Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.174/21-11-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 14-11-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of November 14, 2005

7. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimați colegi,

Nu au primit răspunsul în scris, mă refer la Manuela Mitrea de la domnul Eugen Nicolăescu, Gabriela Nedelcu - Eugen Nicolăescu, Viorel Pupeză - Eugen Nicolăescu și Cătălin Lucian Matei - Mara Râmniceanu, secretar de stat la Ministerul Finanțelor Publice.

Ceilalți colegi au primit răspunsuri în scris.

Dintre cei care au primit răspunsul în scris, dacă există colegi care insistă să primească și răspuns oral. Îi rog să se manifeste ca atare.

 
Ștefan Baban

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-ați primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteți programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ștefan Baban.)

Nu vă văd, veniți să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Și atunci, chemăm la microfon. Haideți să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-ați primit, nu? Deci, domnul deputat Ștefan Baban, deși figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris și nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris și insistă să primească răspuns oral astăzi, și încă una de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ștefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

Cătălin Lucian Matei

Trecem atunci la doamna Mara Râmniceanu. Este prezentă.

Domnul Matei, vă rog, vreți să recitiți interpelarea?

 

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea a fost adresată domnului Sebastian Vlădescu, ministru finanțelor publice, și se referă la suma infimă pe care guvernanții au repartizat-o învățământului, mult prea puțină în raport cu importanța...

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

O secundă. Acceptați ca doamna secretar de stat să răspundă în locul domnului ministru sau insistați să fie prezent domnul ministru?

 
 

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Nu, accept.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

E în regulă. Vă rog.

 
 

Doamna Mara Râmniceanu (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Bună seara!

Referitor la întrebarea dumneavoastră, vă supunem atenției următoarele: pentru finanțarea acțiunii de învățământ prin proiectul de buget pe anul 2006 s-au prevăzut 12.038,91 milioane lei RON, din care 2351,76 milioane lei RON, de la bugetul de stat, bugetul Ministerului Educației și Cercetării și altor ordonatori principali de credite, 8.094,1 milioane lei RON, din bugetele locale, iar diferența din alte surse, credite externe, venituri proprii, bugetul asigurărilor pentru șomaj, surse externe nerambursabile.

În anul 2006, cheltuielile totale ale bugetului general consolidat sunt în sumă de 102,4 miliarde lei RON, iar cheltuielile pentru învățământ sunt în sumă de 12, 0 miliarde lei, ceea ce reprezintă 11,7% din total cheltuieli, regăsindu-se pe locul doi în ierarhia stabilită pe baza ponderii în total cheltuieli bugetare, după asigurările și asistența socială.

Aceasta demonstrează că învățământul reprezintă pentru actualul executiv o prioritate națională.

În ceea ce privește acțiunea de învățământ finanțată prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, precizăm că s-au asigurat fonduri pentru realizarea programelor prioritare propuse de către aceasta: acordarea de rechizite școlare, educația universitară și postuniversitară în România, asigurarea logisticii prin dotarea școlilor cu calculatoare, sisteme educaționale de calcul, program pentru calitate și evaluarea calității în educație, facilitarea accesului la educație și activități extrașcolare și altele.

De asemenea, Guvernul și-a manifestat disponibilitatea ca pe parcursul anului 2006 să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura finanțarea unor noi proiecte de modernizare a sistemului de învățământ, cu atât mai mult cu cât acesta a fost de acord ca în proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 să se insereze un articol prin care se precizează că la rectificarea bugetului de stat pe anul 2006, din surse suplimentare se vor aloca cu prioritate fonduri pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat, doriți să comentați? Aveți un minut.

 
 

Domnul Cătălin Lucian Matei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc doamnei secretar de stat, însă noi considerăm că învățământul este o prioritate mult prea importantă vizavi de cifrele pe care ni le-a rostit doamna ministru secretar de stat. Și vizavi de promisiunea făcută în campania electorală de actualii guvernanți, privind acordarea a 6% din p.i.b. învățământului, dumnealor au rămas încă restanți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Da. Doriți să mai comentați? Nu.

Vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreți să dezvoltați întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveți microfonul.

Sunteți de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

 

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulțumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez și răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu știm din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu și lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opțiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaționist nu este valabil pentru că în condițiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naționale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic și social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susținut în parte de Uniunea Europeană și a fost susținut atât prin fondurile de preaderare, cât și ulterior vor fi susținute aceste eforturi prin fondurile structurale și de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de față beneficiar net în ceea ce privește fondurile comunitare, este să poată absorbi acești bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susținerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcție de perioadele de tranziție obținute, un alt element de care trebuie să ținem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare și vor continua și după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creșterea economică și creșterea nivelului de trai. Cetățenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieței unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăți: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor și a serviciilor.

Pe termen mediu și lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranță în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puțin pentru un an de zile.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce așteptam. N-aș vrea să pățească și România ce a pățit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo și au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu știu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulțumesc pentru atenție. Și poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător și mai clar. Ce îl așteaptă pe cetățeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

 
 

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ștefan Baban, aparținând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coșul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administrației publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coșului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Național de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru indexarea și fundamentarea valorii coșului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuții: analizează evoluția efectivă și prognozată a prețurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coșului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecționarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coșului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor și sindicatelor informări periodice referitoare la evoluția prețurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coșului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Național de Statistică, la tarifele și prețurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunității europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut și coșul minim de consum. Coșul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalități de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor și intereselor sale pe termen scurt și/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coșul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituții competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coșul minim de consum. De asemenea, coșul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți un minut.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

O jumătate de minut.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenția cuvenită coșului minim de consum într-o țară săracă și sărăcită ca România, acum învățământul a ieșit în stradă și urmează și alții.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieșirea după băncile școlii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primește un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu acești bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă și eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

 
Manuela Mitrea

Este prezent domnul ministru Nicolăescu. Doamna deputat Mitrea, dacă doriți să dezvoltați interpelarea.

 

Doamna Manuela Mitrea:

Da. Mulțumesc, domnule președinte.

Nu am s-o dezvolt, domnul ministru cunoaște. Am vrut în mod special să iau totuși cuvântul să-i mulțumesc domnului ministru în mod special pentru că de fiecare dată când am făcut interpelări, dânsul a venit personal, și nu a trimis niciodată secretari de stat, ca la celelalte ministere.

Nu că secretarii de stat n-ar fi putut să ne răspundă, dar mi se pare corect ca atunci când miniștrii sunt direct interpelați să vină și să ne răspundă. Vreau doar să-i amintesc dânsului că era vorba de serviciul de ambulanță din Mehedinți și doresc să știu care este politica domniei sale privind reforma sanitară în domeniul serviciului de ambulanță și dacă dumnealui consideră normal și oportun ca să fie blocate niște posturi de care depinde viața unor oameni.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătății):

Domnule președinte de ședință,

Doamna deputat,

Vă mulțumesc pentru cuvintele dumneavoastră. În răspunsul scris pe care vi l-am dat v-am explicat cred din punctul de vedere al Ministerului Sănătății care este situația de la Serviciul județean de ambulanță Mehedinți. V-am dat pe fiecare localitate în parte unde este organizat serviciul de ambulanță, cu numărul de posturi-medical, sanitar și numărul de posturi auxiliar-sanitare.

De asemenea, v-am precizat că în statul de funcții, la Serviciul județean de ambulanță Mehedinți sunt aprobate 190 de posturi, din care 186 sunt ocupate. Deci, este vorba numai de patru posturi pe care dumneavoastră le puteți revendica ca nefiind asigurate.

V-am pus în anexă situația parcului auto funcțional al Serviciului județean de ambulanță, astfel încât să puteți să aveți o informare cât mai completă a ceea ce se întâmplă.

În afara interpelării, ca urmare a comentariului dumneavoastră, vreau să vă spun că pe sistemul integrat de urgență, care sper că va intra în funcțiune de anul viitor, o dată cu aprobarea pachetului de legi privind reforma în sănătate, atunci, la fiecare județ vom avea integrarea în sensul în care serviciul de ambulanță va fi dotat cu ambulanțe noi și vom asigura tot personalul necesar pentru a face parte din acest sistem.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna deputat, vreți să mai comentați? Aveți un minut.

 
 

Doamna Manuela Mitrea:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vreau să vă spun că nu am primit încă răspunsul scris, probabil că se află pe undeva pe drum, nu e asta problema, și nu mai doresc să comentez altceva decât să știe că în momentul acesta eu nu sunt în posesia răspunsului scris și că-i mulțumesc foarte mult și sunt mulțumită de cele auzite aici.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu a trebuit să plece la spital. M-a rugat să-l rog pe domnul ministru să-i trimită răspunsul în scris. Acceptă această formulă.

 
Viorel Pupeză

Domnule deputat Pupeză, doriți să dezvoltați interpelarea?

 

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule președinte,

Stimate domnule ministru,

Interpelarea mea se referă în mod deosebit la efectele pe care le-a avut Ordinul nr. 924 din septembrie 2005 în legătură cu prețurile medicamentelor care au fost vândute prin farmacii. Sigur, a fost un ordin foarte mult discutat, au fost foarte multe nemulțumiri și din acest punct de vedere cred că domnul ministru o să ne dea un răspuns de această dată ca să satisfacă și pretențiile farmaciștilor și, mai ales, a celor care beneficiază de medicamente gratuite și compensate.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

O să primiți și răspunsul scris, dacă nu l-ați primit. Astăzi, pot să vă spun numai că Ministerul Sănătății a diminuat prețurile medicamentelor nu pentru că așa a dorit el, ci pentru că a avut la bază un memorandum ratificat în luna iunie 2005, în prezența primului-ministru, și memorandum la care Colegiul farmaciștilor a fost parte semnatară.

Ordinul de care vorbim și la care faceți și dumneavoastră referire, este vorba de Ordinul nr.924 din 31.VIII.2005, a fost vizualizat pe site-ul Ministerului Sănătății, la Secțiunea Proiecte legislative, începând cu data de 1 august 2005, conform transparenței decizionale.

Până la data semnării Ordinului, nu s-au înregistrat la Ministerul Sănătății nici un fel de observații. Ca atare, noile prețuri au fost implementate în baza actului normativ de care discutăm, începând cu 16 septembrie, respectiv, după 45 de zile de la data apariției lui pe site.

În același timp, considerăm că farmaciștii aveau posibilitatea în acest interval destul de mare de 45 de zile să-și stabilească politicile comerciale și politicile de prețuri. În același fel, vreau să vă spun că pentru marfa pe stoc, de asemenea, farmaciștii, în 45 de zile, puteau să-și ia toate măsurile astfel încât să presupunem că ar fi avut pierderi, să le diminueze sau chiar să nu aibă de loc.

Prețurile medicamentelor, începând din anul 2002, se pot vizualiza în mod transparent pe site-ul Ministerului Sănătății, și prețurile nu se modifică la fiecare lot de produse, ci ele se ajustează trimestrial, conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, vreau să vă spun că, conform Programului de guvernare, obiectivul principal la care vreau să mă refer acum, al politicii în domeniul sănătății, se referă la achitarea integrală a datoriilor care s-au înregistrat în sistemul sanitar de către furnizori până... era la 31 ianuarie 2006, iar acum pot să vă spun, conform Ordonanței de urgență de vineri a Guvernului, s-au introdus sumele necesare la rectificarea bugetului pe 2005, pentru a se achita toate aceste datorii. Ceea ce înseamnă că unitățile sanitare și farmaciile nu mai au nevoie să se împrumute, să facă credite bancare sau să aibă nevoie de alte suplimentări financiare, care să fie costuri, ceea ce le ușurează situația financiară, pentru că banii aceștia vor fi dați foarte curând.

Aș vrea să vă mai spun numai că în viitor, pentru stimularea producției de medicamente românești s-au luat măsuri stimulative, care însă nu pot fi unilaterale și nu se pot referi numai la producătorii români sau numai la producătorii internaționali, pentru că ne interzice Legea concurenței, în schimb, măsurile Ministerului Sănătății au avut caracter stimulativ după '90, ceea ce a dus la creșterea numărului de producători autohtoni de la 4 la 50 de producători în prezent.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc, domnule ministru.

Vreți să comentați, domnule deputat? Aveți 30 de secunde.

 
 

Domnul Viorel Pupeză:

În primul rând, aș dori să-i mulțumesc domnului ministru pentru răspunsurile ample pe care mi le-a dat, ținând seama de întrebările care au fost adresate Ministerului Sănătății.

Două lucruri aș dori să subliniez cu acest prilej, și-l rog pe domnul ministru să aibă în vedere aceste aspecte. În primul rând, problema legată de modul în care Garda Financiară a intervenit la nivelul farmaciilor în urma Ordinului pe care dumneavoastră l-ați emis, și amenzile deosebit de mari care au fost acordate inclusiv pentru vânzarea unor medicamente, care a fost făcută fără a fi trecute pe rețetă. Eu cred că sub acest aspect, Garda Financiară a făcut un abuz și v-aș ruga ca, împreună cu Ministerul Finanțelor, să verificați modul în care s-au făcut aceste controale la nivelul farmaciilor.

Și în al doilea rând, e și o sugestie, ținând seama de faptul că în țările vecine s-au luat foarte multe măsuri legate de reducerea TVA-ului la medicamente și cred că din acest punct de vedere reducerea taxei pe valoarea adăugată la unele medicamente ar fi o măsură bine venită pentru bolnavi și efectiv și statul ar putea să intervină în mod concret din acest punct de vedere și să nu lăsăm doar aceste măsuri de reducerea prețurilor la medicamente pe seama unor farmacii, mai ales ținând seama de faptul că știm că avem rețele de farmacii, și la nivelul orașelor, și la nivelul satelor, și farmaciile mici, sub acest aspect, au pierderi foarte mari atunci când se dau asemenea ordine, așa cum a fost cel din luna august anul curent.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Domnule ministru, aveți microfonul.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Cred că se impun două precizări din partea mea, și anume, dumneavoastră ați făcut referire la controalele pe care le-a făcut Garda Financiară. Eu cred că Garda Financiară a făcut un lucru bun, și anume că a verificat modul în care farmaciile respectă legislația în vigoare, și dacă au luat amenzi asta înseamnă că n-au făcut ceea ce trebuie și că n-au respectat legislația și ar trebui să solicităm Gărzii Financiare în continuare să-și facă datoria pe această linie.

Și al doilea lucru pe care pot să vi-l spun pentru viitor noi nu putem, la Ministerul Sănătății, să stabilim politica de taxe și impozite în România, și ne referim aici la TVA, dar probabil vom avea mult mai multe șanse să încercăm, prin reglementările de prețuri pe care le facem la nivelul ministerului, să obligăm importatorii, distribuitorii și farmaciștii să-și diminueze marjele de adaos comercial și de adaos de importator, în situația în care avem deja informații că sunt produse farmaceutice care au prețul în România mai mare decât în străinătate, ceea ce nu este permis, și acolo va trebui să umblăm și am dat deja dispoziție la nivelul Direcției farmaceutice, să analizăm aceste prețuri și, mai departe, să vedem, în sistemul de distribuție a medicamentelor, unde sunt adaosuri foarte mari, unde se escaladează, dacă vreți, piața, și, de asemenea să intervenim, în mod administrativ, de data aceasta, ca să putem să menținem prețurile la un nivel suportabil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

 
Valentin Adrian Iliescu

Domnule deputat, Iliescu, vă rog.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Am primit, trebuie să recunosc, răspuns din partea Ministerului Afacerilor Externe privind interpelarea mea legată de lucrările autorităților ucrainene de construcție a Canalului Bîstroe. Sunt mulțumit de răspuns, de conținutul activității ministerului pe această temă. Am ținut însă să intervin, fiind prezent domnul secretar de stat, Anton Niculescu, dintr-un motiv foarte clar: în urmă cu câteva zile numai, ministrul de externe ucrainean intervievat și apărând pe un canal de televiziune românesc, în ciuda, să zicem, faptului că în ultimele luni lucrările au fost stopate, sigur, în mod cert grație demersurilor Ministerului de Externe, poate de ce nu și intervenției președintelui țării în întâlnirea cu președintele Ucrainei, în urmă cu câteva luni, totuși, ministrul de externe ucrainean afirma, și din acest punct de vedere doresc să-i cer domnului secretar de stat un punct de vedere oficial al ministerului; ministrul de externe ucrainean afirma că în foarte scurt timp autoritățile ucrainiene vor relua lucrările de construcție a Canalului Bîstroie.

Aștept un punct de vedere oficial față de această atitutidine și ce demersuri concrete încearcă ministerul pentru a stopa în continuare această problemă.

 
 

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Stimate coleg,

Acesta poate fi doar pentru altă zi. Pentru ziua aceasta ...

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Domnule deputat, nu vă pot răspunde acum.

 
 

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnul secretar de stat v-a răspuns la întrebarea pe care ați pus-o pentru Canalul Bîstroie.

Doriți o altă interpelare? Săptămâna viitoare puteți s-o depuneți.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Bine, este în regulă.

 
 

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte întrebări sau interpelări? Nu sunt.

Declar închisă ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 18,35.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 1:27
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro