Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.177/22-11-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 15-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 15 noiembrie 2005

2. Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 (dezbateri generale).  
 
consultă fișa PL nr. 497/2005 L582/2005

 

Domnul Adrian Năstase:

  ................................................

La primul punct al ordinii de zi, avem Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006.

Pentru dezbaterea generală a acestui proiect de lege, birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele:

  • Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul și în încheierea dezbaterilor generale;
  • grupurilor parlamentare din Cameră și Senat, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar;
  • deputații și senatorii care nu fac parte din grupuri parlamentare să aibă la dispoziție, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între acești parlamentari, sau la grupurile parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului de dezbatere, grupurile parlamentare, deputații și senatorii deveniți independenți au la dispoziție timp maxim pentru participare la dezbateri, după cum urmează: Grupurile parlamentare ale P.N.L. și P.D. din Camera Deputaților și Grupul parlamentar Alianța D.A. P.N.L.-P.D. din Senat - 54 de minute; Grupurile parlamentare ale P.S.D. - 51 de minute; Grupurile parlamentare al P.R.M. - 17 minute; Grupurile parlamentare ale U.D.M.R. - 11 minute; Grupurile parlamentare ale Partidului Conservator - 10 minute; Grupul parlamentar al minorităților naționale din Camera Deputaților - 6 minute; deputații și senatorii fără apartenență la grupuri parlamentare - 8 minute.

Vreau să vă atrag atenția asupra următoarelor aspecte: acestea sunt propunerile birourilor permanente pentru dezbaterea generală.

Domnul senator Hașotti a făcut unele propuneri pentru dezbaterea pe articole și, de aceea, aș vrea să vă întreb, dacă în legătură cu propunerile birourilor permanente în legătură cu dezbaterea generală, sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului aceste propuneri pentru dezbaterea generală.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

Îi voi da cuvântul din nou domnului senator Hașotti să reitereze propunerile pentru dezbaterea pe articole.

Sigur, am fi putut, eventual, să punem în discuție aceste chestiuni la epuizarea dezbaterilor generale. Dar, probabil că, pentru bună ordine, putem să stabilim, încă de pe acum, dacă veți fi de acord cu anumite reguli privind dezbaterea pe articole. Vom vedea după aceea comentariile colegilor.

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Domnule președinte!

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Stanciu, v-am văzut și o să vă dau cuvântul.

Îl rog, însă, pe domnul senator să reitereze propunerile pe care le-a făcut, în urmă cu câteva minute.

Vă rog, domnule senator.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Înainte de aceasta, aș vrea să solicit corpului tehnic să instaleze un microfon la tribuna comisiei și alt microfon la tribuna Guvernului, pentru a nu pierde vremea, pentru a da mai multă coerență și înțelegere dezbaterilor noastre.

Prima propunere pe care am făcut-o, ar suna cam așa: fiecare amendament să fie susținut de inițiator, în răstimpul a unui minut; același amendament poate face obiectul dezbaterii fiecărui grup, tot un minut.

Le citesc pe toate, domnule președinte?

Domnul Adrian Năstase:

Ar trebui pe toate să le spuneți, pentru că este vorba de un pachet de propuneri pentru dezbaterea pe articole.

Domnul Puiu Hașotti:

Mă gândeam dacă le veți supune votului în bloc, sau separat.

A doua propunere este următoarea: susținerea amendamentului se face numai de către unul dintre inițiatori. Am făcut această propunere, întrucât sunt amendamente care sunt semnate de câte 10-20 de inițiatori și nu mi se pare firesc ca același amendament să fie susținut de 20 de ori.

A treia propunere: susținerea contraargumentelor se face tot de către un parlamentar de grup, preț de un minut.

A patra propunere: tratamentul egal al Guvernului - Guvernul are la dispoziție tot un minut, pentru a face comentarii pe seama amendamentului.

În sfârșit, a cincea propunere: în cazul amendamentelor de la Anexele nr.4-8, un singur parlamentar poate face, pentru un județ, un singur amendament de modificare. De ce am făcut acest lucru? Pentru că sunt colegi, și încă o dată spun, am tot respectul pentru domniile lor, care au făcut pentru circumscripția electorală din care fac parte câteva zeci de amendamente. Or, această chestiune nu mi se pare firească, nu mi se pare normală.

Acestea sunt cele cinci propuneri pe care vi le supun dumneavoastră, domnule președinte, și plenului reunit al Camerelor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Este o propunere care este, evident, făcută de către domnul senator Hașotti. Vizează scurtarea lucrărilor sau, așa cum dânsul spunea, o încercare de "a eficientiza", deși, după părerea mea, "eficient" înseamnă să discutăm, cu toate argumentele pro și contra, un buget și să reușim să obținem bugetul cel mai bun pe care astăzi Guvernul ni-l poate oferi.

Dar, în ceea ce privește procedura, pentru că intervenția mea este pe procedură, domnule președinte, domnilor președinți, sunt convins că nu avem ce să votăm în legătură cu acest lucru, pentru că este o modificare a Regulamentului ședințelor comune în Camere reunite.

În aceste condiții, sigur, sunt niște prevederi care exced acestor regulamente. Acolo există prevederi exacte și în ceea ce privește dezbaterea bugetului. Deci, nu cred că domnul Hașotti ne-a propus să modificăm ordinea de zi. Poate acesta era motivul pentru care a intervenit în momentul în care discutam programul de lucru și nu ordinea de zi.

Deci, nu cred că dânsul și-a propus să trecem la elaborarea și validarea unei hotărâri a Camerelor reunite, care să modifice acest Regulament comun și să introducem abia după aceea în dezbatere bugetul.

Domnule președinte, ținând cont de faptul că nu putem modifica regulamentul la o propunere din sală, v-aș ruga să faceți cele de cuviință.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș, domnul vicepreședinte.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Vă mărturisesc că n-aș fi luat cuvântul, dacă nu aș fi fost frapat de o discrepanță.

Domnul senator Hașotti ne-a propus, mai întâi în 7 minute, și pe urmă în 4 minute, cronometrate de mine, cum să limităm luările de cuvânt la un minut, ceea ce, de la început, este absolut absurd.

Este vorba de un buget în primul rând, este vorba de dezbateri parlamentare pe care trebuie să le respectăm, dacă nu vreți să fim taxați ca o simplă mașină de vot, pe fiecare grup parlamentar în parte, de data aceasta fără nici un fel de părtinire.

În ceea ce privește problema regulamentului: există un Regulament al ședințelor comune. Limitarea timpilor de dezbatere la ceea ce este rezonabil este în primul rând atributul președinților acestei ședințe, care este special tratată în regulament, iar limitele maxime admise există în acest regulament. Nu înțeleg cum s-a realizat această capodoperă polițienească de îngrădire a cuvântului deputaților, care, finalmente, se dovedește a fi neconstituțională.

Noi stăruim în dreptul nostru de exprimare. Considerăm că este absurd a solicita susținerea unui amendament numai de un singur deputat dintre inițiatori, având în vedere că există o multitudine de argumente. Și, domnilor, în logică nu contează totdeauna numai drumul de la premise la concluzii; în logică contează cum se face acest drum între premise și concluzii.

În aceste condiții, ne pronunțăm împotriva propunerii.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu. Aveți cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte de ședință,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimate doamne și stimați deputați,

Vă rog să-mi permiteți să vă declar că sunt unul dintre partizanii propunerii domnului senator, în sensul că, în acest mod, putem să nu avem mustrări de conștiință, pentru că nu știm ceea ce votăm, neavând timpul disponibil la a medita asupra textelor.

Ceea ce mă împiedică, însă, sunt două prevederi regulamentare. O primă prevedere regulamentară este cea care privește art.50 din Regulamentul ședințelor comune: "după inițierea dezbaterilor generale, se trece la dezbaterea pe articole a proiectului legii fiecărui buget în parte", este vorba de cele secționale, pe ordonatori de credite. "La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul."

Nu există nici o limitare de timp în textul regulamentului comun, la secțiunea dezbaterii bugetului.

În schimb, la art.89, tot în Regulamentul ședințelor comune, se precizează: "dispozițiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicate prin Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului".

Venind la Regulamentul Camerei Deputaților, la art.100 (1), se precizează: "La discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputații - deci "deputații", nu un deputat - pot lua cuvântul pentru a-și exprima punctul de vedere. De asemenea, pot lua cuvântul reprezentantul Guvernului sau inițiatorului și raportorul comisiei sesizate în fond."

Într-adevăr, la alin.2 se prevede că "luarea de cuvânt a unui deputat cu privire la un text ce urmează să fie supus votului Camerei, are, de regulă, durata de 5 minute". "La începutul dezbaterii proiectului de lege sau a propunerii legislative se poate stabili și altă durată a intervenției."

Deci, precizez: "luarea de cuvânt a unui deputat", deci nu "a unui singur deputat", și "de regulă, este de 5 minute"; "se poate stabili și altă durată".

Ca atare, domnule președinte, suntem puși într-o situație de a amenda pe picior cele două regulamente, lucru care nu s-a mai întâmplat și nu cred că este cazul să creăm o cutumă.

De aceea, îmi cer scuze că nu pot fi până la final de acord cu distinsul meu coleg Puiu Hașotti și nu are sens să lungim sau să supunem la vot lucruri contrare regulamentului.

Dacă-mi permiteți încă un minut, domnule președinte, este o chestiune pe care Grupul parlamentar al P.R.M. a făcut-o, dar nu la timpul potrivit. Dumneavoastră ați supus votului ordinea de zi și a fost votată. Există, însă, un articol în Regulamentul ședințelor comune, la art.8, care privește faptul că, în mod excepțional, în orice ședință comună, președintele Camerei Deputaților, sau președintele Senatului, poate propune modificarea ordinii de zi la cererea, pentru motive temeinice, a unuia dintre Birourile permanente, deci Senat, sau Cameră, sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră ori, după caz, la cererea Guvernului.

Deci, eu am înțeles că Grupul parlamentar al P.R.M. a făcut o propunere privind această modificare a ordinii de zi.

Cred că ar fi interesant de pus în discuție și această chestiune, dacă-și menține propunerea grupul parlamentar, pentru că sunt consecințe foarte importante și care împiedică Guvernul, tocmai în a-și duce la îndeplinire propunerea foarte generoasă pe care a făcut-o - aceea de 5%.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt comentarii?

Vă rog. Domnul senator Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Aceste amendamente pe care le-am propus împreună cu domnul senator Hașotti și cu grupurile parlamentare P.N.L. și P.D. sunt rezultatul experiențelor pe care le-am avut în comisiile de specialitate. Am aici trei contraargumente pentru preopinenții mei la acest punct de vedere.

Unu. Nu putem spune că nu cunoaștem amendamentele, sau că votăm în necunoștință de cauză, pentru că toate aceste amendamente au fost dezbătute în comisiile de specialitate și reluate cele respinse în comisiile de buget, finanțe și bănci și ați avut tot timpul să luați la cunoștință de ele și să vă pronunțați în ce vă privește.

În al doilea rând, suntem într-o situație excepțională care presupune măsuri excepționale. Este un record absolut ca un proiect de lege să aibă 1.100 de amendamente. Slavă lui Dumnezeu, 100 le-am acceptat în comisiile reunite și avem numai circa 980 de amendamente de dezbătut. Trebuie să luăm niște măsuri de natură regulamentară.

Al treilea lucru: amintiți-vă că, adesea, noi votăm oprirea și sistarea dezbaterilor, sistarea luărilor de cuvânt, ceea ce ar putea fi interpretat tot ca o îngrădire a drepturilor parlamentarilor, numai că această sistare se face fie datorită epuizării argumentelor, fie datorită necesității accelerării procesului de vot.

existând aceste precedente, dând dreptul argumentelor temeinice să se pronunțe și contraargumentelor, eu nu văd de ce ar exista această tentație de a socoti că este o încercare de a opri dreptul parlamentarilor de a vorbi. De aceea, susțin cu tărie să facem acest lucru. Altminteri, va trebui să ne lungim foarte mult și aici nu este regulamentul, ci este proiectul de buget, care are cu totul alte implicații de natură economică și socială.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Funar.

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pe durata mandatului Camerei.

Doamnelor și domnilor deputați,

Pe noi, senatorii P.R.M., nu ne surprinde deloc propunerea făcută de președintele Alianței D.A., distinsul domn senator Puiu Hașotti.

Domnia sa, și nu singur, ne-a răpit mai bine de două luni din viața Parlamentului, mai bine de două luni din viață, discutând degeaba modificări neconstituționale propuse la regulamentul Senatului și al Camerei Deputaților.

Curtea Constituțională s-a pronunțat printr-o decizie corectă. (Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D. și al P.R.M.) Și s-a pronunțat pentru respectarea Constituției.

Acum, același personaj care nu învață nici din propriile greșeli, vine și ne propune ca, pe picior, să modificăm regulamentul de desfășursare a ședințelor comune și ne propune dânsul, în baza unei lungi cugetări, niște soluții demne de un spital. (Rumoare, vociferări în Grupul parlamentar al P.N.L.)

Este vorba, doamnelor și domnilor senatori, de dezbaterea, așa cum foarte bine a subliniat președintele Comisiei de buget, finanțe și bănci din Senat, distinsul domn senator Vosganian, este vorba de bugetul țării pentru anul viitor. Iar aici ni se propune o limitare doar la un minut, iar la regulamentele Camerelor am discutat degeaba două luni de zile.

Grupul parlamentar al P.R.M. din Senat este împotriva acestei încălcări a Regulamentului Camerelor și a Regulamentului Senatului. Nu putem să acceptăm ca, în cazul amendamentelor unde sunt mai mulți senatori sau deputați coautori, doar unul dintre ei să ia cuvântul și să susțină amendamentul într-un minut. Nu putem accepta nici logica, sau propunerea absurdă făcută ca, în cazul unui județ, unde parlamentarii din județul respectiv au venit cu câteva zeci de amendamente, să nu li se permită să susțină decât unul singur.

Senatorii și deputații P.R.M. avem peste 400 de amendamente, avem coautori la majoritatea lor. Le vom susține și ne vom bate în plenul Camerelor reunite, pentru a ajuta Guvernul să crească cu cel puțin 3 miliarde de euro veniturile și să se limiteze risipa de bani publici la cheltuieli, iar, la momentul cuvenit, vom prezenta foarte multe argumente în acest sens.

Ne pare rău că domnul senator Puiu Hașotti nu are nici un amendament la buget.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul senator Hașotti, aveți cuvântul.

Domnule senator Hașotti, aveți cuvântul!

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Sigur, la început suntem frapați, și apoi ne mai încălzim.

În primul rând, mă bucur că și colegii noștri deputați au putut savura din inteligența și înțelepciunea antevorbitorului, care într-adevăr nu are nevoie de nici un fel de consult medical. Alții! (Aplauze din partea dreaptă.)

Stimați colegi,

Eu am venit în fața plenului reunit cu bună credință, și nicidecum de a face aici vreun regulament polițienesc, polițiști ... În orice caz, la P.N.L. și la P.D. nu sunt. Poate în alt partid. (Vociferări din partea stângă.)

Nu mi se pare, domnule președinte, firesc ca un amendament, care este semnat de 20 de parlamentari, să fie susținut de fiecare dintre aceștia. Asta a fost o propunere, și este cea mai importantă.

Nu mi se pare firesc ca un amendament să fie susținut, și invoc și eu dezbaterile care au avut loc, de o anumită inconsistență, referitoare la regulamentul Camerei și regulamentul Senatului. Nu mi se pare, așadar, firesc ca un amendament să fie susținut de o jumătate de oră. Se face aici demagogie și populism ieftin.

Nu mi se pare, de asemenea, firesc că dacă cineva are contra argumente, să răspundă preț de jumătate de oră. Încă o dată vă spun, argumentele pe care le-am adus și amendamentele pe care le-am făcut, au fost făcute cu bună credință și cu dorința, speram, comună, ca să încheiem bine, dar și repede, dezbaterile la acest buget, și să vedem mai departe ce facem cu legile integrării și cu toate celelalte proiecte care ne așteaptă.

Nu am vrut să irit pe nimeni, nu am vrut să lezez onoarea nimănui, iar ceea ce am propus, sunt propuneri făcute în virtutea calității de lider de grup. În fond, astfel de propuneri pot fi făcute nu numai de președintele de ședință, ci și de orice lider al vreunui grup parlamentar.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Mai sunt încă 4 sau 5 colegi. Imediat vă dau cuvântul.

Stimați colegi, pentru a simplifica puțin lucrurile, aș vrea să vă rog să vă uitați în regulamentul ședințelor comune, și la art.26, și la art.28. Sigur, putem să continuăm această discuție, dar eu vă propun să vă uitați la aceste texte, suplimentar față de textele invocate, art.50 - spre exemplu - din regulamentul ședințelor comune, sau prin trimiterea de art.89 la regulamentul Camerei Deputaților, art.101.

Practic, în interpretarea regulamentului actual, președintele are dreptul să limiteze durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectul dezbaterilor. Deci, teoretic, în actualul regulament limitarea nu poate fi făcută decât de președintele de ședință. Acesta este art.26 și vă rog să vedeți la "desfășurarea lucrărilor".

În plus, la art.28 se arată că președintele sau un grup parlamentar poate cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuție. Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul nu știu care...

Deci, acestea sunt regulile generale pentru desfășurarea dezbaterilor. În plus, aș vrea să vă rog să țineți seama de faptul că atunci când am dorit o soluție, care până la urmă instituie o practică cutumiară în Parlament, liderii politici și membrii Birourilor permanente s-au întrunit pentru a face propuneri.

Discuția de aici, practic, nu va face decât să complice lucrurile și nu ne va duce la o soluție constructivă. De aceea, eu am să vă rog următorul lucru, dacă veți fi de acord: avem o înțelegere privind dezbaterile generale, să facem după aceea o discuție la nivelul Birourilor permanente, și să punem în discuție problema dezbaterii la articole, ținând seama de actualele prevederi, și vă rog să vă uitați cu atenție la actualele prevederi din regulament.

Putem să facem înțelegeri suplimentare, dar nu încălcând prevederile existente, pentru că altfel s-ar pune problema corectă a ceea ce a sugerat domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz, a unei modificări de regulament, pe picior, sau ad-hoc, sau, altfel spus, o încălcare a actualului regulament, ceea ce cred că nimeni nu dorește să sugereze.

Deci, eu v-aș ruga să fiți de acord să citim cu atenție prevederile regulamentelor; în măsura în care - așa cum am făcut pentru dezbaterile generale - putem să ajungem la o anumită soluție, care să fie regulamentară, și să revenim, după aceea, pentru dezbaterea în plenul celor două Camere. Altfel, vom face aici o discuție în care ... La sfârșit, eu am să vă rog să revenim la art.26 sau la art.28, și să vă cer să respectăm, pur și simplu, aceste articole, pentru că nu putem să inventăm, pe picior, reguli pentru desfășurarea dezbaterii.

De aceea, sugestia mea va fi, după ce am să-i dau cuvântul domnului Mînzână, care insistă să ia cuvântul, și domnului deputat Mitrea, după aceea și domnilor deputați ... Bun, eu am încercat să simplific oarecum lucrurile, dar sigur că nu pot să mă opun atunci când colegii solicită să ia cuvântul pe procedură.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Ion Mînzână:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru înțelegere.

S-a făcut aici vorbire de faptul că sunt peste 1.200 de amendamente. Asta demonstrează că, într-adevăr, vrem să fie un buget bun, și bugetul prezentat mi se pare a fi un buget prost. Dar nu asta este motivația pentru care mă aflu, aici, în fața dumneavoastră.

Domnule președinte, vă rog să binevoiți a lua act de faptul că am solicitat modificarea ordinii de zi, în conformitate cu regulamentul celor două Camere, plecând de la faptul că, în urma negocierilor dintre sindicate și Guvern, s-a hotărât alocarea a 5% din produsul intern brut pentru învățământ, lucru care nu a fost discutat de Comisiile reunite de buget ale celor două Camere.

Eu înțeleg că dumneavoastră, și sper că lucrurile nu stau așa, încercați să-i puneți o piedică domnului președinte, care a fost garantul acestei înțelegeri, prin participarea timp de 5 minute la negocieri, dar vă rog frumos să luați act de faptul că, la art.8 din regulament, un grup parlamentar din orice Cameră poate solicita modificarea ordinii de zi.

Vă mulțumesc mult pentru înțelegere.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Pe această problemă, sau mai întâi să încep cu o solicitare a domnului senator Hașotti. Dânsul dorea să mai împărțim microfoane prin sală. Am reținut, la comisie și la Guvern. Este o propunere generoasă.

Avem, însă, o problemă cu regulamentul Camerei, care completează regulamentul ședințelor comune la art.138, este foarte clar: "nimeni nu poate lua cuvântul decât dacă este dat de președinte. Persoanele care iau cuvântul în Cameră vorbesc de la tribuna acesteia". Deci, acest text nu a fost modificat. Dacă există o altă prevedere la nivelul ședințelor comune, sigur că putem să schimbăm acest lucru.

În ceea ce privește chestiunea de ordine de zi: ordinea de zi a fost votată atunci când am discutat programul Camerei. Domnul Mînzână a făcut o propunere care, implicit, ar fi putut să modifice ordinea de zi.

Sigur, la sfârșit va trebui să ne pronunțăm în legătură cu această solicitare. O rețin deocamdată ca o problemă care va trebui să fie tranșată. Ideea propusă de către domnul Mînzână ar fi aceea că ordinea de zi pe care am aprobat-o acum jumătate de oră ar putea să fie modificată prin propunerea pe care dânsul a făcut-o, în numele grupului, acum.

Vă rog, și alte propuneri, și alte comentarii. S-au înscris colegii deputați. Domnul vicepreședinte Miron Mitrea, mai întâi.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să salut întâi discuția la care am asistat noi, deputații, între colegii noștri, senatori. A fost un exemplu plăcut despre cum merg lucrările și, sigur, putem să luăm și noi exemplu.

Am înțeles din luarea de cuvânt a domnului senator, că domnia sa, după ce s-au încheiat dezbaterile la toate instituțiile privind regulamentul Camerei și regulamentul Senatului, propune să discutăm aici regulamentul comun, lucru pentru care eu n-am nimic împotrivă, însă, procedurile de punere în discuție a regulamentului comun al celor două Camere sunt diferite. Dacă domnia sa va veni și ne va propune, procedural, să discutăm regulamentul celor două Camere, avem experiența de la cele două discutări ale dezbaterii privind regulamentele și suntem dispuși s-o facem. Sigur, în afara legilor privind prioritățile ș.a.m.d.

Referitor la proceduri, domnule președinte, îmi permiteți să nu fiu de acord cu interpretarea pe care a dat-o domnul senator, dar nici cu interpretarea pe care ați dat-o dumneavoastră. Art.27 și 28 se referă la procedurile ordinare. Avem Cap.II, în regulamentul comun, care se intitulează: "Proceduri speciale". Iar la proceduri speciale, la art.50, după cum ați spus, este foarte clar scris: la discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul.

Am citit tot Cap.II "Proceduri speciale" și nu am găsit nicăieri vreo procedură de limitare a numărului de minute în care vorbește un coleg parlamentar, a numărului de intervenții sau a numărului de parlamentari care pot să discute, să intervină la un amendament. Deci, în nici un caz, nu vom fi de acord ca acest regulament, acest Cap.II "Proceduri speciale" să fie încălcat. Deci, interpretarea pe care eu și colegii noștri o dăm, citind regulamentul, este: la fiecare amendament, la fiecare articol, oricare parlamentar, oricare senator poate interveni atât cât consideră domnia sa că este necesar.

Iar după părerea mea, art.27 și 28 nu se aplică în momentul în care vorbim de regulament. Revin, avem o procedură specială pentru buget, și vreau să fim foarte exacți în respectarea regulamentului ședințelor comune.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

În legătură cu această chestiune, vreau să reiau interpretarea pe care am dat-o: în calitate de președinte de ședință, în mod evident, înclin să cred că interpretarea mea va fi cea care va conta.

Art.26-28 vizează desfășurarea ședințelor comune. Dezbaterea bugetului se face tot în ședințe comune.

Art.50 stabilește o succesiune sau modul de derulare a lucrărilor. Dar regulile generale sunt prevăzute în Secțiunea a IV-a "Desfășurarea ședințelor comune". Și, practic, cele două texte sunt complementare, în ideea că, pe de o parte, conform art.50, la discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul, dar asta nu înseamnă că, în baza art.26, președintele nu poate limita durata luărilor de cuvânt, în funcție de obiectivul dezbaterilor.

Pe de altă parte, este evident că în măsura în care o problemă care este pusă în discuție, care poate să fie foarte importantă, și unde dezbaterile tind să se extindă foarte mult, în acele condiții, președintele sau un grup parlamentar pot cere încheierea dezbaterii, sigur în condiții rezonabile. deocamdată, eu cred că nu am ajuns la acest moment, pentru a judeca aceste chestiuni.

Dar, ceea ce v-am prezentat, dovedește încă o dată faptul că anumite inițiative intempestive creează mai multă pierdere de timp decât atunci când lucrurile se derulează în baza unor consultări, care pot duce la niște soluții care, eventual, să fie constructive.

De aceea, am să dau cuvântul și celorlalți colegi. Am să revin, însă, după aceea, la propunerea pe care v-am făcut-o în legătură cu faptul că avem deja un punct de vedere și propuneri deja agreate în ceea ce privește dezbaterea generală, să putem începe aceste dezbateri generale, după ce vom tranșa chestiunea pe care domnul deputat Mînzână, în numele Grupului parlamentar P.R.M., a ridicat-o, în ceea ce privește ordinea de zi.

Dar, mai înainte, îi dau cuvântul domnului deputat Bivolaru. Și apoi, cred că mai erau înscriși domnul Tudose și domnul Florin Iordache. Aveți cuvântul, domnule deputat Bivolaru.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Domnul senator Puiu Hașotti ne propune, într-adevăr, să modificăm și regulamentele celor două Camere, nu vizează numai modificări intempestive ale regulamentului ședințelor comune. trimiterea care se face la art.89 din regulamentul ședințelor comune ne obligă să ținem cont, în problemele de procedură, de cele două regulamente.

Ar fi interesant, într-adevăr, de discutat o astfel de trimitere, în condițiile în care cele două regulamente, ale celor două Camere, au proceduri diferite sau proceduri oarecum nesemnificative, în legătură cu această dezbatere a bugetului de stat.

În aceste condiții, domnule președinte, consider că discuția pentru eficientizarea pe care o reclamă domnul Hașotti, ar fi fost normal să aibă loc în recenta ședință a Birourilor permanente ale celor două Camere, pentru că acolo s-au stabilit câteva probleme de procedură, ținând cont și de timpii de dezbatere.

În această situație, sigur, că din punct de vedere politic s-ar fi putut discuta și dezbate în ședințele celor două Birouri permanente, în ședința comună, și propunerile domnului Puiu Hașotti. Este de neînțeles de ce, în condițiile în care primul-ministru și cu Guvernul sunt prezenți astăzi, aici, ca să facă această deschidere în dezbaterea bugetului de stat, îi este blocată această procedură domnului prim-ministru chiar din partea unui coleg de partid, prin această - efectiv - torpilare a dezbaterii și torpilare a debutului în dezbaterea bugetului de stat, cu o propunere care nu vine decât să prelungească, prin alte dezbateri de care efectiv nu știu dacă domnul Puiu Hașotti a ținut cont, ce tevatură se va isca pe această dezbatere de procedură, și îl obligăm pe domnul prim-ministru să accepte în condițiile acestea dezbaterea pe problemele și propunerile domnului Puiu Hașotti.

Domnule președinte, propunerile, care sunt mai multe la număr, făcute de către domnul Puiu Hașotti, și care contravin și prevederilor regulamentului Camerei Deputaților și Senatului, și aici este vorba, cel puțin, la regulamentul Camerei sunt afectate aproximativ 15 articole din regulamentul Camerei, prin propunerile făcute, nu pot fi discutate, cred, decât acum, din nou, o întrunire a celor două Birouri permanente, în grupurile parlamentare, ca să putem ... Și îl rugăm pe domnul Puiu Hașotti să ne înainteze această completă listă de propuneri, ca să le discutăm și noi, în grupurile parlamentare, să vedem care este poziția noastră față de această revoluție, față de această invenție, pentru prima dată după 16 ani de dezbateri în acest Parlament, prin care se propune ca acest buget să treacă, și aici trebuie să aplaudăm generozitatea domnului Puiu Hașotti, puțin mai relaxat prin această dezbatere în Camerele comune, decât a trecut, de exemplu, regulamentul Camerei Deputaților la Comisia juridică, de disciplină și imunități, în 15 secunde.

Deci, această propunere, domnule președinte, trebuie luată în considerare, cu atât mai mult cu cât P.R.M.-ul a făcut și această propunere, de modificare a ordinii de zi, legată de obiectul pe care l-a ridicat, și este foarte corect, nu se regăsește în proiect și nici în raportul făcut de către cele două comisii speciale, această propunere de modificare a bugetului pe educație. Trebuie discutat în Biroul permanent, trebuie discutat în grupurile parlamentare acest lucru, ca să putem să luăm o decizie.

Îl felicităm pe domnul Puiu Hașotti pentru torpilarea acestui debut.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Tudose.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că ar trebui reluată stenograma, poate nu am înțeles noi bine. Până acum au fost două tipuri de propuneri: una privind limitarea de timp, la general. Și aici putem vorbi. Și a doua privind prerogativele pe care le avem noi, în calitate de parlamentari.

Pe de o parte, când putem lua cuvântul, ce putem susține, de ce putem susține, și mai ales din partea cui? Iar ceea ce mi se pare foarte grav, pe lângă succesiunea cu care ne-a fost prezentată, domnul senator Puiu Hașotti, de bine, de rău, ne dădea câte un minut, apoi, a venit domnul Vosganian, care a spus, că dacă tot am scris ceva, nu mai are rost să mai și citim cu voce tare. Poate că urmarea era să mai vină cineva să ne spună că, dacă până la 12,00 nu este adoptată, trece prin adoptare tacită.

Dar revin la partea cea mai gravă, propunerea cea mai ieșită din orice cotidian, din orice normalitate: un singur om de circumscripție, pentru un singur amendament al circumscripției. Ideea mi se pare fabuloasă, fiindcă ar trebui, ca acum să luăm o pauză, domnule președinte, și să ne strângem în patruzeci și de încăperi, pe județe, pe circumscripții, și să stabilim care dintre noi, din parlamentarii respectivi ia cuvântul în numele județului, și din seria de amendamente pe care le-am depus, care este mai important: cel privind un spital, cel privind o școală, un drum sau un lăcaș de cult? Și poate stabilim că un lăcaș de cult, fiindcă la un asemenea mod de a pune problema, cred că nu ne rămâne decât să ne rugăm să supraviețuim acestei guvernări.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să ne înțelegem. Noi nu putem să discutăm despre neaplicarea unui articol din regulament. La discutarea fiecărui articol, deputații și senatorii pot lua cuvântul. Nu putem să stabilim aici, în plen, că iau cuvântul numai unii.

Din acest motiv, unele dintre propunerile domnului senator, sigur că nu pot fi primite. Nu se poate face o selecție. Dacă unii dintre colegi vor dori să dea mandat altora, atunci când există un mandat, asta este altceva, atunci când există o înțelegere între ei.

Dar, altfel, vreau să fie foarte clar: regulamentul, pe această chestiune, și este firesc să fie așa, stabilește dreptul fiecărui parlamentar ca aici, în forul parlamentar, să poată să ia cuvântul. Noi nu vom putea acum, în două minute, să stabilim că numai unii dintre parlamentari pot lua cuvântul.

De aceea, am să dau cuvântul, în continuare, și poate și domnul senator Hașotti o să dorească să-și reformuleze propunerea, dacă pentru a nu crea această dezbatere, care este în acest moment, după părerea mea, în unele dintre zone, în afara regulamentului ședințelor comune.

Stimați colegi, vă rog foarte mult să interveniți, nu pot să vă opresc să nu interveniți pe procedură, dar poate la un moment dat domnul senator Hașotti va veni la tribună și va reformula propunerea sa și, atunci, sigur că vom vedea dacă este cazul să continuăm această discuție sau nu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Nu-mi place să mă gândesc că dezbaterile la acest buget seamănă cu dezbaterile la regulamentele celor două Camere. Încă sper că nu va fi așa cum a fost.

Însă, dumneavoastră ați făcut o propunere corectă. Ceea ce am propus eu poate fi, hai să spunem, o bază de discuție pentru Birourile reunite ale celor două Camere.

Și eu vă propun, domnule președinte, ca ceea ce ați spus de la tribună, să fie obiectul unor dezbateri, obiectul unor hotărâri (se poate adopta una, două sau nici una sau toate cinci, rămâne la latitudinea Birourilor permanente). Și cu asta, eu vă propun să încheiem discuțiile aici. Birourile permanente, în înțelepciunea lor, pot veni în fața plenului cu o soluție politică negociată.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Deocamdată, eu, la nivelul plenului, iau notă de faptul că domnul senator Hașotti și-a retras propunerea, și că, în calitate de lider al grupului, va face aceste propuneri la întâlnirea Birourilor permanente, pentru a sugera un anumit mod de organizare a dezbaterilor pe articole.

Dar, la acest moment, în condițiile în care domnul senator și-a retras propunerea, dezbaterea pe această temă nu are sens să fie continuată. Iar la nivelul Birourilor permanente, în mod evident, vom discuta ce este regulamentar și ce nu este regulamentar. Ce nu este regulamentar, evident, că nu va putea fi pus în discuție.

Dacă sunt alte chestiuni, în care liderii de grupuri și membrii Birourilor permanente se vor putea înțelege, atunci, în mod firesc, vom reveni în fața plenului cu niște propuneri care ar putea să fie, eventual, acceptate.

Vă rog, domnul deputat Mitrea, în legătură cu această chestiune.

Domnul Tudor Miron Mitrea:

Domnule președinte,

Pentru stenogramă: am luat act de retragerea propunerilor pe care le-a făcut domnul senator, dar am luat act și de faptul că nici în Birourile permanente nu se poate negocia regulamentul, ca să nu ne trezim în Birourile permanente, așa cum s-a întâmplat, că vine cineva și spune că plenul a trimis discuția în Birourile permanente.

Discuția n-a existat, și vom vedea dacă există altă discuție în altă parte. Dar, în nici un caz, nu pot fi de acord că liderii de grupuri, în Birourile permanente sau în alt for, pot negocia regulamentul.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Comentariul meu a fost foarte clar: la acest moment, vă rog să luați notă, deocamdată, de faptul că domnul senator și-a retras propunerea, iar în cadrul Birourilor permanente, nici pe această chestiune, nici în alte chestiuni nu vom putea discuta despre încălcarea regulamentelor existente.

Asta nu înseamnă, însă, că nu putem să discutăm despre o organizare posibilă a dezbaterilor, așa cum facem de fiecare dată. În anumite chestiuni avem anumite cutume, în altele, sigur că putem să gândim, fără a încălca prevederile regulamentului, la eventuale soluții. Dar, discuția aceasta va avea loc la nivelul Birourilor permanente, împreună cu liderii grupurilor.

Consider această discuție încheiată. Ne întoarcem la propunerea domnului Mînzână, în legătură cu ordinea de zi, în mod paradoxal, iertați-mă, pe această chestiune. Deci, în legătură cu această problemă, domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Am constatat astăzi că avem un proiect de amendamente (mă refer la Ministerul Educației și Învățământului), acest proiect de amendamente, constat că nu mai este valabil, și, în aceste condiții, solicit plenului Camerelor reunite ca proiectul de buget să fie retrimis Comisiilor reunite de buget-finanțe. De ce? Pentru că am constatat că una am primit la casete, cu un proiect alocat Ministerului Educației și Învățământului, care prevede 3,95 din p.i.b. În schimb, reprezentanții Guvernului spun că bugetul alocat învățământului este de fapt 5% din p.i.b.

Ce mai credem? Înseamnă că veniturile care sunt prevăzute în bugetul general consolidat nu sunt cele care ne-au fost prezentate, pentru că, dacă veniturile sunt cele care sunt prezentate, nu putem avea la învățământ 5% din p.i.b.

Unde este adevărul? Deci, de aceea, eu solicit să fie retrimis bugetul la cele două comisii de buget-finanțe, să se precizeze: ori avem venituri mai mari, și atunci se poate, într-adevăr, să avem 5% din p.i.b. la învățământ; dacă avem 3,95, la profesori și la sindicaliști să li se prezinte adevărul, pentru că nu este normal să fie mințiți acești oameni, și noi să știm ce votăm.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Valer Dorneanu.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că sunt ușor preocupat de propunerea pe care distinsul nostru coleg Hașotti a făcut-o, pentru că și mie mi-e teamă că riscăm să intrăm ... (Discuții în partea dreaptă a sălii) Stați puțin, că nu vreau să aduc aici discuția! Îmi exprimam temerea că riscăm să cădem în plasa unor discuții sterile, care n-ar da bine nici pentru Parlament și nici pentru țara care are nevoie de buget.

Eu sunt de acord că trebuie să fluidizăm discuțiile și trebuie să intervenim doar acolo unde, într-adevăr, putem avea șansa unei noi construcții într-un domeniu sau altul, într-o cheltuială sau alta.

Dar, pentru aceasta, trebuie să avem o condiție: bugetul să fie bine construit. Eu nu mă refer aici la parametrii economici, mă refer strict la faptul că, potrivit Legii finanțelor publice, orice cheltuială, orice venit nu poate fi pus în discuție decât dacă are un temei legal.

Noi ne vom lovi de lipsa unui temei legal în multe din capitolele acestui buget și de aceea propunerea domnului Mînzînă, de a restitui bugetul la comisie, este perfect legală.

Vreau să vă reamintesc problema esențială, aceea din învățământ. S-a spus că pe programe sau nu știu sub ce formă bugetul de la învățământ va ajunge la 5% din P.I.B. Deocamdată nu am văzut nici o modificare în Capitolul "Venituri" și nici în Capitolul "Cheltuieli", care să dea substanță acestui angajament față de sindicate și față de profesori, față de copii.

Vreau să vă reamintesc că în buget nu se poate include nici un venit și nici o cheltuială dacă nu are un temei legal.

Bugetul nu se poate constitui din deziderate, ca venituri, după cum nu se poate constitui din proiecte pentru care nu avem un temei legal, nu avem proiectul deja rezolvat, inclusiv cu documentația tehnică. Le amintesc colegilor noștri din Alianța D.A. că atunci când se punea în discuție în bugetele trecute un capitol de cheltuieli sau altul, săreați cu foarte multă fermitate și, pe bună dreptate, spunând "toate proiectele trebuie să fie concretizate, să vedem dacă sunt prevăzute toate documentațiile tehnice, dacă sunt prevăzute cheltuielile de finanțare".

În ceea ce privește învățământul, dumneavoastră ba vorbiți de faptul că veți contracta împrumuturi, acestea însă trebuie deja să fie contractate, să fie prevăzute. În buget nu există așa ceva!

Am auzit un lider al Alianței că veți obține acești bani din privatizarea Băncii Comerciale Române. Păi nu puteți face acest lucru dacă nu aveți un temei legal pentru aceasta! Nu știu, puteți avea suficiente propuneri cu privire la asigurarea acelui angajament față de învățământ, însă toate acestea trebuie să aibă o construcție legală.

De aceea, eu cred că și domnul prim-ministru, care este aici prezent, ar trebui să ne spună, înainte de a trece la vot, care sunt temeiurile legale ale acelui angajament cu privire la 5% pentru învățământ. Pentru că și programele..., le-ați spus sindicatelor că veți veni cu programe, că dacă vor veni cu programe de învățământ, o să le finanțați.

Păi, trebuie să prevedeți în buget finanțele necesare pentru a cheltui, pentru a finanța acele cheltuieli.

De aceea, eu cred că este mult mai înțelept să restituim bugetul la Comisiile pentru buget, pentru a se prevedea acolo și în cazul învățământului, dar și în alte cazuri, pentru că ați vorbit acolo cu privire la soțul supraviețuitor, cu privire la protecția persoanelor vârstnice. Multe ambiții v-ați pus acolo, ca deziderate politice, numai că nici unul nu are un suport economic.

Pe de altă parte, în comisii s-au adoptat mai multe amendamente. Nu s-au făcut corelațiile necesare! Și atunci, noi ne vom lovi, în tot timpul dezbaterilor, de această problemă. Cred că trebuie o restituire, pentru a se revedea toate aceste lucruri și pentru ca bugetul să fie construit în așa fel încât, într-adevăr, dezbaterile să fie fluidizate și să nu intervenim decât strict acolo unde este cazul.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Aș vrea să clarificăm ce discutăm acum. Rugămintea mea: suntem în zona de procedură, am pus în discuție propunerea domnului Mînzînă, în legătură cu modificarea ordinii de zi. În calitate de lider al Grupului P.R.M., în baza art. 8, a propus schimbarea ordinii de zi, din câte am înțeles, pentru a retrimite bugetul pentru clarificări sau pentru a se face precizările respective în legătură cu acest subiect.

Vă rog, înainte de a vota asupra acestui aspect, să îi ascultăm pe scurt, pe chestiuni de procedură, cu intervenții de procedură, pe cei care s-au înscris la cuvânt.

Vă rog, domnule deputat Bolcaș.

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Deși pare un aspect pur formal, eu cred că solicitarea colegului nostru, domnul deputat Mînzînă, liderul Grupului parlamentar al P.R.M., nu se înscrie numai în aria unei obiecțiuni cu privire la ordinea de zi.

Logica este următoarea: deși Regulamentul ședințelor comune nu are o prevedere expresă privind cererile de restituire, el se completează din plin cu Regulamentul Camerei Deputaților.

Mai departe, cred că nu se putea face o propunere de restituire a unui proiect de lege, fie chiar și al bugetului, dacă acesta nu ar fi fost înscris pe ordinea de zi. Fiind înscris pe ordinea de zi, în fața Camerei Deputaților s-a prezentat un element nou, care ține de calculele bugetare și care reprezintă o promisiune publică a Guvernului.

Problema excede procedura și este foarte simplu. Vrea Guvernul să-și țină promisiunea? O înscrie în buget, iar înscrierea nu se poate face decât prin restituire la comisie.

Nu vrea Guvernul să-și țină promisiunea, și este vorba numai de o perdea de fum, înseamnă că discutăm în continuare.

Cam aceasta este dilema din care, stimați colegi, nu puteți ieși. În aceste condiții, susțin propunerea și ca o modificare a ordinii de zi, dacă vreți să o tratați procedural, astfel, dar în primul rând ca o propunere de restituire, care este justificată de Regulamentele Camerei Deputaților și al Senatului, intervenția unor elemente noi, a căror dezbatere nu se poate face fără aportul comisiilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Eu am să vă rog să vedeți art. 8 în întregime. Într-adevăr, se poate realiza modificarea ordinii de zi, dar motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singură luare de cuvânt, limitată în timp. În cazul în care există opinii contrare, se va da cuvântul câte unui singur vorbitor, de la fiecare grup parlamentar, după care se vor supune votării propunerile formulate. Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleași condiții ca și aprobarea acesteia.

Deci, dacă suntem la acest capitol, vă rog să vedem art. 8 în întregime.

De aceea, vreau să vă consult dacă în legătură cu această propunere de modificare a ordinii de zi, formulată pentru temeiurile respective, sunt și alte puncte de vedere, deși, dați-mi voie să cred că la acest moment o clarificare din partea Guvernului ar putea să fie foarte utilă.

Problema în discuție este următoarea și îmi permit să solicit o clarificare la acest moment, ca să știm despre ce discutăm. Există o ambiguitate în legătură cu proiectul de buget. Noi avem înscris pe ordinea de zi Proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2006 și Proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Textul acestui proiect de lege a fost transmis de Guvern, a fost avizat de comisii și este acum în dezbatere. În măsura în care textul pe care noi îl examinăm are în cuprinsul său o alocare bugetară de 3,9 pentru educație, atunci în mod evident nu apare nici un fel de problemă în contextul procedurii respective.

Ambiguitatea sau aspectele menționate aici provin din faptul că, public, s-a menționat un alt procent de alocare pentru educație. Cred că această chestiune trebuie lămurită înainte de a decide în legătură cu propunerile de modificare a ordinii de zi, retrimitere la comisii, retrimitere la Guvern și așa mai departe.

Domnule prim-ministru sau domnul ministru de finanțe, cine considerați, eu am să vă rog, dacă se poate, să dați aceste lămuriri, pentru ca această problemă să poată să fie clarificată și apoi să mergem mai departe.

Aveți cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnilor președinți ai Camerelor,

Stimate doamne și domni senatori și deputați,

Dezbaterea pentru care ne-am reunit astăzi este cea dedicată bugetului de stat pe anul 2006, în forma în care a fost înaintat de Guvern Parlamentului spre discuție și adoptare.

Această formă a făcut obiectul dezbaterilor în comisie și astăzi ar trebui să începem dezbaterile generale în plen.

Susținem forma care a fost prezentată de către Guvern și acesta este bugetul pe care-l discutăm astăzi.

Acordul cu sindicatele, la care s-a făcut referire, este un acord care, în măsura în care greva va înceta, va fi pus în aplicare, dar angajamentul Guvernului de a acorda suplimentar, pentru proiecte și investiții în învățământ, 1,1% din P.I.B., rămâne valabil și el se va materializa pe parcursul anului 2006, în măsura în care aceste proiecte vor deveni finanțabile. În momentul de față, avem la dispoziție o sumă consistentă la Capitolul "Cheltuieli de capital", la Ministerul Educației și Cercetării, care vor trebui să fie cheltuite cu prioritate. Nu aceasta este problema în care ne blocăm acum. Repet, am venit să susținem bugetul care a fost înaintat Parlamentului, cu elementele pe care le cunoașteți. Nu avem nici o modificare de adus, în acest moment, bugetului pe care l-ați dezbătut.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Ați ascultat clarificările din partea domnului prim-ministru. Dacă pe procedura art. 8, de modificare a ordinii de zi, grupurile parlamentare doresc să ia cuvântul?

Din partea Grupului P.R.M. propunerea a fost făcută. Urmează ca celelalte grupuri să comenteze această propunere de modificare.

Din partea Grupurilor P.S.D. Deci, un singur reprezentant.

Stimați colegi,

Vă rog să vă hotărâți!

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Stimați colegi,

Am înțeles din intervenția domnului prim-ministru că deocamdată vorbim despre 3,9% la învățământ. Intervenția mea, în ceea ce privește procedura, este de a face mențiunea că orice fel de alte cheltuieli care pot fi promise, propuse sau chiar care pot fi angajate, prin atitudine publică, trebuie să aibă un suport în buget. Din păcate, la această întrebare, sigur, nu viza schimbarea ordinii de zi. Sigur, însă, că schimbarea ordinii de zi ar fi permis, domnule prim-ministru și domnilor președinți, ca acest detaliu semnificativ, de altfel, pentru că vorbim de vreun miliard și 100 de milioane de euro și nu vorbim de mărunțiș, deci, acest detaliu să fie specificat și menționat, să existe un capitol... Domnul prim-ministru ne-a menționat Capitolul de "cheltuieli de capital", care există deja! Da, domnule prim-ministru, dar acela este în 3,9% deja prevăzut.

Nu o să fac aici mențiunea că au existat negocieri și ale vechiului Guvern cu sindicatele și angajamente care trebuiau și au fost întotdeauna regăsite în buget.

Dar, din punct de vedere al procedurii, eu trebuie să înțeleg că celelalte cheltuieli care nu au suport, domnule prim-ministru, deocamdată prevăzut în buget vor fi cum, întemeiate legal? Acesta era răspunsul pe care îl așteptam cu toții pentru a decide că, în ultimă instanță, sigur, decizia, domnule președinte, de restituire sau nu, este a Camerelor reunite, sigur, ținând cont de opinia Guvernului exprimată de domnul prim-ministru. Până la urmă noi decidem. Deci, procedural, noi vom vota dacă este cazul sau nu să restituim, dacă dumneavoastră veți avea bunăvoința să supuneți la vot, dacă este cazul sau nu să restituim comisiei, pentru a se face aceste amendamente. N-am înțeles și regret că n-am înțeles, domnule prim-ministru, de unde ar exista această resursă de 1,1 miliarde euro.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Alte grupuri dacă doresc să mai intervină?

Vă rog, domnule vicepreședinte Rușanu.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnilor președinți,

Domnilor colegi,

Noi astăzi aici avem un raport asupra bugetului de stat pe anul 2006 făcut de comisiile reunite pentru buget, finanțe ale celor două Camere. În cadrul dezbaterilor vom discuta acest raport și proiectul de buget.

Ceea ce se propune și se face acum aici este ca în cadrul dezbaterilor generale să se analizeze anumite detalii din proiectul de buget pe anul 2006. Aceste detalii, această analiză se face la fiecare punct din proiectul respectiv. Deocamdată, pe dezbateri generale, noi nu putem să analizăm acum și să intrăm în aceste amănunte.

Vă rog, domnilor președinți, domnule președinte de ședință, să trecem la dezbaterile generale, și nu la dezbaterile pe amendamente și pe articole.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Din partea grupului a vorbit deja domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz. Deci, i-am dat cuvântul, conform Regulamentului. (Se adresează domnului deputat Iulian Claudiu Manda)

Stimați colegi,

Vreau să recapitulăm această chestiune de procedură.

După ce s-a aprobat ordinea de zi și am stabilit că astăzi discutăm proiectul bugetului de stat, sigur că în cadrul dezbaterilor generale și ulterior la dezbaterea pe articole grupurile parlamentare, deputații și senatorii își vor spune cuvântul. A apărut, însă, o chestiune de clarificare, o nevoie de clarificare, în legătură cu unele dintre afirmațiile publice care aveau nevoie de o clarificare din partea Guvernului. Și ideea de modificare a ordinii de zi, sau mai bine spus de retrimitere a proiectului de buget la comisii sau la Guvern, a pornit din ideea că, de fapt, noi avem pe ordinea de zi un text cu anumite alocări bugetare, în realitate existând un proiect paralel, pe care Parlamentul nu-l cunoaște.

De aici nevoia de clarificare. Eu am impresia că după această clarificare, practic, nu mai există o propunere de modificare a ordinii de zi. Deci, pentru că primul-ministru și-a asumat răspunderea și a afirmat foarte clar că proiectul pe care îl avem supus atenției, dezbaterii este cel care a venit cu avizele regulamentare de la comisii.

În plus, ordinea de zi, vă repet, a fost aprobată. De aceea, la acest moment, consider discuția încheiată, pe aceste aspecte, revenim la procedura standard și, pentru prezentarea Proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2006, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru, pe domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Mă aflu astăzi în fața dumneavoastră pentru a prezenta în numele Guvernului Proiectul Legii bugetului de stat și Legii bugetului asigurării sociale de stat pe anul 2006.

Guvernul pe care-l conduc a elaborat aceste două proiecte, cu respectarea prevederilor art. 138 din Constituție și ținând cont de prioritățile strategice ale României în acest moment: integrarea europeană, de la 1 ianuarie 2007, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii, reforma sistemului de învățământ și reforma sănătății. Este un buget echilibrat, care va permite dezvoltarea sănătoasă a economiei în 2006 și aderarea României, așa cum ne-am angajat, de la 1 ianuarie 2007.

Anul 2006 este crucial pentru succesul integrării europene. Vor fi 12 luni în care vom munci cu toții, cot la cot, pentru a ne îndeplini angajamentele de integrare. Va fi un an al reformelor duse până la capăt. Este singurul mod în care putem intra în Uniunea Europeană, este singura cale pentru a crea locuri de muncă bine plătite și pentru a asigura un nivel de trai în creștere.

Reforma nu cere doar voință politică, ci și bani. Fiecare leu din acest buget a fost astfel distribuit încât noi toți să devenim cetățeni europeni în 2007.

Un procent de 8,7% din totalul cheltuielilor din 2006 a fost alocat pentru finanțarea angajamentelor asumate în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Prioritate au avut acele domenii sensibile care ar putea pune în pericol termenul de 1 ianuarie 2007 din calendarul integrării. Și anume, asigurarea unui sistem judiciar independent, prevenirea și combaterea corupției, reforma sistemului penitenciar, securizarea frontierelor, combaterea traficului de persoane și combaterea criminalității organizate și a spălării banilor.

Am să vă dau câteva exemple. Pentru creșterea eficienței sistemului judiciar am alocat 8.947 de miliarde lei. Comparativ cu anul 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și Parchetul au primit o creștere a bugetului de peste 20%.

Beneficiarul final al acestor finanțări sporite este cetățeanul, contribuabilul la bugetul de stat. Fiecare român așteaptă ca justiția să facă dreptate. Doar dacă finanțăm reforma justiției, românii își vor găsi dreptatea, iar corupția va putea fi combătută cu eficiență.

Niciodată până acum un Guvern al României nu a mai făcut atâtea eforturi, pentru a da o putere reală autorității judecătorești.

Guvernarea P.S.D. ne furnizează, din păcate, cele mai recente exemple. După ce timp de 4 ani justiția a fost supusă influențelor politice, foștii guvernanți nu au prevăzut în bugetul promovat anul trecut fonduri pentru implementarea angajamentelor asumate la Bruxelles în numele României pentru reforma sistemului judiciar. Nu a contat faptul că acele măsuri de reformă nu erau puse în practică și, evident, risca să fie activată clauza de salvgardare. Era vorba de o sumă de aproape 12.000 de miliarde de lei vechi, pe care fostul Executiv nu a prevăzut-o în bugetul pentru anul 2005.

Ulterior, în anul acesta, am fost nevoit să redirecționăm banii necesari pentru reforma justiției prin rectificări bugetare și prin alocări suplimentare de fonduri. Iar acum, pentru anul 2006, așa cum se poate vedea din proiectul pe care vi-l prezentăm astăzi, am inclus de la bun început sumele necesare pentru reforma justiției, urmând ca pe parcursul anului să mai suplimentăm fondurile, în funcție de nevoi.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

În 2007 vom avea sub pază nu doar frontierele noastre, ci și pe cele ale Uniunii Europene. Din acest motiv, alocația pentru securizarea și supravegherea frontierei de stat va crește la 4.770 de miliarde lei, reprezentând 8,5% din totalul cheltuielilor pentru ordine și apărare.

Pentru a combate traficul de droguri, traficul de carne vie și pentru a întări respectarea legii, finanțăm corespunzător și capitolul referitor la siguranța cetățeanului, cu 17.758 de miliarde.

Pe ansamblu, Ministerului Administrației și Internelor i-am alocat cu 10,5% mai multe resurse față de anul 2005. Din aceste alocări de fonduri suplimentare pentru justiție și afaceri interne vom întări reformele pe care le-am făcut până acum și care au fost recunoscute în raportul de monitorizare al Comisiei Europene.

Am convingerea fermă că securizarea frontierei și combaterea corupției vor ieși în anul 2006 de sub incidența clauzei de salvgardare.

Stimați colegi,

Pe lângă aderarea la Uniunea Europeană, bugetul pe 2006 acordă o atenție specială priorităților care sunt strategice pentru dezvoltarea României, în viziunea Guvernului pe care-l conduc.

Vreau să mă refer, în primul rând, la un domeniu care a ținut prima pagină în ultimele săptămâni și asupra căruia deja am făcut câteva referiri.

Pentru educație vom aloca, pe parcursul anului 2006, un plus de 1,1% din p.i.b., adică aproximativ 34.500 de miliarde lei și - subliniez - acești bani vor fi utilizați exclusiv pe proiecte efective de modernizare a sistemului de educație. Iar aceste proiecte vor fi finanțate pe măsură ce ele vor fi prezentate spre aprobare.

Ministrul de Finanțe s-a angajat ferm să finanțeze toate proiectele temeinic fundamentate, care îi vor fi prezentate pe parcursul anului, cum ar fi: dotarea laboratoarelor din învățământ, construcția și reabilitarea unor cămine, dotarea cu material didactic, finanțarea unor investiții în infrastructura școlară, dotarea cu calculatoare sau orice alt proiect care să ducă la îmbunătățirea calității învățământului pentru elevi și studenți.

Valoarea medie a alocărilor bugetare în perioada 1993 - 2004 a fost de 3,2% din p.i.b., iar media în anii 2001 până în 2004 a fost de 3,1% din p.i.b.

Pentru anul 2005, proiectul de buget promovat de fostul Guvern nu a prevăzut suplimentările salariale promise profesorilor de către Executivul P.S.D.

În 2004, fostul Guvern a vândut doar iluzia unor creșteri salariale, fiind constrâns de campania electorală, dar nu a identificat resursele necesare pentru a finanța această promisiune.

Pentru anul 2005, Guvernul a găsit soluții pentru ca personalul din învățământ să-și primească sporurile promise.

În 2006, obiectivul nostru este de a ajunge la o finanțare a reformei din educație cu 5% din produsul intern brut, și acest angajament ni-l vom onora.

Am spus-o și o repet: în 2006 trebuie să finanțăm cu prioritate proiecte pentru reforma educației. Vreau să construim campusuri școlare, vrem să continuăm dotarea cu calculatoare în școli, vrem să dezvoltăm programul "economia bazată pe cunoaștere", care este în conformitate cu direcțiile strategice de dezvoltare ale Uniunii Europene, vreau să punem accent pe calitatea învățământului, lucru perfect posibil prin aplicarea reformelor recent începute și prin facilitarea accesului elevilor la activități extrașcolare.

Economia românească nu-și permite, în acest moment, să finanțeze creșteri salariale majore. Punem accent pe proiecte de dezvoltare. De aceea, ne angajăm să menținem puterea de cumpărare a profesorilor, printr-o majorare salarială în 2006. Însă, ceea ce am oferit este maximum pe care ni-l putem permite în acest moment, pentru a nu destabiliza economia. Orice creștere peste acest prag va alimenta prețurile și inflația, ceea ce va însemna, în final, reducerea puterii de cumpărare și a nivelului de trai al tuturor.

Obiectivul nostru este ca, împreună cu Banca Națională, să diminuăm inflația în anul 2006, care va trebui să scadă în zona 5,5-6%. În aceste condiții, este normal ca majorările salariale pentru toți funcționarii publici, dar și pentru cei care lucrează în învățământ, să fie exprimate, de asemenea, cu o singură cifră.

În conformitate cu agenda Lisabona, doresc să subliniez că am majorat, de asemenea, bugetul pentru cercetare, cu peste 80%, și bugetul pentru cercetare va avea cea mai importantă alocare bugetară, începând din 1990 până în prezent.

Un al doilea domeniu prioritar pentru România în acest moment este sănătatea. Bugetul pe care vi-l propun merge pe două direcții: pe de o parte, pentru prima oară, vom rezolva definitiv problema datoriilor istorice din sistemul sanitar. Este vorba de datorii de aproximativ 10 mii de miliarde de lei, dintre care, unele erau sume neplătite încă din ani 2002, 2003 și 2004.

Unele din aceste sume, din păcate, reprezintă, aș spune, "factura electorală" a PSD pentru anul 2004. Măsura populistă de a cere farmaciilor să elibereze medicamente compensate peste pragul legal mi s-a părut un gest de iresponsabilitate politică. E un gest care m-a făcut să mă întreb adeseori: cât costă, oare, un vot pentru PSD?

Vă asigur că Guvernul pe care îl conduc nu va încerca să cumpere electoratul cu măsuri populiste, care să pună în pericol economia românească și sistemul de sănătate publică. De aceea am susținut, ca prim-ministru, achitarea tuturor datoriilor istorice din sistemul sanitar. Ne vom respecta integral și chiar în avans angajamentul de a plăti până la 31 ianuarie 2006 toate datoriile istorice, conform memorandumului care s-a semnat în prezența mea cu distribuitorii de medicamente. Este prima oară din 1990 când Guvernul vizează rezolvare problemei și nu amânarea unei crize, prin reeșalonarea sau rostogolirea datoriilor.

Cea de a doua direcție din domeniul sănătății este vitală pentru asigurarea accesului cetățeanului la servicii medicale de calitate. Este vorba de reforma sistemului de sănătate, pe care ministrul sănătății, Eugen Nicolăescu, a demarat-o. Absența reformei va fa ce ca toți banii pe care îi alocăm acestui sector să fie risipiți fără urmă. Așa s-a întâmplat în ultimii ani: a crescut bugetul pentru sănătate, iar problemele, în loc să se diminueze, după cum știți, au sporit.

Noi am luat deja o serie de măsuri pentru a preveni crizele și a cheltui rațional banii pe care îi avem. În primul rând, orice depășire a plafonului la farmacii cu mai mult de 5% echivalează acum cu rezilierea contractului. Am introdus un control amănunțit în cheltuirea banilor, am organizat concursuri și contracte de management pentru directorii caselor de sănătate județene și am readus ordinea în sistem. Pentru 2006, avem în vedere creșterea consumului de medicamente compensate cu circa 15%.

Vom merge, însă, mai departe, vom pune în practică un pachet complex de reforme. Vom începe cu evaluarea managerilor din spitale și cu evaluarea celor care au înregistrat cele mai mari datorii, deși, în unele cazuri, beneficiază de resurse substanțial mai mari, în comparație cu alte spitale, și nici nu au tratat mai mulți pacienți. Mai puțin de 15% din spitale, este bine de reținut, concentrează peste 70% din datoriile totale acumulate.

Împreună cu o evaluare temeinică a spitalelor, avem în vedere legiferarea unui pachet, care se apropie de 20 de componente și la care lucrează în prezent Ministerul Sănătății. Vrem o nouă Lege a farmaciilor, o Lege a spitalelor, care să delimiteze clar conflictele de interese, Legea medicamentului și Legile asigurărilor sociale de sănătate, precum și reglementarea unui pachet de bază pentru servicii de sănătate acoperite din fonduri publice.

Un al treilea domeniu prioritar pentru dezvoltarea României este infrastructura. Vom urgenta construcția autostrăzii București-Constanța, ca o parte componentă a Coridorului IV Paneuropean, care constituie prioritatea zero în acest domeniu. Dorim să continuăm contractul pentru autostrada Brașov-Borș, dar în măsura în care va fi renegociat, astfel încât să respecte prevederile legale românești pentru plata avansului, iar cheltuielile să fie mai apropiate de realitățile costurilor din România.

Există o responsabilitate a utilizării banului public, nu putem accepta să plătim unei companii niște sume care sunt justificabile doar la încheierea contractului. Și doresc să subliniez că acesta este și punctul de vedere al Curții de Conturi.

Este în lucru modificarea legislației referitoare la parteneriatul public-privat, pentru a aplica în România normele europene. Aceasta ne va permite să accelerăm dezvoltarea proiectelor de infrastructură, inclusiv a autostrăzii București-Brașov.

Avem, de asemenea, în vedere, pentru anul 2006, construirea de rute ocolitoare pentru unele orașe importante, de care se va lega viitorul Coridor IV. Inclusiv pentru centura Bucureștiului, vom colabora cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, pentru crearea unui parteneriat public-privat care să accelereze procesul de construcție și să mute o parte din risc asupra sectorului privat, printr-o structură inovatoare. Am prevăzut, în acest scop, 3.500 de miliarde de lei, pentru finanțarea drumurilor comunale și județene, pentru refacerea infrastructurii și modernizarea ei pe întreg teritoriul României.

Al patrulea domeniu prioritar pentru România este dezvoltarea agriculturii. Am alocat acestui domeniu cu 20% mai multe resurse decât în anul 2005, dar, în același timp, schimbăm fundamental filosofia de acordare a subvențiilor. Anul 2006 va reprezenta un an de tranziție către fondurile comunitare. Vom finanța Programul "Fermierul" pentru dezvoltarea microfermelor și vom sprijini comasarea suprafețelor agricole, prin acordarea rentei viagere. Nu vom mai acorda progresiv subvenții pe produs, ci vom începe programele de finanțare europene prin Agenția de Plăți, care a fost creată la nivelul Ministerului Agriculturii. Statul urmărește garantarea unor sume, pentru a permite finanțarea în condiții optime și pentru acest sector și vom acorda inclusiv subvenții pentru finanțarea celor care doresc să acceseze programele SAPARD.

Programele derulate de Ministerul Agriculturii vor permite scoaterea sectorului agricol din sărăcie și din subdezvoltare. În plus, prin aceste proiecte, vom putea să avem o agricultură competitivă pe piața europeană, după aderarea la Uniunea Europeană, în anul 2007.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Vreau să subliniez că proiectul de buget propus de Guvernul pe care îl conduc este, pentru anul 2006, unul onest și acoperitor. În prezentarea mea am punctat în mod succint modul în care vom finanța reforma pentru aderarea la Uniunea Europeană și proiectele prioritare pentru dezvoltarea României.

Dar bugetul pe anul 2006 face mai mult decât atât. Bugetul pe 2006 permite continuarea eforturilor pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre țara noastră și țările dezvoltate și acest lucru trebuie reținut. Contribuie la continuarea și consolidarea tendințelor pozitive din economie înregistrate până în prezent. Asigură, în același timp, o poziție bugetară consistentă cu politicile bugetare în cadrul Pactului de Stabilitate și Creștere, pact adoptat la nivelul țărilor membre ale Uniunii Europene.

După cum vedeți, bugetul este concordant cu obiectivele europene pe care România și le-a asumat. În trecut și cu precădere sub conducerea PSD, guvernele au preferat să dea prioritate unor pretinse măsuri de protecție socială și să sacrifice stabilitatea macroeconomică. Nimic nu e mai dăunător pentru asigurarea unui nivel de trai decent, decât populismul. Pentru că, printr-o măsură populistă, un guvern poate să arunce praf în ochii electoratului, urmând ca, după o scurtă perioadă de timp, întreaga societate să plătească o factură exagerat de mare pentru aceasta.

Cea mai bună protecție socială - și doresc să subliniez acest lucru - se face prin muncă. Un loc de muncă stabil și bine plătit permite cetățenilor să aibă acces la resurse financiare și să se împlinească din punct de vedere profesional.

De aceea, așa cum am promis în anul 2006, contribuția la asigurările sociale va scădea cu două puncte procentuale, iar aceasta se poate realiza doar printr-o dezvoltare sănătoasă a economiei. Este unul din obiectivele care pot fi atinse prin aplicarea acest proiect de buget.

Pentru categoriile sociale care au nevoie de sprijin și de solidaritatea noastră, a tuturor, Guvernul are, însă, în același timp, datoria să dezvolte programe sustenabile pe termen lung și nu doar programe de sezon electoral, cum s-a făcut până acum. Guvernul acordă toată atenția categoriilor sociale care au nevoie de sprijin. O face cu respectarea drepturilor lor și a demnității lor și fără să-i considere pe acești oameni drept o masă de manevră electorală.

Astfel, în 2006, pensionarii vor primi pensii mai mari. Punctul de pensie se va majora cu 9,3%, de la 1 ianuarie, în condițiile unei inflații în scădere, și acest lucru le va consolida puterea de cumpărare. Această măsură vine după ce Guvernul a adus, pentru prima oară, echitatea în sistemul de pensii după 1990, prin procesul de recalculare a pensiilor. A treia etapă a recalculării pensiilor se termină chiar astăzi. Ea aduce creșteri importante pentru majoritatea celor vizați, dar și o reparație morală importantă pe care am promis-o că o vom face și am realizat-o integral, astfel încât, la contribuții egale, să avem pensii egale.

Bugetul pe 2006 susține, de asemenea, majorarea cuponului de încălzire, care materializează subvenția pentru iarnă acordată de Guvern cu peste 20%. Astfel, în perioada noiembrie 2005-martie 2006, o persoană care are un venit de 1,5 milioane de lei vechi va primi un ajutor lunar de 1.452.000 de lei. Va crește cu peste 10 procente și ajutorul pentru încălzirea cu lemne, cărbuni și combustibili petrolieri. Am demarat un proiect pentru sprijinirea achiziționării de centrale termice pe gaze și de arzătoare de înaltă eficiență, tocmai pentru a diminua consumul și, în final, a ajuta cetățeanul să aibă o factură cât mai redusă pentru consumul de gaze și de energie termică.

Am bugetat, de asemenea, acordarea de indemnizații lunare, în valoare de 8 milioane de lei, pentru mamele cu copii până la 2 ani și stimularea acestora pentru a reveni în muncă, prin facilități suplimentare.

Stimați colegi,

Măsurile de protecție socială promovate de Guvern nu vor afecta echilibrele macroeconomice. Realizăm aceste programe, ca și toate obiectivele pe care le-a propus Guvernul pentru 2006, prin asigurarea macrostabilității economice, prin creșterea sănătoasă a economiei, estimată la 6% din produsul intern brut, și prin utilizarea prudentă a resurselor.

Am introdus, în anul 2005, un sistem de taxare minimal: cota unică, ce și-a dat roadele în acest an, aducând venituri suplimentare la buget și încurajând dezvoltarea economică. În schimb, pentru a asigura buna funcționare a tuturor sectoarelor, vizăm să creștem veniturile bugetare. Este importantă tendința de consolidare a veniturilor bugetare cu peste 0,3% din p.i.b. în plus față de anul 2005, în condițiile menținerii nivelului general al taxelor și impozitelor și al scăderii c.a.s.-ului cu două puncte procentuale.

Estimăm o inflație în scădere față de anul 2005, ceea ce va permite creșterea puterii de cumpărare a cetățenilor. Creșterea economică va fi de 6% din p.i.b., adică, mai mare decât cea de pe anul în curs. Deficitul bugetar prognozat este de 0,5% din p.i.b., iar deficitul de cont curent va scădea, față de anul 2005, reflectând o creștere mai echilibrată a economiei și o moderare a consumului. Urmărim să asigurăm locuri de muncă suplimentare cu aproximativ 100.000, adăugând astfel celor peste 150.000 de locuri de muncă câștigate în acest an, datorită cotei unice, prin creșterea investițiilor străine, cu impact semnificativ în economie, prin creșterea investițiilor românești și prin micșorarea costurilor asociate unui angajat.

Doamnelor și domnilor,

Ținând cont de importanța acestui proiect de buget pentru economia națională, pentru finanțarea angajamentelor asumate de către țara noastră în fața Uniunii Europene, precum și pentru fiecare instituție publică în parte și mulțumindu-vă pentru atenția acordată, vă solicit să votați Legea bugetului de stat și Legea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2006.

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale parlamentarilor din majoritate.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, are cuvântul domnul senator Vosganian, președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Senatului, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe din cele două Camere asupra Proiectului Legii Bugetului de Stat pe anul 2006.

Aveți cuvântul, domnule senator. Raportul comisiilor.

Domnul Varujan Vosganian:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Raportul comun asupra Proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2006 are următorul conținut:

În urma examinării Proiectului Legii Bugetului de stat pe anul 2006, a amendamentelor depuse de comisiile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului și a celor depuse de parlamentari, Comisiile pentru buget, finanțe și bănci ale Senatului și Camerei Deputaților, care au fost sesizate în fond, propun, cu 18 voturi pentru, cu 5 voturi împotrivă și 1 abținere, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbaterea și adoptarea plenului, cu amendamentele prezentate în anexele prezentului raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Am o rugăminte: toate grupurile parlamentare sunt rugate să dea, dacă n-au făcut-o până acum, lista celor care doresc să fie înscriși pe lista de vorbitori la dezbaterea generală.

Începem dezbaterile generale.

Pentru început, are cuvântul domnul senator Mircea Geaonă, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD. Se pregătește domnul senator Varujan Vosganian, din partea grupurilor Alianței.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Mircea Geoană:

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Domnule prim-ministru,

Stimate colege și colegi,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Dezbaterea bugetului reprezintă, într-o țară democratică și într-o țară europeană, cel mai important moment politic al anului. Este locul în are se întâlnesc propunerile Guvernului cu contrapropunerile Opoziției. De aceea, domnule prim-ministru și stimați colegi din Majoritatea actuală, partidul nostru va promova o dezbatere consistentă și viguroasă pe tema bugetului.

Cunoașteți faptul că ne-am opus și ne opunem variantei prezentate de primul ministru pentru bugetul pentru 2006. Niciodată, în 15 ani de zile, nu a existat o diferență mai mare între realitatea socială și economică a țării și proiectul de buget prezentat!

Veți spune: "Este normal, e vorba de un prim-ministru liberal, de un liberal pur sânge, pentru care problemele sociale nu contează atât de mult!" Pentru noi, pentru PSD, problemele sociale contează, domnule prim-ministru, și este normal să punem accent pe acestea.

Niciodată, în 15 ani de zile, nu a fost diferență mai mare între premisele pe care s-a construit acest proiect de buget și situația care se întâmplă astăzi. Niciodată nu am avut o modificare de ținte macroeconomice atât de dramatică în numai câteva săptămâni! Când s-a întâmplat, în România democratică de după '90, să proiectăm un buget pe o țintă de inflație modificată între timp și când s-a întâmplat, în 15 ani de zile, când operăm pe un deficit bugetar, modificat în mod dramatic în ultimele zile? Cum este posibil ca Guvernul să vină cu un proiect de buget în care cele două chei macroeconomice care definesc suma de bani pe care o propunem cheltuieli și venituri anul viitor să fie dramatic modificate doar în câteva săptămâni? Este nemaiîntâlnit!

De aceea, faptul că Fondul Monetar a decis sau Guvernul a deci să întrerupă relațiile cu Fondul Monetar Internațional reprezintă, în opinia noastră, și motivul de ce, acest proiect de buget, este un proiect de buget fără fond. Pentru că fondul e construcție a acestui buget este fals!

Este și o recunoaștere, deși domnul prim-ministru, în mod firesc, își apără propunerea din campanie, făcută cu domnul președinte Băsescu și cu Alianța PNL-PD, de cotă unică de 16%, dar, cum o arată și Raportul Băncii Naționale, adevărata "contribuție" a cotei unice este o gaură la veniturile bugetului de aproape 1 miliard de euro, care n-are cum să fie compensată altfel și care denotă această scădere dramatică a atenției sociale a bugetului.

Nu am constatat niciodată, în ultimii ani de zile, un ritm atât de scăzut al cheltuielilor publice. Și îl întreb pe domnul prim-ministru și întreb economiștii și finanțiștii, pe care îi respect, din partea Alianței, cum ne putem închipui că va crește economia românească în ritmuri înalte și susținute, pentru a reduce decalajele de dezvoltare de care vorbea Premierul Tăriceanu în urmă cu câteva minute, în condițiile în care avem ținte macroeconomice contradictorii? Cum vom crește economia țării, în condițiile în care avem cheltuieli publice reduse? Cum crește economia țării, în condițiile în care dorim să controlăm inflația și să controlăm consumul? Cum vom reuși să atingem țintele care ne apropie de Europa?

Domnule prim-ministru,

Adevărul adevărat este că în acest aproape un an de la preluarea guvernării, toate țintele macroeconomice pe care vi le-ați propus au fost ratate. Este aproape un record demn de invidiat! A fost vorba de creștere economică de 6%, este sub 5% în acest an, v-ați propus o inflație de 7%, va fi de 8,5%, v-ați propus un deficit extern de 7%, este aproape 9%, este un deficit bugetar, nu de 0,5%, ci de 1% și este, bineînțeles, o rezultantă, în acest proiect de buget, care îl face să fie nerealist și nesustenabil. Și este grav că persistați în aceste greșeli și pentru proiectul de buget pe anul 2006!

Sunt ținte macroeconomice pe care vi le propuneți în proiectul de buget, care sunt concurente. Sunt ținte macroeconomice care sunt și contradictorii. Și vreau să vă spun că ținta principală, privind încasările la buget, este complet nerealistă. Construcția bugetului, repet, critica noastră principală la acest buget, este construit pe premise false.

Nu ne pregătim suficient de bine pentru 2007, domnule prim-ministru, să dea Dumnezeu să ne integrăm pe la 1 ianuarie 2007! Nu este adevărat că acest buget răspunde preocupărilor de integrare. Poate răspunde, într-o anumită măsură, obligațiilor asumate în cadrul negocierilor de aderare, aici, dau un punct valabil, pentru anumite măsuri. Dar pregătirea economiei, a firmelor românești, a capacității noastre de a face față presiunilor concurențiale din Europa nu sunt acoperite în acest proiect de buget.

Cum putem să credem că vom reduce decalajele de dezvoltare cu Uniunea Europeană, când nu avem investiții publice? Cum putem să credem că ne vom uni cu Europa, când n-am făcut, într-un an de zile, un centimetru de autostradă în această țară?

Cum putem să credem că pensionarii acestei țări, domnule prim-ministru, vor accepta afirmația dumneavoastră (pe care o contrazic extrem de ferm și în termeni politicoși!): "Cât a costat pentru PSD un vot de la pensionari?" Dar cât costă pentru partidul pe care îl conduceți și Guvernul pe care îl conduceți viața unui pensionar, în condițiile în care medicamentele compensate nu mai sunt plătite? Vă place, domnule prim-ministru, să vedeți pensionarii, la ora 3 dimineața, bătându-se pentru medicamente pentru diabet? Ne place să vedem oamenii care de-abia mai supraviețuiesc cu pensiile și veniturile mici pe care le au? 9% creștere pentru pensii? Ce ați promis în campania electorală?

Voci din sală:

Recalculare!

Domnul Mircea Geoană:

Recalculare, care încă nu se întâmplă! Și-mi pare rău că spun acest lucru!

Voci din Majoritate:

Ba da, o facem și s-a făcut!

Domnul Mircea Geoană:

Mai este un lucru pe care doresc să vi-l spun cu privire la agricultura României. Degeaba vorbim de faptul că 2006 va fi un an de pregătire pentru 2007, când se schimbă regula de bugetare. Europa subvenționează producția, domnule prim-ministru, și nu elimină subvențiile pentru agricultură!

Oricât de frumos ar fi pe hârtie Programul "Fermierul", el nu ține loc de subvenții pentru agricultorii români și, în 2007, ne vom trezi cu un sat românesc în care câțiva dintre fermierii, selectați pe sprânceană, probabil, de către Guvern, vor reuși să ia bani europeni și marea majoritate a țăranilor, a fermierilor, a gospodarilor nu se vor putea califica pentru bani europeni. E o provocare formidabilă pentru România și pentru Guvernul pe care îl conduceți.

Domnule prim-ministru,

Cum credeți că subvenția majorată atât de modest pentru factura de întreținere și pentru ajutorul de iarnă poate să acopere creșterea exorbitantă a costurilor utilităților, a gazelor, a electricității și a combustibililor de încălzire în această toamnă? Cum se vor putea acoperi oameni cu venituri modeste și cu pensii mici, în condițiile în care factura de întreținere a crescut cu peste 40%, când acordăm doar câteva procente în plus? Cum vor trăi acești oameni, în această iarnă? Nu-i o problemă numai social-democrată, e o problemă de omenie, e o problemă de supraviețuire pentru acești oameni, iar banii puși în buget nu sunt suficienți pentru acest lucru.

În final, domnule prim-ministru, vreau să vă spun că Guvernul precedent, Guvernul PSD, a fost capabil să asigure, în același timp, și creșterea economică în ritmuri remarcabile: am reușit, în același timp, să reducem rata sărăciei cu peste 20% în 4 ani de guvernare și am și reușit să aducem inflația sub control și să menținem disciplina macroeconomică, având în premieră și încheind un acord cu Fondul Monetar Internațional.

Stabilitate macroeconomică, creștere economică în ritmuri înalte și reducerea sărăciei pot fi făcute în același timp. Aceasta este, de fapt, critica cea mai importantă pe care o aducem proiectului de buget și filosofiei economice și fiscale pe care o promovați.

Domnule prim-ministru,

Cu tot respectul, vă spun, acest buget nu este onest și acoperitor, este un buget construit pe o minciună și pe o ficțiune, este un buget minimalist, este un buget, care, din partea Grupului parlamentar PSD, va fi însoțit cu un vot împotrivă, în condițiile în care nu veți ține cont de amendamentele elementare, necesare și utile bunului mers al României europene.

Vă mulțumesc.

(Aplauze ale deputaților din PSD.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Varujan Vosganian, din partea Grupurilor PNL-PD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi,

Mă simt obligat să vorbesc pe un ton mai concesiv, având în vedere dramatismul care l-a încercat pe preopinentul meu, domnul Mircea Geoană. Nu vreau să reiau toate dezbaterile cu privire la "rodnicia" guvernării PSD, vreau să amintesc domnului Mircea Geoană despre câteva dintre temele majore ale guvernării domniei sale, pe care noi, din păcate, le-am moștenit.

Și câteva dintre acestea sunt și cele care țin de evoluția deficitului de cont curent, cele care țin de tensiunile de natură monetară, cele care țin de situația de ansamblu a deficitelor economiei românesc. Și dacă acordul pe care l-ați încheiat, cu Fondul Monetar Internațional ar fi fost nu doar un gest de amabilitate pentru poziția internațională a României, ci ar fi fost încheiat în mod efectiv, cu siguranță, în fondul său, nu ar fi fost nevoie de acordul preventiv care a urmat și care, în linii mari, relua aceleași teme care fuseseră induse în memorandumul din anul 2001.

Dar, domnule Mircea Geoană, dincolo de dramatismul pe care l-ați afișat, eu am să vă rog, cu toată politețea coabitării în Parlamentul României, să faceți un efort de a vă adapta mentalitatea și, probabil și a partidului pe care-l conduceți, la realități.

Eu cred că principalul obiectiv al unei guvernări este, într-adevăr, să facă dezvoltare economică, dar nu în primul rând prin cheltuieli publice, ci în primul rând prin dezvoltarea sectoarelor economice.

De aceea, a căina impasul dezvoltării economice, pornind de la evoluția cheltuielilor publice, mie mi se pare, dincolo de erorile de natură teoretică, mi se pare o eroare fundamentală în planul mentalităților.

Și, în al doilea rând, tentativa de a ne sugera să preluăm filosofia dumneavoastră bugetară care, numai în anul 2004, a alocat pentru costurile sociale cu tentă clar electorală sume imense, este o viziune pe care noi nu o împărtășim.

Aș vrea să vă mai aduc aminte că, în legătură cu execuția bugetară, ați ridicat și acum, și colegii dumneavoastră au ridicat în comisii, chestiunea execuției și a realismului său, invocând faptul că există o seamă de cheltuieli încă neonorate pe proiectele de investiții. Vă aduc aminte că situația anilor 2003 și 2004, în această privință, a fost atât de tragică încât noi, în 2005, a trebuit să mai onorăm din cheltuielile neonorate de dumneavoastră, dar că această practică uzuală în execuția bugetară nu va tulbura echilibrele și, în nici un caz anul 2005, un an dificil, cu o evoluție internațională a pieței petrolului potrivnică intereselor financiare ale României, cu un an cu inundații, cu un an în care România s-a confruntat cu teme care nu puteau fi prevăzute și includ între acestea și gripa aviară.

Cu toate acestea, stimați colegi, vreau să vă informez, și răspund în acest fel râsului plin de umor, dar de politețe, al domnului Mihai Tănăsescu, colegul meu, pe care cu politețe îl invit din nou împreună cu mine, că față de o prognoză pe anul 2005 de 31,2 % din veniturile bugetare, chiar în aceste condiții, chiar introducând facilități fiscale majore, noi terminăm exercițiul bugetar cu 31 % procent de venituri în p.i.b. De aceea, toate acuzele pe care le aduceți Coaliției de guvernământ, cum că veniturile bugetare au fost reduse dramatic în urma introducerii cotei unice, sunt contrazise de fapte și v-aș și întreba, atunci când veți continua declarațiile în numele grupului dumneavoastră parlamentar, de ce, dacă nu ați procedat la cota unică, proiecția veniturilor bugetare în 2005 era sensibil aceeași cu cea care a rezultat în urma exercițiului bugetar.

Așadar, domnule Mircea Geoană, pentru a încheia această replică plină de politețe la cele pe care le-ați spus, eu vă încredințez că suntem în linia programului de guvernare, vă încredințez că tendința de dezinflație va continua, așa cum a continua și în acest an și, de asemenea, vă încredințez că, în ceea ce privește viziunea despre economia națională, vom continua să susținem, așa cum ne-am propus, inițiativa privată, libera concurență, proprietatea și, prin acestea, și creșterea veniturilor bugetare și a cheltuielilor publice.

Acum, pentru a nu repeta cele pe care domnul prim-ministru le-a spus, voi puncta foarte pe scurt care este filosofia acestui buget și care sunt, așadar, argumentele pentru care reprezentanții Alianței "Dreptate și Adevăr" vor vota acest proiect de buget.

În primul rând, în condițiile în care, în ciuda sugestiilor pe care le-am primit, nu am operat nici modificări ale cotei unice, nu am operat nici majorări ale taxei pe valoarea adăugată iar modificările în Codul fiscal sunt, pe anul 2005 pentru anul 2006, sunt extrem de restrânse în ceea ce privește impactul creșterii fiscalității, reușim în anul 2006 să creștem veniturile bugetului consolidat atât în termeni reali, cât și ca procent în produsul intern brut.

Și acum, ca să întorc cu aceeași politețe dramatismul colegului Mircea Geoană, care spunea că, în ultimii 15 ani, este prima oară când se întâmplă așa și pe dincolo rău, eu am să-i spun domnului Mircea Geoană că niciodată în 15 ani, chiar în condițiile proiectului de buget așa cum este el, în termeni reali, învățământul și sănătatea și cercetarea nu au avut o susținere bugetară așa cum este ea acum. Niciodată în 15 ani, agricultura nu a avut, în termeni reali, susținerea financiară pe care o are în acest buget.

De aceea, acest "niciodată" poate fi interpretat cu totul diferit dacă parcurgem bugetele anilor 1990-2005, cu creionul în mână și cu operarea corectă a modificărilor ce rezultă din evoluția inflației.

Așadar 2006 este un an în care veniturile cresc în termeni reali și ca procent în produsul intern brut. Și este, după opinia mea, primul câștig, primul argument în favoarea promovării acestui proiect de buget.

A doua chestiune este cea a deficitului.

Domnule Mircea Geoană, și dragi colegi din PSD, dacă noi am fi operat deficitele bugetare pe care le-ați operat dumneavoastră în anii 2000-2004, nu am fi avut astăzi nici o problemă, nici cu sindicatele din învățământ, nici cu sindicatele din metrou, nici cu sindicatele, cu patronatele din alte domenii. Cu un deficit bugetar de 1,5 sau 2 %, așa cum și dumneavoastră ați fi preconizat pentru 2006, am fi avut fonduri suficiente pentru toate aceste domenii, chiar la nivelul solicitării partenerilor sociali.

Din păcate însă, și unii dintre dumneavoastră știu la fel de bine ca și noi că atunci când inflația scade, efortul de control pe deficit este mult mai riguros. Acesta este motivul pentru care a trebuit să coborâm în continuare deficitul bugetar și mie mi se pare că această operare a coborârii deficitului la 0,5 %, în condițiile în care ne păstrăm prioritățile programului de guvernare, este al doilea argument în favoarea votării acestui buget.

Al treilea se referă la asigurarea fondurilor pentru absorbția fondurilor europene. Este primul buget în care se operează ca filosofie alocarea de resurse pentru absorbția fondurilor europene și am să vă dau, în această privință, doar două cifre: la Ministerul Transporturilor sunt 500 de milioane de lei iar la Ministerul Agriculturii 1,16 miliarde de lei, bani care sunt alocați pentru a atrage fondurile comunitare.

Al patrulea argument în favoarea promovării acestui proiect de buget este legat de respectarea priorităților din programul de guvernare.

Noi am avut patru: infrastructura, agricultura, sănătatea și educația plus cercetarea.

În ceea ce privește transporturile și agricultura, lucrurile sunt foarte limpezi. Avem și ca alocare în termeni reali și ca procent în produsul intern brut sume cu mult mai mari și pot să vă spun, pentru liniștea dumneavoastră că, în ceea ce privește de pildă transporturile, bugetul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale are o creștere cum n-a mai avut niciodată din 1990 încoace, de la aproape 3 miliarde de lei noi la 8,2 miliarde de lei noi, deci o creștere de 2,7 ori.

Și, în treacăt fie spus, domnule Mircea Geoană, eu nu cred că un Guvern care a construit cam 20 de km de autostrăzi pe an și care s-a ocupat mai mult de a repara autostrăzile deja construite poate arăta cu degetul o altă guvernare, chiar dacă din cauza inundațiilor această guvernare a trebuit să-și mute fondurile de pe autostrăzi pe construirea de case, de poduri și pe consolidarea drumurilor comunale și naționale.

În ceea ce privește sănătatea, dacă vom scoate de aici plata unor datorii pe care le-am moștenit și care sunt foarte consistente, cum vedeți, în bugetul anului 2005, în 2006 avem și la sănătate o creștere în termeni reali și ca procent în p.i.b.

În chestiunea educației, dacă avem în vedere educația singură, cu suplimentarea din Parlament, noi am alocat în termeni reali mai mult decât în 2005. Chiar și în acest proiect de buget educația are mai mulți bani în termeni reali decât în 2005 iar împreună cu cercetarea are ca procent în p.i.b. mai mult decât a avut vreodată din 1990 în coace. Ceea ce dorim să facem în 2006 este să orientăm educația pe o finanțare reală și neinflaționistă, așa cum deja domnul prim-ministru a menționat.

A cincea temă este legată de cota unică. S-a vorbit de faptul că această cotă unică va crea pericole pentru finanțarea administrației locale și pentru finanțarea bugetului în ansamblul său. V-am arătat c, în ce privește veniturile bugetare nu numai că nu este nici un pericol dar, în 2006 avem ca procent în p.i.b. venituri mai mari decât au fost în 2004, atunci când guvernarea precedentă a beneficiat de un cod fiscal mult mai generos pentru bugetul statului. Și nu uitați că în 2005 și în 2006 împreună, românii, persoane fizice sau firmele românești persoane juridice rămân în buzunar cu 2,5 miliarde de euro. În cei patru ani de guvernare pe care i-am proiectat în programul de guvernare, românii vor avea în plus, în buzunare, peste 5 miliarde de euro. Și, la urma urmei, noi nu guvernăm pentru administratorii sistemului fiscal, ci pentru cetățeni. Noi guvernăm pentru producătorii impozitelor și nu pentru culegătorii impozitelor. De aceea succesul cotei unice se măsoară, în primul rând, în buzunarele oamenilor, și nu în sudoarea care curge pe frunțile administratorilor fiscali. Dar chiar și în aceste condiții, iată că în 2006 avem venituri mai mari decât în 2004.

Vă voi citi însă două cifre. Veniturile administrației locale datorate impozitului pe venit cresc în 2006 la 11 miliarde, față de 2005, 8,4 miliarde de lei noi, iar din TVA la 9,7 miliarde, de la 8,6 miliarde. Pe ansamblu, administrația locală va dispune de 21 de miliarde de lei, față de 17 miliarde de lei în 2005. De aceea, nu numai că nu există nici un pericol, dar administrația locală va avea mai mulți bani decât în anul 2005, ca să nu mai vorbim de anul 2004 pentru a nu accentua până la tragedie, dramatismul colegilor noștri.

Mă opresc aici, mulțumind tuturor colegilor noștri cu care am lucrat în Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, pentru a vă spune că în aceste comisii am mai operat câteva modificări în ceea ce privește educația, sănătatea și cultura și că în continuare avem în vedere, prioritar, în 2006, alocarea pentru educație și pentru cultură a sumelor ce vor rezulta din alocări din venituri suplimentare, dintr-o mai bună colectare și din programe externe.

Vă mai spun doar că pentru a crește veniturile bugetare noi nu avem în vedere, în ciuda tuturor tentațiilor și presiunilor, majorări de impozite, ci avem în vedere o mai bună colectare, stimularea economiei naționale și lărgirea bazei de impozitare și reconfigurarea produsului intern brut în sensul diminuării economiei naturale, și așa trebuie interpretat Programul "Fermierul", și în sensul diminuării economiei subterane, și aici avem un șir întreg de acte normative și un anumit tip de atitudine politică, pe care le-am cultivat în acest an.

De aceea, dragi colegi, având în vedere toate aceste lucruri, închegate într-o filosofie bugetară, Grupul parlamentar al PNL-PD din Senat vă propun votarea Legii bugetului de stat pe anul 2006, așa cum a fost propus de Guvern și modificat de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Carol Dina, din partea Grupurilor parlamentare ale PRM, se pregătește domnul deputat Erdei-Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți ai Senatului și Camerei Deputaților,

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să lăsați microfoanele puțin mai jos, ca să fie mai bună audiția în sală.

Domnul Carol Dina:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Stimați membri ai Guvernului,

Pornind de la aprecierea că atât puterea, cât și opoziția au vocația onestității, voi prezenta unele evaluări izvorâte din recentul Raport de țară privind România, elaborat de Uniunea Europeană.

Raportul de țară, care face un bilanț asupra modului în care autoritățile române își îndeplinesc angajamentele asumate prin Tratatul de aderare, are un mesaj încurajator, optimist, atât pentru clasa politică dar, mai ales, pentru poporul român.

Judecând lucrurile prin prisma acestui mesaj, considerăm cel puțin pripite acele declarații prin care actualii guvernanți își arogă meritele pentru "succesul", cu ghilimelele de rigoare, actualului raport de țară. În cele zece luni de guvernare portocalie, starea economică a țării și nivelul de trai al populației nu s-au îmbunătățit cu nimic, ci dimpotrivă, în timp ce combaterea corupției este ineficientă, rămânând în continuare un simplu deziderat.

În privința situației economice, raportul de țară consideră că punctele tari sunt următoarele: îmbunătățirea situației macroeconomice, creșterea economică, îmbunătățirea ratelor de colectare a taxelor, reducerea inflației și reforme majore în sectoarele energiei și transporturilor.

Documentul, apreciat ca exigent și obiectiv, redă și puncte slabe, cum sunt: creșterea economică și bugetul general consolidat se bazează, în primul rând, pe majorarea fără precedent a consumului, devenind vulnerabile în cazul în care cererea internă își încetinește ritmul. Concomitent, investițiile din economie rămân sub nivelul cererii de consum. În timp ce consumul populației a crescut cu 11,7 % în prima jumătate a anului 2005, față de o creștere economică de 4,9 %, investițiile din economie au crescut cu doar 7,6 %. În consecință, politica fiscală a Guvernului nu este sustenabilă pentru că, în condițiile în care creșterea economică și cererea internă de consum își reduc amplitudinea, veniturile la buget vor scădea dramatic.

Cota unică de impozitare de 16 % a micșorat încasările bugetare cu peste 1 miliard de euro, ceea ce reprezintă 1,5 % din produsul intern brut, iar efectele dramatice ale acestui concept fiscal vor fi resimțite în continuare și pe termen lung. În raport se menționează, în continuare, că procesul de dezinflație stagnează. Prognoza privind inflația pentru acest an a crescut de la 7 % în primăvară la 7,5 %. În acest moment, creșterea prețurilor se situează la aproximativ 9 %, în pofida faptului că rata de schimb leu/euro s-a apreciat puternic în ultima perioadă, la peste 15 %. În contextul în care noua rectificare a bugetului va conduce la o accelerare a cheltuielilor pe ultimele două luni ale acestui an, se poate aprecia că inflația va fi de 9 %, cu 2 % mai mare față de ținta angajată, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 30 %.

Deficitul balanței comerciale a urcat, pe primele nouă luni, la aproape 7 miliarde de euro, nivel dublu în raport cu perioada similară a anului trecut. Pe întregul an se estimează un deficit comercial de aproape 10 miliarde de euro.

Și, în sfârșit, în raport se mai subliniază că deficitul de cont curent s-a înrăutățit și va atinge, în acest an, un nivel de circa 7 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 9 % din produsul intern brut.

Doamnelor și domnilor, în viziunea Guvernului, proiectul de buget pentru anul 2006 reprezintă un instrument important pentru elaborarea politicii economice, subordonat celor două mari obiective, respectiv consolidarea procesului de dezinflație și menținerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil, pentru consolidarea stabilizării macroeconomice și pentru ca aderarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 să fie o țintă ireversibilă și îndeplinită cu succes.

Guvernul a proiectat o creștere a produsului intern brut cu 6%, pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în construcții și servicii. Creșterea se bazează pe o preconizată accelerare a investițiilor, în condițiile în care consumul populației își va încetini ritmul de creștere iar exportul net va avea, în continuare, o contribuție negativă la creșterea reală a produsului intern brut.

Doamnelor și domnilor,

Analiza onestă și responsabilă a documentelor privind construcția bugetară pentru anul 2006 a scos în evidență deficiențe importante de natură economico-financiară care tind să compromită șansele României de finalizare efectivă a tranziției, relansarea reală a economiei naționale și, implicit, șansele României de aderare la Uniunea Europeană în anul 2007.

În spiritul acestor imperative, Partidul România Mare face următoarele evaluări.

Unu. Bugetul pe anul 2006 nu este realist. În primul rând, după cum se cunoaște, construcția bugetului are în vedere și rezultatele preliminate ale anului anterior, respectiv anul 2005, care reprezintă baza pe care se fundamentează întregul proiect al viitorului an, 2006. Și iată fundamentarea acestei afirmații. Nivelurile preliminate ale principalilor indicatori în anul 2005 nu sunt reale, după cum urmează. Creșterea economică se va situa între 3,5 și 4 % din produsul intern brut față de nivelul prognozat de Guvern, de 5,7 %. Inflația tinde să atingă nivelul de 9 %, cu aproape 2 % mai mult față de ținta asumată de Guvern și Banca Națională a României. Exportul net va avea o contribuție negativă asupra produsului intern brut de peste 10 miliarde de euro, față de nivelul de 8,1 miliarde euro prognozat, ceea ce reprezintă o subevaluare de 25 %. Deficitul de cont curent se prelimină la nivelul de 6,3 miliarde de euro, în realitate, evoluția deficitului tinde către 7 miliarde de euro, ceea ce va reprezenta 9 % din produsul intern brut.

În al doilea rând, concepția bugetului nu este credibilă atâta vreme cât politica fiscală nu este pusă pe o bază durabilă, pe termen mediu, fiind din păcate încă în stadiul de schiță, prezentat sumar în noul Cod fiscal. Cum spunea un coleg al meu, am pus înaintea cailor carul, respectiv nu avem Cod fiscal dar avem buget în care problema principală este politica fiscală.

Apoi, veniturile bugetare, care se situează la 31,3 % din produsul intern brut, sunt insuficiente și nu pot satisface viziunea fiscală europeană, care presupune cheltuieli consistente ale statului pentru educație și infrastructură.

Cu acest nivel al veniturilor, România se apropie mai mult de Lituania, Azerbaidjan, Kazahstan sau Albania, state cu venituri bugetare sub 30 % din produsul intern brut. Bulgaria stă mult mai bine la acest capitol, înregistrează venituri la bugetul general consolidat de 41 % din produsul intern brut.

Structural, România nu poate atinge un nivel mai ridicat de 35 % din produsul intern brut. Simpla îmbunătățire a colectării nu este suficientă. Trebuie regândit în spirit european întregul sistem de taxe și impozite, inclusiv nivelul cotei unice de impozitare.

Proiecția deficitului bugetar de 0,5 % din produsul intern brut nu este fezabilă în raport cu cerințele pentru infrastructură, sănătate, învățământ și pensii. Asigurarea resurselor suplimentare cu cel puțin 3 % din produsul intern brut pentru anul 2007, anul integrării României în Uniunea Europeană, este, desigur, o problemă cheie pentru care actualul buget nu are soluții.

În sfârșit, de ce nu este fezabil bugetul, și pentru că cursul valutar de 3,5 lei noi pentru 1 euro nu este realist.

Eventualele fluctuații semnificative ale cursului de schimb vor influența, ca și în anul 2005, deficitul comercial și de cont curent, punându-și amprenta, firesc, și pe inflație.

În al doilea rând, deci punctul doi. Potrivit prevederilor constituționale, Guvernul este obligat să supună anual spre dezbatere și aprobare Parlamentului documentele strategice cu privire la ansamblul activităților social-economice ce se desfășoară la nivelul țării. Contrar acestor prevederi, din documentele prezentate am constatat cu surprindere că multe din documentele esențiale cu privire la execuțiile bugetare aferente bugetului general consolidat nu sunt prezentate Parlamentului. Această eroare nu permite să fie identificate toate componentele care participă la structura și definirea bugetului general consolidat, singurul document care oferă date pentru evaluarea finalității politicilor social-economice proiectate pentru anul viitor, calitatea finanțelor publice și coerența politicii fiscale bugetare cu politica economică.

Din documentele elaborate de Ministerul Finanțelor Publice numai pentru uzul Puterii, documente la care am avut acces întâmplător, se constată că, în construcția bugetului general consolidat intră, pe lângă bugetele pe care ni le-a prezentat, și alte bugete și componente extrem de relevante și, în același timp, deosebit de sensibile: bugetele locale, bugetul activității de privatizare, bugetul aferent valorificării activelor statului, credite externe și sume care se scad din veniturile bugetului general consolidat, în valoare de peste 2,12 miliarde de euro, respectiv 2,34 % din produsul intern brut.

Lipsa de transparență a structurii bugetului general consolidat și secretizarea sumelor care se scad din veniturile bugetului general consolidat naște suspiciunea constituirii unor surse bugetare la dispoziția Guvernului.

Trei. Pentru a înțelege poziția obiectivă, realistă, dar intransigentă adoptată de Partidul România Mare cu privire la finanțele publice și la rolul contribuțiilor sociale și impactul acestora în societate, subliniez următoarele aspecte: cheltuielile înseamnă, fără doar și poate, consumuri efective de resurse bănești. Rezultă, implicit, că orice consum de resurse bănești constituie, inclusiv când vorbim de bugetul general consolidat, un fapt real. Cu alte cuvinte, cheltuielile bugetului general consolidat reprezintă totalul sumelor consumate în anul 2006 și, ca atare, a le diminua contabil cu excedentele create artificial la unele dintre bugete, fără excepție bugete cu vocație socială, bugetele pentru sănătate, pensii, șomaj, și prin neluarea în considerare a altor cheltuieli de natură economică înseamnă o dezinformare a populației și a Parlamentului.

Explicit, mă refer la folosirea sistemului bilanțier în determinarea deficitului bugetului general consolidat care beneficiază, datorită metodei improprii folosite, de o diminuare artificială a deficitului, prin scăderea din acesta a excedentelor create la nivelul bugetelor locale și a bugetelor sociale, în fapt contribuții directe ale cetățenilor.

Aceste chestiuni deosebit de importante trebuie analizate și Guvernul trebuie să răspundă în mod responsabil la următoarele întrebări.

De ce se diminuează veniturile populației cu contribuții sociale care nu se alocă cheltuielilor sociale și, absurd, se creează, artificial, excedente la acest buget?

De ce contribuția de asigurări sociale de sănătate este calculată și repartizată prin bugetul de stat, și nu de o autoritate națională autonomă, așa cum se practică în statele din Comunitatea Europeană?

De ce fondul aferent pensiilor țărănești se gestionează ca și în anul 2005, prin bugetul de stat, când, în mod normal, aceste drepturi ale pensionarilor care au trudit în agricultură ar trebui să beneficieze de un tratament adecvat în sfera protecției sociale?

În sfârșit, mai avem o singură problemă, care reprezintă punctul patru. Exportul net va avea, în continuare, o contribuție negativă la creșterea reală a produsului intern brut, mai precis 9,2 miliarde de euro, care reprezintă deficitul balanței comerciale pe anul 2006, fapt ce relevă că importurile, ca și în anii precedenți, sunt orientate către consum, și nu către investiții și dezvoltare.

Deficitul comercial de 10 milioane de euro, preliminat în anul 2005, însumat cu deficitul prognozat pe anul 2006, așa cum se arată în proiectul de buget, de numai 9,2 miliarde euro, capătă dimensiuni astronomice, ce vor pune în mare pericol atât contul curent, cât mai cu seamă procesul de dezinflație. Nici unul dintre indicatorii de performanță ai creșterii economice nu vine să susțină teza pe care este fundamentat bugetul, respectiv faptul că economia românească s-ar dezvolta și ar produce bunăstare, nici volumul investițiilor directe, nici dinamica soldului balanței comerciale, nici rata de înnoire tehnologică, nici măcar nivelul real al ocupării forței de muncă, toate în scădere pronunțată de la un an la altul.

Realitatea se încăpățânează să contrazică triumfalismul guvernamental, economia românească este în recesiune, o recesiune strunită, pentru a nu da în clocot cu instrumente paraeconomice. Exemplu de referință îl constituie limitarea inflației și reducerea ratei dobânzii prin politici monetare de stabilizare a mediului economic și financiar bancar, promovate de Banca Națională...

Domnul Adrian Năstase:

Domnule senator, iertați-mă, ați depășit cele 17 minute alocate în întregime grupului dumneavoastră.

Domnul Carol Dina:

Închid.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog.

Domnul Carol Dina:

Deci, în acest mod, în acest an se pierde peste un miliard de euro.

În sfârșit, doamnelor și domnilor, privitor la fondurile provenite din privatizare, anunț Camerele reunite că noi susținem concepția ca aceste fonduri să fie alocate pentru proiecte în infrastructură, în sănătate și în educație, sens în care vom prezenta în cel mai scurt timp un proiect de lege.

Partidul România Mare dorește să participe constructiv la aderarea României în Uniunea Europeană, dar nu-și poate asuma în fața națiunii responsabilitatea unui proiect bugetar de avarie, prin care se spulberă speranțele la mai bine ale cetățenilor pe următorii patru ani.

În consecință, Grupurile parlamentare ale Partidului România Mare nu-și pot asuma construcția bugetară propusă pentru anul 2006 și vor vota împotrivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Cu acceptul domnului deputat Erdei-Dolóczi István, am să dau cuvântul, în încheierea dezbaterilor de dimineață, domnului deputat Pambuccian Varujan care va vorbi în numele Grupul parlamentar al minorităților naționale din Cameră. Ne-a rugat să acceptăm să vorbească înaintea altor colegi, deoarece are un program important după-amiază, o deplasare din București, și de aceea îi dau cuvântul la acest moment al dezbaterii.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte. Îi mulțumesc și colegului de la UDMR pentru înțelegere.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

O să încep prin a spune, așa cum facem în fiecare an, la Legea bugetului anunțăm cum vom vota, grupul nostru parlamentar va vota acest buget.

Va vota acest buget și cu bunele lui și cu relele lui, și cred că ar trebui să vorbesc aici atât despre lucrurile pe care le considerăm a fi bunele acestui buget, cât și despre cele pe care le considerăm a fi rele, pentru că vestea rea este cea pe care trebuie s-o afli prima pentru a putea să îndrepți lucrurile rele.

Bine este că a crescut produsul intern brut... Nu, asta este vorba lui Bill Gates, nu este de la Radio Erevan! Bine este că a crescut produsul intern brut. Eu cred că este bine și faptul că bugetul reprezintă o treime din produsul intern brut, și nu mai mult de atât, pentru că dacă ar reprezenta mai mult de atât, ar reflecta faptul că avem o fiscalitate excesivă și cred cu tărie că o fiscalitate excesivă face rău economiei într-o piață liberă.

De asemenea, cred că ar trebui ca multe din cheltuielile bugetare să se adreseze strict bugetarilor. Adică să se adreseze acelor sectoare care în mod tradițional european fac obiectul cheltuielilor bugetare. Mă refer la învățământ, mă refer la sănătate, mă refer parțial la cultură, mă refer parțial la infrastructură. Nu cred că este bine ca bani din buget să intre în zona care trebuie să fie în mod firesc piața liberă a mediului privat. Și, de asemenea, cred din ce în ce mai mult, trebuie să încheiem procesul de privatizare o dată pentru totdeauna. Sper ca în următorii 2-3 ani, lucrul acesta să se întâmple.

Niciodată nu ne putem aștepta la venituri mai mari, dacă o parte din activitatea economică rămâne în continuare în sfera statului.

De asemenea, cred că atunci când vorbim de resurse am făcut o greșeală, și reiterez aici un lucru pe care l-am spus și când s-a discutat codul fiscal în primăvară, dar mai ales când s-a discuta codul fiscal în ianuarie. Dacă în ianuarie am fi dublat cota de 16% cu creșterea cu un punct procentual al t.v.a.-ului lucrurile probabil că ar fi stat astăzi mult mai bine. Și cred cu tărie că este necesară această creștere cu un punct procentual a t.v.a.-ului, tocmai pentru a putea finanța și mai bine sectoarele bugetare, strict sectoarele bugetare.

De asemenea, doresc să insist asupra unor chestiuni pe care le gestionăm prost în continuare. Și am să vă dau două exemple pe care le cunosc foarte bine. De 5 ani de zile, Ministerul Transporturilor are o rețea de comunicații pe care o folosește la un procent infim pentru nevoi proprii. După calculele mele, și credeți-mă că aici chiar știu ce spun, intrarea în uz comercial a excedentului de capacitate din acea rețea ar aduce anual jumătate de procent de p.i.b.

În același timp, avem în ministere proiectele de informatizare, dublate, triplate, se face același lucru, se cheltuiesc aceeași bani, în condițiile în care, dacă ele ar fi coordonate de MCTI, am putea, probabil, să salvăm între 50 și 60% din acești bani care pot fi folosiți pentru altceva, în condițiile în care am avea asigurată și interoperabilitatea.

Sunt convins că la nivelul întregii administrații publice centrale există multe exemple de felul acesta. Și eu cred că dacă vorbim de îmbunătățirea colectării, nu ar fi rău să vorbim și de îmbunătățirea utilizării a ceea ce avem și de îmbunătățirea felului în care cheltuim banii.

Cred că toate acest resurse, și am convingerea că dacă ele sunt semnalate chiar se va întâmpla ceva pozitiv în sensul lor, în direcția lor, cred că toate aceste resurse trebuie puse în funcțiune.

De asemenea, cred că a venit timpul, noi până acum nu am avut niciodată o discuție așezată despre țintele pe termen lung ale României, a venit timpul unei asemenea discuții, a țintelor economice și sociale pe termen lung ale României, care să treacă dincolo de ciclul electoral pe care să existe un acord al tuturor și care să fie finanțate indiferent de cine este la putere. Intrăm în Uniunea Europeană și intrăm într-o uniune de state în care dacă vrei să reprezinți ceva trebuie să ai o specializare, trebuie să ai ceva al tău, pe care alte state nu-l au. Am amânat, repet, foarte mult discuția aceasta, poate că la discuția bugetului pe anul viitor unul dintre lucrurile importante pe care îl vom discuta va fi ce ținte pe termen lung începem să finanțăm, prin ce vom fi diferiți în Uniunea Europeană. Repet, vom vota acest buget, dar credem că atât în domeniul resurselor, cât și în domeniul felului în care lucrurile pot fi cheltuite merită să avem cu toții o discuție dincolo de momentele de confruntate pe care discuțiile la o lege a bugetului, în mod inevitabil, le reprezintă - o discuție relaxată, înțeleaptă, în care să hotărâm împreună țintele pe termen lung.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Conform programului pe care l-ați aprobat facem o pauză până la ora 14,30. Vă invit să reveniți în sală pentru a continua dezbaterile generale.

Vă mulțumesc.

 

(Pauză între orele 13,03 - 15,22)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Începem cu o anumită întârziere datorată, să spunem, lipsei de entuziasm a unora dintre colegi, care nu au revenit încă din pauză.

Vă rog să luați loc în bănci.

M-am consultat și cu domnul președinte Văcăroiu și, în urma discuției de dimineață, vă propunem ca după epuizarea dezbaterilor generale, la un sfert de oră să organizăm ședința Birourilor permanente, pentru a discuta eventuale chestiuni de organizare a dezbaterilor privind discuțiile pe articole, urmând ca discuțiile pe articole să înceapă efectiv în funcție de discuțiile pe care le vom avea în Birourile permanente, mâine dimineață.

Acum revenim la lista de vorbitori. Dau cuvântul domnului deputat Erdei-Dolóczi István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Întâi, iertați-mă, o chestiune de procedură, vă rog, domnule senator.

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte pe durata mandatului Camerei, doamnelor și domnilor parlamentari, ne spunea președintele nostru că nu prea există dorință de participare din partea aleșilor în sală.

Domnule președinte, observ de aici că nu suntem nici jumătate dintre membrii Parlamentului României și, ca atare, în numele grupului de senatori PRM, solicit să se strige catalogul. E vorba de proiectul de lege al bugetului României pe 2006 și îmi pare rău că în dreapta sălii, constat că senatorii și deputații PD-PNL, Partidul Conservator și UDMR lipsesc din sală. Rugăm să se citească catalogul... (Vociferări în sala de ședințe.)

Fac o corectură, domnule președinte, vă rog, îmi cer scuze, parlamentarii Partidului Conservator sunt în sală.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc. Am reținut această propunere. Vă rog foarte mult să-mi dați voie să judec dacă este nevoie de această ... Nu. Eu vreau să vă reamintesc că suntem în procedura de dezbateri generale.

La dezbateri generale nu este nevoie, deci nu votăm, nu avem nevoie de o prezență specială... Poftim?

 

Domnul Puiu Hașotti:

Am o remarcă, domnule președinte.

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, să faceți remarca, ca să putem să intrăm pe o discuție de fond în legătură cu remarcile acestea.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte, foarte mult.

Vă rog, stimați colegi, să remarcați că cel mai ilustru absent este chiar președintele Partidului România Mare.... (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnule deputat,

V-am dat cuvântul, vă rog să veniți la microfon.

Domnul Erdei-Dolóczi István:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

Dezbaterea și adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat ca în fiecare an din 1990 încoace și în acest an este o prioritate legislativă.

Uniunea Democrată Maghiară din România a analizat proiectul de lege aflată în dezbatere...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat.

Vă rog să țineți microfoanele mai aproape sau să vorbiți mai aproape de microfoane. Îi rog pe ceilalți colegi din sală să facă liniște, în așa fel încât să se poată auzi ceea ce spune reprezentantul grupurilor UDMR.

Vă rog,

Domnul Erdei-Dolóczi István:

Vă mulțumesc mult, domnule președinte.

Uniunea Democrată Maghiară din România a analizat proiectul de lege aflat în dezbatere, constatând aspectele sale pozitive, elementele de noutate, elemente ale procesului de modernizare a construcției bugetare, identificând însă și posibilitățile de îmbunătățire ale proiectului. Înainte de a face afirmația că Grupurile parlamentare ale UDMR vor vota sau nu proiectul de lege, dați-mi voie să fac câteva considerații generale asupra contextului în care a avut loc pregătirea, elaborarea, dezbaterea în Comisiile reunite pentru buget ale Parlamentului și acum dezbaterea în plen a Legii bugetului.

Anul 2005 este anul în care Codul fiscal și Codul de procedură fiscală au suferit modificări însemnate, concretizate într-o relaxare fiscală, prin introducerea cotei unice de impozitare la impozitul pe venit și la impozitul pe profit.

Totodată a avut loc și lărgirea bazei de impozitare. Măsurile fiscale introduse la începutul anului 2005 au avut efecte pozitive asupra încasărilor. Analizând principalele venituri ale bugetului consolidat realizat în primele nouă luni ale anului 2005, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2004, la impozite directe, de exemplu, constatăm o creștere în valoare reală de 8, 2%, la impozite indirecte, în valoare reală de 11,4%.

Cu toate că, aceste date, dacă sunt corecte, dovedesc corectitudinea măsurilor fiscale luate, experții Fondului Monetar Internațional au criticat faptul că introducerea cotei unice de impozitare, care a creat un minus de venituri de 1,5% din p.i.b. la bugetul de stat, nu a fost compensată decât prin măsuri care au provocat nesiguranță în mediul de afaceri.

O altă problemă dificilă pe care acest proiect de lege trebuie să o rezolve este ca deficitul de buget să fie de 0,5% din p.i.b. Dacă elementele pe care a fost construit bugetul pe anul 2006 nu sunt realiste, deficitul efectiv are șansa să depășească ținta stabilită.

Doamnelor și domnilor colegi,

În timpul dezbaterilor în plen a bugetului de stat consolidat pe 2006 cadrele didactice, elevii și studenții sunt în grevă. Este ceva real, de care trebuie să ținem cont. Revendicările greviștilor sunt multiple, dar au un element principal, care este salariul. Politicile salariale trebuie recalibrate cu imperativul menținerii procentului cheltuielilor de personal la 5,5% din p.i.b., cu includerea în aceste cheltuieli de personal și a cheltuielilor salariale în natură. Și dacă vom vorbi de revendicările celor din învățământ, vă rog să susțineți amendamentul care mărește bugetul Ministerului Educației și Cercetării, bineînțeles, nu acum, ci la momentul potrivit.

Fără îndoială, nu se poate face o analiză a proiectului de buget serioasă și sinceră, să nu reflectăm în egală măsură asupra elementelor pozitive, precum și asupra problemelor.

Trebuie să evidențiem aspectele economice negative foarte grave, cum ar fi amânarea reformelor structurale profunde în sectorul energetic, în minerit, în transporturi, a birocrației excesive și a corupției care afectează mediul de afaceri în egală măsură cu sectorul bugetar.

Stimați colegi,

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România a abordat problema elaborării Legii bugetului de stat pe anul 2006 ca o prioritate legislativă în actuala sesiune parlamentară privind bugetul de stat, atât ca instrument al politicii economice de macrostabilizare și continuare a reformelor structurale, cât și ca instrument cu impact major asupra vieții colectivităților locale și a evoluției nivelului de trai al cetățenilor. Aplicând prevederile Programului de guvernare al UDMR-ului ne-am implicat în procesul de elaborare al proiectului de buget prin membrii Guvernului din partea UDMR-ului, formând un set de propuneri bazat pe o largă consultare a structurilor formate din aleșii locali ai Uniunii.

Cu ocazia consultărilor organizate cu reprezentanții aleșilor locali ai UDMR-ului, au fost identificate trei grupe de probleme și anume: necesitatea continuării procesului de descentralizare fiscală în vederea finanțării bugetelor locale; necesitatea asigurării echității în profil regional și județean a finanțării programelor de investiții în infrastructură; necesitatea imperioasă a creșterii capacității de absorbție a fondurilor financiare asigurate de Uniunea Europeană. Și trebuie să ținem cont că mai avem 411 zile până la aderare.

Prin urmare, ne afirmăm sprijinul pentru continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice și a consolidării autonomiei locale, proces care trebuie susținut de o amplă și marcantă, putem spune radicală, reformă fiscală.

Creșterea veniturilor bugetelor locale este o evoluție pozitivă, dar finanțările din sume defalcate implică menținerea dependenței de mecanismele birocrației de redistribuire centralizată. Referitor la asigurarea echității în profil regional și județean a finanțării programelor de investiții în infrastructură, UDMR susține principiul solidarității, manifestat în redistribuirea resurselor, coroborat însă cu principiul echității regionale și județene, la nivelul programului de dezvoltare a infrastructurii rutiere reafirmând necesitatea găsirii unei soluții care să permită continuarea lucrărilor "Construcția autostrăzii Brașov - Oradea" în ritm normal.

Cu privire la atragerea fondurilor comunitare, fără să am date relevante ale subiectului, dar analizând evoluțiile din domeniu, putem constata necesitatea imperioasă a îmbunătățirii performanțelor administrative și organizatorice, precum și de utilizare corectă a fondurilor din Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor colegi,

Luând act de unele rezultate pozitive ale dialogului și de sprijinul acordat unor amendamente, susținând în continuare acele propuneri care vor trebui materializate de Guvern sau de legiuitor, Grupurile parlamentare ale Uniunii Democrate Maghiare din România au hotărât să sprijine prin votul lor adoptarea Legii bugetului de stat și a Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006.

Vă mulțumesc mult, domnule președinte. (Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna deputat Iordache Grațiela Denisa, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator. Se pregătește domnul deputat Dan Radu Rușanu, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianței PNL-PD.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Vă mulțumesc.

Domnilor președinți,

Stimați colegi,

Bugetul anului 2006 s-a transformat, din păcate, într-un subiect de controversă în spațiul politicii românești.

Dincolo însă de discuțiile politice, contestările sindicale, acest buget este un instrument important în atingerea obiectivului de aderare la Uniunea Europeană în 2007. Principalul atu al acestuia îl reprezintă faptul că este construit pe bază de programe. Fiecare program prezintă obiectivele, rezultatele estimate, indicatorii și costurile asociate, asigurându-se astfel o mai mare transparență a utilizării fondurilor publice și o mai mare responsabilitate din partea ministerelor în cheltuirea acestora.

Principalele repere ale politicii bugetare pe anul 2006 sunt: stabilirea deficitului bugetar la 0,5%, astfel încât să poată continua eforturile de scădere a ratei inflației; reducerea contribuției la asigurările sociale, ceea ce va determina stimularea mediului de afaceri; îmbunătățirea colectării obligațiilor la bugetul de stat, precum și creșterea eficienței alocărilor bugetare și focalizarea acestora către dezvoltarea infrastructurii, protecția mediului, securizarea frontierelor, susținerea politicii agricole, reforma sistemului de asigurări sociale.

Bugetul anului 2006 este unul al creșterii economice. Produsul intern brut crește cu 6% în 2006, față de anul 2005. Bugetul este un buget al creșterii economice, pentru că ponderea cheltuielilor de capital crește la 3,2%, față de 3% în 2005. Producția industrială crește cu 4,4%, datorită majorării cu deosebire a producției ramurilor industriei prelucrătoare, cu cele de la export. Rata inflației scade. Se estimează a ajunge la 5,5%, cu o medie anuală de 6,3%. Veniturile bugetului general consolidat de stat pentru anul 2006 sunt în creștere cu 0,3 puncte procentuale. În același timp însă, subvențiile, transferurile, inclusiv asistența socială continuă să dețină ponderea cea mai ridicată în produsul intern brut - 14,7%. E drept, pe fondul unei reduceri a subvențiilor de la buget, ceea ce relevă retragerea treptată a statului din economie.

Se urmărește, de asemenea, menținerea ponderii cheltuielilor cu personalul în produsul intern brut la o cifră de 5,5%, în condițiile includerii și cheltuielilor în natură, retrăgându-se acestea de la cheltuieli materiale. Se are în vedere, de asemenea, și reducerea ca pondere în produsul intern brut, comparativ cu anul 2005, a bunurilor și serviciilor și a dobânzilor.

Veniturile bugetului de stat se estimează a fi în anul 2006 la 100.836,9 milioane lei. Adică 31,3% din produsul intern brut. Cea mai mare pondere urmând să o aibă impozitul pe venit și salarii, care va crește cu 0,5 puncte procentuale, determinate de creșterile câștigului salarial mediu brut cu 12,5% în 2006, față de anul 2005, dar și a numărului mediu de salariați, care crește cu 2,1%. Contribuțiile la asigurări sociale continuă să dețină pondere importantă în produsul intern brut, înregistrând însă o scădere ușoară, pe fondul reducerii cu 2 procente a contribuțiilor.

Are loc o creștere cu 0,7 puncte procentuale a taxei pe valoarea adăugată, în timp ce impozitul pe profit va scădea cu 0,3 puncte procentuale, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală.

În ceea ce privește cheltuielile bugetului general consolidat de stat, acestea sunt proiectate la 102.448, 9 milioane lei, adică 31,8% din buget și, în principal, au structura menționată mai înainte, adică subvenții, transferuri, inclusiv asistență socială, cheltuieli de personal, dobânzi și altele.

Categoric, bugetul actual nu este perfect. Acesta este și motivul pentru care parlamentarii Partidului Conservator au depus o serie de amendamente în principal vizând reducerea taxei pe valoarea adăugată la produsele alimentare de bază, dar și introducerea unei politici de austeritate care să vizeze tot sectorul public, atât Parlamentul, cât și Administrația Prezidențială, sumele astfel eliberate urmând să fie folosite pentru suplimentarea bugetului educației și învățământului, într-adevăr un sector subfinanțat de 15 ani. Nu toate aceste amendamente au întrunit voturile favorabile ale colegilor din Comisiile pentru buget-finanțe, dar Partidul Conservator va continua să promoveze, atât la nivel legislativ, cât și la nivel executiv o politică de reducere a cheltuielilor de consum în sectorul public.

Concluzionând, putem spune că bugetul pe 2006 este un buget pragmatic. Este un buget al reformei în industrie, în sănătate, în învățământ. Este un buget realist, chiar dacă nu place tuturor, dar el este o reflecție a situației economice românești.

Partidul Conservator votează în favoarea acestui buget. Și solicită tuturor acelor colegi parlamentari, care își doresc ca integrarea în Uniunea Europeană în 2007 să fie un obiectiv atins, să voteze la fel.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Dan Radu Rușanu și se pregătește domnul deputat Mihai Tănăsescu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Dan Radu Rușanu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Întotdeauna discuția proiectului Legii bugetului a generat dezbateri aprinse privind alocarea resurselor publice, ierarhizarea mai bună a priorităților și utilizarea mai eficientă a banilor publici.

Evident, distinșii reprezentanți ai Opoziției au făcut numeroase aprecieri negative criticând construcția și efectele economico-financiare ale proiectului bugetului de stat, dar pe lângă considerentele profesioniste privind politicile economice de macrostabilizare, unele chiar corecte, s-a relevat discursul politicianist uneori cu evidente tente demagogice sau populiste.

Ce se poate reproșa unui buget care este subordonat celor două mari obiective: consolidarea procesului de dezinflație și reducerea deficitului de cont curent la un nivel sustenabil și asigurarea cu prioritate a fondurilor necesare finanțării angajamentelor rezultate în cadrul negocierilor de aderare, astfel ca integrarea României în Uniunea Europeană în anul 2007 să fie o țintă ireversibilă și îndeplinită cu succes.

Construcția bugetară a anului 2006 promovată de Guvern este proiectată în strânsă corelație cu pachetul politicilor macroeconomice prognozate pentru acest an, având ca ținte menținerea unui ritm înalt de creștere economică de circa 6%, de natură să asigure reducerea mai rapidă a decalajelor față de celelalte țări din Uniunea Europeană; diminuarea graduală a inflației, de circa 8,5% în 2005 la 5,5 în 2006, astfel încât în perioada anilor 2008-2009, să se ajungă la un nivel comparabil cu cel din țările din Uniunea Europeană; reducerea deficitului de cont curent al balanței de plăți externe la 6,9% din p.i.b, față de 8,1 estimat pentru anul 2005, având în vedere o creștere a exporturilor cu 14,6% și a importurilor cu 15,8 comparativ cu 22, 3% cât se estimează pentru anul 2005; scăderea cotelor de contribuții de asigurări sociale cu două puncte procentuale din care 1,5 puncte procentuale la asigurările sociale de stat și 0,5 puncte procentuale la asigurările de șomaj, în scopul eliminării dezavantajului de competitivitate fiscală și pentru crearea condițiilor lărgirii bazei de impozitare; creșterea în 2006, comparativ cu anul 2005, a numărului de salariați cu 2,1% respectiv circa 100.000 persoane, de la 4.775.000 de salariați la 4.875.000 de persoane, și a câștigului salarial mediu brut cu 12,5% respectiv cu 1.119.000 lei; consolidarea reformei administrației fiscale și vamale în vederea îmbunătățirii gradului de colectare a obligațiilor bugetare; menținerea și în 2006 a unui deficit bugetar redus, de 0,5% comparativ cu 1% în anul 2005 și aș aminti aici și antevorbitorilor că noi nu am reușit decât 1% în condițiile în care proiectul de buget pe 2005 a fost realizat cu un deficit de 1,5% de către fosta guvernare.

Acest deficit de 1% în 2005 și 0,5% în 2006 este făcut în vederea susținerii eforturilor de diminuare a inflației, dar și pentru limitarea deficitului de cont curent. Totodată, cheltuielile cu dobânzile la datoria publică se vor reduce permițând astfel eliberarea de resurse pentru finanțarea acțiunilor din alte domenii.

Selectarea priorităților în alocarea fondurilor publice în vederea redirecționării lor către domeniile importante în îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul procesului de negociere a aderării la Uniunea Europeană, precum și alocarea resurselor financiare pe baza proiectelor-programe.

În acest context, de remarcat este faptul că, din totalul cheltuielilor bugetare, un procent de 67% a fost alocat pe bază de programe și proiecte, mai mult de jumătate din numărul total al donatorilor de credite formulând bugetul în întregime pe bază de programe.

Finanțarea angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană este o decizie care nu trebuie comentată. În acest scop, este relevant faptul că 8,7% din totalul cheltuielilor bugetului de stat pe anul 2006 a fost alocată pentru finanțarea angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Așadar, bazându-ne pe aceste considerente, care demonstrează virtuțile clare ale construcției bugetare pe anul 2006, considerăm că în nici un caz nu putem accepta criticile formulate de reprezentanții Opoziției în luările dumnealor de cuvânt și considerăm că, din contră, este un buget responsabil, echilibrat și, mai ales, realist.

De altfel, și numeroasele amendamente, chiar foarte numeroase, formulate de distinșii reprezentanți ai Opoziției și analizate în cadrul Comisiilor de buget-finanțe, nu au fost de fond, de natură să modifice filozofia și construcția bugetară, ci amendamente punctuale pentru redistribuirea anumitor sume între ministere și capitolele bugetare sau, de multe ori, între comunele aceluiași județ.

Începând cu 1 ianuarie 2005, actualul Guvern a introdus cota unică de impozitare de 16%, în pofida criticilor scepticilor, s-a dovedit viabilă și mai ales sustenabilă. Pentru 2006, vom menține aceeași cotă de impozitare, atât pe impozitul pe profit și venit global, cât și pentru taxa pe valoarea adăugată, în pofida scepticilor care prognozează un colaps fiscal.

Conform angajamentelor din campania electorală, Guvernul Tăriceanu va continua procesul de reformă în cadrul sistemului public de pensii, iar valoarea punctului de pensie va crește în 2006 cu 9,3% față de anul 2005, ajungând la 3.230.000 lei, comparativ cu 2.320.000 lei în 2004. Creșterea va acoperi eventualele diferențe între inflația prognozată pe 2005 și cea reală pe 2006.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Bugetul prezentat aici de domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu este bugetul pe baza căruia se va realiza raportul de țară din luna aprilie 2006, responsabilitatea actualului guvern fiind imensă, pentru că un raport de țară favorabil ca și cel din 25 octombrie 2005, nu numai că va confirma viabilitatea țintelor macroeconomice propuse prin buget, dar va determina anularea clauzei de salvgardare moștenită de România de la vechea guvernare, nemaiexistând practic nici un alt obstacol major pentru integrarea României în Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007.

Pentru aceste considerente, parlamentarii actualei coaliții guvernamentale vor vota bugetul pentru anul 2006, în forma propusă de Guvern.

(Aplauze din partea majorității)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Se pregătește domnul deputat Anghel Stanciu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului Tăriceanu,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să încep alocuțiunea mea prin a vă readuce aminte că astăzi este 15 noiembrie. În 1987, de 15 noiembrie, mii de oameni erau în stradă la Brașov. Vroiau salarii mai mari, vroiau o viață mai bună.

După 18 ani, Guvernul Tăriceanu aduce oameni în stradă pe data de 15 noiembrie, cu ocazia discuției bugetului în Parlament. (Aplauze din partea Opoziției) De data aceasta, sunt sute de mii. Sunt sute de mii de profesori care demonstrează, care sunt împotriva politicii guvernamentale, sunt mii de oameni care mâine, de la metrou, vor ieși în stradă. Funcționarii publici, la fel, iar la sfârșit de săptămână, un mare miting al profesorilor va fi în Capitală.

Este foarte clar că această politică economică adoptată de Guvernul Tăriceanu în acest an 2005 nu face decât să scoată oamenii în stradă. La Constanța, la ora actuală, sunt peste 1500 de profesori care sunt în stradă, la Oradea sunt mii de profesori în stradă, la Vaslui, sunt mii de profesori în stradă. Știați acest lucru, domnule Tăriceanu? Pentru cine ați venit să votați sau să susțineți acest buget? Poate pentru membrii dumneavoastră, că oricum pentru profesori, pentru cei care lucrează în administrația publică, acest buget este nesatisfăcător.

Aș vrea să vă întreb și, sigur, este foarte ușor de afirmat, așa cum spuneați, că acest buget este unul pe care-l susțineți. Eu nu pot să înțeleg cum un buget atât de bun pe care ni-l înfățișați este vehement criticat chiar de propriii dumneavoastră colegi. Și mi-aduc aminte cum doamna Mona Muscă, eminent membru al Partidului Național Liberal, a criticat acest buget în timpul discuțiilor din Comisia de buget-finanțe. Pentru cine este bun acest buget? Poate pentru unii membri ai dumneavoastră.

Ați expus în speech-ul pe care l-ați avut la început, că acest buget are o dezvoltare sănătoasă a economiei. Vă pot spune, domnule prim-ministru, stimați colegi, că cifrele care fundamentează bugetul sunt greșite. Nu spun că sunt false, dar sunt greșite. Și știu ce vorbesc.

Atunci când veniți și ne spuneți că anul următor o să avem o creștere economică de 6% este fals, domnule prim-ministru. Atunci când veniți și argumentați această creștere economică pe o creștere a anului 2005 de 5,7% este fals, domnule prim-ministru.

În primul semestru, avem o creștere economică de 4,9%, în continuă descreștere. În trimestrul III, cifrele nu arată mai bine. Probabil că o să fie o creștere economică undeva la 4%. Cum vedeți dumneavoastră ca sfârșitul de an să înregistreze această creștere economică? Poate aceste lucruri nu sunt foarte bine calculate și poate că ele nu vă sunt prezentate corect.

Ne spuneți în proiectul de buget că o să avem o inflație cât de mică se poate, de 8% sau 8,5%. Ne spuneați la începutul acestui an că o să avem o inflație și mai mică. Pe cine să mai credem? Este foarte clar, domnule prim-ministru, că așa cum este construit bugetul, el nu poate să fie un fundament de stabilitate. El nu poate să fie un fundament pentru o Românie a anului 2007.

Veniți în Parlament, domnule prim-ministru, cu un buget care nu cuprinde Codul fiscal pe 2007. Știați, probabil, că acest cod se află totuși pe masa Guvernului? Cum puteți să veniți în Parlament cu un buget care nu are la bază elementul de bază, acea carte, acea biblie a fiscalității care se cheamă Codul fiscal?

Nu știu, poate că sunt modificări mici, modificări mari, dar principial nu aveați dreptul să veniți în Parlament, în fața colegilor dumneavoastră, cu un buget care să nu cuprindă Codul fiscal pentru anul următor. Este lipsă de respect, domnule prim-ministru, vizavi de acești colegi care vă privesc și vă ascultă ce bun este bugetul pe anul următor.

Este pentru prima dată, stimați colegi, când România are un excedent bugetar foarte mare. La sfârșit de lună octombrie, înregistra bugetul general consolidat un excedent de 1,1% din produsul intern brut. Niciodată nu s-a mai întâmplat așa ceva. Și ne punem întrebarea: oare de ce? Este acest fundament corect pentru construcția anului 2006? Răspunsul este foarte simplu: falimentul cotei unice care a condus la o hemoragie de venituri din bugetul statului a făcut ca cheltuielile acestuia să fie ținute pe loc. De aceea, anul acesta va avea o creștere economică cea mai mică din ultimii 5 ani de zile, sub 4%, față de 8% anul trecut.

Aceasta, de fapt, este politica economică pe care ne-o propuneți, o politică a stagnării, o politică care, prin ceea ce ne propuneți, nu faceți decât să faceți mult mai departe integrarea în Uniunea Europeană a acestei țări.

Cred că ați spus foarte bine, domnule premier, că alocați prin bugetul propus bani mai mulți pentru reforma justiției. Este foarte bine și salutăm acest lucru. Dar mă întreb care reformă, probabil că reforma cu telefonul. Aceasta este reforma, probabil, pe care dumneavoastră vreți s-o aplicați în justiția românească. (Aplauze din partea membrilor P.S.D.)

Spuneați, domnule premier, că nu vreți să dați salarii mai mari la profesori, că va crește inflația. Știți câți bani au primit profesorii prin cota unică? Știți cât încasează un profesor? Știți cui a servit această politică a cotei unice? Vă spun eu, domnule prim-ministru, dacă nu știți, dumneavoastră și oamenilor din Partidul Național Liberal și din celelalte partide. Dumneavoastră poate ați câștigat mai mult, dar un profesor a câștigat 100.000 și el vrea bani mai mulți ca să se ducă să nu-și mai ia haine de la second hand, vrea să aibă un salariu decent și să poată să trăiască.

Dumneavoastră credeți că aceste salarii pe care ei le cer sunt împotriva firii? Eu cred că, în momentul de față, trebuie să ne uităm cu multă atenție asupra modului în care construim aceste politici bugetare, cum răspund cerințelor pe care oamenii le au?

Ați vorbit de pomeni electorale...

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule deputat. Rog colegii din sală să se înscrie la cuvânt dacă au ceva de spus, să nu comenteze din sală.

Vă rog să continuați, domnule deputat.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte.

Ați vorbit în discursul dumneavoastră de pomeni electorale. Eu cred că îmi este realmente jenă să vă aduc aminte ce ați făcut dumneavoastră și guvernul dumneavoastră acum cinci luni când cele două palate Victoria și Cotroceni se pregăteau de alegeri anticipate. Și atunci, ați călcat în picioare totul, n-ați mai ținut cont de relația cu Fondul Monetar Internațional, n-ați mai mărit taxa pe valoarea adăugată care, ulterior, o să vă aduc aminte, o regretați că n-ați făcut-o, probabil că aveți dreptate de ce să regretați, fiindcă în momentul de față, România, și în 2005 și în anul 2006, vine cu venituri bugetare sub 30%. Să nu adăugăm acele venituri care vin de la Uniunea Europeană.

Veniturile României sunt sub 30%. Și cum spuneți dumneavoastră că acest buget este crucial pentru Uniunea Europeană, când aceste venituri ar trebui să fie mai mari cu cel puțin 3-4 puncte procentuale atunci când România se va încadra în Uniunea Europeană?

Aceasta este propunerea cu care veniți în fața Parlamentului? Sigur, poate este o propunere pentru un Guvern care nu mai are zile multe.

Vă mulțumesc.

(Aplauze din partea Opoziției)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, în numele deputaților independenți. S-a folosit timpul cumulat al deputaților independenți.

După aceea, va lua cuvântul domnul deputat Alexandru Mocanu, deputat P.D.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne și stimați deputați,

Domnilor miniștri,

Asistați pentru prima oară la o dezbatere a bugetului în direct, la fața locului. Suntem convinși că fiecare dintre dumneavoastră v-ați zbătut pentru domeniul pe care îl păstoriți. Așa s-a zbătut și ministrul Mircea Miclea, pe care îmi fac o datorie de onoare să-l felicit pentru curajul de a nu fi părtaș la dezastrul școlii românești și și-a dat demisia. Nu-l felicit încă pe domnul ministru, coleg de-al nostru, inginer, pentru că nu știe în ce a intrat.

Îl felicit și pe domnul ministru Tănăsescu pentru excelentul discurs. Era bine dacă îl continua de rândul trecut.

Domnilor colegi,

Europa în care vrem să intrăm, cel puțin declarativ, și-a fixat la consiliul din martie 2002 de la Lisabona un obiectiv. Europa va deveni până în anul 2010 cea mai competitivă și dinamică economie din lume bazată pe cunoaștere și capabilă de a susține o creștere economică rapidă, cu locuri de muncă mai multe și mai bune.

De asemenea, Consiliul European a ajuns la o concluzie stupefiantă, dacă ne uităm puțin cu vreo 17-18 ani în urmă, spunând că oamenii reprezintă principalul bun al Europei și trebuie să constituie punctul central al politicii Uniunii.

Cred că la acest punct și respectiv, la această concluzie a ajuns și un distins fost coleg de-al nostru, deputat, care în campania din 2004 ne-a trimis o scrisoare, nouă, profesorilor. Citez: "Stimate, domnule profesor, m-am gândit bine ce responsabilitate îmi asum prin candidatura mea la președinția României. Misiunea mea ca președinte este una foarte importantă. Trebuie să fac România să funcționeze, să devină performantă, însă nici o țară nu poate progresa dacă educația și învățământul nu sunt considerate și în fapte, nu numai în vorbe, priorități naționale.

Eu doresc să înfăptuiesc acest lucru. Pentru aceasta, am nevoie de ajutorul dumneavoastră. Este un fapt real că, în ultimii patru ani, dezastrul din învățământ produs de guvernarea P.S.D. ne-a copleșit pe toți. Cunosc bine nemulțumirile dumneavoastră, școlile sunt insalubre, materialul didactic depășit, reforma în învățământ este incoerentă, salariile sunt ridicole.

Eu cred că atunci când spuneți că sunteți nemulțumiți, spuneți de fapt că țara este condusă prost. Un guvern dacă dorește cu adevărat poate găsi resursele necesare pentru a aloca învățământului ceea ce i se cuvine de drept. Cum a reușit Bulgaria, o țară mai modestă decât a noastră, să aloce învățământului 6-7% din p.i.b. și asta încă în urmă cu 10 ani. Bulgaria are acum o școală foarte bună, nu ca sistemul nostru care se zbate într-o sărăcie lucie.

Astăzi, a fi profesor în România este mai curând un motiv de compătimire decât un orgoliu. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple.

Știu că ați reușit să rezistați desfășurând activitatea din pasiune și dintr-un sentiment al datoriei cu totul onorant, pe care îl aveți față de copii, față de elevi. Pentru aceasta, vă asigur că niciodată educația nu va mai fi cenușăreasa bugetelor de stat.

Acum este nevoie mai mult ca oricând să elimin haosul din învățământul românesc. Este timpul ca banii educației să nu mai fie furați pentru a acoperi pierderile din sectoarele nerentabile ale economiei.

Este vremea să nu mai tolerăm acest sistem bolnav care încearcă să se consolideze. Grija mea va fi aceea de a schimba regulile acestui joc, astfel că domeniul educațional să nu mai respire un aer toxic ci unul cât mai sănătos.

Ca președinte, voi avea o relație de parteneriat instituțional cu primul-ministru, domnul Călin Popescu Tăriceanu. Voi avea grijă ca problemele dumneavoastră să se regăsească pe agenda instituțiilor guvernamentale. Voi cere rezolvarea lor și împreună vom găsi soluții. Vă asigur că veți găsi în mine un susținător al educației și al învățământului.

Cu sinceritate, Traian Băsescu."

Domnilor, este un mesaj vibrant, un mesaj care a indus încrederea profesorilor în colegii noștri care sunt acum la guvernare. Și răspunsul a venit. A venit în programul de guvernare, unde se prevede că se va aloca 6% din produsul intern brut.

A venit în scrisoarea Guvernului României adresată președintelui sindicatelor Federației Libere din Învățământ, la data de 3.II.2005. Citez: "Stimate domnule Cornea, încă de la învestitură, Cabinetul Tăriceanu și-a asumat angajamentul ferm să reconstruiască sistemul educativ românesc. Cea mai profitabilă investiție, cea în capitalul uman reprezintă o sursă fundamentală de modernizare a societății.

Din acest motiv, Guvernul consideră educația o prioritate. Vă asigur că, până în anul 2007, Guvernul va crește finanțarea educației până la 6% din p.i.b., iar cea a cercetării până la 1% din p.i.b., așa cum arată programul de guvernare."

Este semnată de ministrul secretar de stat, purtător de cuvânt.

Pe de altă parte, educația performantă nu va reuși de una singură. Modernizarea societății românești, o modernizare reală a societății depinde și de factorul cheie, respectarea legii. Care lege spune: "Pentru finanțarea învățământului de stat din fonduri publice, se asigură anual o creștere a alocațiilor bugetare până la minimum 6% din p.i.b. în anul 2007". Art.170 alin.11 din Legea învățământului.

Iată, stimați colegi, angajamente ferme demne de tot respectul.

Și acum, bugetul. Este această pagină copiată din raportul de buget, înaintată Guvernului, dată și dumneavoastră cu o singură excepție, nu s-a mai scris cifra care există în acest pătrat.

Cifra care este reală, alocarea este de 3,7%. Să îndrăznesc să spun că e demagogie, că e politicianism, că e populism tot ce a fost anterior? Nu. Eu cred că este o realitate și care se concretizează în acordul din 12 noiembrie 2005 propus sindicatelor: "Guvernul României se angajează să asigure în 2006 finanțarea proiectelor și investițiilor aferente în domeniul educației asigurând resurse suplimentare de 1,1% din p.i.b. 34.498 de miliarde ROL".

Nu cred, domnule prim-ministru Tăriceanu. Nu cred și n-au crezut nici sindicatele care continuă greva. De ce nu credem?

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am o rugăminte, dacă se poate să încheiați. Ați depășit deja timpul.

Domnul Anghel Stanciu:

Închei, domnule președinte.

Nu cred, domnule prim-ministru, și nu cred, domnilor colegi, pentru că 28 octombrie 1998, grevă, se propune abordarea învățământului ca prioritate generală prin acord. Semnat de primul ministru, nerespectat. 17 iunie 1999. Acord cu sindicatele. Grevă. Semnat de Guvern, nerespectat.

În această situație, cum credem că va fi respectat, domnule prim-ministru, când legea finanțelor spune clar că angajarea cheltuielilor se face numai în limitele bugetului și cei care nu respectă acest lucru, vinovații, vor fi sancționați. Vreți să-l sancționați pe domnul ministru de finanțe?! Nu cred. De aceea, aveți o singură șansă: să dați școlii ceea ce merită ca om al școlii. Altfel, plasați România la periferia Europei, ceea ce va fi grav să vă asumați, distinși colegi de la Putere.

Fără școală, vom fi toți nimic. Sperăm să nu ajungem la acest răspuns. Dați școlii și dați școlilor ceea ce li se cuvine: respectul celor care v-au învățat carte.

Vă mulțumesc.

(Aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Alexandru Mocanu.

Urmează domnul senator Ștefan Viorel, din partea Grupurilor parlamentare ale P.S.D.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Începerea dezbaterilor noastre asupra proiectului Legii bugetului pe 2006 reprezintă o stare de normalitate în care am început să pășim în urmă cu 5 ani.

Vă rog să observați că proiectul de lege a fost transmis Parlamentului spre dezbatere și aprobare în termen, dovedindu-se în acest mod că, indiferent de culoarea Guvernului, depunerea și dezbaterea la termen a legii bugetului nu mai este o întâmplare în Parlamentul României, ci a devenit o practică.

Pentru acest motiv cred că se cade să apreciem atitudinea Guvernului, a primului ministru și a Ministerul Finanțelor Publice, în mod special.

Întotdeauna, stimați colegi, dezbaterea proiectului Legii bugetului s-a focalizat pe alocarea resurselor publice pentru diferite sectoare sau activități și mai puțin ori aproape de loc pe realizarea veniturilor care, ulterior, să poată fi distribuite.

Din acest punct de vedere, cu părere de rău, constat că nici dezbaterile din comisii la proiectul Legii bugetului de stat pe 2006 nu au făcut excepție. Dimpotrivă. După numărul amendamentelor depuse la și în comisii, s-ar părea că dezbaterile au stârnit un interes mai mare ca niciodată.

Se știe însă că filozofia elaborării Proiectului Legii bugetului ține de voința politică a Guvernului, prin care acesta înțelege modalitățile și căile de ducere la îndeplinire a Programului de guvernare aprobat de către Parlament, program care, la rândul său, nu este altceva decât expresia promisiunilor făcute în campania electorală de către partidele ce susțin Guvernul.

Veți fi cu toții de acord că proiectul de buget, a cărui dezbatere o începem astăzi, nu se află numai în atenția noastră, ci, de cel puțin 30 de zile, el se află și în atenția mai multor cetățeni preocupați și oricum îndreptățiți să afle, fie și numai cu o zi mai devreme, cum vor trăi anul viitor.

Din acest punct de vedere, ce ar trebui spus despre acest buget? Colegii noștri de la Opoziție au formulat deja o sumă de critici privind construcția și efectele economico-sociale ale Proiectului Legii bugetului pe 2006. Majoritatea acestor critici sunt rezultatul viziunilor diferite în ceea ce privește construcția bugetului de stat.

Noi nu le împărtășim aprecierile. Din contră, afirmăm, și cu această ocazie, că avem cu totul altă viziune privind construcția bugetară în România de astăzi, aflată pe ultimii metri pe drumul aderării la Uniunea Europeană. Și tocmai de aceea, susținem că, din punct de vedere al împărțirii sarcinilor și beneficiilor fiscale, bugetul propus este unul echitabil și, în egală măsură responsabil, care respectă angajamentele României din Tratatul de aderare, angajamentele de etapă formulate în campania electorală, precum și în Programul de guvernare al Alianței P.N.L.-P.D., așa cum a fost el apoi completat în cadrul Coaliției de guvernare și aprobat mai apoi în Parlament.

Pentru a putea comenta Proiectul Legii bugetului, cu permisiunea dumneavoastră, am să trec în revistă foarte pe scurt evoluții macro-economice monetare și fiscal-bugetare remarcabile în anul 2005.

Veți observa cu toții că România continuă să înregistreze un ritm ridicat al creșterii economice. În termeni reali, produsul intern brut estimat pentru 2005 va înregistra o creștere de 5,7%, chiar dacă ceva mai devreme colegul Tănăsescu a combătut vehement această cifră.

Viitorul va dovedi cine va avea dreptate. Creșterea aceasta de 5,7% va fi determinată în principal de cererea internă care anunță o creștere de peste 10%, datorită mai ales intensificării semnificative a activității de investiții.

Consumul individual efectiv al gospodăriilor, indiferent de comentariile politicianiste, răutăcioase, sau neavizate, a crescut în 2005 cu 11%, creștere determinată în special de majorarea volumului cumpărărilor de mărfuri și a serviciilor pentru populație. Evoluția a fost susținută de ritmul de creștere a veniturilor populației, ca urmare a aplicării cotei unice de impozit pe venit de 16%.

În al patrulea rând, formarea brută de capital fix s-a majorat în semestrul I al acestui an față de aceeași perioadă a anului trecut cu 7,6%, iar, pe total în termeni reali, creșterea va fi cu 9,8% mai mare decât în 2004.

Evoluția prețurilor de consum în 2005, veți observa că reflectă consolidarea procesului de dezinflație, estimându-se că la sfârșitul acestui an nivelul inflației va fi de 7,5%.

Pe primele 10 luni ale anului, evoluția bugetului consolidat s-a desfășurat în condițiile restricțiilor generate de politica de macrostabilizare pe fondul măsurilor de relaxare fiscală, dar și, mai ales, aș spune eu, de nevoia stringentă de asigurare a fondurilor necesare înlăturării defectelor celor 7 valuri de inundații și a focarelor de gripă aviară.

Cu toate acestea, veniturile la bugetul general consolidat se situează cu 0,1% peste nivelul anului 2004 ca pondere în produsul intern brut, iar cheltuielile bugetului general consolidat prezintă o creștere în termeni nominali față de 2004, dar s-au redus ca pondere în produsul intern brut cu 0,6%.

Ce se propune, în esență, prin proiectul de buget pe 2006? Se propune, în primul rând, amplificarea creșterii economice. Astfel, produsul intern brut va crește cu 6% pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în construcții și în sectorul serviciilor. Formarea brută de capital fix va crește cu 12%. Producția industrială va crește și ea cu 4,4%, datorită majorării producției industriei prelucrătoare cu cerere de export. Deficitul contului curent al balanței de plăți externe va fi de circa 6,3 miliarde euro, în special ca urmare a majorării deficitului comercial cu o pondere în produsul intern brut de 6,9%. Exporturile de bunuri vor crește cu 14%, iar importurile de bunuri vor crește și ele cu 15,8, din care mai accentuată va fi creșterea importurilor bunurilor capitale. Rata inflației, extrem de important, se estimează să scadă în continuare, ajungând la 5,5%. Câștigul salarial mediu brut va crește în 2006 cu 12,5% față de 2005, iar numărul mediu de salariați cu 2,1%, așa cum s-a mai spus de la acest microfon.

Contribuțiile de asigurări sociale, plătite de angajatori și salariați vor scădea per total cu două puncte procentuale, respectiv de la 49,5 la 47,5, aceasta constituind angajamentul de etapă din cele 10 procente reduceri angajate prin Programul de guvernare.

Trebuie salutată asigurarea făcută de la acest microfon ceva mai devreme de către domnul prim-ministru privind alocarea a 5% din produsul intern brut pentru educație. Chiar dacă aceasta se va face prin rectificări succesive pe parcursul execuției bugetare a anului viitor, ea reprezintă îndeplinirea unui alt obiectiv de etapă din Programul de guvernare până la ținta finală de 6% din produsul intern brut.

Stimați colegi,

Date fiind cele pe care le-am afirmat mai înainte, ca și cele afirmate de ceilalți colegi din cadrul Coaliției guvernamentale, am să mă opresc aici, spunându-vă că Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat, atât din Senat, cât și din Camera Deputaților, vor vota pentru Proiectul Legii bugetului de stat pe 2006, în forma rezultată din comisiile reunite de buget, finanțe și bănci.

Cu siguranță că pe marginea Legii bugetului de stat se pot spune multe alte lucruri. Sunt convins că, în cadrul dezbaterilor noastre de astăzi și din zilele următoare, ele vor fi spuse. Important este să le rostim, fără a apela la politicianism, la populism, la ipocrizie, sau demagogie ieftină. Discuțiile pe marginea bugetului se fac, de regulă, cu cifrele pe masă.

În fine, am scurtat puțin ceea ce-mi propusesem să vă spun, pentru că, cu permisiunea colegilor mei din grupurile parlamentare, am fost incitat de discursul domnului Mircea Geoană și al domnului Tănăsescu și doresc să vă spun câteva lucruri.

Stimați colegi,

Știm cu toții că realitățile României de astăzi impun anumite constrângeri în ceea ce privește realizarea bugetului.

Personal, sunt convins că oricine ar fi trecut la elaborarea bugetului pentru 2006, date fiind realitățile României de astăzi, nu ar fi putut realiza un proiect de buget cu mult mai bun decât acesta. La urma urmei, știm cu toții, bugetul este ca o plapumă. Cu cât încercăm să tragem de ea să acoperim o anumită zonă, cu atât, într-o altă parte descoperim o altă zonă la fel de mare.

Dacă constrângerile bugetului astăzi sunt acelea pe care le știm cu toții, pe care le recunoaștem, eu vă invit să reflectați dacă nu cumva și noi, toți cei de aici, din sală, avem o oarecare vinovăție la lucrul acesta. Părerea mea este că această vinovăție rezidă din faptul că de 15 ani de zile în Parlamentul României, de câte ori votăm bugetul, nu băgăm de seamă că, pe lângă noi, - unii spun că chiar dintre noi -, sunt unii care se reped în această plapumă mare și fură din lână. S-a întâmplat lucrul acesta de mult mai multe ori și, din păcate, ne facem că nu băgăm de seamă și lucrurile astea trenează de foarte multă vreme. Oare câtă lână mai trebuie furată din bugetul ăsta al României, până când să ne trezim la realitate? Poate și acesta este unul dintre motivele pentru care percepția publică a Parlamentului și a parlamentarilor, în mod deosebit, este asta care este.

Vă invit să reflectăm cu toții în liniște, dacă doriți, la acest lucru, și poate mai apoi vom avea o discuție elaborată pe marginea acestui aspect.

Vă mulțumesc.

(Aplauze în Grupul parlamentar al P.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Înainte să-i dau cuvântul domnului senator Viorel Ștefan, am o rugăminte: unii dintre colegii din Parlament au petrecut ani mai mulți sub această cupolă, sau în clădirea din Dealul Mitropoliei. Rugămintea mea, ca președinte de ședință, atunci când vă referiți la unul dintre colegi, dacă se poate să adăugați la numele lui și calitatea pe care o are. Eventual, să adăugați, cum se întâmplă în alte parlamente, o formulă de genul: "distinsul reprezentant al Opoziției, domnul ...cutare", "onorabilul reprezentant al Grupului ..." - și spuneți grupul respectiv. Pentru că, altfel, dacă vom folosi aceste forme de apelare: Mihai Tănăsescu, Mircea Geoană, nu se va ști dacă este vorba de persoane în viață sau nu, despre membri ai Parlamentului sau nu, și vreau să vă rog ... (aplauze în Grupul parlamentar al P.D. și al P.N.L.) ... și vreau să rog, de aceea, să ne învățăm unii cu alții, să ne respectăm unii pe alții și să folosim formulele adecvate din orice Parlament din lume.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Ștefan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Onorată asistență,

Distinși domni din dreapta, (rumoare, vociferări în partea dreaptă a sălii) care cu nonșalanță repetați niște cifre nerealiste, vi se potrivește mai bine discursul despre plapumă și lână, decât despre cifre macro-economice. (Aplauze în Grupul parlamentar al PSD)

Elaborarea și adoptarea bugetului de stat reprezintă cea mai importantă decizie administrativă pe care trebuie să și-o asume un guvern. În ultimul timp, multe dintre nerealizările actualei guvernări ne-au fost explicate prin prisma incompatibilității dintre obiectivele Programului de guvernare asumat și construcția bugetară, care a fost apreciată ca o moștenire a fostei guvernări, deoarece Legea bugetului pe anul 2005 a fost adoptată în ultima sesiune a legislaturii precedente.

Deși nimeni și nimic nu putea să oprească actuala guvernare, actuala majoritate parlamentară să modifice construcția bugetară pentru anul 2005, domniile lor n-au făcut-o și ne-am pus de multe ori întrebarea: de ce? N-au vrut, sau n-au putut?

Iată că, după 10 luni de zile, am primit și răspunsul: nu ați fost în stare, stimați domni!

Iată că, acum, când obligați de lege și de împrejurări să adoptați Proiectul bugetului de stat pe anul viitor, fără a mai avea posibilitatea amânării acestui moment, fără șansa de a vă putea răzgândi, fără posibilitatea de a transfera responsabilitatea către Palatul Cotroceni, sau către conducerea unuia sau altuia dintre partidele membre ale Coaliției, iată că actualul Guvern și-a dovedit incapacitatea adoptării unei soluții funcționale.

Consecințele se manifestă în plan politic printr-o dezamăgire generală. Nu cred că există astăzi un segment al societății românești satisfăcut de modul în care se preconizează constituirea și administrarea resurselor bugetare, în perspectiva anului 2006: miniștri demisionari, din ce în ce mai multe organizații sindicale care protestează în stradă, reprezentanți ai mediului de afaceri care-și exprimă îngrijorarea în legătură cu perspectiva instabilității fiscale și lipsa predictibilității economiei românești în perioada următoare, instituții de referință din domeniul financiar-bancar care-și reevaluează în sens pesimist țintele macro-economice pentru anii următori, nemulțumirea aliaților NATO, deoarece nu ne respectăm angajamentul extern pe această relație, nemulțumirea reprezentanților autorităților administrației publice locale care la unison reclamă subfinanțarea cheltuielilor descentralizate și exemplele ar putea continua.

Dar cred că foarte relevant este faptul că ultimele sondaje arată că 84% din populația țării nu susțin și nu sunt de acord cu politica fiscal-bugetară a actualului Guvern.

Din punct de vedere tehnic, Proiectul bugetului anului 2006 am putea spune că este un produs neatestat calitativ.

Autoritatea abilitată să se pronunțe asupra viabilității politicilor bugetare, Fondul Monetar Internațional a refuzat eliberarea certificatului de calitate. Cu ce poate fi compensată lipsa acestei expertize? Poate doar cu credibilitatea Guvernului, dar, din păcate, și aceasta lipsește. Lipsește pentru că un guvern își câștigă credibilitatea prin fapte, și nu prin vorbe. Or, dacă privim spre actuala guvernare, faptele constatăm că intră într-o totală contradicție cu declarațiile pompoase. În locul unei revoluții fiscale promise în campania electorală, ne confruntăm cu o instabilitate în acest domeniu comparabilă doar cu ceea ce se întâmpla în perioada '96-2000. De altfel, nici nu ne miră că, încălcând prevederile constituționale și pe cele din Legea finanțelor publice, Guvernul a venit în fața Parlamentului cu un buget proiectat la Capitolul "Venituri" pe baza unor reglementări care se află încă în dezbatere publică.

Adoptarea acestor reglementări într-o altă formă decât cea propusă de Ministerul Finanțelor ar putea să lase capitolul de venituri fără temei legal.

Miraculoasele efecte ale cotei unice mult trâmbițate în campania electorală și în continuare s-au concretizat, de fapt, într-un gol de venituri bugetare de aproximativ 1% din produsul intern brut.

Cu siguranță, domnule prim-ministru, că la acest lucru vă gândeați atunci când v-ați exprimat în mod public regretul că nu ați adoptat creșterea propusă în legătură cu taxa pe valoarea adăugată.

De altfel, nu ar fi singura discrepanță între declarațiile primului-ministru și soluțiile adoptate de către Guvern. Deși ați declarat public, știm cu toții, că vă preocupă la modul cel mai serios găsirea soluției prin care veniturile bugetare să crească în următoarea perioadă, în următorii ani, cu 5-6 procente din produsul intern brut, vă informez, domnule prim-ministru, că actualul guvern ce cu onoare îl conduceți ne propune, prin proiecția bugetară prezentată Parlamentului pentru anii 2008, 2009, un volum de venituri la nivel de 29,4% din p.i.b., adică cu două procente mai mici veniturile decât cele propuse pentru 2006. Nu vi se pare că această acțiune se înscrie într-o altă direcție decât cea dorită de către dumneavoastră?

Nu cu mult timp în urmă, în cadrul unei întâlniri cu membrii Partidului Național Liberal, v-ați declarat public intenția de a folosi veniturile realizate din privatizare pentru finanțarea unor proiecte de investiții în infrastructură, proiecte majore și necesare țării.

Probabil, imediat după ce ați scăpat de stresul monitorizării Fondului Monetar Internațional, v-ați gândit că ați identificat și avantajele întreruperii acestui acord. Deci, libertatea de a cheltui resursele publice, după cum considerați dumneavoastră, fără constrângeri din partea instituțiilor financiare internaționale.

Dar, în același timp, în cadrul dezbaterilor la Comisiile pentru buget-finanțe, pe bună dreptate, reprezentanții Ministerului Finanțelor ne-au explicat ce efect dezastruos ar avea o astfel de decizie asupra deficitului bugetar care s-ar putea realiza.

Doamnelor și domnilor,

Ni se propune spre adoptare o construcție bugetară suferindă, așezată pe premise supradimensionate, nerealiste, pe de o parte, iar, pe de altă parte, încălcându-se flagrant cerința de a consuma resursele publice în mod transparent și cu maximă eficacitate.

Dorința actualilor guvernanți de a dispune în mod discreționar asupra sumelor destinate, spre exemplu, retehnologizării centralelor termice date către administrația locală, sau pentru construirea de locuințe prin A.N.L., sau pentru completarea din fondurile Guvernului a sumelor necesare cofinanțării proiectelor externe, deci dorința guvernanților ca aceste sume să se distribuie prin voința individuală, prin decizia individuală a ministrului de resort, a fost cea care s-a opus amendamentelor pe care noi le-am făcut în legătură cu aceste prevederi, prin care doream ca această repartiție să se facă printr-o hotărâre de Guvern.

De asemenea, ori de câte ori, în textul Proiectului de Lege a bugetului pe 2006 regăsim reguli clare care se așează pe criterii obiective în legătură cu repartizarea sumelor către administrația publică locală, regăsim cu regularitate și sintagma "de regulă", care, de fapt, nu face decât să anuleze criteriul obiectiv de repartizare și să facă posibilă aceeași repartizare discreționară prin voința individuală a unuia sau altuia dintre membrii Guvernului, ceea ce va face ca, probabil, aceste repartiții să fie colorate intens politic. Bineînțeles că și în această materie amendamentele propuse de noi au fost respinse.

Și pentru că ceea ce v-am spus până acum, parcă n-ar fi fost suficient să vă convingă asupra defectelor, deficiențelor pe care le are această construcție bugetară, vreau să vă spun că există două-trei articole în proiectul de lege care aduc riscul ca acest instrument să nu poată fi folosit ca instrument de luptă împotriva corupției, ci, dimpotrivă. Deci, s-au introdus, cred că în zona art.27, art.28, art.29 din textul de lege, prevederi în temeiul cărora contribuabili datornici la bugetul de stat vor putea să-și compenseze aceste datorii cu unii ordonatori de credite din zona administrației publice centrale sau locale. Aproape sună ca o invitație la a nu-ți plăti taxele la timp, o invitație la trafic de influență și poate chiar mită.

Bineînțeles că și în acest domeniu amendamentele propuse de noi au fost respinse cu succes. Dar nu mă pot opri aici în legătură cu argumentele referitoare la defectele construcției bugetare.

Acest buget, așa cum este el propus, încurajează risipa, stimați colegi. Deși s-au făcut nenumărate amendamente din partea parlamentarilor noștri, sau din partea altor parlamentari, chiar și din partea unor parlamentari ai Coaliției, prin care solicitam ca, acolo unde un obiectiv de investiții poate fi finalizat și pus în funcțiune în cursul anului 2006, să se aloce în integralitate suma necesară și să nu se lungească finalizarea proiectului pe următorii 3-4-5 ani, apreciind că aceasta ar fi o manieră eficientă de gestionare a resurselor direcționate către investiții, nici din acest punct de vedere nu am avut succes.

Subfinanțarea cronică a serviciilor descentralizate, lipsa resurselor financiare necesare restructurării sectorului minier și a industriei de apărare, insuficiența sumelor alocate lucrărilor de protecție împotriva inundațiilor sau pentru reducerea și controlul poluării, subfinanțarea activității de cercetare, insuficienta stimulare a exporturilor, restrângerea formelor de sprijin pentru agricultori reprezintă tot atâtea domenii în legătură cu care am propus amendamente care, de asemenea, au fost respinse.

Ca urmare, reiterând declarațiile formulate de reprezentanții Partidului Social-Democrat, vă spun că noi vom vota împotriva Proiectului de buget pe 2006, deoarece nu dorim să fim părtași la o mare cacialma.

Vă mulțumesc pentru atenția cu care m-ați urmărit.

(Aplauze în Grupul parlamentar al P.S.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Au mai rămas: Grupurile parlamentare ale P.S.D. aveau 51 de minute și au folosit, cu cele 15 minute ale domnului senator plus 31 anterioare, 46 de minute; deci, mai sunt 5 minute care au rămas. Rog grupul, pentru că mai sunt înscriși încă 4 parlamentari pe această listă, să decidă cum vor fi folosite aceste minute. Pe de altă parte, domnul deputat Lakatos Petru, de la U.D.M.R., mai are, practic, un minut, dar bănuiesc că în două minute va putea să facă esența discursului său. Colegul său, domnul Erdely, a folosit 10 minute din cele 11 ale grupurilor.

Domnule deputat, aveți cuvântul. Iertați-mă, va urma domnul deputat Drăguș Radu Cătălin, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Aveți cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Cabinetului,

Doamnelor și domnilor,

Dacă și aceste formule de salut se cronometrează, atunci colegul meu a vorbit 7 minute și 10 secunde. Dar, o să încerc la foc continuu.

Adoptarea bugetului de stat este un exercițiu complicat, dar cu final previzibil. Nici un partid, nici o instituție bugetară nu vor fi mulțumite pe deplin. Toți și-ar dori mai mulți bani. În aceste condiții, Guvernului, Coaliției aflate la guvernare le revine rolul primordial în stabilirea priorităților pe anul următor.

Într-o țară în tranziție, cum este România, care trebuie să recupereze decalaje uriașe față de majoritatea țărilor Uniunii Europene, cea mai dificilă este stabilirea priorităților. Este cumplit de greu, când nu sunt suficiente resurse de finanțare, să iei decizii de alocare de fonduri, sau de limitare de cheltuieli, decizii care numai peste un an sau chiar mai târziu vor fi validate sau invalidate de evoluțiile ulterioare.

Probabil de aceea a preferat ministrul finanțelor să dea o tentă realistă capitolului de cheltuieli pe anul următor și să prezinte ușor în roz previziunile pentru anul 2007, 2009.

Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că obiectivul principal al anului 2006 îl constituie aderarea țării noastre la Uniunea Europeană. Politica monetară, fiscală și bugetară, împreună și corelate între ele, trebuie să servească acest scop.

Proiectul bugetului de stat pe anul 2006, cu modificările recente anunțate de Guvernul Tăriceanu în ceea ce privește suplimentările de până la 5% din p.i.b. educației, prin alocarea resurselor și limitarea cheltuielilor reflectă în bună măsură prioritățile stabilite, astfel: dezvoltări infrastructurale - anul 2006 este propus de U.D.M.R. să fie anul infrastructurii în România; restructurarea economiei, pregătirea ei și a populației pentru integrarea în Uniunea Europeană, cu accent pe susținerea politicii agricole, modernizarea și dezvoltarea învățământului românesc ca cea mai profitabilă investiție pe termen lung.

De aceea, Uniunea Democrată Maghiară din România consideră că neîncheierea unui nou Acord cu F.M.I. nu înseamnă altceva decât asumarea conștientă de către Guvernul României a responsabilității măsurilor luate. Guvernele anterioare de multe ori puneau în cârca F.M.I. măsurile nepopulare, dar necesare pentru integrare.

Susținem inițiativa Guvernului Tăriceanu de a utiliza o mare parte din veniturile rezultate din privatizare pentru dezvoltări infrastructurale, și nu pentru reducerea datoriei publice.

În această ordine de idei, considerăm fezabilă construirea în paralel a autostrăzilor Borș-Brașov și Nădlac-Sibiu-Pitești. Pentru o țară de mărimea României, acest lucru nu numai că este posibil, dar este și necesar. Aceste investiții creează noi locuri de muncă, atrag mai mult capital străin și contribuie decisiv la valorificarea potențialului turismului românesc.

Bineînțeles, am fi dorit și noi un buget mai transparent, axat pe programe, în care - pe lângă fondurile necesare autostrăzii Borș-Brașov - să figureze și resursele necesare reformei reale în sănătate, educație.

Sperăm că o mai bună colectare a taxelor și impozitelor, în primul semestru al anului 2006, va permite, printr-o rectificare bugetară, alocarea unor resurse suplimentare pentru asigurarea fondurilor proprii ale consiliilor locale, necesare accesării fondurilor de preaderare.

Creșterea produsului intern brut cu 6% în 2006 și un deficit bugetar între 0,1 și 1%, cum se prefigurează acum, sunt ținte mobilizatoare pentru noi, și parametri de invidiat pentru multe țări europene.

Bineînțeles, opoziția spune că sunt obiective nerealiste. Noi susținem că depinde de noi toți, Coaliția de guvernare - Opoziție, majoritate și minoritate, patronat și sindicate, realizarea unui consens unic în istoria postdecembristă a României, subordonarea oricăror interese de partid, de grup integrării țării noastre în Uniunea Europeană. Acest lucru, nu declarativ, demagogic, ci prin atitudini concrete, responsabile, prin stabilirea unui consens minimal, național, însușite de toate partidele parlamentare. În caz contrar, abordarea problemei bugetului de stat pe 2006, prin prisma anului alegerilor anticipate, avansarea unor propuneri indecente privind majorarea capitolului de cheltuieli, fără specificarea unor surse de finanțare realiste, periclitează obiectivul principal - integrarea în Uniunea Europeană.

Grupurile parlamentare ale U.D.M.R., cu toate că proiectul bugetului de stat pe anul 2006 nu reflectă pe deplin obiectivele și prioritățile stabilite în programul Uniunii, dar asigură îndeplinirea obligațiilor asumate de România în vederea aderării la Uniunea Europeană, solidar cu partenerii de guvernare, vor vota Legea bugetului de stat pe anul 2006. (Aplauze din partea dreaptă.)

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, în continuare, domnul deputat Drăguș Radu-Cătălin, din partea grupului P.D.

Va urma domnul deputat Mihai Tudose, din partea grupurilor parlamentare P.S.D.

Domnul Radu-Cătălin Drăguș:

Domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați colegi,

Faptul că domnul președinte, distinsul și onorabilul domn senator Mircea Geoană, rostește de aici un discurs politic, este firesc, că de-aia l-a ales P.S.D.-ul. Faptul că domnul senator Ștefan Viorel rostește de aici un discurs politic, este firesc. Nu știu de ce, dar este firesc. Dar faptul că distinsul și onorabilul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, domnul Mihai Tănăsescu, rostește de aici un discurs politic, este o dovadă clară că politica câteodată poate să fie foarte nocivă pentru gândirea unui om, de altfel recunoscut ca un bun profesionist. Dar, este o dovadă clară.

În următoarele zile și în dezbaterile acestea generale veți avea surprinderea să aflați foarte multe lucruri noi: câte comune are județul Dolj și cum se numesc ele; veți mai afla cum se fac 3 miliarde de euro, tăind din bugetul S.R.I.-ul măturile și detergenții; de asemenea, vi se vor prezenta previziuni apocaliptice despre execuția acestui buget; previziuni prezentate de membrii unui Guvern, care, în mai 2004, anunțau că în 2005 moneda europeană va ajunge la 41.000 lei. Cei care au suferit au fost exportatorii, deci cei care ar trebui să fie motorul dezvoltării economice a României.

Vă mai aduc aminte, distinși colegi, că în momentul în care ministrul educației, Mircea Miclea, a făcut regretabilul gest de a-și da demisia din funcția deținută, cererea sa de suplimentare a bugetului ministerului până la 5%, era însoțită și de o analiză lucidă a stadiului în care se află învățământul românesc în momentul de față, analiză care prezenta și proiectul de măsuri impuse a se lua.

Din nefericire, interese politicianiste au canalizat și încurajat eforturile sindicatelor din învățământ către revendicări de natură salarială, și nu spre discutarea pe fond a problemei învățământului. Suntem de părere că a folosi cifrele acestui buget doar pentru interese politice de moment este extrem de dăunător intereselor economice ale României. Procentele din p.i.b. alocate unui minister sau altul, comparate cu alocările similare din celelalte țări europene ar trebui să ne îndrepte spre discuția legată de modul de construire a bugetului, și nu spre încurajarea revendicărilor salariale.

29% din p.i.b., aveți dreptate, este foarte puțin pentru reprezentarea veniturilor la bugetul de stat. Aceasta ar trebui să fie principala problemă a Parlamentului României: modul de realizare a veniturilor la bugetul de stat.

Așa cum a spus și colegul meu, Alexandru Mocanu, grupurile parlamentare ale Partidului Democrat din Camera Deputaților și Senat susțin acest buget și, de asemenea, suplimentarea lui până la 5% din p.i.b. pentru învățământ, și insist în continuare pentru discutarea pe fond a modului de construire a bugetului, astfel încât să fie realizat echilibrul dintre obligație și drepturile contribuabilului, precum și asigurarea unei dezvoltări economice sigure și sănătoase.

Vă mulțumesc. (Apauze)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Mihai Tudose.

Se pregătește domnul senator Ioțcu Petru Nicolae.

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor miniștri,

Doamnelor ministru,

Discursul inițial era mai lung. O să încerc să fiu mai concis și o să mă refer punctual la faptul că în explicația domnului prim-ministru la începutul dezbaterilor, înțeleg că de fapt am fost înșelați, că mai era o rezervă de 1,1% din p.i.b., care dacă există și nu va fi semnat acordul cu sindicatele din învățământ, înseamnă că noi mai aveam o bază de discuție de 1,1. Sau, această bază nu există și atunci sindicaliștii sunt mințiți, sau această bază are de unde veni, și nu știm unde se va duce, dacă nu se va semna acel acord.

Acest buget este conceput cumva ca o pradă, care a apucat tot ce a putut, în urma unei negocieri pe algoritm, de care în nici un caz nu poate fi făcut vinovat ministrul de finanțe. Este rezultatul negocierii între partide.

S-a vorbit la început, stimați colegi, stimat prezidiu, domnilor miniștri, despre 1.000 de amendamente. Așa este. Poate că nu ar trebui să discutăm despre mia de amendamente, deoarece, cum mare dreptate aveau colegii noștri din spectrul puterii, acest buget este atât de șubred, încât orice amendament poate fi privit sau încadrat ca o profanare de morminte.

În ceea ce privește votul pentru acest buget, la fel de adevărat este că orice vot pentru susținerea acestui buget va putea fi ușor catalogat ca o complicitate a noastră, a Parlamentului, la dezastrul țării. Din acest punct de vedere, poate era bine de vorbit, domnule președinte de ședință, ca acest buget să fie retrimis înapoi la Guvern, nu la comisie, și data asta cineva, niște specialiști, eventual, poate îi ajutăm și noi, să facă într-adevăr un buget care să răspundă cerințelor de care vorbea un coleg mai devreme, să fie un buget care să ducă România în Uniunea Europeană, și nu să transforme România într-un obiect de studiu pentru Uniunea Europeană: "Au avut o țară, uite ce-au făcut cu ea!" (Aplauze din partea grupului P.S.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc. Are cuvântul domnul senator Ioțcu.

În încheiere, doamna deputat Ecaterina Andronescu, din partea grupurilor P.S.D.

Domnul Petru Nicolae Ioțcu:

Domnilor președinți,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Sigur, dincolo de discursurile politice, poate ar trebui să ne aplecăm un pic și asupra unor principii și cifre din buget, pentru că până la urmă cred că acesta este fondul discuțiilor pe care o să le avem în următoarele zile.

Încă de la începutul mandatului său, actuala echipă guvernamentală și-a propus crearea unei economii de piață funcționale, capabilă să interacționeze și să facă față mediului concurențial, să fie pregătită pentru anul 2007, când România va deveni membru al Uniunii Europene.

Elaborarea proiectului de buget pe 2006 s-a făcut pornind de la particularitățile anului 2005, ale cărui funcționalități și disfuncționalități se apreciază că vor influența și evoluția anului 2006. Principalele coordonate ale politicii fiscal-bugetare pe anul 2006 au fost subordonate, în principal, următoarelor obiective: reducerea inflației prin stabilirea unui nivel al deficitului bugetului general consolidat, care să fie corelat cu obiectivele macroeconomice; eliminarea dezavantajului de competitivitate fiscală și reducerea economiei subterane, prin scăderea ratelor de contribuție la asigurările sociale; îmbunătățirea colectării obligațiilor bugetare prin consolidarea administrației fiscale; creșterea transparenței și eficientei utilizări a fondurilor publice; consolidarea veniturilor bugetare pentru a face față angajamentelor de cheltuieli cu care România se va confrunta în următorii ani; pregătirea asigurării condițiilor necesare capacității de absorbție a instrumentelor structurale.

Anul 2005 a marcat o abordare nouă a politicii fiscale, prin politicile întreprinse în domeniul impozitului pe venit, impozitului pe profit, taxei pe valoarea adăugată, accizelor, taxelor și impozitelor locale, conducând la o mai bună colectare a veniturilor la bugetul general consolidat, care în primele 8 luni ale anului au fost superioare celor înregistrate în perioada similară a anului precedent.

Politica fiscal-bugetară a anului 2006 a fost elaborată în contextul finalizării unor reforme și acțiuni, a unor factori de influență, determinați de exigențele și cerințele procesului de aderare.

În anul 2006, estimările privind evoluția economiei românești se axează în principal pe creșterea produsului intern brut cu 6%, pe seama măririi volumului de activitate, cu deosebire în construcții și servicii; creșterea superioară anului 2005 a producției industriale cu 4,4% pe baza creșterii producției ramurilor industriei prelucrătoare cu cerere la export; continuarea procesului de dezinflație și în cursul anului 2006, prin atingerea unei rate a inflației de 5,5%, comparativ cu sfârșitul anului 2005, în timp ce media anuală se va situa la 6,3%.

Veniturile bugetului general consolidat pentru anul 2006 sunt estimate la 100.836,9 milioane lei, în creștere cu 0,3% față de anul 2005, ca pondere în produsul intern brut, creștere determinată de evoluția principalelor impozite, ponderea acestora în produsul intern brut, astfel: impozitul pe venit și pe salarii va înregistra o creștere cu 0,5%, ca urmare a creșterii câștigului salarial mediu brut cu 12,5 în anul 2006 față de anul 2005 și a numărului mediu de salariați cu 2,1%.

Impozitul pe profit va înregistra o scădere cu 0,3%, ca rezultat al măsurilor de relaxare fiscală. Contribuțiile de asigurări sociale, deși continuă să dețină cea mai mare pondere în p.i.b., vor înregistra o ușoară scădere de 0,2% față de anul 2005, proces determinat de diminuarea acestor contribuții cu două puncte procentuale pentru angajator.

Taxa pe valoarea adăugată va crește cu 0,7% față de anul 2005, ca urmare a creșterii activității economice și a gradului de colectare. Cheltuielile bugetului general consolidat au fost proiectate la 102.448,9 milioane lei, respectiv 31,8% din produsul intern brut, din care subvențiile și transferurile, inclusiv asistența socială, continuă să dețină cea mai mare pondere.

Cheltuielile de personal se mențin în aceeași pondere, în condițiile includerii acestei categorii și a cheltuielilor salariale în natură, reclasificate, și a cheltuielilor materiale. Bunurile și serviciile, precum și dobânzile sunt în scădere, comparativ cu anul 2005. Cheltuielile de capital vor înregistra o creștere de la 3% la 3,2 din p.i.b., tendință care reflectă îmbunătățirea politicilor de cheltuieli, prin redirecționarea fondurilor publice pentru susținerea creșterilor economice.

Deficitul bugetar pentru anul 2006 a fost proiectat la 0,5% din p.i.b., a cărui finanțare va fi asigurată din surse interne și în completare din surse externe, sens în care se intenționează să se lanseze noi emisiuni de obligațiuni pe piețele externe de capital, având în vedere nevoia de acoperire neinflaționistă a deficitului bugetar.

Fără a se limita la obiectivele de mai sus, pentru anul 2006, echipa guvernamentală s-a preocupat și de politicile sectoriale, în convergență cu cele europene în domeniu.

Principalele politici sectoriale pentru anul 2006 au în vedere asigurarea unui sistem judiciar independent și funcțional, îmbunătățirea calității actului de justiție, consolidarea mediului de afaceri, optimizarea capacităților de adaptare a României, respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței Nord-Atlantice, politici în domeniul ordinii publice și siguranței naționale, educației, sănătății, asistenței sociale, precum și susținerea unor sectoare ale economiei reale.

Proiectul de buget pe anul 2006 reprezintă un instrument important al politicii economice, orientată în principal către asigurarea echilibrelor macroeconomice, motiv pentru care, domnilor senatori și deputați, vă rog să votați pentru adoptarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. (Aplauze.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În încheierea dezbaterilor, are cuvântul doamna deputat Ecaterina Andronescu. Aveți cuvântul, doamna deputat!

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Domnule prim-ministru,

Stimați membri ai Guvernului,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Fără îndoială, aș vrea să vă mărturisesc dubla calitate în care mă adresez dumneavoastră aici: cea de membru al Parlamentului, cu toate responsabilitățile care derivă din aceasta, dar în primul rând, în calitatea mea de dascăl, calitate pe care fără îndoială n-am cum s-o uit nici un moment, nici o clipă, și din care vă adresez, cu toată căldura glasului meu, rugămințile care urmează.

V-am urmărit, stimați colegi de la putere, programul de guvernare pe domeniul învățământului și am crezut că veți face mai mult decât a făcut guvernarea social-democrată. Am crezut că veți construi mai mult de 3.000 școli noi; am crezut că veți face mai mult de 400 săli de sport; am crezut că veți duce pentru transportul elevilor din mediul rural mai mult de 800 de microbuze; că veți finaliza cele 70 de investiții, începute pentru învățământul superior; că nu vor mai fi probleme cu bursele studenților, că veți da mai multe, iar salariile profesorilor vor fi mai mari.

Fără îndoială, pe tot parcursul acestui an, toate aceste promisiuni s-au lăsat așteptate și de fiecare dată am auzit același răspuns: ""Nu putem să rezolvăm aceste obiective, pentru că este un buget aprobat de P.S.D".

Dar, iată, suntem acum în fața unui buget pe care dumneavoastră l-ați proiectat. Acest buget, acest proiect de buget a produs, în primul rând, îngrijorare comisiilor de învățământ, care cunosc destul de bine sistemul. Și, ca niciodată până acum, cele două comisii reunite n-au votat bugetul pentru educație.

Consider că acesta putea să fie, domnule prim-ministru, un prim semnal care trebuia să vă dea de gândit că ceva se întâmplă în sistemul de educație și că trebuie să interveniți de la înălțimea funcției dumneavoastră.

Nu s-a întâmplat așa, și studenții, și profesorii deopotrivă au ieșit în grevă. Cu ce s-au ales? Cu promisiuni.

Sigur, acum jucați o carte foarte mare. Pentru că, dacă aceste promisiuni nu se transformă în realitate, fără îndoială, consecințele nu se vor lăsa așteptate.

Ați promis studenților creșterea alocațiilor la cămine, burse mai mari și, de asemenea, subvenții mai numeroase. Dacă acestea nu sunt cuprinse în proiectul de buget, rămân simple promisiuni, cu toată pierderea de credibilitate pe care ați avut-o la generația tânără și care nu știu în ce măsură mai poate fi conservată dacă aceste promisiuni nu se transformă în realitate.

Ați promis deopotrivă cadrelor didactice indexarea salariilor cu 8%, dar proiectul de buget rămâne același. Ca urmare, acest lucru nu este realizabil până la sfârșitul și pe parcursul acestui an.

Dar ați promis cadrelor didactice că veți reconsidera mecanismul de alocare a salariilor, care îi pune într-o stare și mai mult de îngrijorare. Nici măcar acest lucru nu se întâmplă, pentru că, iată, bugetul rămâne așa cum a fost el gândit inițial.

Propunerile acestea de a vă respecta promisiunile pe care le-ați făcut, cred că sunt fezabile. Nu ne putem ascunde în spatele faptului că nu există proiecte. Proiectele există, ele fac parte și din actualul proiect de buget; trebuie doar sumele să fie alocate acestor proiecte, care ar trebui să fie și ar putea să fie finalizate, inclusiv până la sfârșitul acestui an.

V-aș mai adresa, domnule ministru ...

Domnul Adrian Năstase:

Doamna deputat, am o rugăminte, dacă puteți să încheiați.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Închei imediat.

V-aș mai adresa, domnule prim-ministru, să nu acceptați ca educația să fie ping-pong între palate, pentru că, din păcate, din acest joc, nu dumneavoastră sunteți în avantaj.

Și v-aș mai adresa încă o rugăminte, domnule prim-ministru. Așezați fotoliul ministrului educației lângă dumneavoastră! Poate că în felul acesta ați simți mai bine frământările sistemului de învățământ.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea grupului P.S.D.)

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Îl rog acum pe domnul prim-ministru dacă dorește să comenteze. Înțeleg că dorește să comenteze la finalul dezbaterilor noastre luările de cuvânt și unele dintre afirmațiile care s-au făcut în cursul dezbaterilor.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Cu permisiunea dumneavoastră, stimați colegi deputați și senatori,

Astăzi am avut oarecare revelație. Am fost foarte atent să-l ascult pe domnul Geoană, pe domnul senator Geoană, și pe domnul deputat Mihai Tănăsescu.

Și ce-am constatat? Ascultându-l cu multă atenție pe domnul ex-ministru Tănăsescu, am observat că și-a îmbunătățit radical discursul politic. Un discurs admirabil. Ce păcat, însă, că pe măsură ce discursul politic crește în valoare, scade cel economic, de finanțist.

Ați stârnit stupoare, domnule fost-ministru, când ați afirmat că datorită cotei unice s-a înregistrat un excedent bugetar. Păi, haideți să ne lămurim! Ori cota unică aduce mai puțini bani și atunci ar fi trebuit să avem un deficit mai mare. Ori dacă n-aduce mai puțini bani și aduce mai mulți bani, atunci aveți demonstrația contrariului, a ceea ce dumneavoastră ați afirmat. Vreau să vă dau eu explicația, cu toate că nu sunt finanțist.

Explicația rezidă într-un fapt incredibil de simplu. Bugetul, așa cum a fost alcătuit pe 2005, nu vreau să fac nici un comentariu malițios, cuprindea cheltuieli consistente sau sume consistente la capitolul "Cheltuieli de capital".

Am avut anumite îndoieli că aceste sume vor fi direcționate către investiții, către ceea ce are economia românească mai mult nevoie decât oricând. Și, pentru că aveam aceste îndoieli, la începutul anului am luat măsura, care unora li s-a părut bizară, dar totuși presa a salutat-o, și anume, aceea de a limita cheltuielile pentru achiziția de autoturisme și mobilier.

Și surpriză: pe măsură ce lunile curgeau, constatam că la capitolul "Cheltuieli de capital" numai într-o mică măsură se realizează aceste cheltuieli. Pentru că funcționărimea din ministere, cu care ne-am obișnuit cu toții, în loc să prevadă aceste sume pentru investiții în infrastructură, în proiecte, a prevăzut o bună parte, care probabil au fost ascunse și de ochii miniștrilor, pentru aceste achiziții de mobilier și autoturisme, ca și când în asta stă dezvoltarea României.

Și ăsta este motivul principal pentru care acum, la final de an, ne-am trezit cu un excedent important și acest lucru cred că nu strică, este o lecție pe care o primim cu toții, și din care am putea să învățăm cu toții, atunci când este vorba de buna gestiune a banului public.

Deci, nu vă luați după explicațiile date de F.M.I., care fac un calcul absolut contabil și încearcă să evalueze venituri eventuale, potențiale dintr-o cotă de impozitare mai mare.

Realitatea cotei unice o cunoașteți și dumneavoastră foarte bine. Și îmi pare rău că trebuie să aduc aminte tuturor celor care sunt astăzi prezenți în sală la dezbatere, că domnul ministru a încercat, cu o voce timidă, modestă, pe când era ministru, să introducă cota unică. Numai că, la vremea respectivă, a avut parte de un tampon nefericit din partea instituției prezidențiale și tot proiectul s-a năruit. Și dânsul credea la vremea respectivă. Acum, sigur, știu, este în opoziție, este de datoria dumneavoastră politică și morală să susțineți un alt punct de vedere. Nu este nici o problemă. Dar, cota unică și-a făcut efectele. Și, nu numai atât, vă reamintesc că acțiunea pentru care cota unică a fost introdusă la nivelul actual de 16%, a fost determinată de nivelul real de colectare a impozitului pe profit.

Nu e nici o problemă! N-ați putut s-o faceți dumneavoastră, am făcut-o noi. Efectele, și aici m-ați întrebat de câteva ori, retoric, dacă cunosc care este impactul și care sunt efectele asupra salariaților? Nu sunt atât de mici pe cât le considerați.

Eu a trebuit, datorită funcției pe care o am, să fac o analiză foarte atentă. Și am constatat că în sectorul la care v-ați referit, în sectorul de învățământ, care sunt efectele cotei unice? Evident, câștigurile salariale nu au fost egale. Dar să știți că nu au fost de 100.000 lei/angajat, așa cum ați spus. Datorită cotei unice în sistemul de învățământ câștigurile au urcat până la peste 4 milioane de lei/lună, la un salariu. Peste 4 milioane de lei, știți că înseamnă bine de tot, peste 100 de euro/lună. Acesta a fost câștigul pe care l-a adus cota unică de impozitare.

Sigur că ar fi fost foarte bine dacă ar fi fost și domnul fost-ministru de externe în sală, pentru că aproape că la dânsul am constatat un raport invers: mi s-a părut că discursul economic a început să câștige în valoare, dar pe partea politică a lăsat-o ceva mai slab.

Oricum, haideți să facem totuși o recapitulare a câtorva date esențiale, legate de bugetul pe care astăzi îl discutăm în Parlament.

Stimați senatori și deputați,

Cheltuielile bugetare în 2006 vor cunoaște o majorare importantă, și anume 12,06%. Cheltuielile de capital, un lucru esențial pentru dezvoltarea domeniilor prioritare și pentru dezvoltarea infrastructurii, vor fi cu 36,4% mai mari decât în 2005.

În ceea ce privește bugetul general consolidat, în 2006 veniturile cresc cu 15,8%; cheltuielile de capital pentru investiții sunt cu 21% mai mari în 2006, față de 2005, iar ponderea lor reprezintă 3,2% din p.i.b. în 2006, față de 3% în 2005.

Am să mă refer la câteva elemente punctuale, care au fost aici abordate, câteva capitole.

La Cap."Agricultură", bugetul alocat pentru înființarea și modernizarea fermelor, prin programul "Fermierul", buget care va fi folosit nu numai pentru înființare și modernizare, ci și pentru crearea de unități de procesare, pentru achiziția de animale de rasă ș.a.m.d., crește în anul 2006 la 7.000 miliarde lei, față de 1.000 miliarde lei în 2005. Deci, de șapte ori.

La Capitolul "Măsuri de piață" alocăm peste 1000 de miliarde pentru intervenții de corecții a prețurilor, pentru că, așa cum am observat în ultima perioadă, agricultura românească a început să se confrunte cu probleme de supraproducție, care duc prețurile de piață foarte, foarte jos.

În domeniul sanitar veterinar, alocările au crescut cu peste 50% față de 2005, de la 2.800 de miliarde, la 4.200 de miliarde. Și, rețineți, este capitolul la care România a primit cele mai multe semnale negative în ceea ce înseamnă procesul de integrare.

S-a discutat aici despre medicamente compensate. Reușim, anul acesta, pe bugetul lui 2005, să rezolvăm o problemă care trenează de foarte mulți ani, problema datoriilor restante, care au fost reeșalonate ș rostogolite, și doresc, în același timp, să subliniez că, în viitor, în ceea ce înseamnă politica medicamentului compensat, preocuparea principală va fi asigurarea medicamentelor compensate pentru o categorie cât mai largă de cetățeni și un interes cât mai redus pentru creșterea cifrei de afaceri a producătorilor și importatorilor de medicamente. Nu acesta este obiectivul unei politici care trebuie să vizeze ameliorarea sănătății și ameliorarea condițiilor de trai ale cetățeanului.

În ultimii ani, din păcate, lobby-ul care s-a exercitat la nivelul aparatului guvernamental a făcut ca aceste costuri să crească excesiv în dauna bugetului, fără ca să existe o ameliorare a stării generale de sănătate a populației.

În domeniul învățământului, cred că tot domnul ministru Tănăsescu cunoaște foarte bine problema. Vă mai aduceți aminte, domnule ministru, prin hotărârile de Guvern care au fost promovate în 2004, care a fost suma nebugetată care viza majorări de salarii în anul 2005? Vă aduc eu aminte: nici mai mult, nici mai puțin de 12.000 de miliarde de lei. Hotărâri de Guvern, prin care s-au dat majorări de salarii și pentru care nu a fost prevăzut un leu. Și, în final, problema a fost rezolvată, pentru că am considerat că nu este angajamentul unei persoane sau a alteia, nu este angajamentul dumneavoastră personal, ci este angajamentul Guvernului României, pe care trebuie să îl onorăm.

În ceea ce înseamnă... mă apropii de zona socială. Am vorbit astăzi despre recalcularea pensiilor. Intrarea în plată a drepturilor pentru ultimele persoane care beneficiază de recalculare se va face începând cu luna decembrie. Procesul de recalculare va aduce o creștere a pensiei medii cu aproape 8%, iar pentru cei care au beneficiat de creștere, în urma recalculării, majorarea este de 19%, deci o sumă deja consistentă.

Punctul de pensie crește cu 9,3% în 2006 față de creșterea de numai 3% în 2005, aprobat prin bugetul pe care dumneavoastră l-ați promovat la vremea respectivă. Prin această măsură, valoarea punctului de pensie va ajunge la 3.231.000 lei, față de 2.955.000 lei.

Merită de reținut care este evoluția, valoarea pensiei medii din sistemul public. Dacă în decembrie 2004, pensia medie era de 2.350.000 lei, în septembrie 2005 a ajuns la 2.705.000 lei, pentru ca în decembrie 2006, va urma să fie 3.111.000 lei.

De asemenea, pe bugetul de stat, alocarea pentru asistență socială - și aici mă refer la protecția drepturilor copilului, drepturi pentru persoane cu handicap, alocații pentru copii și așa mai departe - crește de la 46.847 de miliarde în 2005, la 54.400 de miliarde în 2006, ceea ce reprezintă 1,7% din P.I.B., comparativ cu 1,6 în 2005.

Dacă ne referim la ansamblul cheltuielilor sociale, gestionate de Ministerul Muncii, pentru asistență socială, pensii și șomaj, ele reprezintă 8,1% din P.I.B., în 2006, față de 7,9% în 2005.

Toate aceste măsuri, la care m-am referit, nu includ - subliniez - nu includ măsurile de asistență socială sau gratuități acordate de alte ministere, cum ar fi: Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Transporturilor, pentru gratuități C.F.R. și metrou, sau cele care sunt acordate de autoritățile locale.

Un capitol important la protecție socială se referă la subvențiile pentru încălzire. Ajutoarele pentru încălzire au crescut de la 3.000 de miliarde în 2005, la 4.170 miliarde în 2006, în care sunt incluse și subvențiile pentru achiziția de centrale termice și arzătoare de eficiență ridicată și de care beneficiază, după cum știți, persoanele cu venituri reduse, cele care au sub salariul minim, de 3,1 milioane.

Am majorat, de asemenea, subvenția pentru energie termică, cu 20% pentru cei care sunt racordați la sistemul centralizat, iar pentru cei care consumă gaze naturale, subvenția a crescut cu 34,7% până la 1 ianuarie, după 1 ianuarie urmând să se adauge un spor de 10% la această subvenție.

Am pus accent pe toate aceste elemente, pentru un simplu motiv: chiar dacă mă consider un liberal, un liberal autentic - și o spun cu mândrie și o spun cu mândrie, pentru că îmi doresc ca România să ajungă cât mai curând o adevărată țară europeană, care să aibă la bază un spirit liberal, un spirit de toleranță, de înțelegere, nu mă dau la o parte și nici un liberal nu se dă la o parte, în a-și asuma responsabilitățile sociale. Responsabilitățile sociale fac parte integrantă din programul nostru de guvernare și nu vom neglija aceste lucruri și obiectivul nostru final, la orizontul celor patru ani, este să aducem bunăstarea cetățenilor, să-i facem să se simtă ca viitori cetățeni europeni autentici.

De aceea, acest buget este dirijat, în principal, către atingerea obiectivelor de integrare europeană, dar mai mult decât atât, nu numai a ceea ce este legat de condiționalitățile integrării în Uniunea Europeană, ci de ceea ce înseamnă, dacă vreți, obiectivele de asigurare a convergenței de dezvoltare a României cu celelalte țări europene. Avem nevoie de o infrastructură dezvoltată, avem nevoie de un sistem de sănătate care să funcționeze eficient, avem nevoie de un învățământ și un domeniu al cercetării performante, care să asigure viitorul generațiilor de mâine, și avem nevoie de o agricultură reformată, modernizată, care să poată să ajute mai mult și mai consistent la creșterea și dezvoltarea economică și, totodată, să ne permită dezvoltarea mediului rural.

Acestea sunt obiectivele prioritare ale Guvernului pe care-l conduc și bugetul pe care-l prezentăm astăzi în fața dumneavoastră este un buget care să asigure aceste priorități și nu în ultimul rând bunăstarea cetățeanului. Acestea sunt motivele pentru care vă solicit ca în dezbaterea care urmează să acordați întreaga atenție propunerilor pe care Guvernul le-a făcut și să susțineți acest proiect pentru a fi votat. Vă mulțumesc. (Aplauze din partea dreaptă a sălii).

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

S-a încheiat dezbaterea generală. Conform înțelegerilor pe care le-am avut, vreau să rog membrii Birourilor permanente de la Cameră și de la Senat să ne revedem la ora 18,00, pentru a decide modul de desfășurare a dezbaterilor la buget, în ceea ce privește dezbaterea pe articole, și ne vom revedea în plen mâine dimineață, când aspecte de procedură sau alte chestiuni care țin de dezbaterea pe conținut a proiectelor de lege vor putea să fie ridicate.

Încheiem ședința de astăzi și vă invit să ne reîntâlnim mâine dimineață, în ședința în plen, la ora 9,00.

 

Ședința s-a încheiat la ora 17,20.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 8:32
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro