Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.174/21-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
08-07-2020
07-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 14-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 noiembrie 2005

7. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
    7.1 Ștefan Baban
 
consultă:

 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

  ................................................

Vă rog, domnule coleg. Nu vă aud. N-ați primit răspuns scris, dar probabil că nu sunteți programat astăzi. (Se referă la domnul deputat Ștefan Baban.)

Nu vă văd, veniți să vedem aici împreună.

S-a transmis răspuns scris poate. Nu e adevărat. Și atunci, chemăm la microfon. Haideți să ne uităm împreună. Domnul Baban. Scrie că s-a transmis răspunsul în scris. N-ați primit, nu? Deci, domnul deputat Ștefan Baban, deși figurează că a primit răspuns scris, spune că n-a primit răspuns scris și nici la... are două întrebări, una la care trebuie să răspundă domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat la Ministerul Integrării, la care domnul Baban nu a primit răspuns scris și insistă să primească răspuns oral astăzi, și încă una de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, domnul Cătălin Ionel Dănilă, secretar de stat, care trebuie să dea răspuns domnului Ștefan Baban.

Domnul ministru Nicolăescu nu a venit încă.

  ................................................
 

Domnul Miron Tudor Mitrea:

  ................................................

Domnul Ciocănea, de la Ministerul Integrării Europene.

Domnule Baban, vreți să dezvoltați întâi interpelarea sau răspunde direct domnul secretar de stat.

Domnule secretar de stat, aveți microfonul.

Sunteți de acord să răspundă domnul secretar de stat? Da.

Vă rog.

Domnul Adrian Ciocănea (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Da. Mulțumesc.

Domnule deputat, am să vă înmânez și răspunsul scris, pentru că l-am trimis. Nu știm din ce motive n-a ajuns.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră vă putem spune următoarele: costurile aderării României la Uniunea Europeană se definesc pe termen mediu și lung. Toate extinderile precedente au demonstrat faptul că pe aceste termene, aderarea a fost profitabilă pentru statele membre, exemple fiind Irlanda, Spania sau Portugalia.

În principal, aderarea României reprezintă un cost de oportunitate.

Opțiunea pentru neaderare, deci, inversul acestui cost de oportunitate, sau un scenariu izolaționist nu este valabil pentru că în condițiile globalizării Uniunea Europeană reprezintă singurul răspuns al statelor naționale la aceste provocări.

Costurile aderării României la Uniunea Europeană reprezintă eforturile României pentru procesul de modernizare a sistemului economic și social. Prin aderarea României la Uniunea Europeană, acest efort de modernizare care poate fi cuantificat va fi susținut în parte de Uniunea Europeană și a fost susținut atât prin fondurile de preaderare, cât și ulterior vor fi susținute aceste eforturi prin fondurile structurale și de coeziune, aceste fonduri sunt disponibile după încheierea negocierilor privind previziunile financiare pentru 2007-2013.

Problema pe care România o are, pentru a fi în momentul de față beneficiar net în ceea ce privește fondurile comunitare, este să poată absorbi acești bani, prin prevederile despre care am vorbit mai devreme.

Eforturile financiare pentru susținerea aderării la Uniunea Europeană sunt graduale în timp, în funcție de perioadele de tranziție obținute, un alt element de care trebuie să ținem seama.

Aceste eforturi au început deja să fie făcute în perioada de preaderare și vor continua și după 2007.

Beneficiile aderării la Uniunea Europeană vizează pe de o parte stabilitatea macroeconomică, stabilitatea legislativă, creșterea economică și creșterea nivelului de trai. Cetățenii României se vor putea bucura la data aderării de beneficiile pieței unice. Aceasta însemnând în principal cele patru libertăți: a mărfurilor, a persoanelor, a capitalurilor și a serviciilor.

Pe termen mediu și lung, beneficiile aderării se vor reflecta cu siguranță în nivelul de trai, fiind un cost de oportunitate, este dificil de făcut o cuantificare exactă a costurilor aderării, dar vă pot spune că un scenariu de neaderare ar însemna pentru România o pierdere de circa 1,8 miliarde euro, cel puțin pentru un an de zile.

Mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule Baban. 30 de secunde.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns, nu e ceea ce așteptam. N-aș vrea să pățească și România ce a pățit Ungaria, fiindcă ei au fugit de acolo și au venit la noi să cumpere mărfuri alimentare. Nu știu, noi încotro am putea s-o luăm să cumpărăm mărfuri alimentare?

În orice caz, după opinia mea, eu mă îndoiesc că putem adera în 2007 la Uniunea Europeană cu un salariu de 3.100.000 lei.

Vă mulțumesc pentru atenție. Și poate că răspunsul scris va fi mai cuprinzător și mai clar. Ce îl așteaptă pe cetățeanul român în momentul în care vom adera.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Muncii, domnul Dănilă.

Domnule Baban, direct răspunsul, da? Da.

Domnul Cătălin Ionel Dănilă (secretar de stat, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei):

Mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată de către domnul Ștefan Baban, aparținând Grupului parlamentar al P.R.M., formulăm următoarele: coșul minim de consum a operat în perioada 2002-2003, până la apariția Ordonanței de urgență a Guvernului nr.11/2004 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administrației publice centrale, când s-a abrogat art.2 din Ordonanței de urgență a Guvernului nr.217/2000 care reglementa faptul că evaluarea coșului minim de consum lunar se efectuează trimestrial de către Institutul Național de Statistică, iar valoarea acestuia se aprobă prin hotărâre de Guvern.

Prin Hotărârea de Guvern nr.939/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru indexarea și fundamentarea valorii coșului minim de consum, s-a constituit un organ tripartit consultativ, cu următoarele atribuții: analizează evoluția efectivă și prognozată a prețurilor de consum, propune spre aprobare Guvernului valoarea coșului minim de consum lunar, face propuneri pentru perfecționarea metodologiilor care stau la baza stabilirii coșului minim de consum lunar, respectiv, prezintă Guvernului, patronatelor și sindicatelor informări periodice referitoare la evoluția prețurilor de consum.

În luna septembrie 2003, Executivul a aprobat valoarea coșului minim de consum pentru trimestrul II al anului 2003 prin H.G.1079 din 2003, valoarea calculată de Institutul Național de Statistică, la tarifele și prețurile din iunie 2002, fiind de 5.526.344 de lei vechi pentru o gospodărie medie formată din 2,804 persoane.

La nivelul comunității europene nu sunt stabilit legături între salariul de bază minim brut și coșul minim de consum. Coșul minim de consum nu este reglementat, fiecare stat membru fiind suveran în a găsi modalități de rezolvare a acestei problematici, corespunzător obiectivelor și intereselor sale pe termen scurt și/sau mediu.

În contextul politicilor sociale proprii, fiecare stat european utilizează coșul minim de consum numai pentru comensurarea pragului de sărăcie, prin instituții competente în domeniul statistic.

Biroul de statistică al Comisiei europene EUROSTAT nu utilizează indicatorul coșul minim de consum. De asemenea, coșul minim de consum nu este utilizat ca bază de calcul în fundamentarea politicilor salariale.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, aveți un minut.

 

Domnul Ștefan Baban:

O jumătate de minut.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

30 de secunde, domnule deputat.

Domnul Ștefan Baban:

Voi fi foarte scurt, domnule președinte.

Vreau să îl informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul, că datorită faptului că n-am mai dat atenția cuvenită coșului minim de consum într-o țară săracă și sărăcită ca România, acum învățământul a ieșit în stradă și urmează și alții.

Eu zic că nu este bine. Mai pot să vă informez o chestiune de la această înaltă tribună a Parlamentului: un tânăr care se angajează după ieșirea după băncile școlii, cu tot sprijinul dat de stat pentru dezvoltarea IT-ului, primește un salariu de aproximativ 3.300.000 lei. Cum se descurcă acest tânăr cu acești bani ar putea doar Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei să ne răspundă.

În orice caz, este trist ce se întâmplă și eu cred că trebuie luate măsurile drastice.

Vă mulțumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 8 iulie 2020, 16:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro