Adrian Păunescu
Adrian Păunescu
Ședința Senatului din 31 octombrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.166/07-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 31-10-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 31 octombrie 2005

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.9 Adrian Păunescu - Problema minorităților pusă de către UDMR pe baze etnice și nu civice; - Recuperarea datoriilor de la cluburi de fotbal, întreprinderi etc.; - Sechestru pe Gara de Nord;

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Se temea în zadar domnul coleg Cioroianu că voi veni peste dumnealui. Voi veni în locul din care a plecat și, în general, plăcându-mi oamenii deștepți și, uneori, și spusele lor, n-am făcut decât să scurtez timpul de venire, nu să grăbesc finalul discursului dumnealui. De altfel, un discurs corect, un discurs care a pus probleme de care, într-adevăr, ne vom izbi. Probleme corecte, dar și inevitabile.

În dialogurile noastre din săptămânile care au trecut, în starea de tensiune a acelei perioade, s-a petrecut aici un fapt, pe care eu l-am semnalat în Biroul permanent. Din păcate, cel căruia m-am adresat, și anume senatorul UDMR Frunda Gyorgy a reacționat și atunci superficial și văd că nici de atunci încoace nu și-a propus să rezolve o chestiune pe care a inventat-o și cu care a luat, cum se spune, fața opiniei publice, nelăsând-o să observe adevărurile aflate în discuție aici, în Senat, ci antrenând-o într-o direcție inadmisibilă. N-am spus și repet, e a treia oară când precizez public, n-am spus niciodată că maghiarii cărora nu le place ceea ce se întâmplă aici să plece în Asia. Nu face parte din repertoriul meu de gândire, și deci nu poate face parte din repertoriul meu de exprimare. Nu puteam să gândesc așa ceva. I-am repetat în Biroul permanent senatorului Frunda Gyorgy, că ar fi însemnat că, în împrejurarea în care tatăl soției mele e maghiar, ar fi însemnat să trimit în Asia un sfert de maghiari, care este copilul meu, Ana-Maria Păunescu. Ea este un sfert maghiară. Nu pot gândi așa, pentru că n-am crezut niciodată că soluția este etnică. Eu am fost indignat tocmai pentru că problema minorităților a fost pusă pe baze etnice și nu pe baze civice. Cred în înțelegerea dintre noi, cred în realitățile pe care le-am construit împreună, dar cred în dreptul majorității românești de a-și păstra drepturile, de a-și păstra Constituția și de a-și păstra puterea de a interveni inclusiv pentru minoritarii săi. Nimeni n-ar trebui să participe la slăbirea acestui stat român, pentru că, inevitabil, ceea ce produce va simți pe propria piele. Și noi avem exemple din anii mai vechi, din consiliile europene unde mergeam și aveam de recuperat mizeriile pe care le spuseseră despre noi tot felul de parlamentari, ca să zic așa, inclusiv. Ei bine, l-am rugat pe domnul Frunda, față de care nu am nici o antipatie, "Domnule, lămuriți această chestiune. Ați declarat la o emisiune de televiziune că eu am cerut să plece maghiarii din România în Asia".

Cum puteți afirma așa ceva, când declarați că n-ați fost în sală în momentul în care aș fi făcut această declarație? Unde? Arătați-mi unde. Uitați-vă la stenograme, întrebați-i pe colegii dumneavoastră. Întrebați pe oricine dacă eu am putut spune așa ceva. Dumnealui a considerat chestiunea, mă rog, pasageră. Și nu a făcut nici un demers pentru a lămuri lucrurile.

În această situație, eu fac un ultim apel la dumnealui și-l anunț că dacă nu-și retrage aceste cuvinte și nu-și prezintă scuze, îl dau în judecată.

Scriitorul și gazetarul maghiar de anvergură, care este Hajdu Gözö, a scris un articol "Extremismul maghiar minte cu nerușinare și calomniază", și spune așa:

"Ziarele care apar în Ardeal în limba maghiară propagă, în mod serial, faptul că Adrian Păunescu, ca mâncător de unguri, a trimis maghiarimea la capătul Asiei".

Iată, KRONIKA, din 2 octombrie, ziar care apare la Cluj, publică, în pagina 1, următorul titlu: "Sfatul lui Adrian Păunescu - înapoi cu ungurii în Asia".

În săptămânalul clujean "ERDELY NAPLO", Sazs Istvan Tasch, amintind luarea de cuvânt a lui Păunescu, afirmă că "Parlamentul României din nou a expediat în Asia limba maghiară".

Putem cita pagini întregi din revistele și ziarele maghiare care apar în Ardeal, care la unison urlă că Adrian Păunescu a trimis ungurimea în Asia. Cel mai trist lucru în toată această chestiune este că minciunile extremismului maghiar din țară au fost preluate de către unele cercuri din străinătate, care le propagă fără opreliști.

În legătură cu acestea, aș dori să mă refer și la următorul exemplu care provoacă stupefacție.

RADIO KOSUTH Budapesta are în fiecare dimineață de duminică o emisiune cu titlul "Ziarele de duminică". Această emisiune, este cunoscut, are orientare de extremă-dreapta. Ce am putut asculta la această emisiune în dimineața zilei de 10 octombrie? Reporterii, scriitorii, publiciștii care au luat cuvântul au protestat, pe rând, contra faptului că "un senator român, pe nume Adrian Păunescu, a trimis maghiarimea înapoi în Asia".

Sigur că eu, ca persoană, mă pot simți și flatat de atâta preocupare pentru mine și de trimiterea mea către propria mamă. Dar până la urmă veți constata că este vorba și despre dumneavoastră. Și este vorba despre instituția numită Senatul României în care nu puteam să-mi permit să spun și să gândesc așa ceva cum nu-mi pot permite să spun și să gândesc așa ceva nici în viața mea personală. Iată continuarea:

Ba chiar s-a auzit - atenție! - și absurditatea că: "iată cât de nerecunoscătoare este România. Cu toate că Parlamentul Ungar a votat integrarea României în Uniunea Europeană, România a mulțumit pentru acest gest al Ungariei prin «expedierea ungurimii în Asia», prin intermediul senatorului român Adrian Păunescu".

După tot acest festival de minciuni pornite de la minciuna domnului Frunda Gyorgy, colegul nostru pe care cu ultimele mele puteri de a răbda îl rog să clarifice această situație, iată că vine și prestigiosul ziar NEPSZABASZAG - domnul președinte Iliescu nu a avut timp să observe, dar are timp domnul Funar - spune că:

"Fosilele politice Funar, Iliescu și Păunescu au acționat... - pe Vadim nu-l menționează, spuneți-i că-mi pare rău, a căzut în rang, deci Funar, Iliescu și Păunescu - deci Funar, Iliescu și Păunescu au făcut din luărilor la cuvânt niște atacuri violente la adresa maghiarilor".

Ziarul este cunoscut, eu aveam altă impresie despre el, dar e de nesuportat ideea că ți se impută la nesfârșit ceva ce nu ai făcut niciodată. Dar chiar niciodată!

Și din acest motiv îl rog, de la distanță fiindcă văd că nu este aici, pe senatorul Frunda să găsească soluția pentru a ieși din acest impas, din care eu știu cum se iese. Eu nu sunt încăpățânat, nu sunt blocat în proiect, eu știu să răspund unui gest curajos de asumare a unei erori pentru că și eu, la rândul meu, am putut face erori în viață.

O a doua problemă, domnule președinte, domnilor colegi, se referă la inventivitatea absolut excepțională a unor reprezentanți ai guvernului actual în chestiunea recuperării datoriilor unor oameni, unor cluburi de fotbal, și unor întreprinderi, și unor cetățeni.

Urmărind acest ideal care nu este deloc scund, nu este deloc minor, oamenii aceștia ajung la situații care-i descalifică și care-i introduc în legenda orală de unde nu vor mai ieși niciodată. Sunt povești pe care le știm și noi de la mai bătrânii noștri, cu Zăroni care voia să-și cumpere un Mercedes, l-a văzut, l-a întrebat cum e: "Bun, domnule ministru, e foarte bun. Te urci în el și într-o oră ești la Ploiești, consumă 12%". Și a doua zi a răspuns: "Bine, bine, totul e în regulă, dar ce să caut eu la Ploiești?"

Și alte lucruri din acestea. "După moarte să mi se ardă trupul, să mi se pună într-o urnă și urna să-mi fie pusă sub cap".

Toate acestea rămân, cum va rămâne și marea descoperire recentă că trebuie pus sechestru pe Gara de Nord. Aceasta este ceva absolut extraordinar.

Mulți români se plângeau de faptul că, după 1989, în România au dispărut bancurile. Nu mai era un teritoriu al umorului direct și pedepsitor în România. Devenise o țară serioasă, cu mari îngrijorări și cu mari căderi și cu mari speranțe. Ei bine, s-a reușit zilele trecute să se lanseze una dintre marile glume ale momentului, și anume să se pună sechestru pe Gara de Nord. Vorbeam cu un prieten la telefon: cine va prelua tampoanele.

Iată ce propuneri am, ca să fiu în sprijinul Guvernului. Să se mai ia Statuia Leul, celelalte gări, Piața Universității, Babele, Omul, Ceahlăul, Cernica, Herăstrăul, Arcul de Triumf, aeroporturile și trotuarele, dacă nu cumva le face cineva din mers și să se meargă, pe această cale, către umorul absolut.

Nu aș vrea să vă țin străini de faptul că am dedicat un poem acestei situații speciale. Și aș vrea să vi-l dăruiesc. Când vă va întreba cineva vreodată, să știți că ați fost colegi și cu un poet care a cântat Gara de Nord sub stare de sechestru:

Vremuri cumplite de balamuc
Democrația e ultimul truc,
Logica-și simte atacul de cord,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord.

Și cine urmează, și cine-i la rând,
Și ce monumente ni se mai vând,
Că pentru o glumă și-un bebe Schtrumf,
Poate-ți dau ăștia un Arc de Triumf.

Cum ce există e-al tuturor,
Se va împărți tot ce e la popor:
Marea și Dunărea, val după val
Se vor ceda tuturor personal.

Și dacă rezerve nu ne rămân
Vindem la târg Ateneul Român
Ca să putem suporta din buget
Remus și Romulus, frați la pachet.

Sediul Guvernului, fără drapel
E foarte bun pentru un mare hotel.
Deocamdată, ca prim record,
S-a pus sechestru pe Gara de Nord.? (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 1:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro