromânească și anticonstituțională! Acesta este un punct de vedere, singurul care poate să fie împărtășit aici. S-a mai susținut împrejurarea că autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, nu înseamnă neapărat separație. Și s-au dat și exemple care nu interesează. Fiecare stat se construiește așa cum este propria sa istorie.

Este adevărat, autonomia nu înseamnă neapărat federalizare, dar autonomia, în sensul acestei legi, căci pe aceasta o discutăm și nu discutăm teoria autonomiei. Autonomia în sensul acestei legi este segregație etnică și aceasta nu admitem! Și aceasta nu poate să admită nici un parlamentar român, care a jurat fidelitate țării, pe Constituția României.

Desigur, s-au făcut referiri la anumite forme de exprimare care au fost considerate inacceptabile. Poate că n-ar fi trebuit să fie spuse chiar acum, dar sunt niște adevăruri care trebuie să fie spuse oricând.

S-a vorbit despre populație găzduită. Da, domnilor, istoric trebuie să recunoaștem acest adevăr. O populație care vine după un mileniu de viețuire și formare a poporului român este o populație găzduită! Dar, aceasta nu înseamnă că nu este populația țării noastre, nu înseamnă că nu sunt conaționalii noștri, în sensul cel mai frumos al cuvântului. Pentru că noi vrem, într-adevăr, să trăim împreună. Dumneavoastră vreți să vă separați! Aceasta este problema fundamentală, de distincție a politicii Partidului România Mare, de politica reprezentanților minorității maghiare în Parlamentul României. Și anume, noi vrem să fim împreună, noi vrem să fim în școli comune, noi vrem să vorbim limba oficială a statului, alături de limba minorităților, fără a le pune juridic pe picior de egalitate, pentru că așa scrie Constituția și ne respectăm!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat?

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vrem să vă respectăm, ca să fim respectați!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Un minut de procedură! Vă mulțumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am terminat, domnule președinte. Aș mai vreau să adaug: tot pentru o definiție terminologică s-a folosit terminologia "zone în care românii sunt minoritari".

Aș vrea să știe toată lumea că românii nu sunt niciodată și nicăieri minoritari în România!

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea P.R.M.-ului).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Am trei drepturi la replică, procedură. Vă rog, domnule deputat, procedură. Domnul Antonescu.

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul vicepreședinte Bolcaș știe mult prea bine Regulamentul, ca să știe și că această intervenție a domniei sale nu a fost una de procedură. Dar, mie mi-a făcut plăcere să ascult din nou discursul politic al domniei sale. Eu chiar vreau să spun două lucruri de procedură. Deși Grupul parlamentar liberal a anunțat aici deja altă poziție și alt vot decât Grupul U.D.M.R., sunt două chestiuni. Una este chiar de procedură: orice opinie poate fi aici susținută de către un parlamentar, mai ales în numele unui grup parlamentar. Nu puteți nici dumneavoastră, nici noi, nici altcineva, să spunem ce se poate sau nu susține aici.

În al doilea rând, recunosc și eu că nu este procedură, sunt român, mă cheamă și Antonescu, dar dacă dumneavoastră socotiți găzduită o populație pentru că a venit după un mileniu, atunci trebuie să vă spun și eu că dacă de un mileniu este găzduită, nu prea mai este găzduită, sunt la fel ca noi!

Mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Am trei drepturi la replică, câte un minut fiecare. Domnul Dușa.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Sunt la fel ca noi, dar ei nu vor să fie ca noi!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule deputat. Domnul Dușa, dreptul la replică, un minut.

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi,

Mi-am început pledoaria prin a afirma că niciodată nu am jignit pe cetățenii maghiari și că, de fapt, atunci când eram prefect, împreună cu colegii de la U.D.M.R. am căutat să asigurăm un echilibru și armonie în județ și întotdeauna am vorbit despre un județ cu o stare de normalitate, ca în toate județele țării.

Sigur că mi-am pus câteva întrebări retorice, ce s-ar întâmpla în Ținutul Secuiesc, dacă nici în momentul de față anumite prevederi legale nu se respectă.

Oricum, eu rămân adeptul asigurării drepturilor și aspirațiilor pe care minoritățile din România le solicită și este clar acest lucru și este garantat de Constituția României și mă declar împotriva acestui proiect de lege care este anticonstituțional.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Tamás Sándor.

Domnul Tamás Sándor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi și stimate colege,

Desigur, domnul Mircea Dușa a fost mai credibil decât, de pildă, domnul Petre Străchinaru, pentru că colegul nostru din P.S.D. este chiar din județul Harghita și probabil cunoaște mai bine realitățile din județ, nu ca domnul Străchinaru, care este din afara județului Covasna.

Totuși, nu pot să trec, nici cu îngăduință, pe lângă ce a zis domnul Petre Străchinaru, reprezentantul Partidului Democrat, alimentarea conflictelor interetnice.

Dânsul ne-a sugerat aic că acestea sunt alimentate numai de U.D.M.R. în județul Covasna sau de ungurii din județul Covasna.

Eu aș invita, dar, sigur, nu se mai poate, pentru că nu se mai dă dreptul la replică, dar aș invita pe domnul Străchinaru să ne vorbească aici de conflicte interetnice care s-au petrecut în județul Covasna. De pildă, în orașul Covasna, în 2004, a fost bătut un pădurar maghiar, pentru că vorbea ungurește.

În 2005, în martie, înainte de 15 martie au fost bătuți elevi din Sfântu Gheorghe, elevi de naționalitate maghiară, pentru că vorbeau ungurește pe stradă. Și, desigur, s-a adeverit că nici acești elevi nu erau din județ. Dar, mai nou, în județul Harghita, în Miercurea Ciuc, au fost bătuți elevi într-un liceu de predare de limbă română, pentru că sunt și licee de predare în limba română, care au elevi de naționalitate maghiară.

În sfârșit, totuși, liderul nostru de grup, a spus de la acest microfon foarte clar: nici U.D.M.R.-ul nu susține această inițiativă legislativă. Noi suntem adepții autonomiilor, a regionalismului, nu suntem adepții autonomiilor teritoriale pe criterii etnice.

Desigur, este o discuție pe tema aceasta și sunt sigur și cred, precum a zis și colegul nostru din Partidul Conservator, că putem să găsim soluții viabile și pentru alte regiuni din România. Dar, totuși, să nu vină un partid extremist și să ne spună nouă, cetățeni români, ce este permis și ce nu este permis.

Foarte bine a zis și îl felicităm și pot să-l citez pe domnul Crin Antonescu, care a zis: oricine are dreptul la opinie și orice opinie poate fi susținută de orice deputat din Parlamentul României, dar respingem cu fermitate să fim catalogați cetățeni de rangul doi. Suntem și noi cetățenii României, ne simțim și noi bine acasă, pe pământul nostru natal și, desigur, și în România, dar nu permitem nici unui deputat și nici unui partid extremist să fim catalogați "cetățeni de rangul doi".

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul Antal István, dreptul la replică.

 

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Ce înseamnă nu-i permitem?! Ce-i face, îl omoară?!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, vă rog să păstrați liniștea! Vă rog, păstrați liniștea, domnule deputat!

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am venit la acest microfon după dreptul la replică al domnului deputat, colegul nostru, fostul prefect al județului Harghita, Mircea Dușa.

Desigur, cât dumnealui a fost prefectul județului, a existat, într-adevăr, o colaborare bună între U.D.M.R. și reprezentantul Guvernului. Dar, ca să ni se spună de la acest microfon că nu se respectă legislația din partea comunității maghiare din județul Harghita, în speță secuii, nu pot accepta, pentru că, din păcate, încă există o serie de nereguli din partea unor instituții ale statului, care au încă oameni care se comportă ca stăpâni față de populația majoritară. Și această idee nu poate să fie acceptată în continuare.

Noi dorim, într-adevăr, să fie egalitate, iar realitatea există și fără voința noastră. Însăși faptul - mi s-a sugerat acest lucru - că se vorbește de secuime și toată lumea știe că acest ținut există, fără voința noastră, există de 1000 de ani (ați spus foarte bine) și nu putem nega acest lucru, că populația băștinașă de acolo, din secuime, are anumite năzuințe, pentru care trimite oameni în Parlamentul României și va trimite și în următorul deceniu și încă 100 de ani sau cât vom mai trăi pe acest pământ și trebuie să le dăm crezare și lor, în acele momente în care se simt lezați în drepturile lor legitime, ca cetățeni. Și, din păcate, a existat nu de mult, și în județul Harghita, unde un polițist, un reprezentant al instituției, nu de mult, două, trei săptămâni au trecut de atunci, într-adevăr s-a comportat în mod ciudat.

Dacă găsim o soluție împreună, ca să ne menținem echilibrul și să acceptăm ideea că năzuințele de autonomie există și va exista și a existat această autonomie. Dacă doriți dumneavoastră să ținem cursuri de istorie, nu este aici locul, dar puteți să verificați. Noi, prin liderul nostru, am spus răspicat: cu această formă depusă, grupul nostru nu este de acord. Dar, milităm în continuare pentru programul nostru, pe care dorim să-l realizăm. De acord cu dumneavoastră, pentru că există această năzuință, va exista și dorim să fim într-adevăr cetățeni egali. Dar mai avem puțin până atunci și dorim ca această dezbatere să intre pe făgașul normal și să fim, într-adevăr, deputați cu toții, cu drepturi egale și să nu vorbim despre stăpân și despre subalterni, pentru că o Europă nu va accepta această concepție. Și dacă ne uităm în lumea civilizată, spre care tindem și noi, în țările ca Finlanda, ca Spania sau ca Italia, vedem că această năzuință a fost rezolvată prin dialog corect, inteligent și spre binele tuturora.

Deci, noi vrem să trăim bine, în egalitate împreună cu dumneavoastră în această țară.

Vă mulțumim. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumim, domnule deputat.

Domnul Străchinaru, dreptul la replică.

Domnul Petre Străchinaru:

Stimați colegi și, în special, stimați colegi din Grupul U.D.M.R.,

Am militat tot timpul pentru dreptul la liberă circulație, nu numai în România, ci și în toată lumea.

Într-adevăr, nu sunt originar din județul Covasna. Am 40 de ani de când, de bună voie și nesilit de nimeni mi-am ales acest loc de reședință. Am fost profesor de limbă și literatură română la o școală cu limbă de predare maghiară. În CV-ul meu se poate vedea că am lucrat, în permanență, împreună cu colegi maghiari în domeniul culturii.

Nu am jignit niciodată pe nimeni, nu i-am considerat niciodată pe colegii mei maghiari venetici în această țară, dar nu o să accept niciodată ca eu și concetățenii mei să fim considerați venetici în județul Covasna.

Recent i-am adresat domnului Tamás Sándor o felicitare cu ocazia zilei lui de naștere. Îmi pare rău că nu m-am interesat câți ani aveți, dar sunt convins că aveți tot atâta câți am și eu în județul Covasna. Avem, deci, aceeași experiență de viață. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Grupurile parlamentare... Domnule Dușa, vă rog să luați loc. De trei ori vi s-a spus numele? Un minut.

Domnul Mircea Dușa:

Stimați colegi, încă o dată revin cu ceea ce spuneam. Eu sunt primul român în Parlamentul României, de la adoptarea Constituției din 1992 încoace, și eu trebuie să recunosc că am venit în Parlament și cu voturile maghiarilor. Pentru că în foarte multe localități unde nu există populație românească, am primit votul de la maghiari.

Încă o dată repet, nu jignesc cetățenii maghiari, dar nici nu pot să închid ochii la anumite încălcări ale legilor, a prevederilor Constituției, care vizează, în primul rând, administrația locală.

Eu am colaborat bine cu U.D.M.R.-ul și o să fac același lucru în continuare, dar trebuie fiecare să vedem ceea ce greșim și acea egalitate de șanse de care vorbim să fie una adevărată.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Primul român din județul Harghita, domnule deputat, că au mai fost câțiva români înaintea dumneavoastră în Parlamentul acesta. (Râsete și aplauze în sală). Este important de precizat.

Stimați colegi,

Comisia ne-a propus respingerea proiectului de lege. Fiecare grup parlamentar a vorbit, s-au dat și drepturi la replică...

Voturi pentru respingerea proiectului de lege, vă rog? 112 voturi pentru, în dreapta. În stânga? Vă rog să mai țineți mâna, că în stânga nu am numărat. 76 de voturi pentru și cu 112, 188 voturi pentru respingere.

Voturi împotriva respingerii? 16 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Proiectul de lege a fost respins cu 188 de voturi pentru, 16 împotrivă și 1 abținere.

Trecem la pct. nr. 17 de pe ordinea de zi.

Domnul Ghișe, explicarea votului, îmi cer scuze. Aveți microfonul.

Domnul Ioan Ghișe:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Stimați colegi,

În numele Grupului liberal, vă rog să-mi permiteți să aduc câteva motivații pentru votul pe care noi l-am exprimat.

Faptul că, în unanimitate, grupurile parlamentare au respins această lege, chiar dacă într-o formă nuanțată, Grupul U.D.M.R. vine să arate faptul că, la nivelul Camerei Deputaților, toată lumea înțelege respectarea Constituției, din punctul de vedere al celor pe care proiectul de lege le-a adus în atenție.

Ascultând aici unele păreri exprimate, îmi aduceam aminte de anii '90, când intoleranța etnică ne-a făcut doar rău tuturor. Și noi apreciem, Grupul liberal, că pe această problemă sensibilă, a relațiilor interetnice, ca și pe probleme confesionale, principiul fundamental este acela al toleranței, și în unele cazuri, al unor atitudinii pozitive până la limita respectării legii.

Noi vrem să spunem că cei care, din Ardeal, am ajuns prin votul cetățenilor aici, suntem mândri de faptul că suntem vecini și prieteni și colegi politici cu maghiarii din zonele Ardealului și credem că nu merită comunitatea maghiară din România să suporte jignirile unora dintre cei care, luând patriotismul în gură, în discursuri lipsite de conținut, nu propun nimic constructiv pentru țară.

Noi credem că viitorul țării se va face împreună cu toate comunitățile etnice, într-un spirit creator, atunci când ne vom respecta reciproc.

Or, nu trebuie să aruncăm asupra unei comunități întregi oprobiul, pe seama faptelor unor membri din respectiva comunitate.

Așadar, vă rugăm ca discursurile patriotarde și fumigenele naționaliste care încă s-au mai spus de la acest microfon, să înceteze, pentru că nu ne fac bine deloc.

Și, dacă îmi permiteți, în numele cetățenilor brașoveni care m-au trimis aici, să îi rog pe colegii care i-au jignit pe maghiari, pentru proiectul de lege care nu este susținut de către U.D.M.R., reprezentanții legitimi ai maghiarilor din România, să-și ceară scuze.

Vă mulțumim pentru atenție. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat.

Proiectul de pe ordinea de zi de la nr. 17, Proiectul de Lege privind ratificarea Convenției-cadru pentru Controlul tutunului, adoptată la Geneva, Elveția, la 21 mai 2003.

 

Domnul Petru Călian (din sală):

Explicarea votului!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Nu am secretar, ca să vă văd și nu v-am văzut. Îmi cer scuze!

Domnul Călian, explicarea votului. Niciodată n-am discutat la un proiect de lege la care toți eram de acord atât de mult și ne-am explicat atât de mult și am votat atât de împotrivă unii dintre noi, ca astăzi.

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă numesc Petru Călian, sunt deputat de Cluj. Insist asupra acestei chestiuni și vreau să vă explic votul pentru raportul de respingere a acestui proiect de lege.

Principalul argument al nostru, al Grupului parlamentar al PRM, constă în faptul că acest proiect de lege este total neconstituțional. Așadar, principalul motiv și singurul pentru care noi am votat împotriva acestui proiect de lege și, respectiv, pentru raportul de respingere constă în respectarea Constituției, legea fundamentală a statului.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Mai vrea cineva să își justifice votul? Nu. Vă mulțumesc.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie samedi, 17 avril 2021, 6:22
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro