Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 7, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.170/14-11-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
22-09-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 07-11-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 7, 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,00.

Lucrările au fost conduse de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Alb și Gelil Eserghep, secretari ai Camerei Deputaților.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Declar deschise lucrările Camerei Deputaților de astăzi, 7 noiembrie 2005, conform programului votat de Biroul Permanent la ora 16,00.

Rog pe liderii grupurilor parlamentare să-și invite membrii grupurilor să fie prezenți în sală.

Pentru aceasta le acord un interval de jumătate de oră.

Vă mulțumesc.

 
     

(Ședința s-a întrerupt la ora 16,01. După pauză, lucrările au fost reluate la ora 16,35.)

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile ce le-am deschis la ora 16,00.

Mulțumesc liderilor grupurilor parlamentare care au colaborat la asigurarea prezenței.

Țin să vă informez că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 234. Sunt absenți 97, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 11.

În ordinea de zi vă prezentăm informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor la termenele stabilite.

La Biroul Permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 123/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, adoptat de Senat la data de 31 octombrie 2005, în condițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituția României.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul Legii monumentelor de for public, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanțe și bănci: Comisia juridică de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier național, din proprietatea comunei Gălăuțaș, jud. Harghita, inițiat de domnul deputat Dumitru Pardău, membru al grupului parlamentar al P.N.L., adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 10 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art. 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2005 privind managementul instituțiilor publice de cultură, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 22 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

5. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calității de luptător în rezistența anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracțiuni săvârșite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum și persoanelor care au participat la acțiuni de împotrivire cu arme și de răsturnare prin forță a regimului comunist instaurat în România, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru aviz: Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termen de depunere a raportului: 22 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6. Reexaminare, la cererea Președintelui României, a Legii privind aprobarea ordonanței de urgență nr. 103/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr. 1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie alimentară și Dezvoltare Rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală, reexaminată de Senat în ședința din data de 31 octombrie 2005.

Cu această lege a fost sesizată, în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

7. Proiectul de Lege privind statutul minorităților naționale din România, respins de Senat în ședința din data de 24 octombrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, pentru raport comun, Comisia juridică, de disciplină și imunități; Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale; Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Termen de depunere a raportului: 7 decembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă (retrimis comisiei).  

Continuăm cu dezbaterea inițiativelor legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

La Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă se continuă dezbaterile, pornind de la art. 19.

Vă rog să-mi permiteți să-l găsesc.

     

Domnul Stelian Duțu:

E un raport suplimentar.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Perfect, e raportul suplimentar. Eu am condus, eu v-am rugat să faceți raport suplimentar.

În aceste condiții, vă rog, domnule președinte, să susțineți raportul suplimentar.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Raport suplimentar aspra proiectului de lege pentru modificarea și completarea nr. 130/1999, privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Ca urmare a Deciziei plenului Camerei Deputaților din data de 11 octombrie 2005, proiectul de lege a fost retrimis comisiei în vederea reexaminării, începând cu art. 19, și a întocmirii unui raport suplimentar. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vederea avizul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19 membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor în ședința din 25 octombrie 2005, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă pe marginea raportului suplimentar există discuții?

Dacă nu trecem la dezbaterea pe articolele cuprinse în acest raport suplimentar.

La art. 9, text propus de comisie. Punctul 9 devine punctul 10 nemodificat.

O voce din sală:

La art. 19!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, la art. 19, text propus de comisie. Punctul 9 devine punctul 10 nemodificat. Este corect ?

 
     

Domnul Stelian Duțu:

A fost amendamentul respins.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Text propus de comisie. Iertați-mă, domnule președinte, eu vă citesc de pe raportul dumneavoastră. Există vreo neconcordanță? Deci pct. 9 de la art. 19 devine pct. 10 nemodificat. Corect ?

 
     

Domnul Stelian Duțu:

Da.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc. Bun.

Dacă are cineva împotrivă, vă rog, domnule.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, ca și în prima ședință a comisiei, în legătură cu această lege, art. 19 a suscitat dezbateri intense și acest lucru se datorează faptului că el are, într-adevăr, o miză extrem de importantă pentru că, la propunerea Guvernului, acest articol introduce posibilitatea penalizării, sancționării cu închisoarea a angajatorilor care încadrează personal nerespectând condițiile generale de încadrare. Vreau să vă spun că eu am propus ca acest articol să fie eliminat, având în vedere că, în acest moment, consider că nu sunt întrunite, din punct de vedere social, nici un fel de condiții de climat economic și fiscal pentru ca angajatorii să poată fi penalizați în condițiile în care n-ar respecta ad litteram legislația muncii, pe de o parte, iar, pe de altă parte, faptul că există suficiente penalizări de natură patrimonială, mă refer la amenzile care au crescut în mod substanțial și care, în opinia mea, sunt suficiente.

Vreau să vă spun că la acest articol și faptul că el reprezintă cu adevărat o miză importantă, s-au făcut amendamente inclusiv din partea reprezentanților coaliției aflate la putere, sunt colegii din PNL, din PD care au încercat să amendeze acest articol tot în ideea de a diminua această sancțiune după opinia, și a dumnealor și a mea, exagerată.

De aceea vă propun eliminarea acestui articol și, eventual... deci vreau să vă spun că Partidul Social Democrat va vota în favoarea acestei legi. În mod indiscutabil, salariații au nevoie de o protecție mult îmbunătățită atunci când este vorba de încadrarea în condiții legale. Dar credem că legea își va produce efectele în condiții normale cu excepția acestui articol care, în opinia noastră, ar conduce la abuzuri din partea inspectorilor de muncă, ar conduce la o stare care, în acest moment, sau pentru care în acest moment, situația noastră economică și socială nu este pregătită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul președinte, vă rog să răspundeți.

 
     

Domnul Stelian Duțu:

Mai întâi inițiatorul.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, sigur, inițiatorul, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Dănilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Aș vrea să vă spun că acest articol 19 a dorit să înăsprească pedepsele pentru nerespectarea salariului minim, respectiv desfășurarea muncii la negru. Ce s-a dorit a fost creșterea eficienței activităților de inspecția muncii, a actului de control, precum și obținerea de rezultate în ceea ce privește depistarea și diminuarea muncii fără forme legale. Ca atare, s-a înăsprit regimul sancționator în ceea ce privește săvârșirea în mod repetat a faptelor menționate în acest articol 19, având menirea să conducă la modificarea conduitei acelora care încalcă, în mod deliberat și repetat, prevederile legale consacrate prin Constituție, dreptul la muncă și protecție socială, Codul muncii, alte acte normative care reglementează relațiile de muncă.

Aceste modificări și completări ale legii nr. 130 sunt necesare și ca urmare a constatării în practică a unor situații frecvente de nerespectare a prevederilor legale, iar aplicarea sancțiunilor contravenționale s-a dovedit a fi ineficientă pentru conștientizarea de către angajatori a pericolului social al faptei săvârșite.

Consecințele directe ale nerespectării acestor prevederi legale constau în lipsa unei protecții sociale a salariaților prin garantarea unui salariu minim și, în același timp, prejudicierea bugetului statului prin micșorarea bazei de impozitare, imposibilitatea îndeplinirii de către inspectorii de muncă a atribuțiilor de control ce revin, ca urmare a faptului că angajatorii recurg adesea la amenințări, insulte, calomnii și alte acțiuni nu foarte pașnice. Precizăm că stabilirea acestor fapte ca fiind infracțiuni nu poate conduce la abuzuri din partea inspectorilor de muncă. Aceștia sunt competenți doar în ceea ce privește constatarea săvârșirii faptelor și sesizarea organelor de urmărire penală în vederea cercetării acesora sub aspectul săvârșirii unor infracțiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte al comisiei, nu scăpați de răspundere. Vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte, respectivul articol și la ultima dezbatere în plenul Camerei a suscitat abordări diferite, motiv pentru care s-a și retrimis la comisie. De asemenea, în timpul dezbaterilor în comisie au fost abordări diferite. Sunt și trei amendamente respinse, de fapt 4, de la 4 colegi, pe același subiect. Unul dintre colegi, respectiv domnul deputat Sârbu, propunea eliminarea textului. Alți doi colegi propuneau amendamente la două alineate din cuprinsul articolului și, de asemenea, un coleg de la PNL propunea o amendare în sensul diminuării scancțiunilor.

În urma dezbaterilor în comisie, cu majoritate de voturi s-a adoptat varianta inițială a inițiatorului, încercându-se să se mențină prevederile de la art. 19 deoarece dispozițiile sale disciplinează agentul economic, având în vedere dificultățile pe care le întâmpină personalul de specialitate în acțiunile de control.

Acesta este punctul de vedere al comisiei cu majoritatea de voturi.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, dacă mai dorește cineva să ia cuvântul cu privire la aceste aspecte? Nu.

Mai există amendamente de modificare, după cum a relevat și domnul președinte al comisiei.

Domnul deputat Ion Giurescu, își susține amendamentul ?

O voce din sală:

Lipsește!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Lipsește, nu și-l susține.

O voce din sală:

Este în sală!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este? Vă rog, iertați-mă, n-am fost atent.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Este vorba de faptul că atunci când inspectorul de muncă nu este primit, în mod repetat, într-o întreprindere, poate acționa penal pe cel care nu l-a primit în insituție, în întreprinderea respectivă.

Am considerat că aici nu e nevoie să se procedeze în acest mod datorită faptului că, din punctul meu de vedere, care într-o anumită perioadă am și coordonat inspecția muncii, cred că pot apărea abuzuri și ne putem trezi cu anumiți patroni care sunt trimiși în penal datorită unei neînțelegeri cu un inspector de muncă din județul respectiv.

Am considerat că aici poate să acționeze ca și până acum amenzile, chiar dacă se ridică mai mult nivelul lor și cred că această rezolvare este mult mai bună pentru acest moment.

Eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Cu privire la acest amendament dacă există intervenții ?

Inițiatorul, vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Dănilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să spun că în Legea nr. 108 privind organizarea și funcționarea inspecției muncii, refuzul de a permite accesul inspectorilor de muncă se sancționează cu amendă între 45 și 90 de milioane. E posibil ca ceea ce se ascunde în spatele refuzului accesului inspectorilor de muncă să fie mult mai important decât 45 sau 90 de milioane. Deci e important e să fie permis accesul inspectorilor de muncă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă mulțumesc, dacă dorește cineva să intervină pe acest amendament ? Vă rog.

 
   

Domnul Victor Sanda:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi trebuie să fim foarte atenți la acest amendament, pentru că trebuie să recunoaștem că atât Inspecția muncii, cât și noii patroni nu au o experiență deosebită și este foarte delicat când pui la îndemâna oricărui inspector de la Inspecția muncii această putere în mână. Nu se poate, că patronii dispar ușor, ușor, pentru că nu rezistă pieței, iar noi venim tot timpul și coercitiv căutăm să-i educăm.

Cred că este imperios necesar să facem un echilibru între ceea ce se numește patron, ceea ce se numește întreprinzător și metodele coercitive pe care noi le impunem, în așa fel încât, zicem noi, să-i educăm. Cred că această măsură de a trimite în penal un om care, după 12 ore de muncă, spune lasă-mă, domnule, în pace că sunt obosit, mi se pare exagerată, pentru că cu siguranță se va întâmpla și așa.

Doamnelor și domnilor colegi, noi trebuie să analizăm foarte bine ce e bun pentru dezvoltarea economică a acestor mici societăți că, de regulă, despre ei este vorba și vreau să vă reamintesc că avem 24 de servicii coercitive care pot să trimită un întreprinzător sau un patron în penal. Dacă dumneavoastră credeți că e normal să fie 24 de servicii, de concentrate care să poată face, chiar la cheremul unui oarecare angajat al inspecțiilor, să poată trimite un om, un întreprinzător foarte ușor în penal, numai pentru că nu-i place fața sau nu-i place cum i-a răspuns, eu zic că nu e bine așa că vă rog frumos să ne gândim cum e mai bine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, vă rog să mă iertați, regulamentul vă obligă, nu eu, să vă pronunțați dacă sunteți pentru sau împotriva amendamentului, în mod explicit.

 
   

Domnul Victor Sanda:

Sunt pentru amendamentul domnului Giurescu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnul deputat Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și în Comisia pentru muncă și protecție socială și iată și aici există multe argumente care ne îndeamnă să judecăm lucrurile foarte, foarte serios.

Având în vedere forța argumentelor prezentate de autorii de amendamente, dar și, sigur, punctul de vedere Guvernului, vă propun, dacă e posibil acest lucru, retrimiterea art.19, din nou, la Comisia pentru muncă și protecție socială, pentru a găsi, cu adevărat, o soluție foarte bună.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am reținut propunerea dumneavoastră.

Altcineva pentru acest amendament.

Un amendament respins al domnului deputat Filonaș Chiș, dacă dorește să și-l susțină.

 
   

Domnul Filonaș Chiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, în cadrul Comisiei pentru muncă și protecție socială au fost discuții extrem de interesante în legătură cu acest proiect de lege și, în mod deosebit, cu acest articol.

Pe de o parte, se impune cu necesitate o mai mare exigență și o clarificare mai bună a raporturilor de muncă între angajator și angajat. pe de altă parte, însă, așa cum s-a spus și de la această tribună, este nevoie de o anumită flexibilitate în relația extrem de sensibilă a raporturilor de muncă dintre angajat și angajator.

Eu am propus o soluție de compromis: să se renunțe la acea sancțiune care este, într-adevăr, extrem de dură, închisoarea, dar, în același timp, să se mențină amenda penală la aabateri repetate din partea angajatorului pe aceste încălcări care sunt stipulate la art. 19.

De aceea îmi susțin acest amendament și cred că este o soluție de compromis, care vine să mulțumească într-un fel și să clarifice mai bine raporturile de muncă.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc cu privire la amendamentul domnului Filonaș.

Tot la art. 19, amendament respins, domnii deputați Adrian Miuțescu și Iaon Ghișe, dacă susține unul dintre dânșii amendamentul.

O voce din sală:

Nu sunt prezenți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu sunt prezenți.

În aceste condiții, dați-mi voie să vă sintetizez dezbaterile cu privire la amendamentele de la art. 19.

Avem o propunere de retrimitere la comisie pentru a se rediscuta, pentru a doua oară, formularea acestui articol.

Avem în față un amendament de eliminare a textului sancționator și 3 amendamente respinse privind sancționarea cu amendă, în trei formulări diferite.

Sunt obligat să supun la vot în primul rând retrimiterea, pentru a doua oară, la comisie a textului acestui articol, după ce luăm și avizul domnului președinte.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

În prima mea intervenție nu am făcut altceva decât să respect votul majoritar din comisie, fără a spune un punct de vedere personal.

Consultându-mă și cu ceilalți colegi din biroul comisiei, suntem de acord cu retrimiterea la comisie în vederea găsirii unei formule mult mai bune.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Numai pentru art.19.

Cu acordul domnului președinte al comisiei, cine este pentru retrimitere la comisie?

V-aș ruga, domnilor secretari, să numărați, pentru a vedea dacă avem și cvorum pentru legi normale.

Cine este împotrivă, vă rog? Vă mulțumesc.

Abțineri?

162 de voturi pentru retrimiterea la comisie a art.19, pentru reformulare.

Continuăm pe raportul suplimentar.

La art.21. Comisia vă propune un nou text. Se propune introducerea unui text nou ca fiind pct.11, în sensul modificării art.21, care va avea un alt cuprins. Sancțiunile prevăzute la art.14, art.16 și art.19.

Domnule președinte al comisiei, v-aș ruga să vă pronunțați, întrucât art.21, în formularea dumneavoastră, se referă la art.19, dacă votul de retrimitere nu privește și acest articol?

 
     

Domnul Stelian Duțu (din sală):

Da.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci, în integralitate, pentru că toate se referă la problemele de sancțiuni, retrimitem la comisie, pentru regândirea unei formulări în acest sens.

Fixăm termen pentru comisie, cu consultarea dumneavoastră: mâine există raportul care va fi difuzat.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări.  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.128/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea sistemului informatic național de semnalizări.

Potrivit prevederilor art.108 alin.3 din regulament, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Conform art.100, art.111 și art.112, urmează să se aprobe timpii alocați luărilor de cuvânt și dezbaterilor. Din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, vă rog să faceți propunerile privind timpii.

   

Domnul Eugen Bejinariu:

Domnule președinte,

Comisia propune 10 minute pentru dezbateri și un minut pentru fiecare amendament.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Deci, s-au propus 10 minute pentru dezbateri generale, câte un minut pentru fiecare amendament.

Există alte propuneri în acest sens?

Vă mulțumesc.

Aceștia vor fi timpi stabiliți.

Dau cuvântul reprezentantului inițiatorului, ai cărui timpi nu-i contabilizăm.

Vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ a fost elaborat în vederea armonizării legislației naționale cu acquis-ul Schengen și vizează crearea unui sistem informatic național de semnalări, compatibil cu sistemul informatic Schengen.

Convenția de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune prevede că părțile contractante vor crea și menține o secțiune națională a sistemului de informație Schengen, administrată de o autoritate centrală care va purta răspunderea pentru buna funcționare a sistemului și va lua toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a convenției.

Facem precizarea că necesitatea creării sistemului informatic național Schengen reiese și din angajamentele asumate prin planul de acțiune Schengen, revizuit în 2005, potrivit cărora România va transpune în totalitate legislația Schengen.

În acest sens, până la aderarea României la Convenția de punere în aplicare a acordului menționat, sistemul informatic național Schengen va permite autorităților competente ca, prin intermediul unei proceduri de căutare automată în sistem să aibă acces la semnalările cu privire la persoane și obiecte, în scopul îndeplinirii atribuțiilor specifice în domeniul controlului trecerii frontierei de stat, al respectării regimului vamal, al eliberării vizelor și permiselor de ședere, precum și al celorlalte controale și activități specifice efectuate de către poliție sau de către alte autorități, în scopul asigurării ordinii și siguranței publice.

Ulterior, respectiv la data aderării României la Convenția de aplicare a Acordului Schengen, sistemul informatic național va furniza date către sistemul informatic Schengen, în conformitate cu reglementările europene în materie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

A fost o discuție în cadrul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor, care a fost comisia avizatoare și, din păcate, propunerea pe care noi am făcut-o acolo nu a fost preluată de către Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a fost sesizată în fond.

Problema este una care se referă în principal la modul în care denumim această lege, pentru că, în mod evident, o lege care să se refere la "semnalări" nu sună românește, iar propunerea pe care a făcut-o comisia se referea la faptul că această lege trebuie să se refere la sistemul informatic național Schengen.

Eu revin la această solicitare, pentru că în textul legii în mod evident este vorba despre Acordul Schengen.

Deci, explicația care a fost dată că România nu este încă membră a sistemului Schengen, deși toată această lege se referă la sistemul informatic Schengen, cred că vorbește de la sine că probabil a fost o interpretare eronată.

Deci, pentru a fi riguroși cu noi și a avea un titlu de lege care să poată să dea și semnalul pe care-l dorim, revenim la această solicitare, ca ea să se refere la sistemul informatic național Schengen și textul curge mai departe, pe tot parcursul acestei legi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai dorește cineva să intervină la dezbateri generale?

Rog pe domnul președinte al comisiei să se pronunțe.

Raportul comisiei, vă rog și să vă pronunțați asupra problemei ridicate de domnul deputat.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur, în comisie am avut acest amendament. A fost luat în discuție, însă, în momentul în care a fost supus la vot, după ce am ascultat și punctul de vedere al inițiatorului, amendamentul a fost respins.

Pentru stilul mai clar, pentru un mai clar punct de vedere, v-aș ruga să-i permiteți inițiatorului să vină să-și susțină titlul pe care l-au propus acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Sunteți deputați cu experiență. Era vorba de dezbateri generale, și nu de susținerea unui amendament, la care voi da cuvântul.

Iar, domnule președinte, vă rog pe dumneavoastră, raportul pe scurt.

 
   

Domnul Eugen Bejinariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

La dezbaterea proiectului a participat, în conformitate cu prevederile art.51 și ale art.52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnul Alexandru Mircea, secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

La lucrări au fost prezenți 22 de deputați din cei 23 ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi pentru.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 13 octombrie 2005.

Potrivit art.75 din Constituția României, republicată, și art.86 din Regulamentul Camerei Deputaților, Camera Deputaților este Cameră decizională.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vom trece la dezbaterea pe articole.

La titlul legii, deja s-a făcut o observație. O contabilizăm ca atare. Am luat act și de punctul de vedere al comisiei.

Rog inițiatorul să se pronunțe.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Amendamentul prevedea sau solicita ca să se schimbe denumirea și să se denumească "sistem informatic național Schengen". Și s-a motivat, la momentul respectiv, necesitatea corelării cu denumirile similare din țările membre ale Acordului Schengen pentru indentificarea ca atare a sistemului.

Nu suntem de acord - și noi credem că este greșită o asemenea abordare, plecând chiar de la motivare: 1. deocamdată, noi nu suntem membru al Acordului Schengen; 2. sistemul informatic național de semnalări este un sistem care în momentul de față nu este Schengen, el este un sistem național; va fi un sistem Schengen în momentul în care va prelua, va alimenta și va prelua o copie a sistemului Schengen.

În momentul de față, informațiile care sunt în sistemul informatic Schengen nu sunt în totalitate sau nu sunt de uz pentru autoritățile române. Ne creăm propriul sistem informatic de semnalări care are aceeași tipologie ca cel Schengen, dar baza de date, conținutul concret nu este sistemul Schengen.

Prin urmare, este corectă denumirea pe care am propus-o. Altfel, s-ar crea confuzii serioase.

Mai fac și precizarea că în nici o țară în care există acest sistem informatic de semnalări nu se numește sistemul Schengen. Nici în Portugalia, care ne-a fost aici îndrumător, coordonator pentru elaborarea sistemului, nici în Franța și nicăieri.

Deci, titlul propus este cel care corespunde cel mai bine temei, să spunem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Dan Nica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Este o chestiune de cum decidem noi.

O lege privind sistemul de "semnalări" nu are nici o logică și nu spune absolut nimic. Ce fel de "semnalări"? O să ajungem să confunde unii că se referă la semnele pe care le fac persoanele care nu pot să vorbească, deci într-un limbaj al surdo-muților.

În mod evident, eu înțeleg la ce dorește să se refere domnul secretar de stat, dar este o traducere nefericită dintr-o limbă străină, pentru că în limba română acest lucru nu spune absolut nimic.

Doi. Domnule secretar de stat, în acest proiect vorbiți despre Schengen; că "suntem", că "nu suntem", dumneavostră vorbiți despre Schengen. Că, dacă nu vorbeați în text despre Schengen, nu aveam această propunere.

Deci, rațiunea pentru care am făcut acest amendament, nu doar eu, ci întreaga comisie la care am participat, s-a referit la faptul ca să avem un titlu de lege care să sune românește și să nu ne fie nouă rușine când ne-o cita cineva vreodată și, în al doilea rând, pe fond, sistemul acesta informatic este un sistem Schengen, pentru că dumneavostră asta doriți să faceți: să compatibilizați sistemul informatic din România cu sistemul Schengen.

Deci, eu cred că, totuși, este o neînțelegere și insist că aceasta trebuie să fie atitudinea, pe care noi o s-o adoptăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, să vă pronunțați.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați colegi,

Am venit în fața dumneavoastră, pentru a vă ruga să acceptați propunerea formulată de domnul deputat Nica. În cadrul Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor au fost discuții elaborate asupra acestui subiect și ceea ce propune domnia sa noi am agreat că este de bun-simț și se poate accepta.

Nu intrăm în detalii care s-au discutat în comisie: tehnice, semantice etc.

Noi susținem punctul de vedere exprimat de domnul deputat Nica.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă mai dorește cineva?

Vă rog, domnule deputat. Poftiți.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională am luat în dezbatere acest aspect și am ajuns la concluzia că cea mai bună este modalitatea cum inițiatorul a propus. Și de ce "sistem informatic național de semnalare", și nu "Schengen", pentru că este "național". Deci, este o contradicție în termeni. Dacă este "național", nu mai poate să fie "Schengen". Pentru că are particularitățile proprii ale sistemului nostru național, și nu este în totalitate după sistemul informatic Schengen. Deci, este, oricum, diferit. Și, atunci, este nevoie ca acest lucru - dacă nu se înțelege semantica de "semnalări", putem s-o detaliem. Dar este ceva mai special.

De aceea, comisia a hotărât să rămână la propunerea făcută de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Mai ales că-mi permit să mă raliez și eu punctului dumneavoastră de vedere. Între "național" și "Schengen" există o contradicție în termeni.

Dacă mai intervine cineva?

Vă mulțumesc.

Supun la vot amendamentul la titlul legii: "Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului privind înființarea, organizarea și funcționarea sistemului informatic național Schengen".

Cine este pentru acest amendament? Vă rog, domnule secretar, numărați. Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă?

Dacă se abține cineva?

Cu 107 voturi împotrivă, 46 pentru și 5 abțineri, amendamentul propus a fost respins.

În aceste condiții, vă supun la vot titlul legii, care a fost nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Se păstrează aceeași proporție de vot: pentru titlul legii - 107; adoptat.

Articolul unic al legii.

Articolul unic este modificat de către comisie.

Dacă vrea să intervină cineva?

Vă supun la vot articolul unic al legii, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. Pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, articolul unic adoptat.

Titlul ordonanței de urgență, nemodificat.

Sunt observații? Nu.

Adoptat.

Preambulul ordonanței de urgență.

Domnule președinte al comisiei, preambulul nu se supune la votul Camerei.

Titlul Cap.I, nemodificat.

Observații?

Adoptat.

Art.1 al ordonanței, nemodificat.

Observații?

Adoptat.

Cap.II, titlul nemodificat.

Observații?

Art.3, nemodificat.

Observații?

Adoptat.

Art.4 alin.1.

Un amendament admis de comisie, la lit.f), care dă un nou cuprins.

Dacă există intervenții? Vă mulțumesc.

Supun la vot textul art.4, cu modificarea admisă de către comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate adoptat.

La art.4 alin.2, lit.a), lit.d) și lit.e).

Există modificări propuse de comisie?

Cine este pentru textul articolului în varianta comisiei? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

La art.4, după lit.e) a alin.2, se introduce un nou alineat, alin.3.

Dacă există observații?

Cine este pentru textul acestui articol nou, propus de comisie?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate, adoptat.

Cap.III. Titlul nemodificat.

Observații? Vă mulțumesc.

Adoptat.

Art.5, nemodificat.

Dacă există observații? Nu.

Adoptat.

Art.6, nemodificat.

Există observații? Nu.

Adoptat.

Art.7, nemodificat.

Există observații? Nu.

Adoptat.

Art.8, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Art.9. Există un amendament admis al comisiei.

La alin.4 se modifică, dându-se un nou cuprins.

Dacă există observații cu privire la amendamentul admis de comisie?

Vă supun la vot textul articolului astfel cum a fost adoptat în raportul comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.9 în redactarea comisiei.

Art.10, nemodificat.

Există observații? Nu.

Adoptat.

Art.11, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Cap.IV. Titlul, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Art.12, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Art.1, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Art.14, nemodificat.

Adoptat.

Art.15, nemodificat.

Există observații?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitatea celor prezenți, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general.  

Proiectul de Lege privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități non-profit de interes general.

Conform art.108, proiectul de lege se dezbate în procedură de urgență.

Invit, din partea Comisiei de buget, finanțe și bănci, stabilirea timpilor.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Vă propunem 10 minute, un minut pe intervenție.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Există observații asupra timpilor? Nu.

Îi adoptăm.

Dacă se înscrie cineva la cuvânt la dezbaterea proiectului de lege?

În primul rând, rog inițiatorul să ia cuvântul.

 
   

Doamna Cristina Maria Manda:

Doamnelor și domnilor deputați,

Sunt Cristina Manda, secretar de stat la Ministerul Justiției.

Cu privire la acest proiect, având în vedere necesitatea asigurării unui sistem eficient și transparent de atribuire a unor contracte de finanțare pentru programe de interes național, regional sau local, precum și importanța creării unui mecanism de monitorizare a utilizării fondurilor astfel alocate, care să reprezinte un mijloc eficient de prevenire a fenomenului corupției, a fost elaborat Proiectul de Lege privind regimul alocării finanțării nerambursabile din fondurile publice.

Sistemul de finanțare instituit de proiect are la bază prevederile Regulamentului financiar al Comisiei Europene, al Consiliului din 25 iunie 2002, aplicabil bugetului general al comunităților europene și publicat în Jurnalul oficial al comunităților europene din 16 septembrie 2002.

El se caracterizează prin flexibilitate și accesibilitate, fiind capabil să asigure îndeplinirea în termenele fixate a obiectivelor programelor de interes național, regional sau local.

Proiectul este structurat pe șase capitole, iar prevederile sale se completează cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.212/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Principiile fundamentale care guvernează acordarea contractelor de finanțare nerambursabilă sunt: libera concurență, transparența, non-profit, neretroactivitatea, excluderea cumulului, egalitatea de tratament, precum și eficienta utilizare a fondurilor publice.

Sfera beneficiarilor acestui tip de finanțare cuprinde persoane fizice și persoanele juridice fără scop patrimonial - asociații sau fundații -, precum și culte religioase recunoscute potrivit legii.

În elaborarea tuturor capitolelor s-au avut în vedere, în largă măsură, așa cum am arătat și mai devreme, prevederile Ordonanței de urgență nr.60/2001, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.212/2002.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Trebuie să recunosc că expunerea dumneavoastră a fost și succintă și convingătoare. Mă simt extraordinar de jenat că trebuie să vă atrag atenția asupra unei ținute corespunzătoare prezentării în fața plenului Camerei Deputaților.

Vă mulțumesc.

Dacă cineva dorește să se înscrie la dezbaterile generale din partea grupurilor parlamentare.

Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că suntem de acord cu acest proiect de lege și susținem acest lucru mai ales că este vorba de finanțarea nerambursabilă din fonduri publice alocate activităților nonprofit, dar ce ne facem când apar o serie de O.N.G.-uri care încearcă să acceseze astfel de fonduri și nu se regăsesc nicăieri sumele care le-au primit.

Și mă refer în acest sens, strictu senso, la minoritățile romilor care în programele de implementare europene au accesat o multitudine de fonduri, sunt miliarde și zeci de miliarde alocate acestora și nu se regăsește nici un program bun dus la bun sfârșit.

Vom lua și vom vedea câteva O.N.G.-uri care apar cu sume deosebit de mari, iar, în teritoriu, acolo unde programele lor spuneau că vor fi dezbătute, și unde ele vor produce efecte, nu se cunoaște nimic.

Un caz pe care eu l-am studiat este privitor la un program din comuna Armășești din județul Ialomița, unde s-au alocat foarte mulți bani din aceste fonduri nerambursabile și romii de acolo nu știau nimic. Toate programele care i-am întrebat ce s-a întâmplat la voi? Cine a venit la voi? Ce-au făcut? Ce acțiuni s-au întreprins pentru reintegrarea în colectivitate a acestor romi, nimeni nu știa să-mi răspundă.

De aceea, aș întreba pe doamna ministru dacă au în vedere și astfel de acțiuni de verificare a sumelor care prin aceste O.N.G.-uri sunt consumate și nimeni nu știe nimic ce s-a făcut cu acești bani.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Desigur că întrebarea dumneavoastră este absolut retorică pentru că ne aflăm în cadrul dezbaterilor generale. Am reținut-o ca atare.

Vă rog, dacă se mai înscrie cineva la dezbateri generale. Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole, nu înainte de a asculta raportul comisiei.

 
   

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru industrii și servicii.

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare instituirea unui mecanism de acordare a finanțărilor nerambursabile din fonduri publice pentru sectoare neguvernamentale care să fie situate pe baze competitive și transparente.

Sistemul instituit prin prezentul act normativ are la bază prevederile regulamentului financiar al comisiei europene nr.1605/2002 aplicabil bugetului general al comunităților europene publicat în Jurnalul Oficial al comunităților europene din 16 septembrie 2002.

Proiectul de lege se încadrează în sistemul de măsuri cuprinse în strategia națională anticorupție 2005-2007 și planul de acțiune aferent aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.231/2005 și a planului de acțiune pentru implementarea strategiei naționale anticorupție pe perioada 2005-2007.

Prezentul act normativ este structurat pe șase capitole, prevederile sale completându-se cu dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.212/2002, cu modificările și completările ulterioare.

Principiile care guvernează acordarea contractelor de finanțare nerambursabilă sunt libera concurență, transparența, nonprofitul, neretroactivitatea, excluderea cumulului, egalitatea de tratament, precum și eficiența utilizării fondurilor publice.

Sfera beneficiarilor acestui tip de finanțare cuprinde persoane fizice și persoane juridice fără scop patrimonial, adică asociații și fundații constituite conform legii, precum și cultele religioase recunoscute potrivit legii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.76 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege, potrivit art.75 din Constituția României și a art.86 din regulamentul Camerei Deputaților, este de competența decizională a Camerei Deputaților.

În urma dezbaterii proiectului de lege, comisia propune supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților a proiectului de lege cu amendamentele prezentate în anexa pe care bănuiesc că toți colegii o au.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Începem dezbaterea pe articole.

Titlul legii, nemodificat. Există observații? Nu. Adoptat.

Cap.I, titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea 1. Titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.1. Există observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea a doua. Titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.2. Există observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea 3. Titlu. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.3. Există observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea 4. Titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.4. Există observații? Nu. Adoptat.

Cap.II. Titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Secțiunea 1. Titlul. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.5. Dacă există observații? Nu. Adoptat.

Art.6. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.7. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.8. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.9. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.10. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.11. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.12. Există un amendament admis de către comisie. Dacă cineva dorește să ia cuvântul cu privire la acest amendament. Nu.

Vă supun votului art.12, în formularea dată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitatea celor prezenți.

Art.13. Dacă există observații. Nu. Adoptat.

Art.14, alin.1, alin.2 și alin.3, amendamente de reformulare ale comisiei. Dacă există observații, discuții. Nu.

Supun votului dumneavoastră art.14 în varianta comisiei.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Vă rog să dați din mână numai la momentul potrivit. (Se adresează domnului deputat Marian Sârbu)

Unanimitate.

Secțiunea a doua. Titlul. Dacă există observații. Nu. Adoptat.

Art.15, nemodificat. Există observații? Nu. Adoptat.

Art.16, alin.1 și 2.

Vă rog, domnule deputat. Aveți amendament?

 
   

Domnul Petru Lakatos:

Da. Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am mai multe amendamente care privesc art.16, 17, 18, dar de fapt se referă la următoarele: la finanțări de interes local, în prima fază, inițiatorul prevede publicarea în Monitorul Oficial, Partea a VI-a, respectiv și într-un cotidian central.

Am propus în comisie ca să nu-i obligăm la aceste cheltuieli mari pentru că se ridică la sume destul de importante și în prima fază și după aceea. În prima fază, Comisia de buget-finanțe mi-a dat dreptate. La intervenția reprezentantului Ministerului Finanțelor, s-a motivat că această publicare este gratuită, așa cum apare aici în motivare.

Am trimis o adresă la Monitorul Oficial ca să mă conving și am primit răspunsul că nu e gratuită publicarea decât dacă prevede în textul de lege, astfel, pagina ar costa 490.000. deci, în cazul unui consiliu local, să zicem, care vrea să acorde 20 de milioane la o O.N.G., 10% se duce pe aceste publicări.

În consecință, fac următoarea propunere și am discutat și cu inițiatorul și cu comisia, să specificăm în textul legii, la art.16, unde scrie "anunțul de participare se publică în Monitorul Oficial, Partea a VI-a", să se menționeze "publicare gratuită". În aceste condiții, într-adevăr va fi gratuită, iar la finanțări de interes local, să fie înlocuit "cotidianul central" cu "cotidian local".

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

Pe marginea acestui amendament de modificare, dacă are cineva de făcut vreo discuție? Dacă nu, dau cuvântul reprezentantului inițiatorului să se pronunțe.

 
   

Doamna Cristina Maria Manda:

Susținem amendamentul propus de domnul deputat. Într-adevăr, probabil este și o scăpare a noastră că nu am verificat dacă, într-adevăr, la Monitorul Oficial acest anunț este gratuit. Deci, dânsul am înțeles că a efectuat verificarea, susținem amendamentul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog. Din partea comisiei.

 
   

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Având în vedere că acest amendament are în vedere posibilitatea efectivă de creșterea transparenței acestui proces, suntem de acord.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

Deci e vorba de amendamentul la art.16.

Cine este pentru amendamentul propus la art.16? Vă rog să numărați, domnilor secretari. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.16, în redactarea amendamentului susținut în fața dumneavoastră, alin.1 și 2, a fost adoptat.

Art.17, de asemenea, există un amendament. Domnul deputat Lakatos. Vă rog. Rațiunea este aceeași, articolele sunt diferite.

 
   

Domnul Petru Lakatos:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am spus de la început că se referă la art.16, 17, 18, inclusiv când se prezintă situația cheltuielilor la finalul acțiunii, aceeași treabă, publicarea în Monitorul Oficial și în...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am înțeles. Pentru aceleași rațiuni, amendamentul propus.

Din partea comisiei, pentru aceleași rațiuni, de acord.

Vă supun la vot art.17 în redactarea amendamentului propus de domnul Lakatos.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Admis art.17 în redactarea amendamentului domnului Lakatos.

La art.18, amendament. Domnul deputat Lakatos, aceeași susținere.

Comisia, de acord.

Cine este pentru amendamentul propus de domnul deputat Lakatos la art.18? Aceeași susținere. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Art.18, cu amendamentul propus.

Art.19. Dacă există observații. Nu. Admis.

Secțiunea a 3 a. Titlul. Observații? Nu. Adoptat.

Art.20. Observații? Adoptat.

Secțiunea a 4 a. Titlul. Observații? Adoptat.

Art.21, există un amendament al comisiei. Pentru conciziunea textului, alin.1 din art.21 este reformulat.

Cine este pentru reformularea art.21 în redactarea comisiei?

Cine este pentru, vă rog. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, art.21 în redactarea comisiei.

Secțiunea a 5 a. Titlul. Observații? Adoptat.

Art.22. Observații? Adoptat.

Art.23. observații? Adoptat.

Secțiunea a 6 a. Titlul nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.24. Observații? Adoptat.

Art.25, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.26, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.27, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.28, nemodificat. Observații? Adoptat.

Secțiunea a 7 a. Titlul, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.29, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.30, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.31, nemodificat. Observații? Adoptat.

Secțiunea a 8 a. Titlul, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.32, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.33, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.34, nemodificat. Observații? Adoptat.

Secțiunea a 9 a. Titlul, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.35, nemodificat. Observații? Adoptat.

Cap.III, titlul, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.36, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.37, nemodificat. Intervenții? Adoptat.

Art.38, nemodificat. Intervenții? Adoptat.

Cap.IV. Titlul, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.39, nemodificat. Intervenții? Adoptat.

Cap.V. Titlul. Observați? Adoptat.

Art.40, nemodificat. Observații? Adoptat.

Cap.VI. Titlul. Observații? Adoptat.

Art.41, nemodificat. Observații? Adoptat.

Art.42, nemodificat. Observații? Adoptat.

Anexe. "Declarația de imparțialitate", este admis un amendament de redactare al comisiei.

Cine este pentru anexă, "Declarația de imparțialitate", în redactarea comisiei.

Cine este pentru, vă rog. Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Anexa, adoptată în unanimitate în redactarea comisiei.

Ne aflăm în cadrul unui proiect de lege cu caracter ordinar.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 7 abțineri.

Cu 165 de voturi pentru, 7 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Propunerea legislativă privind Legea Curții de Conturi (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Sunt obligat să fac un anunț trist din punctul de vedere personal, și anume că propunerea legislativă privind Legea Curții de Conturi a avut termen maxim de dezbatere 5 noiembrie 2005, propunerea legislativă fiind considerată adoptată tacit, potrivit art.75 alin.2 din Constituție.

Este regretabil și vă fac acest anunț, pentru această problemă nu există dezbateri având în vedere că termenul dezbaterilor a expirat.

Da, domnule deputat Iliescu. Ce problemă aveți, iertați-mă! Aveți o procedură?

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vreau să profit de prezența doamnei deputat Grațiela Iordache. Sunt întru totul de acord cu părerea dumneavoastră că este o situație regretabilă ca o lege în care un număr impresionant de colegi inițiatori ai acestei legi, marea majoritate membri ai Comisiei de buget, finanțe, n-au găsit timpul și modalitatea să elaboreze raportul, astfel încât am ajuns astăzi în această situație.

Vă rog dacă se poate ca doamna deputat să ne dea o explicație de ce nu există acest raport.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat, că împărtășim aceeași nemulțumire pentru o lipsă de activitate într-o lege pe care și eu și colegii noștri o consideră importantă.

Peste cinci minute...vă rog, doamna deputat. Iertați-mă.

 
   

Doamna Denisa Grațiela Iordache:

Stimate coleg, răspunsul este foarte, foarte simplu. Având în vedere termenele foarte scurte care ni s-au dat pentru un număr foarte mare de legi, având în vedere urgența cu care au trebuit adoptate și discutate altele, cum este și Legea bugetului, comisia chiar nu a avut timpul efectiv pentru a face acest raport. (Este interogată din sală.)

Deci, conform regulamentului, nu am voie să dialoghez cu sala, orice altă explicații vi le pot da în particular, stimate coleg.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Consider orice discuție în continuare jenantă pentru noi.

Cu aceasta terminăm dezbaterile în plen și vom continua cu partea rezervată răspunsurilor la întrebări și susținerii pe scurt a interpelărilor după o pauză de exact 10 minute.

 
     

(Ședința s-a întrerupt pentru 10 minute.)

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Reluăm dezbaterile din ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, P.S.D., are o întrebare adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Domnul Ion Mocioalcă este prezent? Nu. Vă mulțumesc, domnule ministru, pentru prezență.

Domnuii deputați Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu, Daciana Sârbu, întrebare adresată domnului ministru al sănătății. Există cineva prezent dintre cei care au formulat întrebarea?

(Domnul ministru Eugen Nicolăescu răspunde că a răspuns în scris la aceste întrebări)

Vă mulțumesc, domnule ministru. Onorat de revedere.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, întrebare adresată Ministerului Administrației și Internelor.

Este prezent domnul Ion Mocioalcă? Nu.

Domnul deputat Petre Lificiu, independent. Prezent? Nu.

  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Prezent? Vă rog să susțineți pe scurt întrebarea.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Benki Olimpia din Cluj-Napoca. Am primit un răspuns din partea Ministerului Justiției și sunt mulțumit. Aștept răspunsul de la Ministerul de Interne.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Administrației și Internelor.

Domnule deputat, v-aș ruga și pe dumneavoastră dacă din partea ministerelor sunt trimiși numai secretari de stat, vă rog să precizați dacă acceptați răspunsul unui secretar de stat.

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule deputat.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitați ministrului administrației și internelor să întreprindă demersurile necesare în vederea anchetării cazului domnului Benki Răzvan Florian, vă comunicăm următoarele: la data de 29.VIII.2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, la Parchet a fost depusă o plângere penală împotriva persoanei nominalizate de dumneavoastră, solicitându-se cercetarea acesteia sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie.

Plângerea a fost înregistrată sub nr.unic, 661/2005, după care a fost trimisă pentru cercetări la Inspectoratul de poliție al județului Cluj. Întrucât în cauză erau indicii temeinice de vinovăție, în data de 6.IX.2005, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva persoanei respective, confirmată ulterior de procuror, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1 și 2 litera c) din Codul Penal.

Datorită pericolului social deosebit al faptei, cu respectarea dispozițiilor art.136 din Codul de procedură penală, la data de 9.IX.2005, poliția a luat măsura reținerii învinuitului pe o perioadă de 24 de ore, acesta fiind depus începând cu ora 16, la arestul I.P.J. Cluj.

Pe 10.09.2005 învinuitul a fost prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care a pus în mișcare acțiunea penală, inculpatul fiind prezentat Tribunalului Cluj, cu propunerea de arestare preventivă.

După analizarea probatoriului, instanța a dispus arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii penale pronunțate în dosarul 6.805.

La data de 29.09, după prezentarea materialului de urmărire penală, dosarul 661/P a fost înaintat de către IPJ Cluj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu referat cu propunere de trimitere în judecată a inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211.

În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii de la IPJ Cluj s-a stabilit că în data de 30.09.2005 inculpatul a fost transferat la Penitenciarul de maximă securitate Gherla, secția exterioară Cluj Napoca, fiind la dispoziția instanței de judecată, care a fost sesizată prin rechizitoriul întocmit de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Pe întreaga durată a cercetărilor, în perioada în care inculpatul s-a aflat în arestul IPJ Cluj, acestuia i-au fost respectate toate drepturile procesuale, audierile fiind efectuate numai în prezența apărătorilor aleși.

Cu toate acestea, la 12.09 a.c. inculpatul a intrat în refuz de hrană, invocând motive juridice, potrivit celor semnalate cu ocazia audierilor, fiind în opinia sa arestat în mod abuziv. În acest context, inculpatul a fost audiat atât de către organele de poliție, cât și de către procuror, conform procedurii legale, ocazie cu care a evidențiat faptul că refuzul de hrană nu a fost determinat de modul de comportare a polițiștilor, de la locul de deținere. Cu acest prilej i s-a explicat că, prin această formă de protest, își pune viața în pericol și i s-a explicat de către apărătorul ales care sunt mijloacele juridice pe care le are la dispoziție.

Având în vedere dispozițiile art. 6 alin. 5 din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările ulterioare, menționăm faptul că judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria din circumscripția căreia funcționează un centru de reținere și arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă, supraveghează și controlează asigurarea legalității în executarea măsurilor preventive, privative de libertate.

În ceea ce privește măsurile dispuse de către lucrătorii din cadrul IPJ Cluj, facem precizarea că aceștia și-au desfășurat activitatea sub supravegherea procurorului, care a instrumentat cauza respectivă și că acestora le revenea doar obligația de a înainta dosarul, cu propuneri motivate, Parchetului, în vederea dispunerii soluțiilor legale.

În considerarea acestor aspecte precizăm că Ministerul Administrației și Internelor nu are competență să se pronunțe asupra legalității soluțiilor dispuse de către procurorul care a instrumentat cauza respectivă și menționăm că împotriva actelor efectuate de organele de poliție se poate face plângere, în condițiile stabilite de Codul de procedură penală.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule Mircia, dacă aveți vreun comentariu? Un minut.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulțumit cu răspunsul și sper ca totul să se efectueze în condițiile legii.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mai aveți o întrebare adresată aceluiași minister, aceluiași ministru.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul domnului Mihai Zirbo, din comuna Râșca, județul Cluj, este vorba de proprietate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumim, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați ministrului administrației și internelor să intervină în vederea soluționării unui litigiu referitor la un teren din satul Bica, comuna Râșca, județul Cluj, vă comunicăm următoarele:

Domnului Zirbo Mircea nu i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafața de 0,29 hectare, deoarece acesta nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Facem precizare că, potrivit Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, Regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de lege, precum și întocmirea situațiilor definitive privind persoanele fizice îndreptățite, cu suprafața și amplasamentul, stabilite conform planului de situație parcelar, sunt atribuții exclusive ale comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată.

Evidențiem, de asemenea, faptul că potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului și să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale. Menționăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei județene se poate face plângere la judecătorie.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispozițiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariției unor litigii, competența de soluționare aparține instanțelor de judecată, Ministerului Administrației și Internelor nerevenindu-i atribuții cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea acestui drept.

În ceea ce privește litigiul existent între domnii Mihai Zirbo și Giurgiu Gavril, în considerarea dispozițiilor art. 1 alin. 4 din Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat, având în vedere și atribuțiile Ministerului Administrației și Internelor, așa cum sunt stabilite prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 63/2003, vă comunicăm că instituția noastră nu se poate pronunța asupra modalității de soluționare a litigiului semnalat în întrebare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

O să trimit răspunsul domnului Mihai Zirbo, pentru a-și rezolva problema.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ilie Merce lipsește, primește răspunsul scris.

 
  Vladimir Alexandru Mănăstireanu

Domnule deputat Mănăstireanu, vă rog.

   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Două întrebări pentru domnul László Borbély, ministrul delegat pentru lucrări publice.

Prima întrebare se referă la abilitarea Agenției naționale pentru locuințe de a achiziționa de pe piață materiale de construcții privind reconstrucția zonelor afectate de inundații, cerându-se detaliat prețurile, cantitățile și firmele care au câștigat licitația, dacă aceasta s-a făcut, pentru vinderea acestor materiale către ANL.

Iar a doua întrebare, tot pentru domnul Borbély, se referă la parteneriatul dintre Ministerul Finanțelor Publice, Raiffeisen Central Osterreich Bank și Calyon Corporate and Investment Bank S.A., privind creditul de 100 de milioane de euro, destinat realizării autostrăzii Brașov - Cluj - Borș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Vă ofer situația centralizată a materialelor de construcție achiziționate pentru reconstrucția și consolidarea locuințelor afectate de inundațiile din perioada iulie-august 2005: ciment (tone) 20.636,7, armătură (tone) 2.592,9, lemn plus cherestea (metri cubi) 29058,8, tablă (tone) 1094,6, tâmplărie ferestre (metri pătrați) 19.498,04, tâmplărie uși (seturi) 3.715, cărămidă (metri cubi) 47.996, var (Kg) 440.375, țiglă (paleți) 381, rabiț (Kg) 70.460.

Pentru achiziționarea materialelor de construcții necesare reconstruirii locuințelor distruse de inundații au fost organizate la Bursa Română de Mărfuri două licitații, după cum urmează: în 18.08.2005 pentru achiziție ciment, oțel-beton, tâmplărie, ferestre, lemn și tablă și în 09.09.2005 pentru achiziție tâmplărie uși interioare și exterioare, cărămidă, var, rabiț și țiglă.

Am aici lista firmelor câștigătoare. Ele sunt 20 de firme câștigătoare și pentru fiecare material prețul unitar, cantitatea și valoare în lei noi.

O să vă predăm și în scris.

Pentru cea de-a doua întrebare, selecția Raiffeisen Bank, RZB Austria și Calyon Corporate and Investment Bank, ca aranjori ai creditului extern, a fost realizat în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr. 313/2004 privind datoria publică și de normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.415 din 2004. Cele două bănci menționate mai sus au depus o ofertă comună, la invitația adresată de Ministerul Finanțelor Publice către Raiffeisen Bank S.A.

Răspunsurile la întrebările dumneavoastră 2, 3, 5 sunt de competența Ministerului de Finanțe. Domnul ministru László Borbély va dirija către Ministerul Finanțelor aceste întrebări, în calitatea sa de instituție a Administrației Publice Centrale, împuternicită prin lege să desfășoare astfel de exerciții.

Iar referitor la întrebarea 4, ministerul a nominalizat un reprezentant, restul comisiei fiind alcătuită de reprezentanții M.F.P. Raportul comisiei a fost supus spre aprobare ministrului finanțelor publice la acea dată, domnului Ionel Popescu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vreun comentariu de un minut, domnule deputat?

 
   

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule secretar de stat,

Domnule președinte,

Probabil, contrar așteptărilor, eu pot să spun că sunt nemulțumit de răspunsurile date la ambele întrebări.

Am primit și eu lista materialelor de construcții și răspunsul la întrebarea privind acel parteneriat.

La prima, referitoare la ANL, mă așteptam la mai multă transparență privind utilizarea banului public, fiind vorba de taxele și impozitele, inclusiv a celor afectați de inundații.

Vreau să vă spun că în prețurile care au fost date pe fiecare material în parte nu se specifică dacă este cuprins și prețul de transport. Pentru că mie mi se pare normal ca o firmă care a câștigat, din Brașov, să includă în prețul de transport, să spună dacă separat se plătește transportul, pentru reconstrucția caselor din Teleorman sau Galați.

De asemenea, vreau să vă spun că, din datele pe care le-am strâns și eu, de la primirea răspunsului și până astăzi, prețul unitar la ciment în RON pe tonă este de 240. Or, la o cantitate de 20.000 de tone, mă așteptam ca prețul să fie mult mai mic în oferta pe care au făcut-o firmele respective.

În concluzie, aș dori ca acest răspuns să fie refăcut, să ofere toate datele necesare care mă fac pe mine, ca simplu cetățean, să gândesc corect această licitație și, bineînțeles, să știe absolut toți cetățenii cum se cheltuiesc banii proveniți din taxele și impozitele fiecăruia și cum vor fi reconstruite casele din județul Galați, cu firme din Baia Mare și cele din Timiș, cu firme din Brăila.

La al doilea răspuns, întrebarea mea a fost adresată domnului Borbély. Indiferent de disputele politice în interiorul acestui Guvern, probabil circulația informației se face între ministere, așa că eu mă așteptam ca pentru fiecare întrebare, domnule secretar de stat și transmiteți-i și domnului Borbély, să primesc răspuns de la dânsul, pentru că pe mine mă interesa și probabil ați avut și dumneavoastră datele comunicate de Ministerul Finanțelor, care a fost componența comisiei care a participat la această licitație, ce participanți externi și-au mai depus scrisorile de intenții de a participa la acest parteneriat și, bineînțeles, răspunsurile punctuale la celelalte întrebări, nu un răspuns superficial, cu trimitere către Ministerul Finanțelor, ci un răspuns concret din partea domnului Borbély, exact pe întrebările care au fost adresate dumnealui, indiferent că țineau de Ministerul Finanțelor sau de ministerul pe care dumnealui îl păstorește cu atâta grijă și un foarte bun management.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă domnul secretar de stat vrea să-și exercite dreptul la replică, aveți două minute pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Licitațiile au fost organizate la Bursa română de mărfuri. Mai transparent decât atât nu-mi dau seama cum ar putea să fie. Și noi vom dirija întrebările din a doua interpelare către Ministerul de Finanțe, pentru că domnul deputat dorește să le primească de la domnul László Borbély. Ar fi fost mai simplu direct, dacă ele ar fi fost direcționate la Ministerul de Finanțe.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, iertați-mă. În conformitate cu art. 158, dumneavoastră, după audierea răspunsului, puteți interveni cu două minute. "Ministrul își poate exercita dreptul la replică. Nici o altă intervenție pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc." Îmi pare rău că nu pot să vă mai dau cuvântul.

 
   

Domnul deputat Sergiu Andon am înțeles că are o problemă. Este rezolvată sau nu?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Da, domnule președinte, mulțumesc. renunț la întrebare. Viața a răspuns, între timp, la ea și am comunicat acest lucru conducerii Ministerului Agriculturii și Pădurilor, prezența reprezentantului acestui minister aici fiind datorată celorlalte întrebări. Mulțumesc.

 
  Manuela Mitrea

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog să mă iertați, am făcut o greșeală impardonabilă, v-am dat cuvântul înaintea doamnei deputat Manuela Mitrea, pe care o invit la microfon.

   

Doamna Manuela Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu, n-ați făcut nici o greșeală, ca să continui, până îmi găsesc întrebarea...

Doresc să știu care este situația exactă a derulării proiectului de restaurare la Mânăstirea Gura Motrului și care este strategia Ministerului Culturii și Cultelor în ceea ce privește continuarea lucrărilor de consolidare și restaurare la acest monument istoric.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Din partea Ministerului Culturii și Cultelor. Dacă acceptați răspunsul unui secretar de stat? Da? Vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Adrian Lemeni:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnă deputat,

Ansamblul Mânăstirii Gura Motrului a fost introdus în Programul național de restaurare, finanțat de Ministerul Culturii și Cultelor, în anul 1997.

Până la această dată au fost finanțate și executate următoarele lucrări:

1) Lucrări de proiectare, avizate de Comisia națională a monumentelor istorice, la biserică, apoi la turnul clopotniță și studiu de fezabilitate în 2002, care prevede lucrări de restaurare pentru toate obiectele ce alcătuiesc ansamblul: stăreție, muzeu, chilie, trapeze și ziduri de incintă, precum și decopertarea beciurilor și reconstituirea corpului de chilii pe latura de est.

Apoi, lucrări de sistematizare verticală a incintei și a zonei adiacente, pentru eliminarea umidității și pentru monitorizarea alunecărilor de teren.

Al doilea tip de lucrări se referă la lucrări de execuție, în curs, la biserică: consolidare, structură, restaurare parament exterior și restaurare iconostas.

În planul național de restaurare pe 2005, Ministerul Culturii și Cultelor a prevăzut sumele necesare pentru continuarea lucrărilor, astfel: lucrări de proiectare, în continuare, proiect tehnic pentru turnul clopotniței și lucrări suplimentare de restaurare a paramentului exterior la biserică, ca urmare a unor modificări ale soluțiilor de restaurare avizate anterior, solicitate de șeful de proiect și pictorul restaurator. Este vorba de 27.000 RON.

Apoi, lucrări de execuție la biserică, finalizarea consolidării și restaurării paramentului exterior, continuarea monitorizării alunecărilor de teren din fonduri ale Inspectoratului de stat pentru construcții, 400.000 RON.

De asemenea, în septembrie au fost suplimentate sumele alocate prin planul național de restaurare pentru lucrări de proiectare și intervenții urgente de asigurare a picturii, în interior, a bisericii.

Din păcate, până la această dată proiectantul nu a transmis la avizare proiectul de restaurare a paramentului bisericii, conform solicitărilor comisiei, întrunite la monument, în data de 7 aprilie 2005. Prin urmare, finalizarea lucrărilor la biserică, prevăzută pentru acest an, nu poate fi realizată.

Dată fiind amploarea lucrărilor de restaurare a ansamblului Mânăstirii Gura Motrului, ca de altfel, a tuturor celorlalte ansambluri istorice de valoare națională, pentru care Ministerul Culturii și Cultelor a asigurat și asigură finanțarea și asistență tehnică de specialitate, de exemplu, Mânăstirile Cerneț, Cornețu Strehaia și Topolnița, muzeul regiunii Porților de Fier, piciorul podului lui Traian, muzeul de artă din municipiul Drobeta Turnu Severin, considerăm în continuare că este absolut necesară implicarea financiară, inclusiv a autorităților publice locale și mai ales a deținătorilor în asigurarea finanțării lucrărilor.

De asemenea, considerăm că este important realizarea unor parteneriate private între terți finanțatori și beneficiari, precum și inițierea unor programe de finanțare locale sau comunitare, de atragere a unor investiții suplimentare necesare pentru urgentarea și finalizarea lucrărilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat? Două minute.

 
   

Doamna Manuela Mitrea:

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. N-aș putea spune că depinde în totalitate de dânsul rezolvarea acestei probleme. Și așa cum am răspuns și data trecută domnului ministru, când a venit să-mi răspundă la o altă întrebare, pe aceeași temă, pe un alt obiectiv din județul meu, ce să vă spun, o să răspund provocării dumneavoastră de a găsi împreună și alte soluții de finanțare. Înțeleg că și anul acesta bugetul Ministerului Culturii nu este chiar foarte bun.

De aceea, eu am să fac tot ce-mi stă în putere să găsesc și alte soluții, pentru că, alături de cele date de buget, să putem continua, pentru că este păcat să lăsăm aceste monumente în starea în care se află acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai doriți, domnule ministru? Vă mulțumesc.

 
   

Domnii deputați Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu și doamna deputat Daciana Sârbu, tot Ministerului Agriculturii și Pădurilor. Vreau să vă aduc la cunoștință că acest mod de a pune întrebări în grup contravine prevederilor art. 159 din Regulament, care vorbește despre "fiecare deputat are dreptul să se adreseze Guvernului". Regret că dânșii nu sunt prezenți. Conform dreptului președintelui de a cenzura, aveam dreptul de a refuza punerea acestor întrebări. Dar dacă nu sunt prezenți, nu primesc răspuns.

Domnul deputat Ion Mocioalcă lipsește.

Din nou Valeriu Zgonea și echipa.

Petru Andea, către Ministerul Educației, nu.

Petru Andea lipsește.

Domnul Mircia Giurgiu, către Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. S-a transmis răspunsul în scris. Sunteți mulțumit?

 
     

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Horia Toma, P.N.L. A primit răspuns scris.

Domnul Mircia, către Autoritatea pentru valorificarea activelor. Răspuns scris.

Domnul Mircia, tot pentru Autoritatea, răspuns scris.

Domnul Mircia, Ministerul Justiției, s-a transmis răspunsul scris.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului de către deputații: Ionica Constanța Popescu

Trecem la partea a doua a celei de-a doua părți a ședinței noastre. Prezentarea interpelărilor pe scurt.

Domnul deputat Apostolache Mihai a depus în scris.

Domnul deputat Ponta Victor, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Pop Claudiu a depus în scris.

Domnul deputat Pupeză Viorel, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Bobeanu Răzvan, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Popescu Ionica... Doamna deputat Popescu Ionica Constanța, vă cer scuze. Evident, dacă vă vedeam, nu puteam să fac confuzie, în ciuda pantalonilor.

   

Doamna Ionica Constanța Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Bună seara!

Două interpelări. Una adresată domnului ministru al culturii și cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, referitoare la situația cetății dacice Sarmisegetuza.

Și cea de-a doua interpelare este adresată ministrului administrației și internelor, domnul Vasile Blaga. Și este referitoare la o sesizare din partea unui cetățean din județul Hunedoara, care susține că ar fi fost maltratat de cadre ale poliției, în arestul acestei instituții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna Popescu.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Chiș Filonaș, două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Manda Claudiu, depus scris.

Domnul deputat... Doamna deputat Gălăteanu Monalisa, o interpelare depusă în scris.

Vă rog să mă credeți că nu este o tendință de masculinizare...

Domnul deputat Iancu Iulian, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bejinariu Eugen, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Băeșu George, depusă în scris.

Domnul deputat Baban Ștefan, două interpelări. Vă rog să le "depuneți" oral.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-am să abuzez, vă cer un minut pentru amândouă.

Prima interpelare se adresează domnului ministru al Ministerului Finanțelor Publice, domnul Sebastian Vlădescu. Se referă la modul cum "gonim" specialiștii de tehnologia informației din țară.

Iar a doua interpelare se adresează domnului ministru al Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Gheorghe Barbu și este intitulată "Realitatea eradicării muncii la negru". Vă mulțumesc pentru atenție și aștept răspunsuri orale și scrise.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat, să fiți sigur că le veți primi.

 
  Iuliu Nosa

Domnul deputat Soporan Vasile nu a depus scris.

Domnul deputat Nosa Iuliu, două interpelări depuse scris. Vă rog, domnule deputat. Iertați-mi șovăiala, dar mi-e frică să nu încurc sexele astăzi. Vă rog.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Și m-ați găsit tocmai pe mine, domnule președinte?

Mulțumesc mult.

Prima interpelare este adresată domnului Ștefan Cozmeanu, președinte al Autorității naționale de reglementare în domeniul gazelor naturale este, de fapt, o revenire la un răspuns care nu mă mulțumește.

Și cea de-a doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, referitoare la promovarea Legii nr. 247/2005, cea prin care Guvernul își asuma răspunderea în fața Parlamentului prin care, în realitate, lucrurile nu se întâmplă așa cum dânșii și noi, de fapt, ne dorim.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Știucă Alecsandru, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Munteanu Ioan, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Călian Petru, două interpelări depuse scris.

Domnul deputat Igaș Traian Constantin, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Iliescu Valentin Adrian. Vă rog. Cinci interpelări.

Domnule deputat, este greu ca dumneavoastră să vă reamintesc Regulamentul, da? Numai să le rezumați.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Prima dintre interpelări este adresată domnului Codruț Ioan Sereș, ministrul economiei și resurselor și este construită pe posibilitatea asigurării unui ajutor financiar din partea Guvernului României, privind lucrările de constituire a bazei de date geologico-miniere a Republicii Moldova. La această interpelare, aștept răspuns și oral și scris din partea domnului ministru.

Cea de a doua, se adresează, de această dată, domnului secretar de stat Leonard Orban, secretar de stat în Ministerul Integrării Europene. Și doresc, prin acest mijloc, să primesc un răspuns despre stadiul în care se află România în perspectiva absorbirii fondurilor europene post-aderare și care sunt măsurile inițiate de Guvern pentru a spori această capacitate a României în anul 2006.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
  Eduard Raul Hellvig

Domnul deputat Vlase Gabriel, o interpelare depusă scris.

Domnul deputat Sârb Gheorghe, două interprelări, depuse scris.

Domnul deputat Hellvig Eduard. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări cu același obiect: vânzarea spațiilor cu destinația de cabinete medicale. sunt adresate domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, și domnului Vasile Balga, ministrul administrației și internelor. Solicit răspuns scris și oral. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Ioan Țundrea

Doamna deputat Iordache Grațiela? Nu.

Domnul deputat Țundrea Ioan? Nu.

Domnul deputat Nicula Cosmin. Vă rog.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Țundrea sunt, eram în sală, domnule președinte, mulțumesc că m-ați reperat mai târziu.

Am două interpelări și o să prezint doar una pe scurt.

O interprelare adresată conducerii AVAS. Obiectul interpelării: Nici la Oțelul Roșu nu va fi happy-end!

Județul Caraș-Severin, județ pe care îl reprezint în Parlamentul României, altădată, își boteza orașele cu brandurile industriei în care excelau, precum Oțelul Roșu. Astăzi, nimeni nu mai știe ce nume ar trebui să poarte aceste orașe. Cert este că Oțelul Roșu excelează acum printr-un șomaj ridicat, și culorile săgetate de roșu și roz, din campanii, au devenit mai cenușii ca niciodată.

Cu ani în urmă, un parlamentar PD organiza simpozioane în prefecturi, având ca temă binefacerile cumpărării de către italienii Gavazzi a întreprinderii care urmează să producă "steel", adică oțel...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, domnule deputat, dar contravenim regulamentului, pentru că dumneavoastră trebuie să expuneți pe scurt obiectul interpelării și îl veți dezvolta când veți primi răspunsul.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

Da, domnule președinte. Pe scurt, atunci, o să vă spun că...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, continuați, cu această observație.

 
   

Domnul Ioan Țundrea:

...această societate comercială este aproape în lichidare. Și vreau un răspuns scris și oral.

Și încă o interpelare, adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu. Poate ar trebui făcută o comisie, pentru că la Spitalul județean din Caraș-Severin, după naștere, mor foarte mulți copii.

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru amabilitate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Cosmin Vasile Nicula

Domnul deputat Iriza Marius, două interpelări, depuse scris.

     

Domnul Cosmin Vasile Nicula (din sală):

M-ați sărit, domnule președinte!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule Nicula Cosmin, v-am sărit, vă mulțumesc că mi-ați atras atenția, vă rog să poftiți.

 
   

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe scurt, prima interpelare este adresată domnului Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și al familiei. Subiectul interpelării: bugetul de stat pe 2006.

Domnule ministru, vă rog să mă informați care este programul de reconversie profesională pe 2006 în Valea Jiului, având în vedere că în anul 2006 sunt prevăzuți a fi disponibilizați peste 1.000 de mineri. Și care este programul alternativ de protecție socială pentru această categorie defavorizată, cu alocațiile financiare aferente.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, v-aș ruga să precizați, e vorba de întrebare sau interpelare? Dacă e vorba de interpelare, atunci, întrebarea dumneavoastră este retorică.

 
   

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Este interpelare, la care solicit răspunsul în scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii. La fel, îl rog să mă informeze care este stadiul implementării Programului "Fermierul" în județul Hunedoara, bugetul programului defalcat și care sunt proiectele din cadrul acestui program care urmează a fi finanțate în anul 2006, etapizat și defalcat. La care solicit, de asemenea, răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, vă mulțumesc.

O să rog stafful tehnic, ca, pe viitor, să aprecieze care sunt întrebările și care sunt interpelările, împreună cu secretarul special desemnat cu privire la acest aspect.

 
  Stelian Duțu

Domnul deputat Iriza Marius, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Duțu Stelian, trei interpelări. Vă rog, domnule deputat.

Trei... Sunt nevoit, și dumneavoastră, să vă atrag atenția cu privire la regulament.

   

Domnul Stelian Duțu:

Da, mulțumesc, domnule președinte.

Sunt trei interpelări, depuse și în scris.

Prima interpelare îi e adresată domnului ministru Gheorghe-Eugen Nicolăescu și privește reorganizarea Centrului de Sănătate Băneasa în Spital Public Orășenesc Băneasa.

A doua interpelare, este adresată domnului ministru al culturii și cultelor, domnul Adrian Iorgulescu, iar obiectul interpelării privește obeliscul din stațiunea Costinești.

Și a treia interpelare, este adresată domnului ministru al administrației și internelor, Vasile Blaga, iar obiectul interpelării: respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și a Hotărârii de Guvern nr. 1172/2001, precum și a Legii nr. 161/2003.

Solicit răspuns în scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
  Octavian-Mircea Purceld

Domnul deputat Stănescu Cristian, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Dida Corneliu Ioan, "plus doi deputați"... Iertați-mă, dar suntem la școala primară, ne jucăm de-a bețele, de-a activitatea? Vă rog să scoateți această interpelare de pe ordinea de zi.

Domnul Purceld Mircea. Vă rog.

   

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o interpelare adresată domnului ministru delegat pentru lucrările publice și amenajarea teritoriului, domnului László Borbély. în calitatea mea de reprezentant al județului Timiș, doresc să știu care este programul concret de reconstrucție, respectiv, graficele cuprinse în contractele încheiate de ANL cu firmele de construcții. Mai exact, dată fiind întârzierea mare cu care se desfășoară lucrările, mă refer la inundațiile care au avut loc în aprilie și mai în județul Timiș, suntem în prag de iarnă, există un real pericol ca mii de oameni să nu aibă un acoperiș deasupra capului.

Interpelarea mea are patru puncte, din care am să vă rețin atenția cu unul singur, care mi se pare mai special. Cazul construcțiilor executate fără contract în comuna Foieni, este cunoscut și a fost mediatizat. Solicit ministrului să ne informeze dacă există o evidență clară a acestor case care s-au executat, în afara celor exepertizate și, respectiv, contractate, care sunt firmele care le-au executat, dacă sunt cunoscuți beneficiarii acestora, funcțiile pe care le dețin în comună, dacă se știe cine se face vinovat de acest abuz, precum și măsurile luate. Și, bineînțeles, dacă au fost sesizate organele competente, pentru a se trece la efectuarea anchetelor și, respectiv, la recuperarea banilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Zamfirescu Dumitru lipsește.

Domnul deputat Vlădoiu Aurel, două interpelări. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Am două interpelări pentru domnul ministru Gheorghe Flutur, de la agricultură, prin care semnalez jaful care se face în pădurile din județul Vâlcea și în special în zona Lotru.

Și a doua, pentru domnul ministru Vasile Blaga, faptul că în Vâlcea avem trei primari care sunt astăzi incompatibili, ei sunt și medici veterinari, și nu fac nimic pentru munca de primărie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Manuela Mitrea

Domnul deputat Faina Constantin, o interpelare, depusă.

Domnul deputat Popeangă Petre, trei interpelări, se află la Bruxelles.

Doamna deputat Mitrea Manuela. Sper că vă referiți tot la o mănăstire, da?

     

Doamna Manuela Mitrea:

Nu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu. Vă rog.

 
   

Doamna Manuela Mitrea:

Nu, și îmi pare rău dacă vă dezamăgesc.

Această interpelare se adresează domnului Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe. Am pornit, în interpelarea mea, de la declarațiile susținute, ale domnului președinte Traian Băsescu, în care a făcut deseori referiri la noua relație pe care țara noastră o va avea cu Republica Moldova.

Pentru a se integra, printre altele, Moldova trebuie să-și rezolve o serie de probleme cu Transnistria. În acest sens, Uniunea Europeană a înființat o comisie mixtă internațională, însărcinată să rezolve aceaste probleme. Din păcate, din această comisie nu face parte nici un reprezentant al României.

De aceea, mă adresez domnului ministru, rugându-l să explice dacă consideră Guvernul român că Transnistria face parte integrantă din Republica Moldova și, dacă da, care sunt cauzele pentru care România nu are reprezentanți în această comisie mixtă internațională.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamnă deputat. Vreau să vă asigur că nu am dorit decât să vă împărtășesc respectul pentru lăcașele de cult și mă bucur că vă preocupă acest lucru.

 
  Lucian Augustin Bolcaș

Domnul deputat Ignat Miron, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, o interpelare, depusă și în scris. (Vine la tribună.)

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Este o interpelare adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, prin care solicit imediata demitere și trimitere în judecată a ministrului udmr-ist Zsolt Nagy, care își permite să-și bată joc de Constituția României și de Guvernul României, maghiarizând numele acestui Guvern pe antetele ministerului. Cred că trebuie să se termine odată cu bătaia asta de joc!

Vă mulțumesc. Aștept răspuns personal, în fața Camerei. (Revine la prezidiu).

 
  Florin Iordache

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Permiteți-mi să continuu.

Domnul deputat Pușcas Vasile, patru interpelări, din fericire, depuse în scris.

Domnul deputat Brânză William, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Mircea Costache lipsește.

Domnul deputat Magheru Paul, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Moldovan Emil-Radu, trei interpelări, depuse scris.

Doamna deputat Vasile Aurelia, o interpelare, depusă scris.

Doamna deputat Nassar Rodica, o interpelare, depusă scris.

Domna deputat Bruchental-Pop Ionela și domnul deputat Miroșeanu Liviu Alexandru... Doi deputați, o singură interpelare, depusă scris... Da.

Domnul deputat Preda Cezar, trei interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Iordache Florin. Vă rog.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiției, și se referă la ong-urile aflate în domeniul de reglementare al Ministerului Justiției. Și, ținând cont că ong-urile sunt organizații deosebit de importante în viața unui stat democratic, doresc să-mi precizeze doamna ministru Macovei ong-urile care sunt și situația și lista acestora, cu datele de contact. Ținând cont că foarte mulți alegători din Circumscripția Olt, pe care o reprezint, mi-au solicitat aceste lucruri. Deci, toate ong-urile care se află în subordinea Ministerului Justiției.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă pot răspunde eu, domnule deputat. La Grupul nostru parlamentar se află o hartă a ong-urilor "bidon", prin care Sörös își răspândește ideile în România. Dacă doriți să o consultați, cu toată dragostea.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat Ciucă Bogdan Liviu, două interpelări, scris.

Domnul deputat Mihei Andrian. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Mediului, doamnei ministru Sulfina Barbu: șoseaua de coastă a municipiului Constanța. Cerere de răspuns în scris și oral.

Interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, domnului ministru Gheorghe Dobre, referitoare la Postul de televiziune MTC și salarii neplătite din mai 2005.

Și, cea de a treia, adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga, referitoare la codul de securitate de la bordul navelor și a facilităților portuare ASPS, cu referire la controlul subacvatic al navelor, începând cu data de 31.01.2006.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Moisoiu Adrian? Nu.

Domnul deputat Merce Ilie, din nou, nu.

Domnul deputat Stanciu Anghel, una, depusă scris.

Domnul deputat Corlățeanu Titus, depus scris.

Domnul Rus Ioan Aurel lipsește.

Doamna deputat Vasilescu Lia Olguța, depusă în scris.

Domnul deputat Nicolae Popa, a depus în scris.

Domnul deputat Giurgiu Mircia.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

O să vă rog să-mi permiteți să depun patru interpelări, fiindcă săptămâna trecută nu a avut loc ședință. Dacă se poate?

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, și obiectul interpelării îl reprezintă Proiectul Roșia Montană: impactul asupra mediului, un punct de vedere oficial al Guvernului în această problemă.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, și obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă reprezentanții Federației Naționale a Sindicatelor din Agricultură, Alimentație, Tutun, Domenii și Servicii conexe - AGROSTAR.

A treia interpelare este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății. Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă Centrul de diagnostic și tratament Cluj, care deservește peste 3.000 de pacienți pe zi. Evident, pacienți care nu se pot descurca cu banii și nu pot să-și permită să meargă la unități private. Iar acest centru se află de 35 de ani fără nici o investiție care să ajute să poată să-și desfășoare activitatea.

Iar ultima interpelare este adresată domnului Mihai Răzvan Ungureanu, ministrul afacerilor externe. Obiectul interpelării îl reprezintă românii din Serbia-Muntenegru, de pe Valea Timocului, care sunt pe cale de a-și pierde propria identitate, datorită faptului că nu beneficiază de educație în limba română, cultură și libertate religioasă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Știți probabil că, în conformitate cu regulamentul, nu veți primi decât un răspuns într-o ședință.

Rog, de altfel, să se consemneze, stafful tehnic și secretarul Camerei, care se ocupă, să nu se mai încalce regulamentul în aceste situații.

Domnul deputat Chiper Gheorghe, două interpelări, depuse scris.

Domnul deputat Kovacs Attila, a depus scris.

Domnul deputat Călin Ion, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Mălaimare, o interpelare, depusă scris.

Domnul deputat Diaconescu Marin, depusă în scris.

Dacă nu mai sunt alte probleme, declar închisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, 7 noiembrie 2005.

Bună seara.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,05.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 25 september 2020, 6:52
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro