Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.192/05-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2005

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.88 din Regulamentul Camerei Deputaților, modificat și completat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.34/25.10.2005.  

Ședința a început la ora 17,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Titu Nicolae Gheorghiof și Victor Viorel Ponta, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Vestea bună este că se dau legitimațiile, cardurile pentru votul electronic, vestea rea, vestea proastă este că nu vom putea să începem de astăzi să votăm electronic, pentru că, pe de o parte, nu s-au distribuit toate cardurile, pe de altă parte, va fi nevoie de un mic instructaj. Așa că vă propun să începem aceste lucruri mai sofisticate de lunea viitoare, să ne pregătim mai bine și, cu ocazia asta, poate liderii de grup le pot spune celor care sunt pe culoar și care așteaptă să-și ia cardurile că pot face acest lucru și în cursul zilei de mâine sau poimâine.

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că, din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 279. Sunt absenți 52, din care 13 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.88 din regulament, modificat și completat prin Hotărârea Camerei nr.34/2005, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru ziua de luni, 28 noiembrie, programul de lucru pentru perioada 28 noiembrie - 3 decembrie, informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Cameră și care urmează a fi avizate de comisiile permanente, lista rapoartelor depuse în perioada 24-28 noiembrie 2005 de către comisiile permanente sesizate în fond.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi. Vă reamintesc că, la ora 17, va avea loc votul final la textele examinate deja de către Cameră.

rog liderii grupurilor dacă se poate, să invite în sală toți deputații în așa fel încât și cei care sunt pe culoar și care așteaptă să-și ridice cardurile ca să putem începe dezbaterea proiectelor legislative care sunt pe ordinea de zi.

La grupul P.S.D., domnule vicelider, acum zece minute erau 100 de oameni la ședința de grup. Pe parcursul unui singur etaj de coborâre au dispărut... spuneți-mi și mie unde dispar ca să putem trimite după ei acolo. (Din sală i se spune că sunt la preluarea cardurilor)

Nu mai sunt la cartele.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.  

Continuăm dezbaterea.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.

Suntem în procedură de urgență.

Conform prevederilor din regulament, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Aveți cuvântul!

   

Domnul Cristian Alexandru Ștrenc (director adjunct, OSIM):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța Guvernului nr.41/1998 a fost modificată prin Legea 383/2002.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog dacă se poate să vorbiți spre sală și mai aproape de microfoane ca să puteți fi auzit. Vă rog!

 
   

Domnul Cristian Alexandru Ștrenc:

În Legea 383/2002 au fost menținute câteva din prevederile vechii Ordonanțe 41, care trebuiau abrogate și modificate prin prezenta lege.

Principalele argumente care au condus la propunerea legislativă de astăzi sunt următoarele: în primul rând, în Ordonanța Guvernului nr.41 și în Legea 383/2002 erau prevăzute atât taxele în lei, cât și pentru persoanele fizice și juridice române, cât și în dolari și euro.

Valoarea de dolar și de euro ne provoca dificultăți în relațiile noastre financiare față de Organizația Europeană de Brevete, a cărei parte, România este din 1 martie 2003.

Al doilea argument pentru care vă propunem amendarea Legii nr.383/2002 este faptul că am dorit ca în cuprinsul aceleiași legi să aducem împreună toate taxele pentru toate titlurile de proprietate industrială. Astfel, am adus în această lege și taxele pentru modele de utilitate care vor fi protejate începând din anul 2006, precum și taxele pentru noile soiuri de plante.

Al treilea argument pentru care vă propunem să fiți de acord cu prezenta lege este faptul că am pus de acord legea actuală cu vechea lege a cercetării din 2002, Legea 57/2002, și am redus taxele pentru depunerea de brevete provenind de la solicitanți persoane fizice și juridice din cercetare, de la 75 la 80%.

În fine, ultimul argument important pentru care vă propunem să fiți de acord cu prezentul proiect de lege este aducerea cuantumului taxelor în valută la valoarea actuală de euro, circa 36.000 de lei.

Aceste argumente ne fac să vă propunem să fiți de acord cu prezenta lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul președintele comisiei, domnul deputat Dan Ioan Popescu.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.89 și 108 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Proiectul de Lege are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.41/1998 privind taxele în domeniul protecției proprietății industriale și regimul de utilizare a acestora, în sensul de a actualiza tehnologia în raport cu prevederile procedurale care au rezultat în urma procesului de armonizare a legislației interne cu legislația europeană în domeniul proprietății industriale, unificării sistemului de taxe prin preluarea în două anexe suplimentare a taxelor aplicate pentru modelele de utilitate și pentru brevetele de soi, alinierea la actuala politică financiară și introducerea obligațiilor ce decurg din calitatea de membru al Convenției Brevetului European, începând cu data aderării la Uniunea Europeană.

Astfel, se introduce taxa moneda euro pentru persoane fizice și juridice străine, se face trecerea la valoarea actuală a leului și transformarea echivalentului dolar-euro pentru persoane fizice și juridice române și se fac reduceri de taxe care urmăresc încurajarea întreprinderilor mici și mijlocii.

Modificările și completările propuse de comisie se referă la unele corecturi în special de ordin tehnic și legislativ. Acest proiect de lege a fost adoptat în unanimitate în cadrul comisiei și vă propunem, domnule președinte, să supuneți dezbaterii plenului proiectul de lege cu amendamentele admise de comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Invit biroul comisiei să facă propunerile de durată a dezbaterilor.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Vă propunem, domnule președinte, cinci minute pentru dezbateri generale și un minut pentru fiecare intervenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să participe la dezbateri. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

Practic, se propune menținerea textelor așa cum sunt până la pct.23 din raport. Comisia propune la pct.23 o modificare la Cap.II, la partea dispozitivă.

Dacă sunt observații. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții.

Propunerea comisiei este aprobată.

La pag.17, pct.28 din raport, propunerea comisiei. Dacă sunteți de acord cu ea. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.31 din raport, o propunere a comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Propunerea a fost aprobată.

La pct.33, sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

La pct.34, sunt obiecțiuni? Nu sunt. A fost aprobată propunerea comisiei de la pct.34.

La pct.35, sunt obiecții? Nu sunt. Propunerea a fost aprobată.

La pct.36, sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Este aprobată propunerea comisiei.

La pct.37, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.38, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.39, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.40, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.41, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.42, sunt obiecțiuni? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.43, sunt obiecțiuni? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.44, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.45, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.46, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

La pct.47, sunt obiecții? Nu. Propunerea este aprobată.

În aceste condiții, fiind o lege ordinară, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană.  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul protecției consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Procedură de urgență. Are cuvântul inițiatorul.

Foarte sintetic dacă se poate, aș vrea să derulăm mai rapid procedura.

Vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Remus Baciu (subsecretar de stat, Cancelaria Primului Ministru):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ supus dezbaterii dumneavoastră a fost inițiat în scopul eliminării unor bariere din calea liberei circulații a mărfurilor, precum eliminarea unor referiri la standarde obligatorii, țara de origine și alte măsuri cu efect echivalent unor bariere comerciale.

Cu această ocazie s-a realizat și respectarea observațiilor Comisiei Europene în ceea ce privește delimitarea de sarcini între autoritățile competente să efectueze controlul oficial al alimentelor.

Față de aceste considerente, vă rugăm să adoptați proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să prezint și eu foarte scurt. Acest proiect de lege a fost dezbătut în cadrul comisiei în procedură de urgență. Comisia a avizat favorabil în unanimitate propunerea proiectului de lege și vă supun atenției dumneavoastră și colegilor din Camera Deputaților adoptarea acestui proiect de lege în forma prezentată de Senat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Nu.

Îl rog pe președintele comisiei să facă propuneri din partea biroului, pentru durata dezbaterilor.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Pentru dezbateri, domnule președinte, intervenții de un minut pentru fiecare articol unde se consideră necesară această intervenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului aceste propuneri. Cine este pentru? mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege. Începem cu titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu. Titlul legii este aprobat.

Art.I. Dacă sunt obiecții? Nu.

Îl supun votului. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.II. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este un proiect de lege ordinară. Supun votului final acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Reexaminarea, la cererea Președintelui României, și adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, Industrie Alimentară și Dezvoltare Rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală  

Mergem mai departe.

Reexaminarea la cererea președintelui României a Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.1/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de plăți, intervenție pentru agricultură, industrie alimentară, dezvoltare rurală și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.142/2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Rog membrii comisiei să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului. Vă rog!

   

Domnul Flaviu Lazin (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Suntem în situația de a reexamina acest proiect de act normativ care, retrimis de la Președinție, a suferit unele modificări în ceea ce vizează în mod deosebit modalitatea de funcționare a Agenției, modalitatea de constituire a fondurilor și de finanțarea sa. Aceste corecții au fost aduse la nivelul Camerei Deputaților, în comisia de specialitate.

În calitate de inițiatori, susținem proiectul actului normativ cu modificările care au fost aduse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei. Domnule președinte, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Ántal István:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia a fost sesizată pentru reexaminare cu această propunere legislativă, o propunere care face parte din categoria legilor pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.103/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.1 din 2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției de Plăți și Intervenție pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.142 din 2000 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției SAPARD pentru implementarea tehnică și financiară a instrumentului special de preaderare pentru agricultură și dezvoltarea...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Doar o clipă, domnule președinte. Vreau să-i rog pe colegii noștri să facă liniște și persoanele care nu sunt membre ale Camerei Deputaților, dacă s-ar putea, să nu rămână în sală. Deci, rugămintea mea, încă o dată, rămân în sala de ședințe numai membrii Camerei Deputaților. (Rumoare)

Nu, dar n-am spus să plece și deputații.

Da, puteți continua, vă rog.

 
   

Domnul Ántal István:

Mulțumesc, domnule președinte, pentru restabilirea ordinii.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art.73 din Constituția României, republicată.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 23 noiembrie 2005. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 31 octombrie 2005. Legea este de competența decizională a Camerei Deputaților și comisia propune admiterea cu modificări a următoarelor puncte publicate în acest raport.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă doresc grupurile parlamentare să comenteze, dacă nu... domnule președinte, îmi pare rău că v-ați deplasat de la microfon, vreau să vă rog să propuneți durata dezbaterii.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Cu scuzele de rigoare, comisia propune cinci minute pentru dezbateri generale, cu câte un minut pe articole.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții. Titlul este aprobat.

Avem două puncte din raport pe care le supun votului dumneavoastră. La pct.2, o propunere a comisiei. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Propunerea comisiei a fost aprobată.

Și, de asemenea, la punctul...nu, pct.3 este de fapt o reluare a textului. În aceste condiții, fiind vorba de o lege ordinară, supun votului dumneavoastră reexaminarea și textul legii de aprobare a ordonanței în formula reexaminată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a II-a - Apa.  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.171/1997 privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului național, secțiunea a II-a - apa.

Procedură de urgență.

Are cuvântul inițiatorul. Foarte sintetic, vă rog!

   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Prezentul proiect de lege propune modificarea Legii 171 privind aprobarea planului național de amenajare a teritoriului prin renunțarea nominalizării vechiului stas privind condițiile de calitate a apelor de suprafață ca urmare a apariției normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică a fost sesizată în vederea examinării dezbaterii în procedură de urgență, avizării în fond și întocmirii raportului asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii 171/1997 privind planul de amenajare a teritoriului, Secțiunea a doua - apa.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii 171/1997 ca urmare a necesității adaptării legislației naționale la actualele reglementări europene în materie. Au fost elaborate norme de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafață utilizate pentru potabilizare, norme care transpun directiva europeană nr.75 privind cerințele calitative pentru apa de suprafață.

Examinând prevederile proiectului de lege și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia susține adoptarea acestui proiect de act normativ.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei din 23 noiembrie, raportul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Dacă se poate să faceți și propunerile...

Grupurile parlamentare doresc să intervină? Nu. Vă rog, domnule președinte să faceți propunerile pentru durata dezbaterilor.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Cinci minute pentru dezbateri generale și câte un minut pe articol.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții. Titlul legii este aprobat.

Art.I. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Art.I este aprobat.

Art.II. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Art.II este aprobat.

Anexa nr.1. Dacă sunt obiecții. Nu sunt. Anexa este aprobată.

Anexa nr.2. sunt obiecții? Nu. Anexa este aprobată.

Anexa nr.3. Sunt obiecții? Iertați-mă, este o obiecție la anexa nr.? Iertați-mă, este vina mea, nu v-am văzut. Vă rog să luați cuvântul. Suntem la Anexa nr.1, da? Da. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Suntem la Anexa I, "Definirea principalilor termeni utilizați", și aici am vreo cinci observații de făcut. Dacă-mi permiteți, o să-l înaintez comisiei în forma în care le-am redactat și sper să fie acceptate în acest fel.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Eu vă rog să le citiți, pentru că nu putem să aprobăm pe n.v.

Deci, înțeleg că președintele comisiei este de acord cu aceste modificări.

Totuși, pentru stenogramă, este important să se știe ce-am votat.

Da, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Pentru prima definiție "ape de suprafață" am propus următoarea reformulare: "ape interioare, cu excepția apelor de tranziție și a apelor de coastă". Este redundantă această excepție, "cu excepția apelor subterane". Nu are rost să vorbim de ape subterane, atât timp cât definiția se referă la ape de suprafață.

Reiau, deci, "ape de suprafață - ape interioare, cu excepția apelor de tranziție și a apelor de coastă".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă aceste propuneri sunt acceptabile, o să ne spună, după aceea, domnul președinte Fenechiu.

Citiți-le pe toate.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

La art.2, "ape subterane", formularea este ușor neștiințifică: "toate apele care se află sub pământ". Sub pământ, accepțiunea este foarte largă. Deci, "ape subterane - toate apele care se află sub suprafața topografică a scoarței, în zona de saturație și în contact direct cu solul sau subsolul".

La pct.4 "apa destinată consumului uman": lit.a) "ape destinate consumului uman - apă provenită din surse naturale sau antropice, utilizată ca atare, sau tratată, și destinată diferitelor categorii de consum uman, furnizată prin rețea de distribuție sau în recipienți".

La pct.7 "bazin hidrografic - suprafața de teren pe care se desfășoară un proces de evacuare gravitațională a apelor de suprafață, prin intermediul unui râu colector și al afluenților acestuia".

La pct.8 "poluarea apelor - fenomen antropic complex, constând în deversarea în rețeaua hidrografică a unor substanțe ce nu pot fi neutralizate prin autoepurare și care prezintă un real potențial nociv, atât pentru oameni, în cazul utilizării, cât și pentru ecosistemele acvatice".

În sfârșit, la pct.12 "ape uzate menajere - categorie de ape degradate, ca efect al evacuării unor reziduuri fizico-chimice și organice, rezultate din activități desfășurate în gospodării și instituții publice sau prestatoare de servicii".

Vă mulțumesc. Acestea sunt observațiile.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei și punctul de vedere al inițiatorului.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Am discutat puțin mai devreme cu domnul profesor. Toate amendamentele sunt făcute pentru o mai corectă definire a termenilor. Cred că putem să le luăm pe toate în considerare și să le aprobăm.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului.

De acord? Da.

Stimați colegi,

Vă rog să revenim asupra votului la Anexa nr.1 pentru a aproba această anexă, cu terminologia care a fost agreată pe baza amendamentelor, punctului de vedere al comisiei și al ințiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, Anexa nr.1, în această variantă, a fost aprobată.

Am aprobat Anexa nr.2, Anexa nr.3.

Dacă sunt obiecții la Anexa nr.4? Nu sunt.

Anexa a fost aprobată.

Anexa nr.5. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Anexa nr.5 este aprobată.

Este un proiect de lege organică. Practic, intrăm și în segmentul de vot pentru votul final.

Dar o să mai facem încă un proiect de lege.

Oricum, supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Sunt 198 voturi pentru. Deci, cu unanimitate de voturi - 198 de voturi pentru exprimate - proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind plata obligațiilor pe care România le are față de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).  

Următorul proiect de lege este: Proiectul de Lege privind plata obligațiilor financiare pe care România le are față de Agenția Internațională pentru Energie Atomică.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul?

Vă rog, aveți cuvântul.

   

Domnul Valică Gorea (președintele Agenției Nucleare):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Agenția Internațională pentru Energia Atomică este o organizație internațională cu sediul la Viena, care activează sub ...

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am o rugăminte: dacă puteți să ne spuneți direct, nu unde este sediul, că asta mai știm, unii dintre noi.

 
   

Domnul Valică Gorea:

Foarte direct. Această lege are menirea de a actualiza situația existentă, întrucât până acum contribuțiile către agenție au fost plătite de Ministerul Educației și Cercetării, deoarece Agenția Națională pentru Energie Nucleară era un departament al acestuia. Iar începând din 2003 s-a înființat Agenția Nucleară, care are acest atribut.

În prezent, contribuțiile se plătesc din mai multe surse, iar ca donator există doar România.

Și atunci pentru a actualiza situația am propus această lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei, domnul președinte Dan Ioan Popescu.

 
   

Domnul Dan Ioan Popescu:

Domnule președinte,

Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată pentru dezbatere pe fond cu acest proiect de lege.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ și ale Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, și vă propune ca să supuneți dezbaterii și aprobării prezentul proiect de lege, în forma adoptată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii mai întâi. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Titlul legii este aprobat.

Art.1. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Art.1 este aprobat.

Art.2. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Art.2 este aprobat.

Este o lege ordinară.

O supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Stimați colegi, trecem la voturile finale, iar după aceea, până la ora 18,00, dacă mai este timp, o să revenim la ordinea de zi inițială.

 
Informare cu privire la afilierea domnului Anghel Stanciu, deputat în Circumscripția electorală nr.24 Iași, la Grupul parlamentar al PSD.  

Îi dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu pentru o comunicare în ceea ce privește statutul său în Cameră.

   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Vă rog să-mi permiteți să vă comunic, în conformitate cu art.19 alin.3 din noul Regulament, și, în speță, în baza art.13 alin.4 că, fiind primit, sâmbătă, împreună cu viceprimarul Iașului și doi consilieri municipali, în rândurile Partidului Social Democrat (aplauze), voi activa în continuare ca membru afiliat al Grupului parlamentar al P.S.D., conform art.13 alin.4.

Chestiunea este simplă. Am optat pentru P.S.D., dincolo de celelalte oferte, pentru că urcușul spre putere este mai greu, mai obositor, dar îți oferă mai multe satisfacții decât coborâșul de la putere.

Ca atare, am optat pentru viitor, și nu pentru trecut.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vreți să luați cuvântul, domnule deputat?

O chestiune de procedură, vă rog.

 
   

Domnul Petru Movilă:

Vreau să fac precizarea că domnul deputat Anghel Stanciu, cel puțin de la Partidul Democrat nu a primit nici o ofertă. (Vociferări, aplauze).

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule deputat, am să vă rog să mai dați și numele altor deputați cărora nu le-ați făcut oferte. Poate ne dați o listă completă cu cei cărora nu le-ați făcut ofertă. (Aplauze)

 
Supunerea la votul final:  

Stimați colegi,

Prin bunăvoința dumneavoastră, dacă veți lua loc în bănci, o să putem trece la voturile finale. Vă rog să luați loc în bănci!

  Proiectul de Lege pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier național, din proprietatea comunei Gălăuțaș, județul Harghita (adoptat);

1. proiectul de Lege pentru exceptarea de la plata taxei pentru ocuparea definitivă a unui teren din fondul forestier național, din proprietatea comunei Gălăuțaș, județul Harghita.

Camera Deputaților este Cameră decizională.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 238 voturi pentru.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor (adoptat);

2. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.57/2005 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile. 15 abțineri.

Deci, cu 15 abțineri și 223 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2005 pentru abrogarea unei poziții din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței (adoptat);

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.112/2005 pentru abrogarea unei poziții din anexa la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu 238 voturi pentru, în unanimitate, Camera a aprobat proiectul de lege.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2005 pentru modificarea alin.(2) al art.7 din Ordonanța Guvernului nr.18/2002 privind funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență (adoptat);

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2005 pentru modificarea alin.2 al art.7 din Ordonanța Guvernului nr.18/2002 privind funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Este o lege ordinară.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 173 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 76 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/1997 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea Programelor de Reconstrucție a Zonelor Miniere (adoptat);

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.72/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/97 privind înființarea Agenției Naționale pentru Dezvoltarea și Implementarea programelor de reconstrucție a zonelor miniere.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 173 de voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abțineri?

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România (adoptat);

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.51/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.15/98 privind înființarea, organizarea și funcționarea Institutului European din România.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 173 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abțineri?

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar - veterinară (adoptat);

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.115/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.89/2004 privind vânzarea bunurilor imobile în care se desfășoară activități de asistență sanitar-veterinară.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 155 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 74 voturi împotrivă.

Abțineri? 20 abțineri.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este permis să trecem în mare grabă o lege, doar pentru simplul motiv că ar fi o cerință a Uniunii Europene, și să ignorăm problemele de fond, care pot genera consecințe neplăcute.

Precizez că Grupul parlamentar al P.S.D. nu este împotriva vânzării imobilelor în care se desfășoară activități sanitar-veterinare.

Dar suntem contra împroprietăririi cu suprafețe de teren foarte mari, care nu au nici o legătură cu activitatea propriu-zisă. Suntem contra, pentru că legea nu stabilește în mod clar menținerea destinației imobilului cumpărat.

De asemenea, suntem contra, pentru că anexele acestui proiect au fost întocmite în pripă, sunt incomplete și intră în contradicție cu prevederile Legii nr.247/2005.

Cu siguranță, peste puțin timp, se va solicita plenului Camerei Deputaților modificarea și completarea acestor anexe.

Principala observație ține de faptul că există județe, precum Clujul, Bistrița-Năsăud, Caraș-Severin, în care suprafața aferentă acestor imobile este zero. Clădirile stau suspendate în aer, potrivit inițiatorului, în timp ce în foarte multe alte situații suprafețele aferente sunt de ordinul zecilor de mii de hectare, și vom transforma, probabil, personalul sanitar-veterinar în producători agricoli.

Suprafața aferentă trebuie să fie doar cea strict necesară desfășurării activităților sanitar-veterinare.

Astăzi, când am supus spre aprobare vânzarea acestor bunuri imobile, nu este clarificat regimul lor juridic. În consecință, vânzarea lor este ilegală.

Comisiile locale pentru aplicarea legilor fondului funciar nu dețin suprafețe de retrocedat pentru cei cărora legea le stabilește acest drept, iar noi - cu multă ușurință, în Parlament - propunem împroprietărirea nejustificată a unor persoane.

De aceea, Grupul parlamentar al P.S.D. nu a susținut această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2005 pentru reglementarea unor măsuri privind numărul de posturi și cheltuielile de personal în sectorul bugetar (adoptat);

În continuare, la pct.8, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.48/2005 pentru reglementarea unor măsuri privind numărul de posturi și cheltuielile de personal în sectorul bugetar.

Supun votului final acest proiect de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Sunt 237 voturi pentru și o abținere.

Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției Domeniilor Statului de către partenerii contractuali (adoptat);

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.64/2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenției domeniilor statului de către partenerii contractuali.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 173 voturi pentru.

Împotrivă? 74 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost aprobat cu majoritate de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite (adoptat);

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2005 pentru completarea anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) (adoptat);

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.50/2005 pentru completarea Anexei nr.1 la Ordonanța Guvernului nr.41/1994 privind autorizarea plății cotizațiilor la organizațiile internaționale interguvernamentale la care România este parte și pentru aprobarea plății cotizației anuale ce decurge din calitatea României de stat membru cu drepturi depline la Programul LEED al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Supun votului acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. 238 voturi pentru. Proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.121/2005 pentru modificarea art.6 alin.(4) din Ordonanța Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activității de consultanță agricolă (adoptat);

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2005 pentru modificarea art.6 alin.4 din Ordonanța Guvernului nr.22/2005 privind reorganizarea activității de consultanță agricolă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, respectiv 238 voturi pentru, proiectul de lege a fost aprobat.

  Proiectul de Lege privind Legea calului (adoptat).

13. Proiectul de Lege privind Legea calului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Cu 237 voturi pentru și o abținere, proiectul de lege a fost aprobat.

Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală (rămas pentru votul final).  

Stimați colegi, revenim la ordinea de zi.

Vreți să faceți o explicație de vot?

Vă rog să veniți până la mine, întâi, ca să-mi explicați ce vreți să faceți, și după aceea mergeți la microfon, ca să înțeleg întâi care este problema.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Conform noului regulament aprobat de Camera Deputaților, art.131 alin.2 spune: "la dezbaterea proiectelor de legi inițiate de Guvern, participă în mod obligatoriu, sub sancțiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul din ministerul respectiv".

Am constatat că în prima fază a dezbaterilor de astăzi nu s-a respectat acest lucru. Și dacă noi continuăm mai departe dezbaterea, astăzi, vreau cel puțin să fie respectat acest regulament.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, este foarte corectă observația. Într-adevăr, regulamentul nostru arată, este vorba de un text nou, art.131 alin.21 "la dezbaterea proiectelor de legi inițiate de Guvern participă, în mod obligatoriu, sub sancțiunea retragerii proiectului de pe ordinea de zi, ministrul de resort sau secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul din ministerul respectiv".

Modificările au fost publicate în Monitorul Oficial al României. Deci, publicitatea față de terți se asigură în acest fel.

Și avem, în plus, un ministru pentru relația cu Parlamentul, care sunt sigur că a transmis la Guvern aceste modificări.

Vom vedea. Pentru următoarele puncte, dacă regulamentul este respectat, discutăm punctul respectiv, dacă nu, trecem la următorul.

 
   

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Inițiatorul aici este... Este o inițiativă a unor colegi parlamentari.

În aceste condiții, dau cuvântul președintelui Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Relu Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond cu propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.215/2001 privind administrația publică locală.

Propunerea legislativă a fost analizată în fond la ședința din 23 noiembrie 2005.

Prezenta inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 59 din Legea nr.215, în sensul de a se crea pentru consilierul local același regim juridic ca și pentru primar, în ceea ce privește suspendarea din funcție în caz de arestare preventivă, măsura suspendării urmând să înceteze odată cu înlăturarea arestării preventire.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia, motivând astfel: "Comisia a apreciat ca fiind inoportună modificarea art. 59 din lege, deoarece Legea administrației publice locale nr. 215/2001 urmează a se modifica și completa, inclusiv la art. 59, articol ce va fi supus unor astfel de intervenții legislative".

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Potrivit art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Comisia a propus respingerea propunerii legislative, cu 11 voturi pentru, 3 împotrivă și 1 abținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei inițiative legislative.

În aceste condiții, supun votului propunerea făcută de comisie prin raportul său.

Cine este pentru propunerea de respingere pe care a înaintat-o Comisia de administrație publică locală? Deci, cine este pentru această propunere de respingere? Vă rog să numărați.

Vă rog să revenim, este vorba de un vot final, este un vot care are incidență asupra situației acestui proiect de lege, datorită faptului că legea la care se raportează statutul respectiv este de lege organică. În aceste condiții, votul trebuie să se desfășoare în condițiile votului final. Noi am trecut de această etapă și o parte dintre colegi au considerat că au alte lucruri mai importante de făcut.

În aceste condiții, amânăm votul final pentru acest proiect de lege pentru săptămâna viitoare, când vom organiza voturile finale.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea satelor Dobrinăuți (Hapăi), Maghera și Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, județul Botoșani (rămasă pentru votul final).  

Propunerea legislativă privind înființarea satelor Dobrinăuți (Hapăi), Maghera și Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, județul Botoșani.

Din partea inițiatorilor, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Bună seara.

Sunt Mihai Țâbuleac, senator PNL în Circumscripția electorală a județului Botoșani.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Consiliul local al comunei Vîrfu Cîmpului din județul Botoșani, ținând cont de cererile insistente ale cetățenilor din satele desființate în anul 1968, a decis înființarea satelor Dobrinăuți (Hapăi), Maghera și Pustoaia, acestea rămânând părți componente ale comunei Vîrfu Cîmpului.

Fostul sat Dobrinăuți (Hapăi) este atestat documentar încă din anul 1392, păstrat în Arhivele Naționale ale Statului, emis de Roman I Mușat, domnul Moldovei, precum și în alte documente, din timpul domniei lui Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare și Sfânt.

Înființarea satelor menționate nu înseamnă modificarea limitelor comunei Vîrfu Cîmpului, nu este necesară organizarea referendumului local, fiind suficientă și legală și hotărârea consiliului local.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog acordați vot favorabil acestui proiect, pentru a veni în întâmpinarea dorinței cetățenilor din satele menționate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație publică?

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a fost sesizată în vederea dezbaterii în procedură obișnuită, a avizării în fond și întocmirii raportului asupra Propunerii legislative privind înființarea satelor Dobrinăuți (Hapăi), Maghera și Pustoaia, prin reorganizarea comunei Vîrfu Cîmpului, județul Botoșani.

Consiliul Legislativ a dat aviz favorabil aceastei propuneri legislative.

Până la data dezbaterilor în comisie nu s-a primit punctul de vedere al Guvernului.

Având însă în vedere documentația de susținere a propunerii legislative și avizul favorabil al Consiliului Legislativ, comisia a propus adoptarea acesteia.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice.

La lucrările comisiei din 23 noiembrie 2005 raportul a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Potrivit art. 75 din Constituția României, Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Titlul legii este aprobat.

Am văzut, sunt mai multe amendamente. Chiar la titlu, iertați-mă. O clipă, am să văd imediat.

În ceea ce privește titlul legii, vă rog să vedem și propunerea comisiei și, dacă sunteți de acord, să optăm pentru această variantă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art. 1, de asemenea, sunt unele propuneri de modificare, mai mult chestiuni de redactare.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Propunerile comisiei au fost aprobate.

Art. 2 rămâne nemodificat.

Votul final, fiind vorba...

A, este o lege ordinară, putem să o supunem votului final.

Așa scrie la mine, este lege organică, este corect. Votul final se va face data viitoare, când stabilim votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind Zona Metropolitană București - Ilfov și a Propunerii legislative privind Legea Zonei Metropolitane București (rămasă pentru votul final).  

Domnule președinte Fenechiu, veniți o clipă, vă rog.

Aș vrea să-l rog, întâi, pe domnul președinte Fenechiu să ne explice, în raportul comisiei... Aici, este vorba de două texte, vă rog să observați, la pct. 9 sunt, de fapt, două propuneri legislative cu același obiect: una dintre propuneri este aprobată tacit și merge mai departe, cealaltă are propunerea de respingere.

Vă rog, domnule președinte, să prezentați punctul de vedere al comisiei.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în ultimele săptămâni cu trei propuneri legislative vizând zonele metropolitane: o propunere legislativă privind o lege-cadru de organizare a zonelor metropolitane și două propuneri legislative care se referă la Zona Metropolitană București - una, numindu-se Zona Metropolitană București, iar alta Zona Metropolitană București-Ilfov.

În primul rând, vreau să vă spun că nici una din cele trei legi nu seamănă între ele, nici ca principii, nici ca aplicabilitate, de aceea, comisia noastră a decis înființarea unei subcomisii în care să cooptăm pe toți inițiatorii celor trei proiecte de lege, să încercăm să creăm împreună cu reprezentanții administrației publice locale o lege-cadru pentru zonele metropolitane în România, după care să reluăm în dezbatere Legea privind Zona Metropolitană București.

Între timp, a intervenit aprobarea tacită pentru una dintre propunerile legislative, cea privind Zona Metropolitană București, așa încât, în acest moment, conform Regulamentului Camerei, noi nu putem să mai discutăm decât propunerea privind Zona Metropolitană București-Ilfov.

Din aceste considerente, datorită faptului că dorim să discutăm pe larg toate propunerile legislative, și a colegilor care a fost aprobată tacit și cealaltă, comisia a dorit să dea un raport negativ acestei propuneri legislative, pentru a o relua în sesiunea viitoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Ca de obicei, soluțiile noastre sunt neclare și "eficiente".

Avem două inițiative legislative. Una este în situația glonțului care a fost tras, a plecat de pe țeava puștii și nu mai putem să-l mai prindem. Al doilea proiect este pus în discuție pentru respingere, iar comisia noastră propune, de fapt, o subcomisie, pentru a trata toate inițiativele împreună și pentru a da un regim general.

În aceste condiții, cred că singura soluție este să constatăm, pentru cel de-al doilea proiect, faptul că se propune respingerea. Să-l trimitem pentru vot final săptămâna viitoare, pentru că este vorba de o lege cu caracter organic, o inițiativă legislativă în spațiul reglementărilor organice. Și îl vom supune la vot în ședința de lucru viitoare, în care vom decide prin vot final asupra unor inițiative.

Este convenabilă această soluție, da? Bun.

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și apreciez că ați clarificat, cred, exact, la începutul intervenției dumneavoastră de explicații, cum procedăm de obiecei. Într-adevăr, e o chestiune confuză.

În primul rând, în ce privește problema regulamentară, aș vrea să-i sugerez sau să-i amintesc domnului președinte că noi putem să creăm subcomisii în cadrul comisiilor de specialitate pentru analizarea unor teme, dar acolo fac parte cei din comisie. În cazul în care ințiatorii nu sunt în această comisie, i-aș adăuga că ei pot fi invitați să-și susțină punctele de vedere, ei nu pot face parte din subcomisie. Dacă e vorba să facem o nouă comisie, specială, pentru această categorie de analiză, ar însemna că ne trebuie un proiect de hotărâre pentru înființarea acestei comisii pe o perioadă determinată de timp ș.a.m.d.

Pe de altă parte, eu nu înțeleg ce mai face comisia asta, dacă una dintre legi a plecat? Va dezbate numai pe cea care urmează? Va analiza comparând-o cu cealaltă?

Era mai logic, ca lucrurile, dacă au pornit, să se ducă amândouă la Senat și, în fine, în principiu, grupurile să se pună de acord ca acolo să facă ceea ce noi nu am reușit să facem aici, pentru că am pierdut momentul și pentru că legea, să-i zicem, prima, numărul unu, a trecut prin aprobare tacită.

Eu nu înțeleg. Aș vrea totuși explicații în plus, ca să votăm în cunoștință de cauză. De fapt, dacă o respingem, cu ce ajută? Ce va face această subcomisie? Și ce va discuta în paralel, în momentul în care una dintre legi a plecat din mâinile noastre?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Până una alta, cele două proiecte de legi și altele pe această temă vor ajunge la Senat și vor decide senatorii. Noi o să ne pregătim pentru un moment viitor, poate și Guvernul, la un moment dat, o să aibă un punct de vedere în aceste chestiuni. Și este foarte clar că această temă va trebui într-un fel sau altul reglementată.

Dacă va fi o altă inițiativă legislativă din partea comisiei sau dacă se va pregăti un act special, e o chestiune pe care o să o vedem cu un alt prilej, nu are rost să o discutăm acum. Noi, deocamdată, la acest moment, discutăm despre prima inițiativă legislativă, care a fost aprobată tacit, datorită inacțiunii noastre, iar cea de-a doua are propunere de respingere. Din punct de vedere regulamentar, fiind vorba de incidență organică, nu putem să ne pronunțăm decât la o ședință specială consacrată votului final la proiectele legislative.

În rest, ce va face comisia în viitor, este o problemă pe care o vor decide dânșii și ne-o vor comunica după aceea.

(Către domnul președinte Relu Fenechiu:) Nu, vă mulțumesc foarte mult, e nerelevant, nu ne spuneți secretele dumneavoastră. Poftim? (Domnul președinte Relu Fenechiu dorește să dea explicații suplimentare.) Ni le dați după aceea.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov (rămasă pentru votul final).  

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul președinte Relu Fenechiu.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

Inițiativele legislative au curs în ultimul moment la Camera Deputaților, multe dintre ele fiind pe aceleași teme. Este și cazul Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Măgurele, unde comisia a fost sesizată cu adresa nr. P.l. 501/14 noiembrie 2005.

Având în vedere că prezenta inițiativă legislativă nu mai are obiect, în ședința din data de 23 noiembrie 2005, comisia a propus respingerea acesteia. Deci, cum vă spuneam, am aprobat în plenul Camerei transformarea în oraș a comunei Măgurele.

În raport cu obiectul reglementării, propunerea legislativă se încadrează și ea în categoria legilor organice.

La lucrările comisiei din data de 23 noiembrie, raportul de respingere a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă este de competența decizională a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește votul asupra propunerii comisiei, de respingere, ne vom pronunța săptămâna viitoare, la ședința de vot final, fiind vorba de o propunere legislativă cu caracter organic.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale (rămasă pentru votul final).  

Următoarea propunere legislativă este Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.215/2001 a administrației publice locale.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Tudose:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect crearea unui cadru care să dea posibilitatea consiliilor locale să asigure stabilitatea personalului din învățământ, precum și a personalului medical. Vedeți cu toții, în cadrul dezbaterilor la buget, că bugetul nu este capabil să fixeze acest tip de personal în mediul rural.

Prin acest proiect de lege s-ar putea oferi, cu voia dumneavoastră - în comisie se pare că nu a fost această voie - să putem acorda un cadru legal stabil consiliilor locale pentru a-și rezolva aceste probleme prin forțe proprii.

De asemenea, domnule președinte, țin să atrag atenția că la ședința de comisie a domnului Fenechiu nu au fost prezentate sau nu au fost avizele care trebuiau primite de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci, de la Comisia pentru învățământ, de la Comisia pentru sănătate, precum și de la Comisia juridică.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al Comisiei pentru administrație?

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu are rost să vă amintesc că avizele sunt consultative. Noi am primit avizul Consiliului Legislativ.

Propunerea legislativă a fost dezbătută și analizată în fond în ședința din 23 noiembrie 2005.

Și, de fapt, despre ce e vorba? Art. 38 alin. 2 lit. o) din Legea administrației locale, din Legea nr. 215/2001 spune că: "Autorităților publice locale li se pot asigura stimulente în natură și bani precum și alte facilități". Domnul deputat dorește prevederea de a se acorda "plăți salariale suplimentare".

Comisia a considerat că sintagma "stimulente în natură și bani" este acoperitoare, deci, "plăți salariale suplimentare", nu mai e nevoie să fie introdusă această terminologie. De fapt, această terminologie nu se găsește în legislația privind salarizarea, aceste drepturi nefiind reglementate unitar la nivel de lege.

La lucrările comisiei au participat 22 de deputați, din cei 28 de membri ai comisiei: 11 au votat pentru respingere, 5 au votat împotrivă. Deci, comisia a propus și adoptat respingerea prezentei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul deputat Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ceea ce nu a precizat președintele Relu Fenechiu este faptul că avizul Consiliului Legislativ este un aviz favorabil. Și datorită faptului că membrii Comisiei de administrație nu au analizat, pentru că nu aveau la momentul analizei în comisie avizele de la celelalte comisii, mă refer la Comisia juridică și la Comisia economică, eu vă propun dumneavoastră și să supuneți plenului retrimiterea la comisie, pentru ca membrii Comisiei de administrație să reanalizeze această propunere. Mi se pare o propunere foarte bună și, cu ocazia retrimiterii, avizul comisiei sper să fie un aviz favorabil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am o întrebare, avizul Consiliului Legislativ a venit după dezbatere? Da?

Bun, atunci, poate că... Sigur, oricum nu votăm acum, ci ar trebui să votăm săptămâna viitoare. Dar, în aceste condiții, poate că o propunere de a se rediscuta... Pentru că, până la urmă, problema este de natură juridică, "stimulente în bani", această formulă este acoperitoare sau nu.

Am să vă rog să mergeți la microfon, să prezentați acest aspect legat de punctul de vedere al Consiliului Legislativ.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Ne-am oprit data trecută la cal, acum ne oprim la altă problemă. Eu nu o consider foarte importantă, nici pentru integrare, nici pentru viitor. Vreau să vă citesc din avizul Consiliului Legislativ, mot-a-mot: "Referitor la textul propus, sintagma "plăți salariale suplimentare" este ambiguă sub aspectul beneficiilor avute în vedere de inițiatori, ținându-se seama și de faptul că această terminologie nu se regăsește în legislația privind salarizarea. În plus, de vreme de aceste drepturi nu sunt reglementate unitar la nivel de lege, aceste facilități ar crea un regim juridic diferit în raport de unitatea administrativ-teritorială, în lipsa precizării exprese a condițiilor de acordare". Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnule deputat Tudose?

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără să încerc o polemică cu colegul de la administrație, eu chiar consider că este importantă, mai importantă decât Legea calului, problema cadrelor medicale și a cadrelor didactice în mediul rural, fiindcă vorbim de România.

Dar, domnule președinte, poate că, într-adevăr, formularea completă, ar fi trebuit să o spună domnul Fenechiu, a fost avizul favorabil, sub rezerva formulării acestui drept salarial.

În altă ordine de idei, vechiul text prevedea posibilitatea acordării de stimulente. Prevederea pe care am încercat să o introducem acolo era de a avea niște drepturi cu un anumit caracter de periodicitate și nu din când în când, o dată pe an sau o dată pe trimestru, cineva să-și mai facă milă de un profesor sau de un medic de la țară.

Dacă, poate, Comisia de administrație ar fi avut răbdare ca acest proiect de lege să treacă pe la toate comisiile care au fost sesizate pentru avize...

 
     

Domnul Relu Fenechiu (din lojă):

Repet, sunt consultative!

 
   

Domnul Mihai Tudose:

Așa este, are dreptate domnul președinte, aceste avize sunt consultative, dar trebuie să existe. Practic, domnul președinte al Comisiei de administrație a desființat toată procedura de avizare simplă în comisii, nu-i trebuie! Trebuie ținut cont, poate, acolo, la Comisia juridică sau la Comisia de învățământ, se găsea o formulă acoperitoare sau acceptabilă, din punct de vedere al Consiliului Legislativ.

De asemenea, în acest sens, domnule președinte și stimați colegi, vă rog să supuneți aprobării retrimiterea la comisie și așteptarea de avize de la toate comisiile sesizate pentru aviz.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat Manta.

 
   

Domnul Pantelimon Manta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Pe fond, cred că sintagma statuată în legea actuală este acoperitoare.

Pe formă, și aici lucrurile sunt clare, avizul fiind consultativ, este obligat a fi cerut, nu este obligatoriu a se ține seama de conținutul lui. Așadar, dacă a fost solicitat, legea consider eu că a fost respectată și cerința legală îndeplinită. Deci, numai solicitarea avizului, și atunci, cerința legală este îndeplinită.

Faptul că nu a venit avizul, pentru că el poate să nu vină niciodată, din diverse cauze, subiective sau obiective, nu poate să ducă la, eventual, o lipsă de legalitate a acestui aviz.

Așadar, fie că nu a sosit, fie că este un aviz nefavorabil, din punctul acesta de vedere legea este acoperită.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Bogdan Niculescu-Duvăz.

 
   

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

N-aș vrea să introducem o cutumă, pe care o socotesc nocivă, aș putea spune chiar periculoasă. Avizul dat de comisiile care nu sunt sesizate în fond este un aviz consultativ, dar el nu este facultativ. Din punctul acesta de vedere, este extrem de important, dacă termenul nu a fost depășit, să spunem că, într-adevăr, comisia s-a grăbit să dea un verdict, ca să spun așa, un punct de vedere, fără să consulte ceea ce Parlamentul a stabilit că trebuie consultat, și anume comisiile care nu sunt sesizate în fond și care dau, într-adevăr, un aviz consultativ.

Faptul că doar i s-a cerut, după care au decis altceva, fără să îi asculte pe colegii lor din celelalte comisii, este, de fapt, o încălcare a Regulamentului și atunci eu cred că este justificată cererea de returnare dacă, repet, termenul nu a fost depășit. Noi avem niște termene în care aceste avize și în care comisia trebuia să se pronunțe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Avem un text, avem o propunere din partea a doi colegi. Ea a fost examinată. Chestiunea pe care am vrut să o clarificăm, dincolo de avize care vin sau nu vin din partea unor comisii, a altor colegi, deci această chestiune rămâne, până la urmă, la latitudinea colegilor din comisii, care trimit sau nu trimit la timp aceste avize. Ceea ce cred că era important era punctul de vedere al Consiliului Legislativ. Am vrut să verific această chestiune. Avizul Consiliului Legislativ a venit înainte de dezbaterea din comisie, cel puțin așa rezultă din actele pe care le am aici. În plus, textul ca atare, deci punctul de vedere al Consiliului Legislativ pe fond este oarecum evaziv. Este pozitiv, în sensul că nu poate bloca o inițiativă legislativă, dar, pe fond, totuși, m-am uitat în formularea de aici, textul nu este atât de clar încât să justifice ceea ce, până la urmă rămâne, în definitiv, chiar punctul de vedere al comisiei pentru că, sigur, comisia a ținut seama până la urmă, sau trebuia sau putea să țină seama de acest punct de vedere al Consiliului Legislativ.

În aceste condiții, votul final asupra propunerii de respingere va avea loc săptămâna viitoare în condițiile unei ședințe speciale.

Mai avem două minute, mai avem un proiect de lege pe care aș dori să-l examinăm: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea legii muzeelor și a colecțiilor publice. Aș vrea să verificăm dacă este prezent ministrul sau secretarul de stat care se ocupă de relația cu Parlamentul. Și este secretarul de stat, știu.

Stimați colegi, credeți că putem să dezbatem acest proiect de lege acum sau îl lăsăm pentru data viitoare? Într-un minut? Sunt multe amendamente. Cred că entuziasmul meu depășește astăzi entuziasmul dumneavoastră.

La ora 18,00 urmează să fie transmise la postul de radio răspunsurile Guvernului la întrebări și interpelări.

În aceste condiții, suspend ședința de dezbateri și urmează să trecem la ședința de răspunsuri din partea Guvernului.

Vreau să precizez că sunt peste 20 de amendamente la legea pe care am fi dorit s-o dezbatem astăzi și, din acest motiv, nu ar fi fost timp la ședința de astăzi să epuizăm acest proiect de lege.

 
     

(Ședința s-a întrerupt la ora 18,00)

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

(După pauză, lucrările au fost reluate la ora 18,05)

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Deschidem cea de-a doua parte a ședinței de plen de astăzi a Camerei Deputaților consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

V-aș ruga să luați loc.

 
  Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, o interpelare adresată ministrului mediului și gospodăririi apelor.

Doamna ministru este prezentă? Îi mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Înainte de toate, domnule președinte, vă mulțumesc și mulțumesc și doamnei ministru Sulfina Barbu, considerând, și nu vreau să treacă neobservat acest fapt, că un titular la unui portofoliu ministerial vine să răspundă în mod direct, nu printr-un secretar de stat, unei interpelări formulate în Parlamentul României. Îi mulțumesc și îi doresc succes.

Revenim la textul interpelării mele, ea a fost determinată de faptul că opoziția a adresat o mulțime de critici, aș spune nemeritate și nefondate, și doamnei ministru Sulfina Barbu și Guvernului României în modul cum au fost gestionate inundațiile. Considerând că o măsură inteligentă și eficientă în domeniul actului managerial presupune în primul și în primul rând analizarea cauzelor și apoi a efectelor, am solicitat doamnei ministru Sulfina Barbu să ne prezinte dacă există cauze importante în administrarea domeniului apelor în ultimii patru ani, care au determinat, ca urmare a importantelor precipitații din anul 2005, să se întâmple atâtea nenorociri în România

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă ascultăm cu interes.

Și, dacă-mi permiteți să fac precizarea: prezența doamnei ministru nu trebuie să fie o surpriză, așa trebuie să procedeze toți domnii miniștri, conform art. 112 din Constituție, în baza căruia membrii Guvernului vin să răspundă în fața Parlamentului. Deci vă mulțumim pentru prezență.

Doamna ministru, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule Valentin Adrian Iliescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, sigur că a avut loc la minister o analiză a cauzelor și inundațiile catastrofale produse în acest an au arătat o serie de deficiențe majore ale guvernării din perioada 2001-2004 în ceea ce privește managementul situațiilor de urgență.

Aș vrea să subliniez câteva dintre ele, foarte importante: neîntocmirea hărților de risc la inundații, încălcându-se prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea V, zone de risc natural, conform căreia, elaborarea acestor hărți trebuie să aibă loc până la 22 octombrie 2004; inexistența unei strategii naționale de management al riscului la inundații corelată cu planurile de amenajare a teritoriului și aprobată printr-un act normativ.

O altă cauză ar fi lipsa unor studii privind posibilitatea inundării controlate a unor terenuri în cazul inundațiilor care depășesc asigurarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare. O altă cauză, foarte importantă: programele de investiții ale ministerului din perioada mai sus menționată au avut în vedere lucrări cu caracter local, regularizări de râuri și refaceri de diguri numai pe tronsoane afectate de viituri și nu punerea în siguranță a sistemului de îndiguire existent.

Niciodată nu a fost făcută o prioritizare a lucrărilor cuprinse în programul de investiții astfel încât, pentru acumulările permanente și nepermanente cu rol de apărare împotriva inundațiilor, să se aloce fonduri necesare finalizării lor într-un termen scurt. Nu în ultimul rând, lipsa unui plan de acțiune la nivel național a tuturor structurilor implicate în managementul situațiilor de urgență și a unor manuale pe care să le folosească prefecții și primarii privind atribuțiile ce le revin pentru aceste tipuri de risc și modul în care trebuie să acționeze.

Aș mai sublinia un lucru extrem de important. În perioada 2001-2004 au avut loc inundații în România. V-aș da doar câteva date importante: în anul 2001 au decedat 14 persoane datorită inundațiilor și valoarea totală a pagubelor a fost de 3625 de miliarde de lei; în anul 2002 au fost din nou inundații și au decedat 15 persoane, iar valoarea totală a pagubelor a fost de 2688 de miliarde de lei; în anul 2003, șase persoane decedate, pagube estimate la 1006 miliarde de lei, iar în anul 2004 au decedat 19 persoane din cauza inundațiilor, valoarea totală a pagubelor a fost de 3690 de miliarde de lei. Deci, vechiul Guvern trebuie să fie preocupat de aceste aspecte și să aibă un plan de investiții corelat la nivel național.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

 
   

Domnul deputat Alecsandru Știucă.

Da, vă rog, aveți dreptul două minute, domnule deputat.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îi mulțumesc mult doamnei ministru pentru răspunsul competent. Un singur lucru aș fi vrut să mai aflu, dacă s-au stabilit și responsabilități și, evident, sancțiuni pentru cei care, în mandatul 2001-2004, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în privința gestionării apelor în România.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamna ministru, aveți la dispoziție două minute ca să răspundeți.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Prin modificările actelor normative în domeniu aș menționa Legea apelor; aș menționa Ordonanța de urgență privind acumulările mici, din categoriile "c" și "d"; Manualul prefectului și Manualul primarului, pe care le-am elaborat; strategia națională pe care am elaborat-o.

Au fost stabilite responsabilități și sancțiuni. Sancțiunile merg până la maximum 800 de milioane de lei pentru persoanele juridice și pentru persoane fizice sunt stabilite, de asemenea, sancțiuni.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

 
  Alecsandru Știucă

Domnul deputat Alecsandru Știucă.

   

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se referea la măsurile luate de Ministerul Mediului pentru rezolvarea problemelor de protecție împotriva inundațiilor la nivelul județului Ialomița.

Trei puncte, și anume: este vorba de o investiție referitoare la consolidarea malului stâng al Borcei în comuna Făcăieni, județul Ialomița, care pune în pericol 20 de gospodării. Procesul erodării este foarte avansat, proiecte au existat, însă luarea unor măsuri concrete a întârziat. Este nevoie de o intervenție rapidă care să ne scutească de motivările ulterioare, așa cum doamna ministru făcea trimitere într-un răspuns cu câtva timp în urmă.

O altă problemă se referă la lucrările de consolidare a barajului Dridu care, de asemenea, au fost demarate, dar care stagnează, precum și consolidare digurilor de protecție împotriva inundațiilor, este vorba de râul Ialomița, în zona Cosâmbești - Slobozia.

Dorim deci să cunoaștem ce poziție ocupă aceste lucrări în programul de investiții coordonat de Ministerul Mediului pentru a rezolva în timp optim acum, când avem răgazul, și nu în momentele de criză.

Vă mulțumesc, doamna ministru.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă invit să răspundeți.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate domnule deputat, Alecsandru Știucă,

Referitor la interpelarea dumneavoastră am să vă comunic următoarele.

Așa cum ați primit și răspunsul în scris, pentru stoparea fenomenelor de eroziune puternică și prăbușire a malului stâng al brațului Borcea, care pune în pericol locuințele cetățenilor din localitatea Burdușani, județul Ialomița, deja a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv de investiții referitor la protecția malului stâng al brațului Borcea în zona intravilanului comunei Burdușani, județul Ialomița, începerea lucrărilor este condiționată de asigurarea fondurilor de la buget și din credite externe și discutăm cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un program mai amplu.

În legătură cu obiectivul de investiții, mărirea gradului de siguranță a acumulării Dridu din județul Ialomița, pot să vă spun că acest obiectiv este inclus în programul de colaborare cu Banca Mondială și se află în faza avansată procedurile de licitație pentru elaborarea documentației tehnice, execuția lucrărilor urmând să înceapă în anul 2006.

Pentru lucrările de refacere a construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor în județul Ialomița, precizăm că s-au aprobat, în anul 2005, fonduri de la bugetul statului, în valoare de 1.210.000 roni. Este în atenția noastră bazinul Ialomița, fiind foarte important și sperăm să reușim să realizăm toate lucrările din fonduri externe și de la bugetul de Stat.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă mai aveți ceva de adăugat? Nu.

 
  Corneliu Ioan Dida

Domnii deputați Corneliu Dida, Mazăre și Eduard Martin, PSD, tot doamnei ministru Sulfina Barbu.

   

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea de față are în vedere un proiect al Consiliului Local și al Primăriei Constanța care, în substanță, prevedea următoarele.

Construcția unei șosele de cinci kilometri și jumătate între portul Tomis și stațiunea Mamaia, de-a lungul falezei nord a Constanței. Șoseaua ar fi avut un carosabil de nouă metri lățime, cu pistă de bicicletă și promenadă pietonală spre mare, iar spre oraș ar fi avut amenajări, accese, parcări și spații verzi.

Cu o valoare de 10,3 milioane euro, proiectul ar fi atras un credit nerambursabil PHARE de 6,6 milioane euro, restul sumei de 3,7 milioane euro ar fi fost asigurată de Primăria Constanța. Deci bugetul urma să nu fie angajat absolut deloc.

Acest proiect ar fi rezolvat importante probleme ale dezvoltării economice, turistice și sociale ale zonei, dar și probleme legate de protecția și consolidarea falezei orașului, supusă eroziunii mării și amenințată în două zone.

Din cei 10,3 milioane euro prevăzuți, 7 milioane ar fi fost consumate în exclusivitate pentru probleme de mediu, respectiv consolidarea falezei.

Având șapte avize favorabile și alte două condiționate de avizul Ministerului Mediului, acest proiect a fost respins de dumneavoastră, doamna ministru, în baza unei interpretări, cel puțin pripite, a Ordonanței Guvernului 202/2002 așa cum a trecut în 2003 prin Parlament, respectiv Legea 280/2003.

Într-adevăr, art. 16 al acestei ordonanțe la care faceți referire, la alin. 1, prevede interzicerea construcțiilor într-o bandă litorală de 50-150 de metri. Însă, alin. 2 al aceluiași articol, doamnă ministru, prevede o excepție: "Construcțiile indispensabile securității sau serviciilor publice pot face excepție de la prevederile alin. 1."

În ciuda caracterului acestui proiect despre care am vorbit mai sus, al studiului de impact și al avizelor primite, inclusiv de la Ministerul Transportului și de la Agenția Națională de Turism, dumneavoastră ați refuzat încadrarea acestui proiect în excepțiile prevăzute de lege. Cităm: "Proiectul nu reprezintă o construcție indispensabilă securității de acord în sens militar sau serviciilor publice." Aceasta însă, deși pe traiectul amintit sunt două zone de eroziune avansată și activă, una de 200, alta 400 de metri care amenință siguranța unor blocuri de zece etaje situate în imediata vecinătate pe mal, la 30-40 de metri de zona erodată.

Ne întrebăm, doamnă ministru, dacă acestea nu sunt probleme legate de securitatea clădirilor din zonă.

De asemenea, cine va răspunde în caz de catastrofă?

Iată, pe scurt, câteva urmări concrete ale respingerii acestui proiect. Se pierd 6,6 milioane euro, creditul PHARE nerambursat; se pierde o linie de circulație care ar fi deschis turismul și plajele pe alți cinci kilometri, astăzi aflați în marasm; se pierde o reunire într-un complex variat, funcțional și unic al stațiunii Mamaia cu portul Tomis; se pierde prin amânarea acestei deschideri spre mare șansa revitalizării zonei peninsulare a Constanței; se pierde, de asemenea, redeschiderea orașului cu fața spre mare, făcându-l să-și merite numele de oraș turistic.

Și, revenind la ordonanța citată mai sus, doamnă ministru, vă reamintesc că art. 46 obligă Guvernul, prin ministerul dumneavoastră, să refacă zonele afectate de eroziune și să amenajeze plajele acolo unde acestea sunt în mare suferință.

Art. 61 al aceleiși ordonanțe și, respectiv, legi, prevede că finanțarea lucrărilor pentru: "Protecția zonei costiere împotriva eroziunilor datorată valurilor mării se face din bugetul de stat, credite interne sau externe, fonduri pentru mediu etc."

Proiectul nostru, reamintesc, angaja credite nerambursabile 70% și bugetul primăriei 30%. Este ceea ce ați respins dumneavoastră ca soluție la această problemă, inclusiv la cea de mediu, pericolul prăbușirii malurilor.

În aceste condiții, având în vedere obligațiile ce-i revin statului conform celor citate și ministerului dumneavoastră prin aceeași lege, vă rugăm cu tot respectul, stimată doamnă ministru, să ne răspundeți ce resurse financiare intenționați să angajați, în ce fel și când pentru rezolvarea gravelor probleme costiere dintre stațiunea Mamaia și portul Tomis.

Cu deosebită considerație, doamna ministru, așteptăm răspunsul scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi pentru îngăduință.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt obligat să atenționez, domnule deputat, că ați depășit timpul regulamentar, dar problema prezintă interes, doamna ministru ne va înțelege.

Vă rog, doamna ministru.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la această interpelare, noi am transmis și răspunsul scris și încerc să fiu foarte concisă, așa cum spunea și domnul deputat, este foarte adevărat că Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, în urma analizei referitoare la solicitarea Primăriei municipiului Constanța, a dat aviz negativ acestui proiect.

Cred că este important să știm că ne-am consultat aici cu specialiști, inclusiv cu specialiști din partea Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei și concluziile au fost următoarele:

Având în vedere că, în mod expres, art. 35 interzice autorizarea de construire de noi șosele în banda litorală de 50-150 de metri paralelă cu linia țărmului sau în zonele protejate, prin urmare, Ministerul Mediului nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanța, această construcție fiind ilegală în conformitate cu prevederile în vigoare și, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial, de protecție costieră și ținând cont și de recomandările experților japonezi și scrisoarea v-a fost atașată în răspunsul scris.

Important este să vedem, într-adevăr, ce face Ministerul Mediului pentru această zonă extrem de importantă de interes național, zona costieră a Mării Negre.

Având în vedere procesul continuu de erodare al plajelor, una din măsurile avute în vedere de ministerul pe care îl conduc, pentru a implementa programul de măsuri și lucrări privind protecția și reabilitarea zonei costiere, a fost, deja, angajat un credit nerambursabil oferit de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind protecția și reabilitarea litoralului românesc.

Toate aceste lucrări trebuie făcute în baza unor studii fundamentate de către specialiști.

Acțiunea de cooperare cu GEAIKA se va finaliza prin elaborarea a două studii de fezabilitate, căzându-se de comun acord că zonele prioritare sunt Mamaia-Sud și Eforie-Nord pentru zona de sud.

În paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat părții japoneze acordarea de asistență tehnică și pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare: Tomis-Nord, Eforie-Sud și Costinești.

De asemenea, legat de evaluarea procesului investițional, de analizeze cost-beneficiu, în funcție de eroziunea costieră, prin USAID, care reprezintă tot o agenție de cooperare internațională, dar a Statelor Unite, derulăm proiectul privind susținerea investițiilor în sectorul apelor din economia românească și v-aș da și titlul: "Studiul de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere și a oportunităților create prin reducerea fenomenului". În principal, pentru zona Mamaia este colaborarea cu USAID-ul. Pentru acest proiect a fost semnat, în luna iulie 2005, Memorandum-ul între Administrația Națională Apele Române și Direcția Apelor Dobrogea Litoral în calitate de parteneri și, respectiv, USAID, în calitate de elaborator.

Începând cu trimestrul I al anului 2006, în cadrul proiectelor de preaderare MATRA, finanțate de Guvernul olandez, ca o continuare a proiectului inițial, Implementarea Directivei cadru apă. În apele costiere și în zonele transfrontaliere ale României urmează să se deruleze, pe o perioadă de 30 de luni, cu o valoare de 350.000 de euro, studiul privind întărirea capacității instituționale pentru implementarea Directivei cadru apă pentru zona costieră românească a Mării Negre.

Suntem interesați de această zonă. Se află pe programul nostru de guvernare ca un obiectiv extrem de important, dar lucrările de investiții, așa cum vă spuneam, trebuie făcute în baza unor studii elaborate de către specialiști.

Considerăm să specialiștii pe care i-am găsit parteneri - și am fost în Olanda, unde am semnat această colaborare cu Guvernul olandez - sunt, într-adevăr, de primă clasă, și pot să vină să implementeze proiecte viabile în România.

Am studiat și legislația celorlalte țări privind zona costieră și plajele. În răspunsul scris pe care vi l-am transmis veți găsi extrase din aceste legislații atât pentru Spania, Franța, Grecia și alte țări care sunt, de asemenea, țări cu zone costiere, și noi ne integrăm în Uniunea Europeană și trebuie să luăm modele europene.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

 
  Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat, autorul interpelării, domnul Adrian Mihei, vă rog.

   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Stimată doamnă ministru,

Eu vă mulțumesc personal pentru răspuns, pentru efortul și interesul pe care-l arătați problematicii de mediu și pentru coastă, însă, vă rog să mă înțelegeți, sunt nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră. Ați vorbit de studii pe care le antamați cu GEAIKA cu MATRA, însă aici era vorba de un proiect și vom avea studii.

În România s-au mai făcut studii, inclusiv pentru litoral, dar nu s-a făcut nici un proiect. Vă amintesc că ultimul proiect efectuat pe teren s-a construit pentru litoral și consolidare în 1957-1960, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, 600 de metri de la Biserica greacă până la stația de meteorologie, dacă cunoașteți Constanța. Acesta este primul aspect al insatisfacției.

Doi. Este bine că studiați legislația de mediu a Italiei sau a Spaniei dar vă reamintesc că, cu excepția Belgiei, România are cel mai scurt litoral din Europa, raportat la propria suprafață și nu ne putem permite să ignorăm 245 de kilometri de litoral, extrem de puțin, repet, pentru națiunea noastră, și să lăsăm 150 de kilometri de izbeliște și să lăsăm în continuare falezele amenințate.

Stimată doamnă ministru, eu vă sugerez, cu tot respectul, repet, dacă veți avea timp, sau dacă veți avea ocazia să veniți la Constanța, să vizitați această zonă (nu vă ia mai multe de jumătate de oră) și să apreciați la fața locului urgența consolidării malului, indiferent pe ce proiect.

Repet, e mai puțin problema erodării plajelor, cât a prăbușirii malului, într-o zonă în care sunt 30 de blocuri de zece etaje și alte 20 de 4 etaje. Credeți-mă, este o problemă mai urgentă, iar acest proiect de care am vorbit și pentru care eu rămân în continuare convins că merita avizul dumneavoastră, această problemă a stabilității malului este nu numai importantă, ci extrem de urgentă.

De asemenea, sunt nesatisfăcut, pentru că la întrebarea când ".. nu am avut nici un răspuns...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, iertați-mă, domnule deputat, timpul dumneavoastră de două minute a expirat. Vă rog să rostiți fraza de încheiere.

Doamna ministru, tot două minute aveți, dacă doriți să răspundeți.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Foarte scurtă voi fi, deoarece am transmis răspunsurile noastre în scris, suntem într-adevăr preocupați pentru obținerea de fonduri pentru zona costieră, așa cum vă spuneam, zona costieră trebuie tratată ca un sistem integrat și orice acțiune va duce la deteriorarea zonei costiere, ulterior efectele vor fi dezastruoase. Noi considerăm, așa cum v-am spus și în scris că plaja de pe acea zonă dispare dacă va fi executată acea investiție, lăsând la o parte că este o construcție ilegală, iar promisiunea mea este că vom face investiții pe zona costieră.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog să vă susțineți interpelarea. A, domnul deputat Andrian Mihei, șoseaua de coastă a Municipiului Constanța. Da, vă rog să mă iertați.

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea adresată Ministerului Mediului, domnului ministru, șoseaua de coastă ar fi constituit pentru Municipiul Constanța un mod de abordare a eroziunii costiere, a insalubrității acelei zone și într-o anumită perspectivă chiar și o cale de acces dacă ar fi fost calamități maritime, accidente navale. Aș fi dorit din partea dumneavoastră să primesc un răspuns, nu o justificare, cum putem să răspundem la aceste doleanțe ale constănțenilor ca acea zonă, într-adevăr, să reprezinte o zonă consolidată, o zonă prin care se combate eroziunea și, nu în ultimul rând, insalubritatea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamna ministru.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule deputat, fiind vorba de aceeași problemă și dumneavoastră ați primit în scris răspunsul la interpelare, este vorba de aceeași investiție, consider că am răspuns la interpelare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Trebuie să-mi arăt și eu din această postură nemulțumirea față de un asemenea răspuns, am spus că nu am nevoie de justificări, din mai multe motive: în primul și în primul rând, nu știu de ce trebuie de fiecare dată să mergem către instituții străine să cercetăm o zonă costieră care este în atenția specialiștilor de la institutele de profil din România de foarte, foarte mulți ani și sunt soluții tehnice și nu cred că ar fi necesar să mai aruncăm banii pentru nu știu care alți specialiști, să vină din străinătate să ne învețe ce trebuie să facem în zona maritimă românească. Și în al doilea punct de vedere, ca un om care am călătorit foarte mult pe mările și pe oceanele lumii, vreau să vă spun că sunt zone chiar aproape și la bulgari și la greci, unde de la șosea sunt 2-3 metri până la mare și văd că la ei este posibil, numai la noi nu este posibil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să comentați, doamna ministru? Nu. Vă mulțumesc.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, vă rog.

Dați-mi voie, înainte de a începe, să atrag atenția că este a treia interpelare formulată de Grupul parlamentar al PSD. Conform regulamentului, un grup parlamentar într-o asemenea ședință poate să prezinte o interpelare sau cel mult două. Din respect pentru prezența doamnei ministru, vă dau cuvântul.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Deci am solicitat o lămurire legată de modul în care, în județul Vâlcea, în acest an 2005, s-a acționat prin tăierea masivă de păduri din zona Lotrului și punând în pericol două lacuri de acumulare, Lacul Brădișor și Lacul Petrimanu și am solicitat răspuns de la doamna ministru Sulfina Barbu și de la domnul ministru Gheorghe Flutur. Este un lucru foarte important, avem un parc național Cozia, unde a început dispariția gorunului și, împreună cu cei din județul Vâlcea, cred că trebuie să găsim un program comun cu ministerul pentru a salva această zonă foarte frumoasă din Vâlcea, respectiv zona Lotrului și masivul Cozia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

 
   

Doamna Sulfina Barbu:

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, aș vrea să încep cu asta, a întreprins măsuri de stopare a infracționalității prin controale ale Gărzii Naționale de Mediu asupra activităților de prelucrare a masei lemnoase. Astfel, comisarii din gardă, în urma verificărilor efectuate la 135 de gatere, au depistat în luna octombrie 47 de infracțiuni sancționate contravențional, care totalizează peste 135 de mii de roni. Împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Apelor, deoarece aici avem responsabilități împărțite și aș aminti că Inspectoratul teritorial de regim silvic și cinegetic este sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Apelor, pregătim atât Codul silvic cât și strategia pentru păduri, deoarece, repet, și parcurile naționale și ariile protejate multe se află în astfel de zone împădurite și datorită legilor proprietății prin care o parte din păduri vor trece în domeniul privat, această strategie o pregătim împreună. Strict referitor la Parcul național Cozia, s-a luat legătura cu șeful administrației Parcului național, așa cum ați observat, dumnealui a negat afirmația referitoare la problemele în ceea ce privește vegetația gorunului sau a pinului, facem în continuare verificări și vă garantăm că luăm toate măsurile conform legii pentru eliminarea unor astfel de situații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Sunt mulțumit de răspunsul dat de doamna ministru Sulfina Barbu, mai rămâne să acționăm împreună și noi și cu ministerul pe cele două lacuri de acumulare Brădișorul, care ridică ceva probleme și împreună să găsim soluții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat independent Gabriel Brânză. Pentru doamna ministru Sulfina Barbu. Nu este prezent. Regulamentul nostru, din păcate, nu prevede situația absenței celui care a depus interpelarea, există o prevedere numai la art.156 alin.2, referitor la întrebări, deputatul care a pus o întrebare și care lipsește la primirea răspunsului, va primi acest răspuns nu oral, ci scris.

Mi se pare nu numai o lege de procedură, ci și de respect să nu punem un reprezentant al Guvernului să răspundă unei persoane care absentează, vă rog, doamna ministru, să trimiteți răspunsul în scris. Vă mulțumim pentru participarea dumneavoastră.

 
  Eduard Raul Hellvig

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig pentru domnul Eugen Nicolăescu. Este prezent?

Vă rog.

   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea era către domnul ministru al sănătății și către domnul ministru al administrației și internelor. Era legat de Legea privind vânzarea cabinetelor, spațiilor medicale.

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătății):

Vă pot da și în scris.

 
   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Nu, e bine și în scris, dar dacă doriți să faceți și oral...

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga, domnule deputat, și vă rog și pe dumneavoastră, domnule deputat și ministru, să nu dialogați. Dacă domnul deputat se mulțumește cu răspunsul scris, problema este încheiată.

Vă rog să precizați, domnule.

 
   

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt mulțumit cu răspunsul scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Tot domnului ministru Eugen Nicolăescu. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Este prezent? Va primi răspunsul în scris.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache.

Vă rog, domnule deputat. V-aș ruga, domnule deputat, ca să știți dumneavoastră la care din ele, dar de data aceasta, vă precizez, referitor la programul de reformă în domeniul sănătății publice. Răspunde domnul ministru Eugen Nicolăescu.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am întrebat, pentru că pe culoar sunt anunțate într-o altă ordine. Voi adresa pe scurt interpelarea către domnul ministru Eugen Nicolăescu și aceasta se referă la noul program de reformă în domeniul sănătății publice pe care domnia sa l-a anunțat și pe care știm că preconizează să-l implementeze în acest moment.

Am dori să cunoaștem opinia domniei sale în legătură cu externalizarea unor servicii medicale din spitale, care, așa cum se plâng unii dintre salariați, personal auxiliar, nu a dus la optimizarea calității, ci mai degrabă la drenarea banilor publici și la batjocorirea personalului auxiliar preluat. Eu am nominalizat și o situație concretă din spitalul județean Buzău care nu și-a găsit până acum o rezolvare și, de asemenea, și la nivel național se constată că externalizarea unor servicii nu a constituit un pas înainte pentru adecvarea calității serviciilor medicale la nivelul cerințelor. Aștept răspunsul domniei sale și voi interveni după.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi rog pe reprezentanții Guvernului, unii dintre ei au părăsit sala, totuși să mențină solemnitatea necesară desfășurării unor ședințe ale Parlamentului.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, aș dori să vă spun numai câteva cuvinte, v-am făcut și un răspuns scris pe care îl veți primi.

În ceea ce privește punctual centrul de dializă Buzău, el a fost semnalizat cu mai multă vreme în urmă, în acest centru funcționează acum zece aparate noi, cele vechi fiind redistribuite cu avizul Ministerului Sănătății către alte centre de dializă din țară.

De asemenea, după 1 mai 2005, când s-a trecut la proiectul pilot de externalizare, salariații au fost preluați cu aceeași încadrare de către noul beneficiar și până la această dată nimeni n-a primit o salarizare mai mică, iar în urma unei analize din ianuarie 2006 sperăm că se vor acorda și creșteri salariale.

Am să vă mai fac o precizare, în afara răspunsului scris. Într-adevăr, am constatat și eu în ultimele două luni și jumătate de când am preluat conducerea ministerului sănătății că unele externalizări, într-adevăr, au fost făcute după alte criterii decât cele, sper eu, care se anticipaseră, adică creșterea eficienței. Și am constatat mai multe abateri de la regulile de externalizare, drept pentru care vă informez că până la 31 martie 2006 am suspendat orice activitate de externalizare, astfel încât pe baza noului pachet legislativ, să putem să apreciem după alte criterii și, dacă vreți, în primul rând după criterii transparente, modul în care să se efectueze de acum încolo externalizările.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți două minute la dispoziție pentru intervenție.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi mai scurt de data aceasta. Răspunsul este întrucâtva mulțumitor, în special referitor la situația concretă a secției de dializă. Însă, există semnale că s-au externalizat la spitalul județean Buzău și alte servicii și că în acele situații problema salariaților, a personalului auxiliar nu a fost rezolvată la nivelul cerințelor. Vom vedea la o nouă descindere în rândul celor care ne-au sesizat, dacă situația s-a remediat. Oricum mulțumesc pentru promptitudine.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule ministru, dacă mai doriți vreun comentariu? Nu. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, față de neregula sesizată, mă adresez staffului tehnic să vadă de ce nu concordă listele de ordine de zi afișate cu cele care ne sunt prezentate aici, ca să putem da un răspuns public domnului deputat.

 
  Ilie Merce

Domnul deputat Ilie Merce, referitor la starea de degradare a stării de sănătate a populației României.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, pe fondul agravării continue a stării de sănătate a populației, am considerat necesar să adresez domnului ministru al sănătății câteva întrebări, pentru că mi-am dat seama și poate multă lume și-a dat seama că domnul ministru, nou numit în funcție, este animat de cele mai bune intenții pentru a lua măsuri corespunzătoare pentru ameliorarea stării existente în sistemul de sănătate.

În contextul de față, eu am dezvoltat interpelarea, nu e cazul să intru în amănunte aici, i-am cerut domnului ministru următoarele răspunsuri: Ce demersuri va face pentru a asigura utilizarea corectă, conform legii, a fondurilor de asigurări de sănătate, astfel încât acestea să nu fie lăsate la discreția unor grupuri de interese, una din întrebări.

A doua, ce se întâmplă cu Institutul Național pentru Controlul Medicamentelor și ce măsuri va întreprinde pentru prevenirea desfacerii pe piața românească a unor produse farmaceutice contrafăcute, indigene sau din import, mai ales din zona țărilor asiatice. Și ce are în vedere domnia sa pentru a impune totuși prețuri reale și accesibile populației la produsele farmaceutice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, în primul rând, mă onorează aprecierile dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru ele și vă asigur în continuare de toată buna credință pe care o am în asigurarea împreună și cu dumneavoastră, Parlamentul României, a unui cadru legislativ mai bun și care să amelioreze starea de sănătate a populației.

Revenind la interpelarea dumneavoastră, axată pe cele trei puncte importante, vreau să vă răspund, pe lângă răspunsul scris pe care vi-l pun la dispoziție, câteva idei care cred eu că sunt importante. În primul rând, asigurarea populației cu ceea ce are nevoie, vorbim aici de servicii medicale și de medicamente compensate și gratuite, se realizează, după cum este cunoscut din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, modul de utilizare a acestor bani cuprinzându-se în contractul cadru. Am convenit pentru anul 2006 cu conducerea Casei Naționale să prelungim contractul cadru până în trimestrul I - 2006, conform acelorași prevederi din 2005, urmând ca începând cu luna aprilie să începem să aplicăm un contract-cadru nou, sper eu, pe baza noii legislații pe care o vom adopta în domeniul sănătății.

În acest cadru nou vom găsi, pentru prima oară de când funcționează fondul unic de asigurări sociale de stat în România, câteva elemente de noutate. Prima, poate și cea mai importantă este aceea că vom defini pachetul de servicii medicale de bază pe care îl putem asigura în permanență tuturor cetățenilor României. Chiar dacă acel pachet nu reprezintă toate necesitățile pe care le are populația, este un pachet de bază care poate fi asigurat. Tot aici vom redefini lista de medicamente gratuite și compensate și lucrăm la niveluri de compensare diferite, tot așa în cadrul bugetului pe care îl avem, să putem să asigurăm în permanență, 24 de ore din 24, accesul la aceste medicamente la o listă pe care o vom încadra în buget. Și, în felul acesta, oamenii vor ști la ce au dreptul.

A treia noutate pe care o facem, și prin lege și prin contractul-cadru, că va exista un contract direct încheiat între cetățean și casă. În acel contract se vor prevedea drepturile și obligațiile ale fiecărei părți și, în felul acesta, cetățeanul se va putea îndrepta împotriva asiguratorului, atunci când nu i se asigură drepturile prevăzute în contract.

În al patrulea rând, ca noutate absolută, și este și în proiectul de lege pe care o să-l propun Parlamentului, pentru prima oară Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este un fond independent și autonom. Din el nu se mai poate înfrupta nimeni în această țară. Este un fond căruia îi prevedem posibilitatea să fie, atunci când sunt disponibilități temporare, să fie plasat în titluri de stat, bonuri de tezaur, depozite bancare, ca să putem valoriza banii populației și să creștem gradul lor, să creștem eficiența utilizării lor.

Mai sunt și multe alte noutăți pe care am să vi le spun la vremea respectivă, atunci când am să vin cu pachetul de legi în Parlament și am să vă propun adoptarea lui.

A doua întrebare din cadrul interpelării dumneavoastră se referă la rolul Agenției Naționale a Medicamentului, eu nu am să vă citesc acum care sunt atribuțiile acestei instituții importante pentru că ele sunt în lege și le găsiți și în interpelarea scrisă, vreau să vă spun numai că această agenție nu autorizează decât medicamente care îndeplinesc cerințele legislației în vigoare. Legislație care a fost armonizată în mare parte cu legislația europeană, iar pe pachetul de legi la care lucrăm, pe Legea medicamentului, facem armonizarea totală a legislației românești în domeniul medicamentului. Dar, Agenția Națională a Medicamentului autorizează dacă se respectă legea, orice medicament, indiferent de proveniența acestuia, dacă respectă legea.

În același timp, noi nu putem să supraveghem medicamentele care sunt în afara rețelei farmaceutice. Deci, noi vorbim numai de medicamentele care se desfac prin unitățile specializate, autorizate, reglementate. Și, în mare parte, vă vom da răspunsul concret, mai degrabă, spus, în viitor prin cele două legi care fac parte din pachetul legislativ. Vorbim de Legea medicamentului și Legea farmaciei, când sperăm noi să introducem mult mai multe reglementări, mult mai precis formulate, astfel încât situații de genul semnalat de dumneavoastră să încercăm să le eliminăm până la dispariția lor.

În al treilea rând, vorbim de prețurile medicamentelor, n-aș vrea decât să vă spun că în această vară a fost semnat un memorandum între Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, furnizorii de medicamente, distribuitorii de medicamente, farmaciști, prin care am ajuns în urma înțelegerilor la diminuări ale adaosurilor comerciale și ale marjelor de importatori și, ca exemplu, vă dau ordinul pe care l-am semnat în septembrie 2005 prin care s-au redus prețurile medicamentelor compensate și gratuite în farmacii. Asta înseamnă că cetățenii României care beneficiau de asemenea rețete au beneficiat și de reducerile de prețuri semnificative, aș spune eu, uneori chiar până la 15% față de prețurile până la 16 septembrie 2005. Suntem în faza în care trebuie să elaborăm un nou ordin, pentru că dumneavoastră știți, conform memorandumului, din 3 în 3 luni se regândesc prețurile, conform CANAMED, se regândesc aceste prețuri în funcție de evoluțiile cursurilor euro și dolari, astfel încât să păstrăm marjele de importatori și adaosurile comerciale la nivelul celor pe care le-am negociat.

Eu voi încerca în perioada următoare să am o nouă discuție cu Asociația importatorilor, cu Asociația distribuitorilor de medicamente și să-i rog că având în această perioadă diferențe foarte mici de curs valutar, să accepte prelungirea cu încă 3 luni a ordinului existent din 16 septembrie, ceea ce ar însemna că până în luna martie să menținem aceleași prețuri de raft în farmacii. Sper să reușim o asemenea negociere.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

 
   

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Sunt satisfăcut, fără îndoială, de răspuns, asta însă contează mai puțin, contează dacă aceste măsuri anunțate vor fi și transpuse în practică în beneficiul populației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Ați încheiat.

 
   

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase. Nu este prezent.

 
  Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Aurel Vlădoiu.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Am formulat o interpelare domnului ministru Vasile Blaga, prezentând că în județul Vâlcea trei primari sunt incompatibili. Este vorba de primarii de la Băbeni, Alunu și Lăpușata, care sunt și medici veterinari. Și am cerut un răspuns în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați interpelări referitoare la existența stării de incompatibilitate în cazul primarilor comunelor Alunu, Băbeni și Lăpușata, medici veterinari în cadrul circumscripțiilor sanitar veterinare din comunele respective, vă comunicăm următoarele: în măsura în care activitățile sanitar veterinare desfășurate de către cei 3 primari erau remunerate, în speță, ar fi devenit aplicabile dispozițiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.

Potrivit dispozițiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 și ale art.16 din Legea nr.393 privind statutul aleșilor locali, "în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una din cele două funcții incompatibile, încetarea de drept a mandatului de ales local se constată prin ordin al prefectului".

Din informațiile transmise de către instituția prefectului județului Vâlcea, rezultă că în cazul la care faceți referire nu sunt incidente dispozițiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161, calitatea de concesionari a celor trei primari, dobândită în condițiile Legii nr.219 privind regimul concesiunilor, nefiind incompatibilă cu aceea de aleși locali.

În ceea ce privește activitatea desfășurată de către persoanele în discuție, în calitatea acestora de aleși locali, precizăm că în conformitate cu dispozițiile art.120 alin.1 din Constituția României, republicată, și cu cele ale art.2 din Legea administrației publice locale, între Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale din comunele respective nu există raporturi de subordonare.

Facem această precizare, întrucât în interpelare se pune în discuție modul în care aceștia își desfășoară activitatea în calitatea lor de primari, activitate pe care dumneavoastră o considerați necorepunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți o intervenție? Vă rog să-i permiteți domnului deputat.

 
   

Domnul Aurel Vlădoiu:

Am reținut și finalul. Este vorba de primarul de la Băbeni care, de trei luni de zile, se ocupă de vaccinări în comună, și nu de activitatea din primărie - și este un oraș nou -, iar cel din Alunu stă mai mult prin Moldova-Chișinău, dându-și doctoratul, și în comună nu există de două luni de zile.

Acesta a fost răspunsul și am înțeles că ministerul nu poate să-i controleze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreți să mai adăugați ceva?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu mai am de făcut alte precizări.

Realmente, ministerul poate să controleze primarul respectiv că nu-și îndeplinește în bune condițiuni activitatea sa ca primar.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul deputat Petre Popeangă, P.R.M., este plecat la Parlamentul European; primește răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu a primit răspunsul scris și a declarat că este mulțumit.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu. Nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig. Nu mai este prezent. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Călian, P.R.M. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Victor-Viorel Ponta, P.S.D. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

 
  Paul Magheru

Domnul deputat Paul Magheru, P.R.M.

   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Am înțeles că doamna secretar de stat care trebuia să dea răspunsul oral se găsește la Senat. Nu poate, în acest moment, să-mi dea răspunsul oral, încât eu accept și răspunsul scris, în această situație.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Puteați cere un alt termen, pentru a se prezenta. Cum doriți dumneavoastră.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Pentru că este urgent, l-aș dori cât se poate de repede în scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În scris, desigur.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu, independent. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Din nou domnul deputat Emil Radu Moldovan - răspuns scris.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache, referitor la inițiativele de recuperare a sumelor datorate de diverși debitori.

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul, vă încunoștiințez că, în urma verificărilor făcute de stafful tehnic, listele coincid - și cele afișate și cele prezentate în această ședință. Astfel că a fost vorba de o simplă confuzie și mă bucur că stafful nostru tehnic nu a greșit.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc.

Interpelarea, așa cum ați enunțat-o și dumneavoastră, se adresează Ministerului Finanțelor Publice și se referă la stadiul recuperării creanțelor și al colectării datoriilor către bugetul statului, știut fiind faptul că există numeroși datornici care, ignorând legea, sau nefiind somați să plătească datoriile către buget, pun în mare dificultate diferite sectoare de activitate care nu primesc alocația bugetară necesară. Mai ales că chestiunea este de strictă actualitate, aștept răspunsul, după care voi reveni cu precizări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule deputat,

În procesul de restructurare financiară și de fuziune prin absorbție a Băncii Române de Comerț Exterior S.A. cu Banca Comercială Română, Ministerul Finanțelor Publice, în aplicarea prevederilor mai multor legi speciale, a procedat la preluarea la datoria publică a unor sume reprezentând active bancare neperformante, aparținând fostei BANCOREX, prin garantarea și prin emisiunea de titluri de stat pe numele Băncii Comerciale Române.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.51 din 1998 privind înființarea Agenției de Valorificare a Activelor Bancare, numită în prezent Agenția de Valorificare a Activelor Statului, toate activele bancare neperformante pentru care s-au emis titluri de stat au fost predate spre valorificare acestei agenții specializate.

În conformitate cu prevederile art.2 al Ordonanței Guvernului nr.111 din 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante, toate veniturile încasate de AVAS din valorificarea activelor, după deducerea cheltuielilor proprii ale acestei instituții, sunt virate în contul curent general al Trezoreriei Statului și se utilizează exclusiv pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice.

Menționăm că Ministerul Finanțelor Publice nu deține informații cu privire la lista persoanelor din țară și din străinătate beneficiare de credite în valută de la fosta Bancă de Comerț Exterior S.A., întrucât toate preluările la datoria publică s-au efectuat în sume al căror plafon a fost stabilit prin lege, la propunerea și pe răspunderea Băncii Comerciale.

Din acest motiv, viramentele în contul general al Trezoreriei Statului, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.111, se efectuează doar în sumă globală.

Față de cele prezentate, considerăm că Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, în calitatea sa de instituție specializată în recuperarea activelor bancare neperformante, poate pune la dispoziția domnului deputat toate informațiile privind lista debitorilor, precum și sumele datorate de aceștia, toate reprezentând credite acordate și nerambursate de la fosta bancă BANCOREX S.A., precum și stadiul și măsurile de recuperare a acestor sume.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt oarecum amuzat de faptul că nu se cunosc debitorii. Înseamnă că, dacă se evaluează numai global și se preiau la datoria publică global arieratele unei bănci precum BANCOREX, trebuie să-mi pară rău și să regret nespus că n-am luat și eu niște sume cât mai mari, pentru că nu s-ar fi nominalizat, n-aș fi știut că sunt dator cuiva, ar fi fost cumulată și datoria mea la o sumă globală, pe care o prelua la datoria publică, și un anonim cu câteva milioane de dolari, așa cum au rămas unii care n-au mai dat nici un leu înapoi din sumele enorme luate de la BANCOREX, mi-ar fi prins și mie, domnule. N-am știut că se lucrează global la nivelul Ministerului Finanțelor, când e vorba de recuperarea unor asemenea sume la bugetul statului, când noi stăm cu profesorii în stradă și când atâtea domenii de activitate duc lipsă de finanțare, iar sumele luate de diverse persoane de la BANCOREX, și nu numai de la BANCOREX, și de la celelalte bănci, nu figurează nicăieri oamenii, respectivii, titularii creditelor ca debitori, vorbind de o sumă globală.

De asemenea, nu numai din sistemul bancar, ci și de la alte societăți, lista datornicilor la bugetul statului este foarte mare. Se pune problema acum, am văzut, dacă să se găsească sau nu 1,1 miliarde euro pentru a ajunge la 5% din PIB pentru educația națională, în timp ce bulgarii, care se integrează cu noi, în tandem, în Uniunea Europeană, alocă deja 6% din PIB.

Uitați-vă, firme: Compania Națională a Huilei - 7.479 de miliarde; Termoelectrica - 3.492 miliarde; MINVEST - 1.645 de miliarde; U.M. Orăștie - 914 miliarde; U.C.M. Reșița - 1.295 miliarde; LUKOIL - 654 de miliarde; MITTAL STEEL - 577 de miliarde și tot așa. Uitați-vă, o societate numită Societatea pentru Închiderea și Conservarea Minelor - 12.949 de miliarde datorie. Cred că mai trebuie să înființăm și Societatea pentru închiderea școlilor și închiderea societății românești, dacă Ministerul Finanțelor Publice se arată atât de neputincios în a recupera, nu integral, că nu se poate, dar într-un procent mai mare, datoriile la bugetul public.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveți de comentat?

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doar o scurtă intervenție. Nu aș vrea să se rămână cu senzația potrivit căreia Ministerul Finanțelor nu are evidența debitorilor săi. O dovedește chiar lista pe care domnul deputat a folosit-o și care se află publicată nominal pe site-ul Ministerului Finanțelor. Am spus doar că aceste credite neperformante sunt girate de către Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului și se găsesc acolo atât sumele, cât și numele celor care sunt debitori. Și, după știința noastră, sunt în proceduri de executare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Ștefan Baban lipsește. Primește un răspuns scris.

Domnul deputat Gabriel Brânză lipsește. Va primi răspunsul scris.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveți amabilitatea să vă apropiați, pentru că ați epuizat.

 
   

Domnul deputat Mircia Giurgiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Claudiu Manda lipsește. Primește răspunsul scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză lipsește; răspuns scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petre Popeangă se află la Parlamentul Europei. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Nicolae Popa a primit răspunsul scris. S-a declarat mulțumit.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
  Kovacs Attila

Domnul deputat Kovacs Attila. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am formulat o interpelare referitoare la Legea nr.189 din 2000. A doua oară, am primit un răspuns din partea ministerului, din partea domnului ministru Gheorghe Barbu. Răspunsul era parțial satisfăcător. În schimb, problemele nu s-au rezolvat și am solicitat în continuare răspuns din partea ministerului.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Șeitan. Vă rog să răspundeți, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Vreau să spun că, potrivit prevederilor art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, nu reiau toată lista, aprobată cu modificări prin Legea nr.189, beneficiază de prevederile acestea persoana - cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie '40, până la 6 martie '45, a fost strămutat în altă localitate decât cea de domiciliu.

Art.2 din Normele privind aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105, aprobate prin H.G. 127 din 2002, definește noțiunea de persoană strămutată în altă localitate, precizând că prin aceasta se înțelege "persoana care a fost mutată, sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este contradictorie în ceea ce privește categoriile de beneficiari pe care le are în vedere Legea nr.189.

Față de această situație, ne-am adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu rugămintea de a-și clarifica poziția cu privire la categoriile de beneficiari, urmând ca, în raport de cele comunicate, să formulăm un punct de vedere, pe care să vi-l comunicăm atât dumneavoastră, cât și Casei de Pensii, adică Casei pe care o reprezint, pentru a aplica litera și spiritul legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți două minute pentru intervenție.

 
   

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă spun că au fost multe cazuri în care instanțele, Judecătoria a acordat aceste drepturi persoanelor persecutate și vreau să vă mai spun încă un lucru: că, multă vreme, organizația noastră a crezut că aceste probleme se datorează caselor teritoriale de pensii, dar am primit o notă către Organizația județeană Brașov, prin care Casa Națională de Pensii și Asigurări de Sănătate a îndrumat greșit casele teritoriale de pensii și prin care se spunea că numai o anumită parte de populație, de persecutați etic pot să beneficieze de această prevedere a legii, ceea ce nu este corect, pentru că prin această îndrumare care vine din partea doamnei directoare a Casei Naționale de Pensii se face o discriminare. Noi am sesizat și Consiliul Național de Antidiscriminare, am făcut o adresă și către Guvernul României și sperăm că această problemă să se rezolve.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rog precizarea. Aveți două minute, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Foarte succint vreau să-i garantez domnului deputat că este o problemă care ne preocupă și pe noi în mod deosebit, pentru că într-adevăr este o inechitate creată în aplicarea acestei legi. Legea în sine nu este foarte bine gândită. Probabil că, în urma acestor intervenții și a punctului de vedere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să umblăm chiar la lege, ca să putem s-o facem aplicabilă pentru toată lumea în același mod.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

 
   

Domnul deputat Ioan Muntean a primit răspunsul scris.

Domnul deputat Ștefan Baban lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Cristian Stănescu, P.R.M., lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petru Călian, P.R.M., lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
  Mircea Purceld

Domnul deputat Mircea Purceld.

Dacă există domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, ca să răspundă?

Domnule deputat, vă rog să precizați dacă vă mulțumiți cu răspunsul scris sau doriți reprogramarea prezenței, ceea ce ...

   

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Nu am primit răspunsul scris. Am stat de vorbă înainte de această ședință cu domnul secretar de stat. Am văzut o schiță a unui răspuns, care nu mă satisface.

Interpelarea mea vizează cinci puncte, cinci probleme punctuale, și mă refer în special la programul concret de reconstrucție, respectiv graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L. cu firmele de construcții care au fost agreate în județul Timiș. Este vorba de câteva sute de case care erau cuprinse în graficele de reconstrucție, care în finalul acestei săptămâni, din nou, când am fost acasă, am constatat că sunt mari întârzieri cu predarea acestor case și, mai mult, este vorba ... o dată vorbesc eu despre termene și a doua oară despre calitatea lucrărilor.

Timpul rău de la finalul săptămânii trecute, respectiv o scurtă furtună a descoperit deja 15 case din casele pe acel model nou, case de lemn, făcute în satul Ionel, cred că în premieră națională, de către Ministerul Construcțiilor, și cred că trebuie să reprogramăm, cu voia dumneavoastră, această discuție cu domnul ministru Borbély. Mi se pare extrem de importantă. Au căzut deja primirii fulgi de zăpadă și sunt oameni care dorm încă în soluții de provizorat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat.

În conformitate cu art.165 alin.2 al Regulamentului Camerei Deputaților, "miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări". Vă rog, domnule secretar de stat, ca să se facă o adresă în numele meu, ca domnul ministru Borbély să se prezinte la ședința următoare, pentru a da răspunsul pe care nu l-a formulat nici în scris și nu a venit să răspundă oral astăzi. Se reprogramează, domnule deputat.

 
   

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
  Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, pentru Ministerul Integrării Europene. S-a trimis răspunsul scris prin fax. Există cineva de la minister? În aceste condiții, nu puteți să susțineți nici interpelarea, cu atât mai mult cu cât ați primit răspunsul scris.

Vă rog să precizați dacă doriți reprogramare?

   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am primit, într-adevăr, prin fax răspunsul, domnule președinte.

În principiu, mă satisface, însă sunt convins că prezența unui reprezentant al Ministerului Integrării era un semn de respect pentru Parlament, motiv pentru care, având și anumite neclarități în privința răspunsului, solicit reprogramarea răspunsului la această interpelare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să notați în stenogramă: să se facă adresă la Ministerul Integrării, tot în baza art.165 alin.2.

 
   

Domnul deputat Petre Popeangă este la Parlamentul European.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu solicită amânarea pentru fundamentarea răspunsului Ministerului Sănătății. Are acest drept. Vă rog să reprogramați.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus a solicitat amânarea pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânați.

Domnul deputat Ion Călin, aceeași amânare, pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânați, în mod echitabil: și la cererea Guvernului, și la cererea deputaților.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, către Ministerul Economiei și Comerțului. Ministerul solicită amânarea pentru răspuns. Vă rog să acceptați această amânare. Veți susține data viitoare.

Domnul deputat Marin Diaconescu, pentru Ministerul Economiei și Comerțului. Se solicită amânarea răspunsului oral. Se admite solicitarea. Vă rog să reprogramați.

Stimați colegi, declar închise lucrările ședinței în plen a Camerei Deputaților de astăzi, 28 noiembrie 2005.

Bună seara!

 
   

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,20.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 9 august 2020, 1:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro