Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.174/21-11-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 14-11-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2005

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,12.

Lucrările au fost conduse de Domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof și Victor- Viorel Ponta, secretari.

     

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt două grupuri parlamentare care n-au terminat încă ședințele de grup, nu sunt semnate încă listele. Fac apel la dumneavoastră, amânăm începerea ședinței, dar la 16,30 să fie listele semnate de către majoritatea colegilor. Vă mulțumesc.

 
     

(Pauză între orele 16,13-16,32.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților, anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 238, sunt absenți 93, din care 10 participă la alte acțiuni parlamentare.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie înaintate Comisiilor permanente pentru examinare și întocmirea avizelor sau rapoartelor în termenele stabilite.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a - Apa, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Propunerea legislativă "Legea Zonei Metropolitane București", inițiată de domnii deputați Dan Ioan Popescu, Adrian Năstase, Aurelia Vasile, Rodica Nassar, Ecaterina Andronescu, Zamfir Dumitrescu și domnii senatori Ion Iliescu, Sorin Oprescu, membri ai Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

3. Propunerea legislativă privind înființarea satelor Dobrinăuți (Hapăi), Maghera și Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, județul Botoșani, inițiată de domnul senator Mihai Țâbuleac, membru al Grupului parlamentar al Alianței "Dreptate și Adevăr P.N.L. - P.D."

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

(Către domnul deputat Nicolae Popa și domnul director Gheorghe Popescu:) Vreți, o secundă, domnule deputat și domnule Popescu... Domnule Popescu! Hello! Hello! Ședința din dreapta! Domnule deputat, vă rog frumos, e o singură ședință în sală! Mi-e foarte greu să fiu atent, când mai sunt și alte ședințe! Vă rog! E una singură și aceea o prezidez eu, deocamdată! Vă rog, domnule Popescu, luați loc! Vă rog, domnule deputat, luați loc!

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală, inițiată de domnii senatori Ioan Chelaru, Radu Cătălin Mardare, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

5. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, inițiată de domnii senatori Ioan Chelaru, Ungureanu Vasile Ioan Dănuț, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termen de depunere a raportului: 23 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.126/2005 privind mandatarea Ministerului Finanțelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituții publice în fața Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții, adoptat de Senat în ședința din data de 7 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

7. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2005 privind modificarea art.33 alin.1 din Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr.18/1991 și ale Legii nr.169/1997, precum și a art.III al Titlului VI din Legea nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, adoptat de Senat în ședința din data de 7 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale;Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

8. Proiectul de Lege privind serviciile comunale de utilități publice, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

9. Proiectul de Lege privind serviciul de alimentare cu apă și canalizare, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

10. Proiectul de Lege privind serviciul de iluminat public, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

11. Proiectul Legii serviciului de transport public local, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul Legii serviciului de salubrizare a localităților, adoptat de Senat în ședința din data de 31 octombrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.39/2005 privind cinematografia, adoptat de Senat în ședința din data de 7 noiembrie.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă; pentru avize. Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 5 decembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

14. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului (2) al articolului 93 din Legea învățământului nr.84/1995, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de doamna deputat Lia Olguța Vasilescu, membră a Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Petru Andea, membru al Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Pantelimon Manta, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Horia-Victor Toma, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Laurențiu Romanescu, membru al Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport;pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

15. Propunerea legislativă privind modificarea alineatului 3 al articolului 72, alineatele 1 și 2 ale articolului 129 din Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, inițiată de domnul deputat Pantelimon Manta, membru al Grupului parlamentar al P.C., domnul deputat Horia-Victor Toma, membru al Grupului parlamentar al P.N.L., domnii deputați Laurențiu Romanescu, Gabriel Bîrsan, membri ai Grupului parlamentar al P.D.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

16. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov, inițiată de domnul deputat Gabriel Sorin Zamfir, membru al Grupului parlamentar al P.N.L.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 24 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Senatul.

17. Proiectul de Lege privind siguranța feroviară, adoptat de Senat în ședința din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, adoptat de Senat în ședința din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană, adoptat de Senat în ședința din data de 10 noiembrie 2005.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii;pentru avize, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 17 noiembrie 2005.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.108 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Camera Deputaților- Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Senatul: Comisia pentru buget, finanțe, activitate financiară și piață de capital; pentru avize: Camera Deputaților: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru integrare europeană, Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor.

Senatul: Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, Comisia pentru sănătate publică, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru egalitatea de șanse, Comisia economică, industrii și servicii.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informații, Comisia specială a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de Informații Externe.

Termenul pentru depunerea amendamentelor și avizelor este 24 noiembrie 2005, iar pentru depunerea raportului comisiilor sesizate în fond este 29 noiembrie 2005.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.155/2005 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond: Camera Deputaților: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Senatul: Comisia pentru buget, finanțe, activitate financiară și piață de capital.

pentru avize: Camera Deputaților- Comisia pentru muncă și protecție socială; Senatul: Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Termenul pentru depunerea amendamentelor și avizului este 24 noiembrie 2005, iar pentru depunerea raportului comisiilor sesizate în fond este 29 noiembrie 2005.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele 2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.128/2005 privind înființarea, organizarea și funcționarea Sistemului Informatic Național de Semnalări;

Legea privind regimul finanțărilor nerambursabile din fonduri publice alocate pentru activități nonprofit de interes general;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.111/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române;

Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.70/2005 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.106/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.25/2001 privind înființarea Companiei Naționale de Investiții "C.N.I" - S.A.;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.68/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.3/2004 privind finalizarea investiției Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă pe platforma Sidermet Călan și stabilirea unor măsuri pentru finalizarea proiectului Donasid Călărași;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.71/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative în vederea stabilirii cadrului organizatoric și funcțional corespunzător desfășurării activităților de eliberare și evidență a cărților de identitate, actelor de stare civilă, pașapoartelor simple, permiselor de conducere și certificatelor de înmatriculare a vehiculelor;

Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.78/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.288/2004 privind organizarea studiilor universitare;

Legea pentru modificarea și completarea art.1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.95/1999 cu privire la valorificarea bunurilor scoase din funcțiune aflate în administrarea instituțiilor publice de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.65/2005 privind modificarea și completarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 Codul Muncii.

Potrivit prevederilor art. 108 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Urmează, conform prevederilor art. 100, 111 și 112, să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât și durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect de lege.

Invit biroul comisiei sesizate în fond să facă propunerile.

   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Biroul comisiei vă propune 15 minute dezbateri generale și 2 minute pe articole.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia mi-a propus, și eu vă propun dumneavoastră, 2 minute pe fiecare articol și 15 minute timpul general de dezbateri.

Dacă există alte intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Timpii, adoptați.

Inițiatorul? Domnule ministru, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu (ministrul muncii, solidarității sociale și familiei):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prezentul act normativ modifică și completează Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii prin adoptarea unor norme care să instituie relații de muncă mai flexibile, atât în avantajul angajaților, cât și al angajatorilor, în deplină concordanță cu prevederile comunitare în domeniu.

Actul normativ aflat în dezbatere aduce modificări în ceea ce privește: stabilrea duratei timpului de muncă și a muncii suplimentare; condiții privind contractul individual de muncă pe perioadă determinată; plata concediului de odihnă; obligațiile angajatorilor; clauza de neconcurență; concedierea colectivă; munca fără forme legale. Iar efectele pe termen mediu vor fi: dinamizarea activității economice, aducerea la suprafață a relațiilor de muncă din zona gri și eliminarea corupției și birocrației.

Urgența adoptării acestui act normativ derivă din necesitatea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în cadrul negocierilor privind cap. 13 - "Ocupare și politici sociale", constituind criteriu de performanță structurală, și prin angajamentul stand-by de tip preventiv dintre România și Fondul Monetar Internațional, ratificat prin Legea nr. 468/2004.

Precizăm că acest act normativ exprimă consensul partenerilor sociali, forma finală fiind rezultatul mai multor runde de negocieri purtate între reprezentanții confederațiilor sindicale și cele patronale.

Față de cele de mai sus, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei propune plenului aprobarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat Furo, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Noul proiect al Codului Muncii exprimă relațiile de muncă flexibile, protecția salariaților, durata timpului de muncă, formarea profesională a angajaților, sistemul juridic al contravențiilor, îmbunătățirea cooperării între angajatori și sindicate privind îmbunătățirea normelor de muncă. S-a avut în vedere, așa cum ați afirmat, domnule ministru, programul legislativ prioritar pentru integrarea europeană.

Grupul nostru parlamentar, al Partidului România Mare, sprijină, în spiritul înțelegerii între sindicate și patronate, adoptarea legii și apreciem faptul că în Comisia pentru muncă și protecție socială a Camerei Deputaților au fost organizate ample dezbateri, în prezența sindicatelor și a patronatelor și a reprezentanților Ministerului Muncii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamna deputat Adina Vălean, de la PNL.

Aveți cuvântul, doamnă deputat.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În România anului 2005, ne aflăm în fața unei noi provocări, aceea de a reglementa relațiile de muncă, răspunzând unui complex de cerințe. Este oarecum ironic faptul că, deși avem pretenția unei democrații consolidate și a unei economii de piață funcționale, trebuie să aducem modificări ale Codului Muncii în anumite aspecte, care reprezintă chestiuni firești, chiar depășite, pentru piața muncii din alte țări dezvoltate. În schimb, continuăm să lăsăm nereglementate instituții juridice esențiale, cum ar fi răspunderea salariatului sau protecția patrimoniului societăților comerciale.

Consider că această situație se datorează și faptului că am fost tributari mentalității învechite, specifice regimului trecut, în care clasa muncitoare juca atât rolul de proprietar al mijloacelor de producție, cât și pe cel de angajat. Desprinderea de această mentalitate învechită a fost un proces dificil, care nu este, în opinia mea, pe deplin încheiat. Codul Muncii continuă să aibă prevederi care acordă angajaților drepturi, care, în mod normal, aparțin exclusiv angajatorului, cum sunt cele privind stabilirea normelor de muncă.

Spuneam că trebuie să reglementăm, răspunzând unui complex de cerințe. În primul rând, trebuie să ținem cont că reglementărilor trebuie să răspundă intereselor, atât ale angajatului, cât și ale angajatorului, că în relațiile de muncă sunt întotdeauna două părți implicate și că trebuie să legiferăm în mod egal și simetric pentru amândouă.

În al doilea rând, avem nevoie de o piață a muncii flexibilă, care să contribuie la dezvoltarea economică. Un Cod al Muncii lipsit de flexibilitate riscă să limiteze capacitatea companiilor de a angaja personal, ceea ce ne poate duce într-un cerc vicios: mai puține locuri de muncă înseamnă mai puțini bani din taxe, mai puțini bani pentru consum, mai puține economii investite, ceea ce conduce în final la o creștere economică redusă. Pe de altă parte, înseamnă șomaj ridicat și costuri sociale mai mari.

Trebuie, de asemenea, să ținem pasul cu modificările profunde care au loc în politica privind relațiile de muncă în Uniunea Europeană. Creșterea economică redusă a Uniunii a determinat statele membre să regândească, conform Strategiei Lisabona 2000, îndreptarea eforturilor către două domenii principale: productivitate și piața muncii. Avem, din iulie al acestui an, noile Linii Directoare ale Strategiei Europene privind Piața Muncii (European Employment Strategy), iar noi legiferăm astăzi fără a avea în vedere toate trendurile impuse de acestea.

Codul Muncii, aplicat de la 1 martie 2003, a avut parte de multe comentarii negative: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, BERD și-au exprimat toate îngrijorarea; Banca Mondială a stabilit ca modificarea Codului Muncii să fie o condiție pentru PSAL II pentru România. Asociațiile oamenilor de afaceri au semnalat șase probleme principale, și anume: Fondul de garantare a plății salariilor, săptămâna de lucru de 48 de ore, procedura de angajare și concediere a salariaților, pregătirea profesională, rolul sindicatelor și conflictul de interese pentru angajați.

În aceste condiții, inițiativa Guvernului de a promova modificări ale Codului Muncii este lăudabilă, pentru că astfel răspunde solicitărilor formulate în mod repetat de către o mare parte a populației, de investitorii străini și de partenerii instituționali ai României. În plus, România trebuie să fie în continuare o destinație pentru investiții economice străine, iar acest lucru poate fi prejudiciat de menținerea unei legislații descurajante pentru mediul de afaceri.

De asemenea, este de apreciat faptul că Guvernul a propus ca patronatele și sindicatele să fie cele care ajung mai întâi la un acord în privința Codului Muncii iar abia apoi a promovat ordonanța de urgență. Astfel, ordonanța aduce o serie de modificări ca rezultat al negocierilor dintre partenerii sociali.

Ordonanța, totuși, nu ne propune un nou cod al muncii care să răspundă complexului de cereri privind piața muncii, dar reprezintă totuși un pas înainte.

Partidul Național Liberal susține adoptarea ordonanței cu o serie de amendamente, parte din acestea fiind admise de comisie.

În încheiere, doresc să subliniez că dezbaterile din cadrul comisiei au fost, în opinia mea, constructive, iar amendamentele admise au beneficiat de susținere politică atât din partea reprezentanților partidelor Coaliției de la Putere, cât și din partea opoziției. Acesta, consider eu, este un lucru foarte important pentru că legislația care reglementează aspecte atât de importante precum relațiile de muncă trebuie să fie tratată cu maximă atenție și cu spirit de cooperare. Astfel, cred eu, va dobândi eficiență și stabilitate în timp.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc, doamna deputat.

Domnul Pantelimon Manta, Grupul parlamentar al Partidului Conservator.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În mod indubitabil, actuala propunere legislativă, recte ordonanța de urgență așa cum a fost ea abordată cu propunerile de modificare destul de multe, prin comisia de specialitate, ne propune o modificare, aș zice, nu de substanță a legii generale a muncii, cum mai este denumit Codul Muncii, ci modificări care sunt foarte pertinente și necesare. Sunt reglementări judicioase relativ, în primul rând, la perioada determinată a contractului de muncă, cazuri când se pot încheia contracte individuale de muncă pe o perioadă determinată, de asemenea reglementări oportune și foarte necesare în ce privește munca suplimentară, recuperarea dar și plata ei în mod corespunzător, după cum, de asemenea, sunt propuneri raționale și judicioase în ce privește evidența salariaților dar și alte domenii foarte necesare.

Cred că, așa cum spunea și ministrul muncii, dar și antevorbitorul meu, cred că este doar un pas înainte foarte necesar, dar nu suficient.

Părerea mea este că încă relațiile sociale de muncă nu sunt reglementate deplin, spre o reală și competitivă economie de piață așa cum ne-am dori și cum ea este statuată în legiuirile țărilor civilizate, a țărilor occidentale. Și spun acest lucru pentru că încă actuala legislație este foarte mult tributară unor aspecte ce țin de birocrație, de restricții, aș zice de substanță în ce privește posibilitatea, mai ales din punct de vedere al angajatorilor de a denunța unilateral contractul individual de muncă mai ales cu referire la concedieri.

Din acest punct de vedere eu cred că actuala reglementare nu face decât să exprime un raport, dacă vreți, politic de așezare a forțelor între sindicat, patronat și, de ce nu, clasa politică reprezentată mai ales prin Guvern, de la un moment dat. Și, din acest punct de vedere, fără îndoială, eu sunt convins că încă sindicatele și-au spus un cuvânt major, astfel încât, probabil, patronatul și Guvernul au trebuit să cedeze mult în ce privește statuarea unor reglementări, așa cum spuneam, apropiate de țările occidentale.

Și realitatea este că, probabil, într-un viitor nu foarte îndepărtat, va trebui să facem alte modificări pentru că o reală economie de piață presupune o mai mare larghețe în ce privește reglementarea raporturilor juridice de muncă și, mai ales, reglementarea posibilităților din partea angajatorului de a denunța unilateral contractul individual de muncă.

Din acest punct de vedere eu cred că sindicatele au plusat, crezând că sunt apărătoare ale intereselor salariaților. Eu cred că este o problemă fals pusă din partea sindicatelor pentru că, până la urmă, o reglementare prea birocratică, mai ales din punct de vedere procedural, a tuturor aspectelor legate de încheierea, executarea și, mai ales, încetarea, concedierea, este defavorabilă, aș zice, chiar în primul rând salariaților. Și, din acest punct de vedere, spuneam cred că este de așteptat o îmbunătățire a actualei legislații.

Oricum, și cu asta închei, cred că este un pas înainte foarte necesar și, de aceea, grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am auzit, de la această tribună, din partea celor care au luat cuvântul, indiferent de la ce partid au vorbit până în acest moment, o retorică neoliberală sau ultraliberală, nici nu contează cum vrem s-o numim și care bântuie prin Europa, trebuie să recunoaștem, de mai bine de 20 de ani și care pune în discuție un model de societate pe care noi, social-democrații, l-am apărat întotdeauna. Este o dezbatere publică, în permanență, pe primele pagini, în toată presa occidentală, în toată presa europeană.

Din păcate, această punere în discuție a modelului social european este, astăzi, clar evidențiată de ceea ce se întâmplă în țări care reprezentau bastioanele democrației și care aveau la bază inclusiv relațiile de muncă. Mă refer la ceea ce se întâmplă în Franța, la ceea ce se întâmplă în Belgia și, de curând, și în Grecia.

Stimați colegi neoliberali, ceea ce spuneți și ceea ce afirmați, din fericire însă, de data aceasta, și asta este pentru dumneavoastră vestea proastă, nu sunteți astăzi în situația să votați ceea ce vă doriți. Veți vota, așa cum ați afirmat, în favoarea unui acord între partenerii sociali, veți vota și în favoarea unor garanții colective, chiar dacă nu doriți acest lucru. Și Partidul Social Democrat, consecvent, va vota în favoarea acestui proiect de modificare, tocmai pentru că respectă niște înțelegeri între partenerii sociali, tocmai pentru că are în vedere nu dereglementarea permanentă a pieței muncii și nu transformarea, ceea ce dumneavoastră numiți flexibilitate într-o precaritate de zi cu zi a celor care muncesc.

Deci a apăra, în mod evident, pe cel care, pur și simplu, nu are altă calitate decât propria sa forță de muncă nu are nimic comun cu aspecte ale trecutului.

Și vreau, de la această tribună, s-o spun foarte clar vom apăra întotdeauna pe cei care, alături de capital, cu siguranță, aduc ceea ce înseamnă plusvaloarea în societatea românească. Avem două argumente fundamentale: 1) faptul că nu s-a aprobat o ordonanță de urgență care să stabilească ceea ce voia Ministerul Muncii la începutul anului. Aduceți-vă aminte zecile de mii de muncitori aflați în stradă pentru ceea ce dorea Ministerul Muncii inițial. Și principala temă a fost contractul individual de muncă pe durată nedeterminată, ca principiu. Și acest principiu a rămas în textul legii și pentru el vom vota în favoarea acestor modificări generale ale Codului Muncii.

Și al doilea: ceea ce liberalii nu au înțeles și nu vor înțelege niciodată: existența acordurilor dintre partenerii sociali, sunt absolut necesare tocmai pentru că nu limitează dreptul Parlamentului de a legifera, așa cum mulți dintre colegii noștri liberali au afirmat în dezbaterile din comisie. Dimpotrivă, rolul Parlamentului este, întotdeauna, de a valida înțelegerile dintre principalii interesați atunci când votează un proiect de lege sau altul.

Acestea sunt argumentele pentru care Partidul Social Democrat, consecvent cu tot ceea ce a făcut până acum în cadrul legiferării relațiilor de muncă va vota în favoarea proiectului de lege și, bineînțeles, cu amendamentele pe care le cunoașteți.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Grupul parlamentar al PSD.)

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Kerekes.

 
   

Domnul Kerekes Károly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță a Guvernului aduce o serie de modificări Codului Muncii, potrivit cerințelor dezvoltării economice a României. Aceste modificări aduse Codului Muncii sunt rezultatul înțelegerii între partenerii sociali. S-a format un consens - și ne bucurăm de acest lucru - între partenerii sociali. Dar trebuie să recunoaștem că, înainte de a se forma acest consens, au avut loc discuții, chiar disensiuni între partenerii sociali. Aceste modificări ating unele puncte - aș zice - nevralgice, cum ar fi folosirea contractului individual de muncă pe perioadă determinată sau modificări aduse timpului de muncă și a muncii suplimentare.

Este adevărat că unele modificări ale Codului Muncii nu sunt chiar în consens cu reglementările, convențiilor Organizației Internaționale a Muncii, dar putem afirma cu certitudine că sunt în consens cu cerințele acquis-ului comunitar. Și, în primul rând, înainte de a intra în Uniunea Europeană, noi trebuie să ne îndeplinim această datorie, de a armoniza legislația și în acest domeniu cu acquis-ul comunitar.

Bineînțeles, la aceste modificări trebuie să ne dăm acordul cu toții, mai ales că este vorba de un consens, cum am afirmat la început, de un consens creat de către partenerii sociali.

Grupul parlamentar al UDMR, în acest context, susține aceste modificări și va vota proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței.

Mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Iliescu, PD.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule ministru,

Cred că cu toții suntem de acord că de puține ori suntem în fața unei legi perfecte. Ce pot să spun și cred că este în asentimentul colegilor mei din Grupul parlamentar al PD este că această ordonanță de urgență, așa cum a fost negociată de către Ministerul Muncii cu partenerii sociali, cu patronatele și cu sindicatele, este, în mod sigur, cea mai fericită soluție de armonizare a unor puncte de vedere, de cele mai multe ori diferite: a directivelor în materie ale Uniunii Europene, ale angajamentelor asumate de Guvernul României cu Banca Mondială prin programul de ajustare socială și, nu în ultimul rând, cu angajamentul stand-by cu Fondul Monetar Internațional și sigur, bineînțeles, ei având o componență și un punct de vedere extrem de important, cu partenerii sociali, patronatele și sindicatele.

Cred că a fost o dovadă de responsabilitate și de abordare eficientă și fructuoasă a domnului ministru aceea de a construi în parteneriat cu sindicatele și cu patronatele, un act care reprezintă un mare pas înainte.

Din acest punct de vedere nu pot decât să subliniez cel puțin patru motive pentru care Grupul parlamentar al PD va vota fără rezerve conținutul acestei ordonanțe de urgență, evident, cu modificările survenite în comisia de specialitate.

În primul rând faptul că acest Cod al Muncii, conform angajamentelor asumate, preia și pune în operă toate directivele materiale ale Uniunii Europene, inclusiv practicile din țările membre ale Uniunii Europene, ceea ce, în mod sigur, va însemna un stimulent extrem de serios pentru investitorii străini dar și pentru cei români dornici să facă investiții cât mai multe și mai importante în România.

În al doilea rând, tocmai pentru că actualul încă în vigoare Cod al Muncii nu a reprezentat un stimulent al dezvoltării românești, el imprimând o oarecare rigiditate relațiilor de muncă, în mod sigur, modificarea cu elementele introduse de noul cod va fi în mod important și necesar a produce lucruri importante în viitor.

Au mai fost aduse clarificări ale unor texte, ale vechiului Cod al Muncii care, în mod sigur, vor duce la o protecție și mai mare a salariaților și, nu în ultimul rând, vorbeam de faptul că, iată, acest document, această ordonanță de urgență se referă nu numai la angajamentele noastre asumate în fața Uniunii Europene, sunt importante și cred că este un mare lucru că s-a reușit armonizarea și cu o serie de cerințe din angajamentul asumat cu Banca Mondială și cu Fondul Monetar Internațional.

Aș vrea să subliniez în finalul intervenției mele un punct de vedere care cred că trebuie să-i frământe în continuare pe miniștrii Cabinetului. Faptul că această practică promovată cu mult succes de domnul ministru Gheorghe Barbu trebuie să continue și sunt ferm convins că sunt încă multe legi care trebuie abordate și finalizate în parteneriat cu patronatele și cu sindicatele. În plus de asta, cred că și alți membri ai Cabinetului trebuie să promoveze o asemenea practică care, în mod sigur, duce la un element extrem de important pentru acest moment, pacea socială.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar al minorităților naționale, dacă vrea să ia cuvântul? Domnul Vainer, aveți microfonul.

 
   

Domnul Aurel Vainer:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați și deputate, sau doamne deputați,

Eu vreau să exprim de la început susținerea Grupului minorităților naționale pentru acest proiect de lege și văd, în modul în care s-a ajuns la o susținere cvasitotală a Parlamentului, un bun exemplu de faptul că și în România consensualizarea își are rostul și locul.

Nu avem decât să mulțumim celor care au contribuit la obținerea unui astfel de rezultat, cu atât mai mult cu cât cunosc bătăliile mari care s-au dus pe această temă iar rezultatul este benefic pentru toți. Piața muncii din România capătă noi valențe, care o vor face mai flexibilă, mai adaptată la cerințele economiei de piață funcționale.

Votăm ca atare pentru această lege eu și colegii mei din Grupul parlamentar al minorităților naționale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Comisia? Domnul Duțu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art. 89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, Comisia pentru muncă și protecție socială a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond, în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2005 privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003, Codul Muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, ale Consiliului Economic Social, precum și avizele de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul Muncii, în sensul relaxării restricțiilor privind folosirea Contractului individual de muncă pe durată determinată, reanalizarea condițiilor și modalităților de încheiere a contractului individual de muncă, simplificarea procedurilor de evidență a salariaților, stabilirea duratei timpului de muncă și a muncii suplimentare în condițiile unei economii de piață funcționale, revizuirea prevederilor referitoare la formarea profesională a angajaților, a sistemului juridic al unor contravenții și sancțiuni aplicabile, reexaminarea modalităților de cooperare dintre angajatori și sindicate în ceea ce privește îmbunătățirea normelor de muncă.

Comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege întrucât este necesară instituirea unor relații de muncă flexibile, care să asigure protecția salariaților și crearea condițiilor care să permită companiilor să se dezvolte și să realizeze armonizarea, în totalitate, a prevederilor Codului Muncii cu acquis-ul comunitar în domeniul legislației muncii. Această cerință rezultă din angajamentele asumate de România în cadrul negocierilor privind Capitolul 13 - Ocupare și politici sociale, precum și din Programul legislativ prioritar pentru integrarea în Uniunea Europeană.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenți 19 deputați din totalul de 19 iar în urma dezbaterilor în ședința din 26 octombrie 2005, comisia propune admiterea, cu modificări, a proiectului de lege.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă propun să intrăm la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia ne propune soluția Senatului.

Dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 2, articol unic al legii. Comisia ne propune o reformulare conform raportului numărul curent 2.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Titlul ordonanței, ca și numerele curente 4, 5, 6 și 7, comisia ne propune formularea inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 8. Comisia ne propune reformularea, adoptarea unui amendament al domnului deputat Marian Sârbu.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 9. Comisia ne propune adoptarea unui amendament.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 10 din raport. Comisia ne propune reformulare.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 11. Comisia ne propune o reformulare. De fapt, adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

De asemenea, la numărul curent 12, comisia ne propune adoptarea unui amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observații? Sunt.

Doamna deputat, aveți microfonul.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

La acest articol din ordonanța de urgență, vin și propun o modificare a Codului Muncii, în sensul următor, cu privire la clauza de neconcurență. În prevederea inițială a Codului Muncii, această clauză de neconcurență nu era de natură salarială, se negociază și era stabilită la un minim de 25 % din valoarea veniturilor salariale brute pe ultimele șase luni.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Este altceva. Suntem la alt articol. Suntem la numărul curent 8 din raport. Nu, numărul curent 12 din raport am spus, nu 9 nu 8. Vă rog să vă puneți de acord, nu ne grăbim. (Adresându-se domnului Stelian Duțu.)

Deci este în regulă, nu are observații doamna deputat la acest punct. Este în regulă, se mai întâmplă.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 13 din raport, un amendament al domnului Stelian Duțu.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 14, amendamentul doamnei Adina Vălean și alți colegi, amendament admis de către comisie.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 15, amendament admis al domnului Marian Sârbu.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 16, amendament al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numerele curente 17, 18, 19, comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații sau intervenții? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 20, amendamentul adoptat de către comisie al domnului Stelian Duțu.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 21. Comisia ne propune textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 22, domnul deputat Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Aici, inițial, partenerii sociali s-au înțeles ca să stabilească atribuțiile corespunzătoare pentru fiecare slariat în condițiile legii sau în condițiile contractului colectiv de muncă, încheiat la două niveluri, adică la nivel național și la nivel de ramură.

Vă propun ca, în amendamentul meu, să renunțăm la ultima formă, la unitate, pentru a păstra înțelegerea care a avut loc între partenerii sociali și anume că aceste criterii, aceste atribuții să fie stabilite la nivel național de ramură, de activitate sau grup de unități. Adică să renunțăm la ultima formulare sau de unitate pentru a păstra nealterată, să spunem așa, înțelegerea dintre cei doi parteneri.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Ar trebui să vă trimit înapoi. Este un amendament de fond.

Deci domnul deputat Sârbu ne propune ca "sau" să treacă înaintea grupului "de unități" și "de unitate" să dispară din amendamentul pe care dânsul l-a propus, împreună cu doamna Adina Vălean.

Doamna deputat Vălean, sunteți de acord cu propunerea, că este și amendamentul dumneavoastră? Sunteți de acord și dumneavoastră.

Din moment că cei care au propus amendamentul sunt de acord, comisia și ministerul, propun votului dumneavoastră această formulare pe care a prezentat-o domnul deputat Sârbu de la microfon.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate în forma pe care am precizat-o.

Numărul curent 23, amendament al unui număr de colegi, doamna Adina Vălean și alții.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat cu 3 voturi împotrivă.

Numărul curent 24, 25, 26, comisia propune la aceste numere curente să adoptăm formularea inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Numărul curent 27, amendament al domnilor deputați Duțu și Sârbu, admis de comisie.

Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 28, domnul deputat Sârbu, amendament admis de comisie.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 29, comisia ne propune formularea inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 30, amendament admis al domnului deputat Sârbu.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Numărul curent 31, textul inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.32, amendamentul domnului deputat Sârbu.

Doamna Vălean, aveți cuvântul. A, "cu de unitate" sau "de unitate". Bun. Pentru că am votat o dată, sigur că aici nici nu mai supun... Aveți un amendament, doamna deputat? Sigur, vă rog, luați cuvântul.

Deci o dată avem modificarea cu "de unitate" se scoate "și/sau" trece înainte de "grup de unități", acest lucru, modificarea aceasta o facem, pentru că este în concordanță cu cea făcută anterior.

Doamna deputat, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Acest articol din ordonanță vorbește, face referire la proceduri de evaluare, stabilită prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, precum și prin regulamentul intern, care stau la baza concedierii salariatului, pentru motivul prevăzut la art.61. Amendamentul meu și al colegilor mei este următorul: dorim ca la alin.2 să fie introduse cuvintele "și/sau" în următoarea poziție: "Concedierea salariatului pentru motivul prevăzut la art. 61 lit.d) poate fi dispusă numai după evaluarea prealabilă a salariatului, conform procedurii de evaluare stabilită prin regulamentul intern și/sau prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel de unitate". Argumentele noastre pentru acest amendament sunt următoarele. Legea, în opinia noastră, nu poate impune existența unor proceduri de evaluare cumulativ, atât în regulamentele interne, cât și în contractele colective de muncă. Stabilirea prin contract colective de muncă a unor proceduri de evaluare se justifică la nivel de unitate, nu la nivel de ramură sau la nivel național, pentru că se referă la activitatea concretă și specifică desfășurată de fiecare salariat la locul său de muncă.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da, comisia?

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Și pe marginea acestui articol și acestui amendament s-a discutat destul de insistent în cadrul comisiei, iar, în majoritate, comisia a stabilit că nu este de acord cu amendamentul respectiv. Motive pentru respingere constau în faptul că este necesară stabilirea cu acordul partenerilor sociali în contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național sau la nivel de ramură de activitate aplicabil, în termeni generali, a procedurii de evaluare pentru a se proteja interesele ambelor părți. Acest lucru nu împiedică însă reglementarea unei proceduri de evaluare concretă la nivelul fiecărei unități care să fie cuprinsă în regulamentul intern.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

OK!

Domnule deputat Dobre?

 
   

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest "de unitate" a fost scos și mai înainte și, după părerea mea, în mod greșit, pentru că voi aduce un singur argument, sunt unități economice care n-au contract de ramură, au contract colectiv de muncă. În acest caz, legea nu mai are caracter general, ci se aplică doar celor care au contracte de ramură sau contracte naționale. Deci, după părerea mea, faptul că ați acceptat mai înainte la un alt amendament, vă spun și numărul și îl aveți și dumneavoastră acolo, dar îl căutăm împreună. A fost o greșeală și acolo trebuie revenit, după părerea mea, e vorba de 22, unde s-a scos unitatea, pentru că sunt o serie întreagă de societăți comerciale neafiliate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Știți, domnule deputat, la 22 nu ne mai întoarcem că s-a votat. Aici, însă am reținut. Domnul Manta?

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

În primul rând, că propunerea de astăzi nu este regulamentară, pentru că asta ar însemna să trimitem înapoi la comisie, este un amendament formulat în plen, dar, în al doilea rând, pe fond, nu poate fi acceptat, pentru simplul și elementarul motiv, că potrivit textelor incidente în materie, contractele colective de muncă se corelează între ele și depind unele de altele. În afară de orice îndoială, aici există o stratificare a lor, contractul colectiv unic la nivel național este obligatoriu și este minimal pentru contractul colectiv de muncă la ramură... contractul colectiv de muncă pe ramură este obligatoriu pentru contractul colectiv la grup de unități, grup de unități pentru unități. De aceea, din punctul acesta de vedere, pare rațională și eu nu am înțeles de ce s-a renunțat la "unitate", dar, mă rog, a spus că nu ne întoarcem.

Așadar, repet, nu-și are rațiunea, nu este o propunere judicioasă, pentru că ele contractele colective de muncă sunt interdependente pe scară ierarhică inferioară și sunt minimale pentru celelalte prevederi pe linie ierarhic inferioară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Mai avem? Domnul Marian Sârbu.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Noi am explicat că partenerii sociali s-au înțeles ca aceste condiții legate de contractul individual de muncă, pur și simplu, să fie stabilite la nivelele asociative, adică la nivel național, cum spunea și antevorbitorul meu, la nivel de ramură și la nivel de grup de unități, pe care l-am introdus în comisie ca o entitate uitată, să spunem, de partenerii sociali, atunci când vorbeau de garanțiile colective.

Atunci când nu avem un contract colectiv de muncă la nivel de unitate și de aceea am scos termenul de "unitate", se aplică în mod corespunzător contractul colectiv de ramură, dacă în domeniul respectiv nu există contract colectiv de ramură se aplică Legea contractului colectiv la nivel național. Adică contractul colectiv la nivel național se aplică tuturor salariaților din România, indiferent dacă ei sunt protejați succesiv de un contract de ramură sau de grup de unități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pentru aceeași problemă un coleg deputat, o singură luare de cuvânt.

Vă rog, domnule Dobre.

 
   

Domnul Traian Dobre:

Eu am ridicat problema pentru acele societăți comerciale care au contract individual de muncă și care nu sunt reprezentate la nivel național sau la nivel de ramură. Deci, acelea sunt excluse în aceste condiții.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnul Sârbu? Domnul Duțu? Sunt excluse sau nu sunt excluse?

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Pentru acele societăți se aplică regulamentul intern, iar prevederile respective pot fi regăsite în regulamentul intern pe care și-l aprobă fiecare dintre unitățile respective.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cele care au un contract... A, care nu au contract de ramură...

 
     

Domnul Stelian Duțu:

Da. Da.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Lăsăm așa o senzație că bâjbâim cumva în această chestiune. Ceva... plutim, deci nu sunt convins că o asemenea, și cred că am greșit în momentul în care nu am făcut cum am simțit prima oară când ați intervenit și nu am trimis înapoi la comisie acest raport. Eu zic că e mult prea importantă ca să o lăsăm așa ca să plutească.

O secundă, domnule deputat, păi nu m-a convins comisia că ... deci dacă nu are regulament avem lege, dacă nu are contract avem regulament?

Domnule ministru, luați dumneavoastră cuvântul, poate reușesc să înțeleg de la dumneavoastră.

 
   

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Suntem la concediere și doamna deputat a venit să-și susțină un amendament respins, despre asta vorbim și să reluăm ceea ce modificasem la punctul 22, "contractul la nivel de unitate" să-l scoatem afară și să introducem un "grup de unități".

Vreau să spun următorul lucru: în ce privește concedierea din motivele prevăzute la art.61 lit.d), pentru toți dintre dumneavoastră este necorespundere profesională, acest lucru, la nivel de ramură, la nivel național și s-a introdus "la nivel de grup de unități, se stabilește procedura", adică se introduce cerere, se face comisie... se stabilește... iar criteriile respective se stabilesc în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, iar acolo unde nu există contract colectiv de muncă, că nu există obligație legală la întreprinderile mici și mijlocii care au sub 20 de salariați, acolo se stabilește prin regulamentul intern, dar acest lucru nu oprește pe nimeni să stabilească și prin regulamentul intern, ceea ce s-a stabilit prin contractul colectiv de muncă la nivel de unitate. Sper că s-a înțeles. De aceea, nu e nevoie să mai fie scris aici "și de unitate".

În principiu, nu susținem amendamentul acesta, iar explicațiile pentru eliminarea sintagmei "de unitate" îl susținem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Mai există intervenții? Deci interpretarea pe care eu am înțeles că se dă acestui articol este că în regulament sau în contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, trebuie să fie cuprinse acele proceduri care există în contractele de muncă aplicabile încheiate la nivel național la nivel de ramură sau grup de unități. Fiind vorba de contractul de muncă, fiind vorba de o procedură care se aplică la nivel de unitate, sigur că contractul de unitate, termenul de unitate se subânțelege. Și acolo discutăm. Asta este ceea ce am înțeles eu, din ceea ce domnul ministru corect...

Domnule Duțu, domnule Sârbu, sunteți de acord.

Deci am două lucruri de supus votului dumneavoastră: în primul rând este amendamentul doamnei deputat Vălean, care a fost susținut de dânsa aici și care a fost în continuare respins de către comisie și inițiator.

Vă mențineți amendamentul, doamna deputat? Da. Supun votului dumneavoastră amendamentul doamnei deputat.

Cine este pentru? Vă rog, numărați. 47 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog, numărați. 73 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 47 de voturi pentru, 73 împotrivă și 4 abțineri, amendamentul a fost respins.

Am să supun votului dumneavoastră amendamentul admis de către comisie cu modificarea pe care a propus-o domnul deputat Sârbu și pe care comisia a adoptat-o împreună cu inițiatorul. Dacă aceasta cade, am să supun punctul de vedere al domnului deputat Dobre.

Deci, amendamentul propus de comisie, cu modificarea propusă de domnul Sârbu și acceptat de către inițiator.

Voturi pentru, vă rog? Numărați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

Cu 4 voturi împotrivă și două abțineri, amendamentul modificat a fost adoptat.

Nr.crt.33, amendament propus de comisie spre a fi adoptat, al domnului Sârbu, al domnului Duțu și al doamnei Nedelcu. Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri?

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.34 din raport. Comisia propune formularea inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.35, amendament admis al unor colegi deputați, doamna Vălean și alții. Dacă există observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.36 și 37, texte nemodificate, ale inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.ccrt.38, amendament propus de comisie, al domnului Sârbu. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.39, text nemodificat propune comisia, al inițiatorului.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.40, comisia propune text nou. Dacă sunt observații? Nu sunt. Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.41, comisia ne propune amendament admis al domnului Duțu și al doamnei Nedelcu. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.42, 43, 44, texte nemodificate ne propune comisia, ale inițiatorului, dacă există observații? Nu sunt observații? Adoptate în unanimitate.

Nr.crt. 45, amendament admis al domnului deputat Sârbu, Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.46, amendament ne propune comisia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Nr.crt.47 și 48, comisia propune text nemodificat al inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.49, amendament al domnului Sârbu și al domnului Ardelean. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem. Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.50, text nemodificat al inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.51, text nou propune comisia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem

Abțineri? Nu avem.

Text adoptat în unanimitate.

Nr.crt.52, text nou propus de comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Voturi pentru, vă rog? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr.crt.53, 54, 55, 56, 57, 58, 59, 60, 61, 62, 63, 64, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75, 76, comisia ne propune text nemodificat. Dacă sunt observații?

Doamna deputat Vălean.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Domnule președinte,

La pct.55 este vorba de alin.1 al art.129 care face referire la situația în care normele de muncă, în cazul în care nu există normative, normele de muncă spune: "se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare sau în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator cu acordul sindicatului, ori, după caz, ale reprezentanților salariaților".

Amendamentul pe care l-am depus în comisie și a fost respins, face referire sau solicită modificarea sintagmei "cu acordul sindicatelor", înlocuirea ei cu sintagma "cu consultarea sindicatelor". Cu alte cuvinte, într-o unitate unde nu există normative în vigoare, în opinia noastră, normele de muncă trebuie stabilite cu consultarea sindicatelor, nu cu acordul acestora, dat fiind faptul că normele de muncă, în opinia noastră, țin, exclusiv, în formularea lor, de către angajator.

De asemenea, țin să menționez că există procedura de arbitraj căreia i se pot adresa salariații și respectiv angajatorul în ipoteza în care cele stabilite de către angajator, consultarea sindicatelor ar fi de natură să nemulțumească reprezentanții salariaților.

De asemenea, vreau să mai spun că în opinia noastră textul inițial conferă totuși o putere de negociere excesiv de mare sindicatelor în fața angajatorului și, după cum spuneam, există oricum posibilitatea recurgerii la o procedură de arbitraj, ceea ce asigură dreptul angajaților de a obține norme de muncă realiste.

Deci, amendamentul nostru constă în înlocuirea sintagmei "cu acordul sindicatului" cu sintagma "cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentanților salariaților".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Deci, cu excepția articolului de la nr.crt.51, restul textelor pe care le-am citit anterior au fost... tot la această chestiune... Desigur. Au fost adoptate în unanimitate, numai la nr.crt 55 există un amendament, înlocuirea sintagmei "cu acordul" cu sintagma "cu consultarea".

Domnul deputat Bogdan Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Vă spun de la început că sunt împotriva acestei reformulări care, de fapt, schimbă cu totul sensul acestui articol, "cu acordul sindicatelor" semnifică că nici o parte nu poate decide singură, deci evident, nu sindicatele își fac normele proprii și sunt propuse de angajatori, dar acestea trebuie să-și dea acordul. În lipsa acestui acord, doar consultarea, se poate observa și am observat și cei care au experiență, și sunt convins că cei de la Ministerul Muncii au avut în față această problematică, în special pentru muncitorii români care lucrează legal în străinătate, se poate constitui o normă de muncă care să nu poată fi acoperită în timpul reglementat de muncă și sub amenințarea, sub riscul că acel care nu-și îndeplinește norma de muncă este dat afară, el să muncească 12-14 ore pe zi. Deci resping, de la bun început, această modificare care nu face decât să lase la voia angajatorului care, fără îndoială, în intenția de a obține maxim profit, poate să conducă lucrurile spre o zonă care, sigur, arbitrată mai târziu, cine știe cum se va rezolva.

Deci, din punctul meu de vedere, atâta timp cât nici una dintre părți nu poate decide singură, această formulare este corectă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Este evident, avem aici de supus la vot înlocuirea sintagmei "cu acordul", care există în text și este susținută de către comisie și de către inițiator, cu sintagma "cu consultarea", care a fost propusă de doamna deputat din partea PNL, doamna Vălean. Este evident că aici este o chestiune de fond, care ține seama de modul în care privim, din punctul de vedere în care privim această chestiune, din punct de vedere chiar ideologic.

De aceea, mai doriți, domnule deputat, să luați cuvântul?

Domnule deputat Crăciunescu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o filozofie de abordare a acestei sintagme. Nu știu de ce, într-o anumită concepție, angajatorul este bau-bau, cel care vrea să facă rău la salariat. Vrea să-l concedieze, vrea să-i diminueze salariul, vrea să-i mărească numărul de ore de muncă.

Din punctul meu de vedere, se pleacă greșit în acest mod de abordare a problemei. Orice investitor serios care își face un plan pe termen mediu și lung, este interesat de a avea salariați, angajați bine pregătiți profesional pe care nu are nici un interes să-i concedieze pentru că a investit în ei.

De obicei, există norme care stabilesc programul de lucru sau normele de lucru pentru fiecare caz în parte. Această situație se ivește la societățile mici și mijlocii. Și, atunci, dacă există societate cu 5 oameni sau 10 oameni care spun așa: domnule patron, noi nu facem decât 4 scaune pe zi, sau eu știu ce fac ei, nu reparăm decât două mașini pe zi, angajatorul vrea sau nu vrea trebuie să fie de acord că e obligatoriu acordul sindicatelor și dacă sindicatul sau, mă rog, reprezentanții lor, nu cad de acord, el va trebui se sisteze producția pe o săptămână, două, trei și la un moment dat se trezește că afacerea nu mai merge.

Deci, orice om serios și de bună credință când vrea să stabilească o normă, și este interesat ca salariații lui care sunt pregătiți să rămână la el în instituție, va găsi o cale de mijloc. Deci, nu înțeleg de ce că din start plec că fac un program de 12-14 ore. ce câștig? Câștig o săptămână, poate două, oamenii aceia sunt obosiți și de la a patra zi, de la zece zile încolo, oamenii aceia nu mai au productivitate. E posibil să fie un moment în care trebuie să muncim 24 din 24 sau 14 ore pe zi, că vrem să ținem societatea în viață, putem să avem o comandă, trebuie să o rezolvăm, că dacă nu, pierdem contractul. Dar, acestea sunt excepții. Consultarea înseamnă de comun acord, și e interesul meu, nu înțeleg de ce vedeți numai interesul angajatului. Același interes îl am și eu ca angajator, ca acest om să-mi vină la mine să-i fac o normă de lucru omenească sau, cum să spun, să poată face față pe termen lung la solicitare.

Deci, eu sunt pentru amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Avem a supune ... domnule Manta, discutați la acest amendament, vă înțeleg, dar nu cred că vreți să terminăm proiectul de lege azi.

Vă rog, aveți dreptul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Foarte scurt, un minut, aparent pare logică propunerea, totuși se omite un lucru esențial, este doar excepția, pentru regula este aceea că, atunci când sunt normative, stabilește angajatorul și atunci este evident că în a doua situație trebuie ca referința să aibă în vedere anume să nu se stabilească numai de către angajator, și atunci regula este când există normative angajatorul hotărăște, a doua, angajatorul, situație de excepție, angajatorul hotărăște cu consultarea sindicatului și atunci cred că este logică, rațională propunerea comisiei. Nu susținem amendamentul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna deputat Vălean, înlocuirea sintagma "cu acordul", cu sintagma "cu consultarea", amendament cu care nu a fost de acord nici comisia, nici inițiatorul.

Voturi pentru, vă rog? 44 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 74 de voturi împotrivă.

Abțineri? Una.

Cu 44 de voturi pentru, 74 împotrivă și o abținere, amendamentul a fost respins.

Voturi pentru textul inițiatorului? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Nr.crt.55 a fost adoptat.

Nu, ceasul de acolo merge prost, se merge după ceasul președintelui. Ceasul meu arată altceva.

Nr.crt.77, am să-l supun direct votului. Timpul alocat legii a trecut de mult. Procedură de urgență.

Voturi pentru nr.crt.77? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt.78, poziția comisiei.

Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 79. Poziția comisiei. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 80. Poziția comisiei. Voturi pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 81. comisia propune textul inițiatorului.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 82. Voturi pentru poziția comisiei. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abțineri? Nu avem.

Adoptat în unanimitate.

Nr. crt. 83. Comisia ne propune textul inițiatorului. Nu există intervenții. Adoptat în unanimitate.

Legea a fost adoptată pe articole. Lege organică. O trimitem la sesiunea de voturi finale care va fi organizată.

 
Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

Stimați colegi,

Înainte de a încheia ședința de astăzi, mai avem pe ordinea de zi, la pct.8 Propunerea legislativă privind constituirea zonelor metropolitane.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă privind modificarea art.10 alin.(1) literele a) și b) din Legea nr.128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

De asemenea, la nr.crt.9 din ordinea de zi, avem Propunerea legislativă privind modificarea art.10 alin.1 lit.a) și b) din Legea nr.128 din 12 iunie 1997 privind Statutul personalului didactic.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali (adoptată ca urmare a depășirii termenului constituțional).  

La nr.crt.10, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.393 din 2004 privind Statutul aleșilor locali.

Termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, propunerea legislativă se consideră adoptată în conformitate cu prevederile art.75 alin.2 din Constituție și ale art.106 din Regulamentul Camerei Deputaților.

Doamnelor și domnilor,

Cinci minute pauză și trecem la partea a doua a ședinței noastre de astăzi.

     

(Pauză între orele 18,00 și 18,05.)

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Nu au primit răspunsul în scris, mă refer la Manuela Mitrea de la domnul Eugen Nicolăescu, Gabriela Nedelcu - Eugen Nicolăescu, Viorel Pupeză - Eugen Nicolăescu și Cătălin Lucian Matei - Mara Râmniceanu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Ceilalți colegi au primit răspunsuri în scris.

Dintre cei care au primit răspunsul în scris, dacă există colegi care insistă să primească și răspuns oral. Îi rog să se manifeste ca atare.

  Ștefan Baban

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-ați primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteți programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ștefan Baban.)

Nu vă văd, veniți să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Și atunci, chemăm la microfon. Haideți să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-ați primit, nu? Deci, domnul deputat Ștefan Baban, deși figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris și nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris și insistă să primească răspuns oral astăzi, și încă una de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ștefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

  Cătălin Lucian Matei

Trecem atunci la doamna Mara Râmniceanu. Este prezentă.

Domnul Matei, vă rog, vreți să recitiți interpelarea?

   

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea a fost adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministru finanțelor publice, și se referă la suma infimă pe care guvernanții au repartizat-o învățământului, mult prea puțină în raport cu importanța...

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă. Acceptați ca doamna secretar de stat să răspundă în locul domnului ministru sau insistați să fie prezent domnul ministru?

 
   

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Nu, accept.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă. Vă rog.

 
   

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună seara!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă supunem atenției următoarele: pentru finanțarea acțiunii de învățământ prin proiectul de buget pe anul 2006 s-au prevăzut 12.038,91 milioane lei RON, din care 2351,76 milioane lei RON, de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației și Cercetării și altor ordonatori principali de credite, 8.094,1 milioane lei RON, din bugetele locale, iar diferența din alte surse, credite externe, venituri proprii, bugetul asigurărilor pentru șomaj, surse externe nerambursabile.

În anul 2006, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt în sumă de 102,4 miliarde lei RON, iar cheltuielile pentru învățământ sunt în sumă de 12, 0 miliarde lei, ceea ce reprezintă 11,7% din total cheltuieli, regăsindu-se pe locul doi în ierarhia stabilită pe baza ponderii în total cheltuieli bugetare, după asigurările și asistența socială.

Aceasta demonstrează că învățământul reprezintă pentru actualul executiv o prioritate națională.

În ceea ce privește acțiunea de învățământ finanțată prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, precizăm că s-au asigurat fonduri pentru realizarea programelor prioritare propuse de către aceasta: acordarea de rechizite școlare, educația universitară și postuniversitară în România, asigurarea logisticii prin dotarea școlilor cu calculatoare, sisteme educaționale de calcul, program pentru calitate și evaluarea calității în educație, facilitarea accesului la educație și activități extrașcolare și altele.

De asemenea, Guvernul și-a manifestat disponibilitatea ca pe parcursul anului 2006 să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura finanțarea unor noi proiecte de modernizare a sistemului de învățământ, cu atât mai mult cu cât acesta a fost de acord ca în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 să se insereze un articol prin care se precizează că la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, din surse suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, doriți să comentați? Aveți un minut.

 
   

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc doamnei secretar de stat, însă noi considerăm că învățământul este o prioritate mult prea importantă vizavi de cifrele pe care ni le-a rostit doamna ministru secretar de stat. Și vizavi de promisiunea făcută în campania electorală de actualii guvernanți, privind acordarea a 6% din p.i.b. învățământului, dumnealor au rămas încă restanți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Doriți să mai comentați? Nu.

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreți să dezvoltați întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveți microfonul.

Sunteți de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

   

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulțumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez și răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu știm din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu și lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opțiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaționist nu este valabil pentru că în condițiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naționale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic și social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susținut în parte de Uniunea Europeană și a fost susținut atât prin fondurile de preaderare, cât și ulterior vor fi susținute aceste eforturi prin fondurile structurale și de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de față beneficiar net în ceea ce privește fondurile comunitare, este să poată absorbi acești bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susținerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcție de perioadele de tranziție obținute, un alt element de care trebuie să ținem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare și vor continua și după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creșterea economică și creșterea nivelului de trai. Cetățenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieței unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăți: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor și a serviciilor.

Pe termen mediu și lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranță în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puțin pentru un an de zile.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce așteptam. N-aș vrea să pățească și România ce a pățit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo și au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu știu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulțumesc pentru atenție. Și poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător și mai clar. Ce îl așteaptă pe cetățeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ștefan Baban, aparținând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coșul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administrației publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coșului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Național de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru indexarea și fundamentarea valorii coșului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuții: analizează evoluția efectivă și prognozată a prețurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coșului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecționarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coșului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor și sindicatelor informări periodice referitoare la evoluția prețurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coșului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Național de Statistică, la tarifele și prețurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunității europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut și coșul minim de consum. Coșul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalități de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor și intereselor sale pe termen scurt și/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coșul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituții competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coșul minim de consum. De asemenea, coșul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți un minut.

 
     

Domnul Ștefan Baban:

O jumătate de minut.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenția cuvenită coșului minim de consum într-o țară săracă și sărăcită ca România, acum învățământul a ieșit în stradă și urmează și alții.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieșirea după băncile școlii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primește un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu acești bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă și eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
  Manuela Mitrea

Este prezent domnul ministru Nicolăescu. Doamna deputat Mitrea, dacă doriți să dezvoltați interpelarea.

   

Doamna Manuela Mitrea:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am s-o dezvolt, domnul ministru cunoaște. Am vrut în mod special să iau totuși cuvântul să-i mulțumesc domnului ministru în mod special pentru că de fiecare dată când am făcut interpelări, dânsul a venit personal, și nu a trimis niciodată secretari de stat, ca la celelalte ministere.

Nu că secretarii de stat n-ar fi putut să ne răspundă, dar mi se pare corect ca atunci când miniștrii sunt direct interpelați să vină și să ne răspundă. Vreau doar să-i amintesc dânsului că era vorba de serviciul de ambulanță din Mehedinți și doresc să știu care este politica domniei sale privind reforma sanitară în domeniul serviciului de ambulanță și dacă dumnealui consideră normal și oportun ca să fie blocate niște posturi de care depinde viața unor oameni.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Doamna deputat,

Vă mulțumesc pentru cuvintele dumneavoastră. În răspunsul scris pe care vi l-am dat v-am explicat cred din punctul de vedere al Ministerului Sănătății care este situația de la Serviciul județean de ambulanță Mehedinți. V-am dat pe fiecare localitate în parte unde este organizat serviciul de ambulanță, cu numărul de posturi-medical, sanitar și numărul de posturi auxiliar-sanitare.

De asemenea, v-am precizat că în statul de funcții, la Serviciul județean de ambulanță Mehedinți sunt aprobate 190 de posturi, din care 186 sunt ocupate. Deci, este vorba numai de patru posturi pe care dumneavoastră le puteți revendica ca nefiind asigurate.

V-am pus în anexă situația parcului auto funcțional al Serviciului județean de ambulanță, astfel încât să puteți să aveți o informare cât mai completă a ceea ce se întâmplă.

În afara interpelării, ca urmare a comentariului dumneavoastră, vreau să vă spun că pe sistemul integrat de urgență, care sper că va intra în funcțiune de anul viitor, o dată cu aprobarea pachetului de legi privind reforma în sănătate, atunci, la fiecare județ vom avea integrarea în sensul în care serviciul de ambulanță va fi dotat cu ambulanțe noi și vom asigura tot personalul necesar pentru a face parte din acest sistem.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vreți să mai comentați? Aveți un minut.

 
   

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vreau să vă spun că nu am primit încă răspunsul scris, probabil că se află pe undeva pe drum, nu e asta problema, și nu mai doresc să comentez altceva decât să știe că în momentul acesta eu nu sunt în posesia răspunsului scris și că-i mulțumesc foarte mult și sunt mulțumită de cele auzite aici.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu a trebuit să plece la spital. M-a rugat să-l rog pe domnul ministru să-i trimită răspunsul în scris. Acceptă această formulă.

 
  Viorel Pupeză

Domnule deputat Pupeză, doriți să dezvoltați interpelarea?

   

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă în mod deosebit la efectele pe care le-a avut Ordinul nr. 924 din septembrie 2005 în legătură cu prețurile medicamentelor care au fost vândute prin farmacii. Sigur, a fost un ordin foarte mult discutat, au fost foarte multe nemulțumiri și din acest punct de vedere cred că domnul ministru o să ne dea un răspuns de această dată ca să satisfacă și pretențiile farmaciștilor și, mai ales, a celor care beneficiază de medicamente gratuite și compensate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

O să primiți și răspunsul scris, dacă nu l-ați primit. Astăzi, pot să vă spun numai că Ministerul Sănătății a diminuat prețurile medicamentelor nu pentru că așa a dorit el, ci pentru că a avut la bază un memorandum ratificat în luna iunie 2005, în prezența primului-ministru, și memorandum la care Colegiul farmaciștilor a fost parte semnatară.

Ordinul de care vorbim și la care faceți și dumneavoastră referire, este vorba de Ordinul nr.924 din 31.VIII.2005, a fost vizualizat pe site-ul Ministerului Sănătății, la Secțiunea Proiecte legislative, începând cu data de 1 august 2005, conform transparenței decizionale.

Până la data semnării Ordinului, nu s-au înregistrat la Ministerul Sănătății nici un fel de observații. Ca atare, noile prețuri au fost implementate în baza actului normativ de care discutăm, începând cu 16 septembrie, respectiv, după 45 de zile de la data apariției lui pe site.

În același timp, considerăm că farmaciștii aveau posibilitatea în acest interval destul de mare de 45 de zile să-și stabilească politicile comerciale și politicile de prețuri. În același fel, vreau să vă spun că pentru marfa pe stoc, de asemenea, farmaciștii, în 45 de zile, puteau să-și ia toate măsurile astfel încât să presupunem că ar fi avut pierderi, să le diminueze sau chiar să nu aibă de loc.

Prețurile medicamentelor, începând din anul 2002, se pot vizualiza în mod transparent pe site-ul Ministerului Sănătății, și prețurile nu se modifică la fiecare lot de produse, ci ele se ajustează trimestrial, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, vreau să vă spun că, conform Programului de guvernare, obiectivul principal la care vreau să mă refer acum, al politicii în domeniul sănătății, se referă la achitarea integrală a datoriilor care s-au înregistrat în sistemul sanitar de către furnizori până... era la 31 ianuarie 2006, iar acum pot să vă spun, conform Ordonanței de urgență de vineri a Guvernului, s-au introdus sumele necesare la rectificarea bugetului pe 2005, pentru a se achita toate aceste datorii. Ceea ce înseamnă că unitățile sanitare și farmaciile nu mai au nevoie să se împrumute, să facă credite bancare sau să aibă nevoie de alte suplimentări financiare, care să fie costuri, ceea ce le ușurează situația financiară, pentru că banii aceștia vor fi dați foarte curând.

Aș vrea să vă mai spun numai că în viitor, pentru stimularea producției de medicamente românești s-au luat măsuri stimulative, care însă nu pot fi unilaterale și nu se pot referi numai la producătorii români sau numai la producătorii internaționali, pentru că ne interzice Legea concurenței, în schimb, măsurile Ministerului Sănătății au avut caracter stimulativ după '90, ceea ce a dus la creșterea numărului de producători autohtoni de la 4 la 50 de producători în prezent.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Vreți să comentați, domnule deputat? Aveți 30 de secunde.

 
   

Domnul Viorel Pupeză:

În primul rând, aș dori să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspunsurile ample pe care mi le-a dat, ținând seama de întrebările care au fost adresate Ministerului Sănătății.

Două lucruri aș dori să subliniez cu acest prilej, și-l rog pe domnul ministru să aibă în vedere aceste aspecte. În primul rând, problema legată de modul în care Garda Financiară a intervenit la nivelul farmaciilor în urma Ordinului pe care dumneavoastră l-ați emis, și amenzile deosebit de mari care au fost acordate inclusiv pentru vânzarea unor medicamente, care a fost făcută fără a fi trecute pe rețetă. Eu cred că sub acest aspect, Garda Financiară a făcut un abuz și v-aș ruga ca, împreună cu Ministerul Finanțelor, să verificați modul în care s-au făcut aceste controale la nivelul farmaciilor.

Și în al doilea rând, e și o sugestie, ținând seama de faptul că în țările vecine s-au luat foarte multe măsuri legate de reducerea TVA-ului la medicamente și cred că din acest punct de vedere reducerea taxei pe valoarea adăugată la unele medicamente ar fi o măsură bine venită pentru bolnavi și efectiv și statul ar putea să intervină în mod concret din acest punct de vedere și să nu lăsăm doar aceste măsuri de reducerea prețurilor la medicamente pe seama unor farmacii, mai ales ținând seama de faptul că știm că avem rețele de farmacii, și la nivelul orașelor, și la nivelul satelor, și farmaciile mici, sub acest aspect, au pierderi foarte mari atunci când se dau asemenea ordine, așa cum a fost cel din luna august anul curent.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că se impun două precizări din partea mea, și anume, dumneavoastră ați făcut referire la controalele pe care le-a făcut Garda Financiară. Eu cred că Garda Financiară a făcut un lucru bun, și anume că a verificat modul în care farmaciile respectă legislația în vigoare, și dacă au luat amenzi asta înseamnă că n-au făcut ceea ce trebuie și că n-au respectat legislația și ar trebui să solicităm Gărzii Financiare în continuare să-și facă datoria pe această linie.

Și al doilea lucru pe care pot să vi-l spun pentru viitor noi nu putem, la Ministerul Sănătății, să stabilim politica de taxe și impozite în România, și ne referim aici la TVA, dar probabil vom avea mult mai multe șanse să încercăm, prin reglementările de prețuri pe care le facem la nivelul ministerului, să obligăm importatorii, distribuitorii și farmaciștii să-și diminueze marjele de adaos comercial și de adaos de importator, în situația în care avem deja informații că sunt produse farmaceutice care au prețul în România mai mare decât în străinătate, ceea ce nu este permis, și acolo va trebui să umblăm și am dat deja dispoziție la nivelul Direcției farmaceutice, să analizăm aceste prețuri și, mai departe, să vedem, în sistemul de distribuție a medicamentelor, unde sunt adaosuri foarte mari, unde se escaladează, dacă vreți, piața, și, de asemenea să intervenim, în mod administrativ, de data aceasta, ca să putem să menținem prețurile la un nivel suportabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Valentin Adrian Iliescu

Domnule deputat, Iliescu, vă rog.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Am primit, trebuie să recunosc, răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe privind interpelarea mea legată de lucrările autorităților ucrainene de construcție a Canalului Bîstroe. Sunt mulțumit de răspuns, de conținutul activității ministerului pe această temă. Am ținut însă să intervin, fiind prezent domnul secretar de stat, Anton Niculescu, dintr-un motiv foarte clar: în urmă cu câteva zile numai, ministrul de externe ucrainean intervievat și apărând pe un canal de televiziune românesc, în ciuda, să zicem, faptului că în ultimele luni lucrările au fost stopate, sigur, în mod cert grație demersurilor Ministerului de Externe, poate de ce nu și intervenției președintelui țării în întâlnirea cu președintele Ucrainei, în urmă cu câteva luni, totuși, ministrul de externe ucrainean afirma, și din acest punct de vedere doresc să-i cer domnului secretar de stat un punct de vedere oficial al ministerului; ministrul de externe ucrainean afirma că în foarte scurt timp autoritățile ucrainiene vor relua lucrările de construcție a Canalului Bîstroie.

Aștept un punct de vedere oficial față de această atitutidine și ce demersuri concrete încearcă ministerul pentru a stopa în continuare această problemă.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimate coleg,

Acesta poate fi doar pentru altă zi. Pentru ziua aceasta ...

 
     

Domnul Anton Niculescu:

Domnule deputat, nu vă pot răspunde acum.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul secretar de stat v-a răspuns la întrebarea pe care ați pus-o pentru Canalul Bîstroie.

Doriți o altă interpelare? Săptămâna viitoare puteți s-o depuneți.

 
     

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Bine, este în regulă.

 
   

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte întrebări sau interpelări? Nu sunt.

Declar închisă ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
       

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 1:31
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro