Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.192/05-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
12-08-2020
28-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 28-11-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 noiembrie 2005

14. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

(După pauză, lucrările au fost reluate la ora 18,05)

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Deschidem cea de-a doua parte a ședinței de plen de astăzi a Camerei Deputaților consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

V-aș ruga să luați loc.

 
Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, o interpelare adresată ministrului mediului și gospodăririi apelor.

Doamna ministru este prezentă? Îi mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Înainte de toate, domnule președinte, vă mulțumesc și mulțumesc și doamnei ministru Sulfina Barbu, considerând, și nu vreau să treacă neobservat acest fapt, că un titular la unui portofoliu ministerial vine să răspundă în mod direct, nu printr-un secretar de stat, unei interpelări formulate în Parlamentul României. Îi mulțumesc și îi doresc succes.

Revenim la textul interpelării mele, ea a fost determinată de faptul că opoziția a adresat o mulțime de critici, aș spune nemeritate și nefondate, și doamnei ministru Sulfina Barbu și Guvernului României în modul cum au fost gestionate inundațiile. Considerând că o măsură inteligentă și eficientă în domeniul actului managerial presupune în primul și în primul rând analizarea cauzelor și apoi a efectelor, am solicitat doamnei ministru Sulfina Barbu să ne prezinte dacă există cauze importante în administrarea domeniului apelor în ultimii patru ani, care au determinat, ca urmare a importantelor precipitații din anul 2005, să se întâmple atâtea nenorociri în România

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă ascultăm cu interes.

Și, dacă-mi permiteți să fac precizarea: prezența doamnei ministru nu trebuie să fie o surpriză, așa trebuie să procedeze toți domnii miniștri, conform art. 112 din Constituție, în baza căruia membrii Guvernului vin să răspundă în fața Parlamentului. Deci vă mulțumim pentru prezență.

Doamna ministru, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule Valentin Adrian Iliescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, sigur că a avut loc la minister o analiză a cauzelor și inundațiile catastrofale produse în acest an au arătat o serie de deficiențe majore ale guvernării din perioada 2001-2004 în ceea ce privește managementul situațiilor de urgență.

Aș vrea să subliniez câteva dintre ele, foarte importante: neîntocmirea hărților de risc la inundații, încălcându-se prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea V, zone de risc natural, conform căreia, elaborarea acestor hărți trebuie să aibă loc până la 22 octombrie 2004; inexistența unei strategii naționale de management al riscului la inundații corelată cu planurile de amenajare a teritoriului și aprobată printr-un act normativ.

O altă cauză ar fi lipsa unor studii privind posibilitatea inundării controlate a unor terenuri în cazul inundațiilor care depășesc asigurarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare. O altă cauză, foarte importantă: programele de investiții ale ministerului din perioada mai sus menționată au avut în vedere lucrări cu caracter local, regularizări de râuri și refaceri de diguri numai pe tronsoane afectate de viituri și nu punerea în siguranță a sistemului de îndiguire existent.

Niciodată nu a fost făcută o prioritizare a lucrărilor cuprinse în programul de investiții astfel încât, pentru acumulările permanente și nepermanente cu rol de apărare împotriva inundațiilor, să se aloce fonduri necesare finalizării lor într-un termen scurt. Nu în ultimul rând, lipsa unui plan de acțiune la nivel național a tuturor structurilor implicate în managementul situațiilor de urgență și a unor manuale pe care să le folosească prefecții și primarii privind atribuțiile ce le revin pentru aceste tipuri de risc și modul în care trebuie să acționeze.

Aș mai sublinia un lucru extrem de important. În perioada 2001-2004 au avut loc inundații în România. V-aș da doar câteva date importante: în anul 2001 au decedat 14 persoane datorită inundațiilor și valoarea totală a pagubelor a fost de 3625 de miliarde de lei; în anul 2002 au fost din nou inundații și au decedat 15 persoane, iar valoarea totală a pagubelor a fost de 2688 de miliarde de lei; în anul 2003, șase persoane decedate, pagube estimate la 1006 miliarde de lei, iar în anul 2004 au decedat 19 persoane din cauza inundațiilor, valoarea totală a pagubelor a fost de 3690 de miliarde de lei. Deci, vechiul Guvern trebuie să fie preocupat de aceste aspecte și să aibă un plan de investiții corelat la nivel național.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

 
 

Domnul deputat Alecsandru Știucă.

Da, vă rog, aveți dreptul două minute, domnule deputat.

 
 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îi mulțumesc mult doamnei ministru pentru răspunsul competent. Un singur lucru aș fi vrut să mai aflu, dacă s-au stabilit și responsabilități și, evident, sancțiuni pentru cei care, în mandatul 2001-2004, nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în privința gestionării apelor în România.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamna ministru, aveți la dispoziție două minute ca să răspundeți.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Prin modificările actelor normative în domeniu aș menționa Legea apelor; aș menționa Ordonanța de urgență privind acumulările mici, din categoriile "c" și "d"; Manualul prefectului și Manualul primarului, pe care le-am elaborat; strategia națională pe care am elaborat-o.

Au fost stabilite responsabilități și sancțiuni. Sancțiunile merg până la maximum 800 de milioane de lei pentru persoanele juridice și pentru persoane fizice sunt stabilite, de asemenea, sancțiuni.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

 
Alecsandru Știucă

Domnul deputat Alecsandru Știucă.

 

Domnul Alecsandru Știucă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea noastră se referea la măsurile luate de Ministerul Mediului pentru rezolvarea problemelor de protecție împotriva inundațiilor la nivelul județului Ialomița.

Trei puncte, și anume: este vorba de o investiție referitoare la consolidarea malului stâng al Borcei în comuna Făcăieni, județul Ialomița, care pune în pericol 20 de gospodării. Procesul erodării este foarte avansat, proiecte au existat, însă luarea unor măsuri concrete a întârziat. Este nevoie de o intervenție rapidă care să ne scutească de motivările ulterioare, așa cum doamna ministru făcea trimitere într-un răspuns cu câtva timp în urmă.

O altă problemă se referă la lucrările de consolidare a barajului Dridu care, de asemenea, au fost demarate, dar care stagnează, precum și consolidare digurilor de protecție împotriva inundațiilor, este vorba de râul Ialomița, în zona Cosâmbești - Slobozia.

Dorim deci să cunoaștem ce poziție ocupă aceste lucrări în programul de investiții coordonat de Ministerul Mediului pentru a rezolva în timp optim acum, când avem răgazul, și nu în momentele de criză.

Vă mulțumesc, doamna ministru.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă invit să răspundeți.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate domnule deputat, Alecsandru Știucă,

Referitor la interpelarea dumneavoastră am să vă comunic următoarele.

Așa cum ați primit și răspunsul în scris, pentru stoparea fenomenelor de eroziune puternică și prăbușire a malului stâng al brațului Borcea, care pune în pericol locuințele cetățenilor din localitatea Burdușani, județul Ialomița, deja a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv de investiții referitor la protecția malului stâng al brațului Borcea în zona intravilanului comunei Burdușani, județul Ialomița, începerea lucrărilor este condiționată de asigurarea fondurilor de la buget și din credite externe și discutăm cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un program mai amplu.

În legătură cu obiectivul de investiții, mărirea gradului de siguranță a acumulării Dridu din județul Ialomița, pot să vă spun că acest obiectiv este inclus în programul de colaborare cu Banca Mondială și se află în faza avansată procedurile de licitație pentru elaborarea documentației tehnice, execuția lucrărilor urmând să înceapă în anul 2006.

Pentru lucrările de refacere a construcțiilor cu rol de apărare împotriva inundațiilor în județul Ialomița, precizăm că s-au aprobat, în anul 2005, fonduri de la bugetul statului, în valoare de 1.210.000 roni. Este în atenția noastră bazinul Ialomița, fiind foarte important și sperăm să reușim să realizăm toate lucrările din fonduri externe și de la bugetul de Stat.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă mai aveți ceva de adăugat? Nu.

 
Corneliu Ioan Dida

Domnii deputați Corneliu Dida, Mazăre și Eduard Martin, PSD, tot doamnei ministru Sulfina Barbu.

 

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulțumesc, domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Interpelarea de față are în vedere un proiect al Consiliului Local și al Primăriei Constanța care, în substanță, prevedea următoarele.

Construcția unei șosele de cinci kilometri și jumătate între portul Tomis și stațiunea Mamaia, de-a lungul falezei nord a Constanței. Șoseaua ar fi avut un carosabil de nouă metri lățime, cu pistă de bicicletă și promenadă pietonală spre mare, iar spre oraș ar fi avut amenajări, accese, parcări și spații verzi.

Cu o valoare de 10,3 milioane euro, proiectul ar fi atras un credit nerambursabil PHARE de 6,6 milioane euro, restul sumei de 3,7 milioane euro ar fi fost asigurată de Primăria Constanța. Deci bugetul urma să nu fie angajat absolut deloc.

Acest proiect ar fi rezolvat importante probleme ale dezvoltării economice, turistice și sociale ale zonei, dar și probleme legate de protecția și consolidarea falezei orașului, supusă eroziunii mării și amenințată în două zone.

Din cei 10,3 milioane euro prevăzuți, 7 milioane ar fi fost consumate în exclusivitate pentru probleme de mediu, respectiv consolidarea falezei.

Având șapte avize favorabile și alte două condiționate de avizul Ministerului Mediului, acest proiect a fost respins de dumneavoastră, doamna ministru, în baza unei interpretări, cel puțin pripite, a Ordonanței Guvernului 202/2002 așa cum a trecut în 2003 prin Parlament, respectiv Legea 280/2003.

Într-adevăr, art. 16 al acestei ordonanțe la care faceți referire, la alin. 1, prevede interzicerea construcțiilor într-o bandă litorală de 50-150 de metri. Însă, alin. 2 al aceluiași articol, doamnă ministru, prevede o excepție: "Construcțiile indispensabile securității sau serviciilor publice pot face excepție de la prevederile alin. 1."

În ciuda caracterului acestui proiect despre care am vorbit mai sus, al studiului de impact și al avizelor primite, inclusiv de la Ministerul Transportului și de la Agenția Națională de Turism, dumneavoastră ați refuzat încadrarea acestui proiect în excepțiile prevăzute de lege. Cităm: "Proiectul nu reprezintă o construcție indispensabilă securității de acord în sens militar sau serviciilor publice." Aceasta însă, deși pe traiectul amintit sunt două zone de eroziune avansată și activă, una de 200, alta 400 de metri care amenință siguranța unor blocuri de zece etaje situate în imediata vecinătate pe mal, la 30-40 de metri de zona erodată.

Ne întrebăm, doamnă ministru, dacă acestea nu sunt probleme legate de securitatea clădirilor din zonă.

De asemenea, cine va răspunde în caz de catastrofă?

Iată, pe scurt, câteva urmări concrete ale respingerii acestui proiect. Se pierd 6,6 milioane euro, creditul PHARE nerambursat; se pierde o linie de circulație care ar fi deschis turismul și plajele pe alți cinci kilometri, astăzi aflați în marasm; se pierde o reunire într-un complex variat, funcțional și unic al stațiunii Mamaia cu portul Tomis; se pierde prin amânarea acestei deschideri spre mare șansa revitalizării zonei peninsulare a Constanței; se pierde, de asemenea, redeschiderea orașului cu fața spre mare, făcându-l să-și merite numele de oraș turistic.

Și, revenind la ordonanța citată mai sus, doamnă ministru, vă reamintesc că art. 46 obligă Guvernul, prin ministerul dumneavoastră, să refacă zonele afectate de eroziune și să amenajeze plajele acolo unde acestea sunt în mare suferință.

Art. 61 al aceleiși ordonanțe și, respectiv, legi, prevede că finanțarea lucrărilor pentru: "Protecția zonei costiere împotriva eroziunilor datorată valurilor mării se face din bugetul de stat, credite interne sau externe, fonduri pentru mediu etc."

Proiectul nostru, reamintesc, angaja credite nerambursabile 70% și bugetul primăriei 30%. Este ceea ce ați respins dumneavoastră ca soluție la această problemă, inclusiv la cea de mediu, pericolul prăbușirii malurilor.

În aceste condiții, având în vedere obligațiile ce-i revin statului conform celor citate și ministerului dumneavoastră prin aceeași lege, vă rugăm cu tot respectul, stimată doamnă ministru, să ne răspundeți ce resurse financiare intenționați să angajați, în ce fel și când pentru rezolvarea gravelor probleme costiere dintre stațiunea Mamaia și portul Tomis.

Cu deosebită considerație, doamna ministru, așteptăm răspunsul scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi pentru îngăduință.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunt obligat să atenționez, domnule deputat, că ați depășit timpul regulamentar, dar problema prezintă interes, doamna ministru ne va înțelege.

Vă rog, doamna ministru.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la această interpelare, noi am transmis și răspunsul scris și încerc să fiu foarte concisă, așa cum spunea și domnul deputat, este foarte adevărat că Ministerul Mediului și Gospodării Apelor, în urma analizei referitoare la solicitarea Primăriei municipiului Constanța, a dat aviz negativ acestui proiect.

Cred că este important să știm că ne-am consultat aici cu specialiști, inclusiv cu specialiști din partea Agenției de Cooperare Internațională a Japoniei și concluziile au fost următoarele:

Având în vedere că, în mod expres, art. 35 interzice autorizarea de construire de noi șosele în banda litorală de 50-150 de metri paralelă cu linia țărmului sau în zonele protejate, prin urmare, Ministerul Mediului nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanța, această construcție fiind ilegală în conformitate cu prevederile în vigoare și, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial, de protecție costieră și ținând cont și de recomandările experților japonezi și scrisoarea v-a fost atașată în răspunsul scris.

Important este să vedem, într-adevăr, ce face Ministerul Mediului pentru această zonă extrem de importantă de interes național, zona costieră a Mării Negre.

Având în vedere procesul continuu de erodare al plajelor, una din măsurile avute în vedere de ministerul pe care îl conduc, pentru a implementa programul de măsuri și lucrări privind protecția și reabilitarea zonei costiere, a fost, deja, angajat un credit nerambursabil oferit de Agenția Japoneză pentru Cooperare Internațională pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind protecția și reabilitarea litoralului românesc.

Toate aceste lucrări trebuie făcute în baza unor studii fundamentate de către specialiști.

Acțiunea de cooperare cu GEAIKA se va finaliza prin elaborarea a două studii de fezabilitate, căzându-se de comun acord că zonele prioritare sunt Mamaia-Sud și Eforie-Nord pentru zona de sud.

În paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat părții japoneze acordarea de asistență tehnică și pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare: Tomis-Nord, Eforie-Sud și Costinești.

De asemenea, legat de evaluarea procesului investițional, de analizeze cost-beneficiu, în funcție de eroziunea costieră, prin USAID, care reprezintă tot o agenție de cooperare internațională, dar a Statelor Unite, derulăm proiectul privind susținerea investițiilor în sectorul apelor din economia românească și v-aș da și titlul: "Studiul de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere și a oportunităților create prin reducerea fenomenului". În principal, pentru zona Mamaia este colaborarea cu USAID-ul. Pentru acest proiect a fost semnat, în luna iulie 2005, Memorandum-ul între Administrația Națională Apele Române și Direcția Apelor Dobrogea Litoral în calitate de parteneri și, respectiv, USAID, în calitate de elaborator.

Începând cu trimestrul I al anului 2006, în cadrul proiectelor de preaderare MATRA, finanțate de Guvernul olandez, ca o continuare a proiectului inițial, Implementarea Directivei cadru apă. În apele costiere și în zonele transfrontaliere ale României urmează să se deruleze, pe o perioadă de 30 de luni, cu o valoare de 350.000 de euro, studiul privind întărirea capacității instituționale pentru implementarea Directivei cadru apă pentru zona costieră românească a Mării Negre.

Suntem interesați de această zonă. Se află pe programul nostru de guvernare ca un obiectiv extrem de important, dar lucrările de investiții, așa cum vă spuneam, trebuie făcute în baza unor studii elaborate de către specialiști.

Considerăm să specialiștii pe care i-am găsit parteneri - și am fost în Olanda, unde am semnat această colaborare cu Guvernul olandez - sunt, într-adevăr, de primă clasă, și pot să vină să implementeze proiecte viabile în România.

Am studiat și legislația celorlalte țări privind zona costieră și plajele. În răspunsul scris pe care vi l-am transmis veți găsi extrase din aceste legislații atât pentru Spania, Franța, Grecia și alte țări care sunt, de asemenea, țări cu zone costiere, și noi ne integrăm în Uniunea Europeană și trebuie să luăm modele europene.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, doamna ministru.

 
Andrian-Sirojea Mihei

Domnul deputat, autorul interpelării, domnul Adrian Mihei, vă rog.

 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Stimată doamnă ministru,

Eu vă mulțumesc personal pentru răspuns, pentru efortul și interesul pe care-l arătați problematicii de mediu și pentru coastă, însă, vă rog să mă înțelegeți, sunt nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră. Ați vorbit de studii pe care le antamați cu GEAIKA cu MATRA, însă aici era vorba de un proiect și vom avea studii.

În România s-au mai făcut studii, inclusiv pentru litoral, dar nu s-a făcut nici un proiect. Vă amintesc că ultimul proiect efectuat pe teren s-a construit pentru litoral și consolidare în 1957-1960, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, 600 de metri de la Biserica greacă până la stația de meteorologie, dacă cunoașteți Constanța. Acesta este primul aspect al insatisfacției.

Doi. Este bine că studiați legislația de mediu a Italiei sau a Spaniei dar vă reamintesc că, cu excepția Belgiei, România are cel mai scurt litoral din Europa, raportat la propria suprafață și nu ne putem permite să ignorăm 245 de kilometri de litoral, extrem de puțin, repet, pentru națiunea noastră, și să lăsăm 150 de kilometri de izbeliște și să lăsăm în continuare falezele amenințate.

Stimată doamnă ministru, eu vă sugerez, cu tot respectul, repet, dacă veți avea timp, sau dacă veți avea ocazia să veniți la Constanța, să vizitați această zonă (nu vă ia mai multe de jumătate de oră) și să apreciați la fața locului urgența consolidării malului, indiferent pe ce proiect.

Repet, e mai puțin problema erodării plajelor, cât a prăbușirii malului, într-o zonă în care sunt 30 de blocuri de zece etaje și alte 20 de 4 etaje. Credeți-mă, este o problemă mai urgentă, iar acest proiect de care am vorbit și pentru care eu rămân în continuare convins că merita avizul dumneavoastră, această problemă a stabilității malului este nu numai importantă, ci extrem de urgentă.

De asemenea, sunt nesatisfăcut, pentru că la întrebarea când ".. nu am avut nici un răspuns...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, iertați-mă, domnule deputat, timpul dumneavoastră de două minute a expirat. Vă rog să rostiți fraza de încheiere.

Doamna ministru, tot două minute aveți, dacă doriți să răspundeți.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Foarte scurtă voi fi, deoarece am transmis răspunsurile noastre în scris, suntem într-adevăr preocupați pentru obținerea de fonduri pentru zona costieră, așa cum vă spuneam, zona costieră trebuie tratată ca un sistem integrat și orice acțiune va duce la deteriorarea zonei costiere, ulterior efectele vor fi dezastruoase. Noi considerăm, așa cum v-am spus și în scris că plaja de pe acea zonă dispare dacă va fi executată acea investiție, lăsând la o parte că este o construcție ilegală, iar promisiunea mea este că vom face investiții pe zona costieră.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog să vă susțineți interpelarea. A, domnul deputat Andrian Mihei, șoseaua de coastă a Municipiului Constanța. Da, vă rog să mă iertați.

Vă mulțumesc că mi-ați atras atenția.

 
 

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea adresată Ministerului Mediului, domnului ministru, șoseaua de coastă ar fi constituit pentru Municipiul Constanța un mod de abordare a eroziunii costiere, a insalubrității acelei zone și într-o anumită perspectivă chiar și o cale de acces dacă ar fi fost calamități maritime, accidente navale. Aș fi dorit din partea dumneavoastră să primesc un răspuns, nu o justificare, cum putem să răspundem la aceste doleanțe ale constănțenilor ca acea zonă, într-adevăr, să reprezinte o zonă consolidată, o zonă prin care se combate eroziunea și, nu în ultimul rând, insalubritatea.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, doamna ministru.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule deputat, fiind vorba de aceeași problemă și dumneavoastră ați primit în scris răspunsul la interpelare, este vorba de aceeași investiție, consider că am răspuns la interpelare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Trebuie să-mi arăt și eu din această postură nemulțumirea față de un asemenea răspuns, am spus că nu am nevoie de justificări, din mai multe motive: în primul și în primul rând, nu știu de ce trebuie de fiecare dată să mergem către instituții străine să cercetăm o zonă costieră care este în atenția specialiștilor de la institutele de profil din România de foarte, foarte mulți ani și sunt soluții tehnice și nu cred că ar fi necesar să mai aruncăm banii pentru nu știu care alți specialiști, să vină din străinătate să ne învețe ce trebuie să facem în zona maritimă românească. Și în al doilea punct de vedere, ca un om care am călătorit foarte mult pe mările și pe oceanele lumii, vreau să vă spun că sunt zone chiar aproape și la bulgari și la greci, unde de la șosea sunt 2-3 metri până la mare și văd că la ei este posibil, numai la noi nu este posibil.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să comentați, doamna ministru? Nu. Vă mulțumesc.

 
Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, vă rog.

Dați-mi voie, înainte de a începe, să atrag atenția că este a treia interpelare formulată de Grupul parlamentar al PSD. Conform regulamentului, un grup parlamentar într-o asemenea ședință poate să prezinte o interpelare sau cel mult două. Din respect pentru prezența doamnei ministru, vă dau cuvântul.

 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Deci am solicitat o lămurire legată de modul în care, în județul Vâlcea, în acest an 2005, s-a acționat prin tăierea masivă de păduri din zona Lotrului și punând în pericol două lacuri de acumulare, Lacul Brădișor și Lacul Petrimanu și am solicitat răspuns de la doamna ministru Sulfina Barbu și de la domnul ministru Gheorghe Flutur. Este un lucru foarte important, avem un parc național Cozia, unde a început dispariția gorunului și, împreună cu cei din județul Vâlcea, cred că trebuie să găsim un program comun cu ministerul pentru a salva această zonă foarte frumoasă din Vâlcea, respectiv zona Lotrului și masivul Cozia.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

 
 

Doamna Sulfina Barbu:

Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, aș vrea să încep cu asta, a întreprins măsuri de stopare a infracționalității prin controale ale Gărzii Naționale de Mediu asupra activităților de prelucrare a masei lemnoase. Astfel, comisarii din gardă, în urma verificărilor efectuate la 135 de gatere, au depistat în luna octombrie 47 de infracțiuni sancționate contravențional, care totalizează peste 135 de mii de roni. Împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Apelor, deoarece aici avem responsabilități împărțite și aș aminti că Inspectoratul teritorial de regim silvic și cinegetic este sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Apelor, pregătim atât Codul silvic cât și strategia pentru păduri, deoarece, repet, și parcurile naționale și ariile protejate multe se află în astfel de zone împădurite și datorită legilor proprietății prin care o parte din păduri vor trece în domeniul privat, această strategie o pregătim împreună. Strict referitor la Parcul național Cozia, s-a luat legătura cu șeful administrației Parcului național, așa cum ați observat, dumnealui a negat afirmația referitoare la problemele în ceea ce privește vegetația gorunului sau a pinului, facem în continuare verificări și vă garantăm că luăm toate măsurile conform legii pentru eliminarea unor astfel de situații.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Sunt mulțumit de răspunsul dat de doamna ministru Sulfina Barbu, mai rămâne să acționăm împreună și noi și cu ministerul pe cele două lacuri de acumulare Brădișorul, care ridică ceva probleme și împreună să găsim soluții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat independent Gabriel Brânză. Pentru doamna ministru Sulfina Barbu. Nu este prezent. Regulamentul nostru, din păcate, nu prevede situația absenței celui care a depus interpelarea, există o prevedere numai la art.156 alin.2, referitor la întrebări, deputatul care a pus o întrebare și care lipsește la primirea răspunsului, va primi acest răspuns nu oral, ci scris.

Mi se pare nu numai o lege de procedură, ci și de respect să nu punem un reprezentant al Guvernului să răspundă unei persoane care absentează, vă rog, doamna ministru, să trimiteți răspunsul în scris. Vă mulțumim pentru participarea dumneavoastră.

 
Eduard Raul Hellvig

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig pentru domnul Eugen Nicolăescu. Este prezent?

Vă rog.

 

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Interpelarea era către domnul ministru al sănătății și către domnul ministru al administrației și internelor. Era legat de Legea privind vânzarea cabinetelor, spațiilor medicale.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătății):

Vă pot da și în scris.

 
 

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Nu, e bine și în scris, dar dacă doriți să faceți și oral...

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

V-aș ruga, domnule deputat, și vă rog și pe dumneavoastră, domnule deputat și ministru, să nu dialogați. Dacă domnul deputat se mulțumește cu răspunsul scris, problema este încheiată.

Vă rog să precizați, domnule.

 
 

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte. Sunt mulțumit cu răspunsul scris.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Tot domnului ministru Eugen Nicolăescu. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Este prezent? Va primi răspunsul în scris.

 
Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache.

Vă rog, domnule deputat. V-aș ruga, domnule deputat, ca să știți dumneavoastră la care din ele, dar de data aceasta, vă precizez, referitor la programul de reformă în domeniul sănătății publice. Răspunde domnul ministru Eugen Nicolăescu.

 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu am întrebat, pentru că pe culoar sunt anunțate într-o altă ordine. Voi adresa pe scurt interpelarea către domnul ministru Eugen Nicolăescu și aceasta se referă la noul program de reformă în domeniul sănătății publice pe care domnia sa l-a anunțat și pe care știm că preconizează să-l implementeze în acest moment.

Am dori să cunoaștem opinia domniei sale în legătură cu externalizarea unor servicii medicale din spitale, care, așa cum se plâng unii dintre salariați, personal auxiliar, nu a dus la optimizarea calității, ci mai degrabă la drenarea banilor publici și la batjocorirea personalului auxiliar preluat. Eu am nominalizat și o situație concretă din spitalul județean Buzău care nu și-a găsit până acum o rezolvare și, de asemenea, și la nivel național se constată că externalizarea unor servicii nu a constituit un pas înainte pentru adecvarea calității serviciilor medicale la nivelul cerințelor. Aștept răspunsul domniei sale și voi interveni după.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Îi rog pe reprezentanții Guvernului, unii dintre ei au părăsit sala, totuși să mențină solemnitatea necesară desfășurării unor ședințe ale Parlamentului.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, aș dori să vă spun numai câteva cuvinte, v-am făcut și un răspuns scris pe care îl veți primi.

În ceea ce privește punctual centrul de dializă Buzău, el a fost semnalizat cu mai multă vreme în urmă, în acest centru funcționează acum zece aparate noi, cele vechi fiind redistribuite cu avizul Ministerului Sănătății către alte centre de dializă din țară.

De asemenea, după 1 mai 2005, când s-a trecut la proiectul pilot de externalizare, salariații au fost preluați cu aceeași încadrare de către noul beneficiar și până la această dată nimeni n-a primit o salarizare mai mică, iar în urma unei analize din ianuarie 2006 sperăm că se vor acorda și creșteri salariale.

Am să vă mai fac o precizare, în afara răspunsului scris. Într-adevăr, am constatat și eu în ultimele două luni și jumătate de când am preluat conducerea ministerului sănătății că unele externalizări, într-adevăr, au fost făcute după alte criterii decât cele, sper eu, care se anticipaseră, adică creșterea eficienței. Și am constatat mai multe abateri de la regulile de externalizare, drept pentru care vă informez că până la 31 martie 2006 am suspendat orice activitate de externalizare, astfel încât pe baza noului pachet legislativ, să putem să apreciem după alte criterii și, dacă vreți, în primul rând după criterii transparente, modul în care să se efectueze de acum încolo externalizările.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți două minute la dispoziție pentru intervenție.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi mai scurt de data aceasta. Răspunsul este întrucâtva mulțumitor, în special referitor la situația concretă a secției de dializă. Însă, există semnale că s-au externalizat la spitalul județean Buzău și alte servicii și că în acele situații problema salariaților, a personalului auxiliar nu a fost rezolvată la nivelul cerințelor. Vom vedea la o nouă descindere în rândul celor care ne-au sesizat, dacă situația s-a remediat. Oricum mulțumesc pentru promptitudine.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule ministru, dacă mai doriți vreun comentariu? Nu. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, față de neregula sesizată, mă adresez staffului tehnic să vadă de ce nu concordă listele de ordine de zi afișate cu cele care ne sunt prezentate aici, ca să putem da un răspuns public domnului deputat.

 
Ilie Merce

Domnul deputat Ilie Merce, referitor la starea de degradare a stării de sănătate a populației României.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, pe fondul agravării continue a stării de sănătate a populației, am considerat necesar să adresez domnului ministru al sănătății câteva întrebări, pentru că mi-am dat seama și poate multă lume și-a dat seama că domnul ministru, nou numit în funcție, este animat de cele mai bune intenții pentru a lua măsuri corespunzătoare pentru ameliorarea stării existente în sistemul de sănătate.

În contextul de față, eu am dezvoltat interpelarea, nu e cazul să intru în amănunte aici, i-am cerut domnului ministru următoarele răspunsuri: Ce demersuri va face pentru a asigura utilizarea corectă, conform legii, a fondurilor de asigurări de sănătate, astfel încât acestea să nu fie lăsate la discreția unor grupuri de interese, una din întrebări.

A doua, ce se întâmplă cu Institutul Național pentru Controlul Medicamentelor și ce măsuri va întreprinde pentru prevenirea desfacerii pe piața românească a unor produse farmaceutice contrafăcute, indigene sau din import, mai ales din zona țărilor asiatice. Și ce are în vedere domnia sa pentru a impune totuși prețuri reale și accesibile populației la produsele farmaceutice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru.

 
 

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, în primul rând, mă onorează aprecierile dumneavoastră. Vă mulțumesc pentru ele și vă asigur în continuare de toată buna credință pe care o am în asigurarea împreună și cu dumneavoastră, Parlamentul României, a unui cadru legislativ mai bun și care să amelioreze starea de sănătate a populației.

Revenind la interpelarea dumneavoastră, axată pe cele trei puncte importante, vreau să vă răspund, pe lângă răspunsul scris pe care vi-l pun la dispoziție, câteva idei care cred eu că sunt importante. În primul rând, asigurarea populației cu ceea ce are nevoie, vorbim aici de servicii medicale și de medicamente compensate și gratuite, se realizează, după cum este cunoscut din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, modul de utilizare a acestor bani cuprinzându-se în contractul cadru. Am convenit pentru anul 2006 cu conducerea Casei Naționale să prelungim contractul cadru până în trimestrul I - 2006, conform acelorași prevederi din 2005, urmând ca începând cu luna aprilie să începem să aplicăm un contract-cadru nou, sper eu, pe baza noii legislații pe care o vom adopta în domeniul sănătății.

În acest cadru nou vom găsi, pentru prima oară de când funcționează fondul unic de asigurări sociale de stat în România, câteva elemente de noutate. Prima, poate și cea mai importantă este aceea că vom defini pachetul de servicii medicale de bază pe care îl putem asigura în permanență tuturor cetățenilor României. Chiar dacă acel pachet nu reprezintă toate necesitățile pe care le are populația, este un pachet de bază care poate fi asigurat. Tot aici vom redefini lista de medicamente gratuite și compensate și lucrăm la niveluri de compensare diferite, tot așa în cadrul bugetului pe care îl avem, să putem să asigurăm în permanență, 24 de ore din 24, accesul la aceste medicamente la o listă pe care o vom încadra în buget. Și, în felul acesta, oamenii vor ști la ce au dreptul.

A treia noutate pe care o facem, și prin lege și prin contractul-cadru, că va exista un contract direct încheiat între cetățean și casă. În acel contract se vor prevedea drepturile și obligațiile ale fiecărei părți și, în felul acesta, cetățeanul se va putea îndrepta împotriva asiguratorului, atunci când nu i se asigură drepturile prevăzute în contract.

În al patrulea rând, ca noutate absolută, și este și în proiectul de lege pe care o să-l propun Parlamentului, pentru prima oară Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este un fond independent și autonom. Din el nu se mai poate înfrupta nimeni în această țară. Este un fond căruia îi prevedem posibilitatea să fie, atunci când sunt disponibilități temporare, să fie plasat în titluri de stat, bonuri de tezaur, depozite bancare, ca să putem valoriza banii populației și să creștem gradul lor, să creștem eficiența utilizării lor.

Mai sunt și multe alte noutăți pe care am să vi le spun la vremea respectivă, atunci când am să vin cu pachetul de legi în Parlament și am să vă propun adoptarea lui.

A doua întrebare din cadrul interpelării dumneavoastră se referă la rolul Agenției Naționale a Medicamentului, eu nu am să vă citesc acum care sunt atribuțiile acestei instituții importante pentru că ele sunt în lege și le găsiți și în interpelarea scrisă, vreau să vă spun numai că această agenție nu autorizează decât medicamente care îndeplinesc cerințele legislației în vigoare. Legislație care a fost armonizată în mare parte cu legislația europeană, iar pe pachetul de legi la care lucrăm, pe Legea medicamentului, facem armonizarea totală a legislației românești în domeniul medicamentului. Dar, Agenția Națională a Medicamentului autorizează dacă se respectă legea, orice medicament, indiferent de proveniența acestuia, dacă respectă legea.

În același timp, noi nu putem să supraveghem medicamentele care sunt în afara rețelei farmaceutice. Deci, noi vorbim numai de medicamentele care se desfac prin unitățile specializate, autorizate, reglementate. Și, în mare parte, vă vom da răspunsul concret, mai degrabă, spus, în viitor prin cele două legi care fac parte din pachetul legislativ. Vorbim de Legea medicamentului și Legea farmaciei, când sperăm noi să introducem mult mai multe reglementări, mult mai precis formulate, astfel încât situații de genul semnalat de dumneavoastră să încercăm să le eliminăm până la dispariția lor.

În al treilea rând, vorbim de prețurile medicamentelor, n-aș vrea decât să vă spun că în această vară a fost semnat un memorandum între Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, furnizorii de medicamente, distribuitorii de medicamente, farmaciști, prin care am ajuns în urma înțelegerilor la diminuări ale adaosurilor comerciale și ale marjelor de importatori și, ca exemplu, vă dau ordinul pe care l-am semnat în septembrie 2005 prin care s-au redus prețurile medicamentelor compensate și gratuite în farmacii. Asta înseamnă că cetățenii României care beneficiau de asemenea rețete au beneficiat și de reducerile de prețuri semnificative, aș spune eu, uneori chiar până la 15% față de prețurile până la 16 septembrie 2005. Suntem în faza în care trebuie să elaborăm un nou ordin, pentru că dumneavoastră știți, conform memorandumului, din 3 în 3 luni se regândesc prețurile, conform CANAMED, se regândesc aceste prețuri în funcție de evoluțiile cursurilor euro și dolari, astfel încât să păstrăm marjele de importatori și adaosurile comerciale la nivelul celor pe care le-am negociat.

Eu voi încerca în perioada următoare să am o nouă discuție cu Asociația importatorilor, cu Asociația distribuitorilor de medicamente și să-i rog că având în această perioadă diferențe foarte mici de curs valutar, să accepte prelungirea cu încă 3 luni a ordinului existent din 16 septembrie, ceea ce ar însemna că până în luna martie să menținem aceleași prețuri de raft în farmacii. Sper să reușim o asemenea negociere.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

 
 

Domnul Ilie Merce:

Vă mulțumesc, domnule ministru. Sunt satisfăcut, fără îndoială, de răspuns, asta însă contează mai puțin, contează dacă aceste măsuri anunțate vor fi și transpuse în practică în beneficiul populației.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Ați încheiat.

 
 

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase. Nu este prezent.

 
Aurel Vlădoiu

Domnul deputat Aurel Vlădoiu.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule președinte,

Am formulat o interpelare domnului ministru Vasile Blaga, prezentând că în județul Vâlcea trei primari sunt incompatibili. Este vorba de primarii de la Băbeni, Alunu și Lăpușata, care sunt și medici veterinari. Și am cerut un răspuns în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitați interpelări referitoare la existența stării de incompatibilitate în cazul primarilor comunelor Alunu, Băbeni și Lăpușata, medici veterinari în cadrul circumscripțiilor sanitar veterinare din comunele respective, vă comunicăm următoarele: în măsura în care activitățile sanitar veterinare desfășurate de către cei 3 primari erau remunerate, în speță, ar fi devenit aplicabile dispozițiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice.

Potrivit dispozițiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 și ale art.16 din Legea nr.393 privind statutul aleșilor locali, "în situația în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunță la una din cele două funcții incompatibile, încetarea de drept a mandatului de ales local se constată prin ordin al prefectului".

Din informațiile transmise de către instituția prefectului județului Vâlcea, rezultă că în cazul la care faceți referire nu sunt incidente dispozițiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161, calitatea de concesionari a celor trei primari, dobândită în condițiile Legii nr.219 privind regimul concesiunilor, nefiind incompatibilă cu aceea de aleși locali.

În ceea ce privește activitatea desfășurată de către persoanele în discuție, în calitatea acestora de aleși locali, precizăm că în conformitate cu dispozițiile art.120 alin.1 din Constituția României, republicată, și cu cele ale art.2 din Legea administrației publice locale, între Ministerul Administrației și Internelor și autoritățile administrației publice locale din comunele respective nu există raporturi de subordonare.

Facem această precizare, întrucât în interpelare se pune în discuție modul în care aceștia își desfășoară activitatea în calitatea lor de primari, activitate pe care dumneavoastră o considerați necorepunzătoare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți o intervenție? Vă rog să-i permiteți domnului deputat.

 
 

Domnul Aurel Vlădoiu:

Am reținut și finalul. Este vorba de primarul de la Băbeni care, de trei luni de zile, se ocupă de vaccinări în comună, și nu de activitatea din primărie - și este un oraș nou -, iar cel din Alunu stă mai mult prin Moldova-Chișinău, dându-și doctoratul, și în comună nu există de două luni de zile.

Acesta a fost răspunsul și am înțeles că ministerul nu poate să-i controleze.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreți să mai adăugați ceva?

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Nu mai am de făcut alte precizări.

Realmente, ministerul poate să controleze primarul respectiv că nu-și îndeplinește în bune condițiuni activitatea sa ca primar.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul deputat Petre Popeangă, P.R.M., este plecat la Parlamentul European; primește răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu a primit răspunsul scris și a declarat că este mulțumit.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu. Nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig. Nu mai este prezent. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Călian, P.R.M. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Victor-Viorel Ponta, P.S.D. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

 
Paul Magheru

Domnul deputat Paul Magheru, P.R.M.

 

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Am înțeles că doamna secretar de stat care trebuia să dea răspunsul oral se găsește la Senat. Nu poate, în acest moment, să-mi dea răspunsul oral, încât eu accept și răspunsul scris, în această situație.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Puteați cere un alt termen, pentru a se prezenta. Cum doriți dumneavoastră.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Pentru că este urgent, l-aș dori cât se poate de repede în scris.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În scris, desigur.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircia Giurgiu, independent. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Lipsește. Va primi răspunsul scris.

Din nou domnul deputat Emil Radu Moldovan - răspuns scris.

 
Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache, referitor la inițiativele de recuperare a sumelor datorate de diverși debitori.

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul, vă încunoștiințez că, în urma verificărilor făcute de stafful tehnic, listele coincid - și cele afișate și cele prezentate în această ședință. Astfel că a fost vorba de o simplă confuzie și mă bucur că stafful nostru tehnic nu a greșit.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc.

Interpelarea, așa cum ați enunțat-o și dumneavoastră, se adresează Ministerului Finanțelor Publice și se referă la stadiul recuperării creanțelor și al colectării datoriilor către bugetul statului, știut fiind faptul că există numeroși datornici care, ignorând legea, sau nefiind somați să plătească datoriile către buget, pun în mare dificultate diferite sectoare de activitate care nu primesc alocația bugetară necesară. Mai ales că chestiunea este de strictă actualitate, aștept răspunsul, după care voi reveni cu precizări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule deputat,

În procesul de restructurare financiară și de fuziune prin absorbție a Băncii Române de Comerț Exterior S.A. cu Banca Comercială Română, Ministerul Finanțelor Publice, în aplicarea prevederilor mai multor legi speciale, a procedat la preluarea la datoria publică a unor sume reprezentând active bancare neperformante, aparținând fostei BANCOREX, prin garantarea și prin emisiunea de titluri de stat pe numele Băncii Comerciale Române.

În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.51 din 1998 privind înființarea Agenției de Valorificare a Activelor Bancare, numită în prezent Agenția de Valorificare a Activelor Statului, toate activele bancare neperformante pentru care s-au emis titluri de stat au fost predate spre valorificare acestei agenții specializate.

În conformitate cu prevederile art.2 al Ordonanței Guvernului nr.111 din 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare și din valorificarea activelor bancare neperformante, toate veniturile încasate de AVAS din valorificarea activelor, după deducerea cheltuielilor proprii ale acestei instituții, sunt virate în contul curent general al Trezoreriei Statului și se utilizează exclusiv pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice.

Menționăm că Ministerul Finanțelor Publice nu deține informații cu privire la lista persoanelor din țară și din străinătate beneficiare de credite în valută de la fosta Bancă de Comerț Exterior S.A., întrucât toate preluările la datoria publică s-au efectuat în sume al căror plafon a fost stabilit prin lege, la propunerea și pe răspunderea Băncii Comerciale.

Din acest motiv, viramentele în contul general al Trezoreriei Statului, în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.111, se efectuează doar în sumă globală.

Față de cele prezentate, considerăm că Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, în calitatea sa de instituție specializată în recuperarea activelor bancare neperformante, poate pune la dispoziția domnului deputat toate informațiile privind lista debitorilor, precum și sumele datorate de aceștia, toate reprezentând credite acordate și nerambursate de la fosta bancă BANCOREX S.A., precum și stadiul și măsurile de recuperare a acestor sume.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt oarecum amuzat de faptul că nu se cunosc debitorii. Înseamnă că, dacă se evaluează numai global și se preiau la datoria publică global arieratele unei bănci precum BANCOREX, trebuie să-mi pară rău și să regret nespus că n-am luat și eu niște sume cât mai mari, pentru că nu s-ar fi nominalizat, n-aș fi știut că sunt dator cuiva, ar fi fost cumulată și datoria mea la o sumă globală, pe care o prelua la datoria publică, și un anonim cu câteva milioane de dolari, așa cum au rămas unii care n-au mai dat nici un leu înapoi din sumele enorme luate de la BANCOREX, mi-ar fi prins și mie, domnule. N-am știut că se lucrează global la nivelul Ministerului Finanțelor, când e vorba de recuperarea unor asemenea sume la bugetul statului, când noi stăm cu profesorii în stradă și când atâtea domenii de activitate duc lipsă de finanțare, iar sumele luate de diverse persoane de la BANCOREX, și nu numai de la BANCOREX, și de la celelalte bănci, nu figurează nicăieri oamenii, respectivii, titularii creditelor ca debitori, vorbind de o sumă globală.

De asemenea, nu numai din sistemul bancar, ci și de la alte societăți, lista datornicilor la bugetul statului este foarte mare. Se pune problema acum, am văzut, dacă să se găsească sau nu 1,1 miliarde euro pentru a ajunge la 5% din PIB pentru educația națională, în timp ce bulgarii, care se integrează cu noi, în tandem, în Uniunea Europeană, alocă deja 6% din PIB.

Uitați-vă, firme: Compania Națională a Huilei - 7.479 de miliarde; Termoelectrica - 3.492 miliarde; MINVEST - 1.645 de miliarde; U.M. Orăștie - 914 miliarde; U.C.M. Reșița - 1.295 miliarde; LUKOIL - 654 de miliarde; MITTAL STEEL - 577 de miliarde și tot așa. Uitați-vă, o societate numită Societatea pentru Închiderea și Conservarea Minelor - 12.949 de miliarde datorie. Cred că mai trebuie să înființăm și Societatea pentru închiderea școlilor și închiderea societății românești, dacă Ministerul Finanțelor Publice se arată atât de neputincios în a recupera, nu integral, că nu se poate, dar într-un procent mai mare, datoriile la bugetul public.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveți de comentat?

 
 

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Doar o scurtă intervenție. Nu aș vrea să se rămână cu senzația potrivit căreia Ministerul Finanțelor nu are evidența debitorilor săi. O dovedește chiar lista pe care domnul deputat a folosit-o și care se află publicată nominal pe site-ul Ministerului Finanțelor. Am spus doar că aceste credite neperformante sunt girate de către Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului și se găsesc acolo atât sumele, cât și numele celor care sunt debitori. Și, după știința noastră, sunt în proceduri de executare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Ștefan Baban lipsește. Primește un răspuns scris.

Domnul deputat Gabriel Brânză lipsește. Va primi răspunsul scris.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveți amabilitatea să vă apropiați, pentru că ați epuizat.

 
 

Domnul deputat Mircia Giurgiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Claudiu Manda lipsește. Primește răspunsul scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză lipsește; răspuns scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petre Popeangă se află la Parlamentul Europei. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Nicolae Popa a primit răspunsul scris. S-a declarat mulțumit.

Doamna deputat Ionica Constanța Popescu lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
Kovacs Attila

Domnul deputat Kovacs Attila. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am formulat o interpelare referitoare la Legea nr.189 din 2000. A doua oară, am primit un răspuns din partea ministerului, din partea domnului ministru Gheorghe Barbu. Răspunsul era parțial satisfăcător. În schimb, problemele nu s-au rezolvat și am solicitat în continuare răspuns din partea ministerului.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Șeitan. Vă rog să răspundeți, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mihai Constantin Șeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Vreau să spun că, potrivit prevederilor art.1 din Ordonanța Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, nu reiau toată lista, aprobată cu modificări prin Legea nr.189, beneficiază de prevederile acestea persoana - cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie '40, până la 6 martie '45, a fost strămutat în altă localitate decât cea de domiciliu.

Art.2 din Normele privind aplicarea Ordonanței Guvernului nr.105, aprobate prin H.G. 127 din 2002, definește noțiunea de persoană strămutată în altă localitate, precizând că prin aceasta se înțelege "persoana care a fost mutată, sau care a fost obligată să-și schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție este contradictorie în ceea ce privește categoriile de beneficiari pe care le are în vedere Legea nr.189.

Față de această situație, ne-am adresat Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu rugămintea de a-și clarifica poziția cu privire la categoriile de beneficiari, urmând ca, în raport de cele comunicate, să formulăm un punct de vedere, pe care să vi-l comunicăm atât dumneavoastră, cât și Casei de Pensii, adică Casei pe care o reprezint, pentru a aplica litera și spiritul legii.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți două minute pentru intervenție.

 
 

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă spun că au fost multe cazuri în care instanțele, Judecătoria a acordat aceste drepturi persoanelor persecutate și vreau să vă mai spun încă un lucru: că, multă vreme, organizația noastră a crezut că aceste probleme se datorează caselor teritoriale de pensii, dar am primit o notă către Organizația județeană Brașov, prin care Casa Națională de Pensii și Asigurări de Sănătate a îndrumat greșit casele teritoriale de pensii și prin care se spunea că numai o anumită parte de populație, de persecutați etic pot să beneficieze de această prevedere a legii, ceea ce nu este corect, pentru că prin această îndrumare care vine din partea doamnei directoare a Casei Naționale de Pensii se face o discriminare. Noi am sesizat și Consiliul Național de Antidiscriminare, am făcut o adresă și către Guvernul României și sperăm că această problemă să se rezolve.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Rog precizarea. Aveți două minute, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Foarte succint vreau să-i garantez domnului deputat că este o problemă care ne preocupă și pe noi în mod deosebit, pentru că într-adevăr este o inechitate creată în aplicarea acestei legi. Legea în sine nu este foarte bine gândită. Probabil că, în urma acestor intervenții și a punctului de vedere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, să umblăm chiar la lege, ca să putem s-o facem aplicabilă pentru toată lumea în același mod.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim.

 
 

Domnul deputat Ioan Muntean a primit răspunsul scris.

Domnul deputat Ștefan Baban lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Cristian Stănescu, P.R.M., lipsește. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petru Călian, P.R.M., lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
Mircea Purceld

Domnul deputat Mircea Purceld.

Dacă există domnul secretar de stat Septimiu Buzașu, ca să răspundă?

Domnule deputat, vă rog să precizați dacă vă mulțumiți cu răspunsul scris sau doriți reprogramarea prezenței, ceea ce ...

 

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Nu am primit răspunsul scris. Am stat de vorbă înainte de această ședință cu domnul secretar de stat. Am văzut o schiță a unui răspuns, care nu mă satisface.

Interpelarea mea vizează cinci puncte, cinci probleme punctuale, și mă refer în special la programul concret de reconstrucție, respectiv graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L. cu firmele de construcții care au fost agreate în județul Timiș. Este vorba de câteva sute de case care erau cuprinse în graficele de reconstrucție, care în finalul acestei săptămâni, din nou, când am fost acasă, am constatat că sunt mari întârzieri cu predarea acestor case și, mai mult, este vorba ... o dată vorbesc eu despre termene și a doua oară despre calitatea lucrărilor.

Timpul rău de la finalul săptămânii trecute, respectiv o scurtă furtună a descoperit deja 15 case din casele pe acel model nou, case de lemn, făcute în satul Ionel, cred că în premieră națională, de către Ministerul Construcțiilor, și cred că trebuie să reprogramăm, cu voia dumneavoastră, această discuție cu domnul ministru Borbély. Mi se pare extrem de importantă. Au căzut deja primirii fulgi de zăpadă și sunt oameni care dorm încă în soluții de provizorat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, domnule deputat.

În conformitate cu art.165 alin.2 al Regulamentului Camerei Deputaților, "miniștrii interpelați sau secretarii de stat desemnați de aceștia au obligația să participe la ședința consacrată răspunsurilor la interpelări". Vă rog, domnule secretar de stat, ca să se facă o adresă în numele meu, ca domnul ministru Borbély să se prezinte la ședința următoare, pentru a da răspunsul pe care nu l-a formulat nici în scris și nu a venit să răspundă oral astăzi. Se reprogramează, domnule deputat.

 
 

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipsește. Va primi răspunsul scris.

 
Valentin Adrian Iliescu

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, pentru Ministerul Integrării Europene. S-a trimis răspunsul scris prin fax. Există cineva de la minister? În aceste condiții, nu puteți să susțineți nici interpelarea, cu atât mai mult cu cât ați primit răspunsul scris.

Vă rog să precizați dacă doriți reprogramare?

 

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am primit, într-adevăr, prin fax răspunsul, domnule președinte.

În principiu, mă satisface, însă sunt convins că prezența unui reprezentant al Ministerului Integrării era un semn de respect pentru Parlament, motiv pentru care, având și anumite neclarități în privința răspunsului, solicit reprogramarea răspunsului la această interpelare.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Vă rog să notați în stenogramă: să se facă adresă la Ministerul Integrării, tot în baza art.165 alin.2.

 
 

Domnul deputat Petre Popeangă este la Parlamentul European.

Doamna deputat Lia Olguța Vasilescu solicită amânarea pentru fundamentarea răspunsului Ministerului Sănătății. Are acest drept. Vă rog să reprogramați.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus a solicitat amânarea pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânați.

Domnul deputat Ion Călin, aceeași amânare, pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânați, în mod echitabil: și la cererea Guvernului, și la cererea deputaților.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, către Ministerul Economiei și Comerțului. Ministerul solicită amânarea pentru răspuns. Vă rog să acceptați această amânare. Veți susține data viitoare.

Domnul deputat Marin Diaconescu, pentru Ministerul Economiei și Comerțului. Se solicită amânarea răspunsului oral. Se admite solicitarea. Vă rog să reprogramați.

Stimați colegi, declar închise lucrările ședinței în plen a Camerei Deputaților de astăzi, 28 noiembrie 2005.

Bună seara!

 
 

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 19,20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 13 august 2020, 18:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro