Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.196/12-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 05-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 decembrie 2005

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art.88 din Regulamentul Camerei Deputaților, modificat și completat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.34/25.10.2005.  

Ședința a început la ora 16,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Victor-Viorel Ponta și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților.

Vă anunț că, din totalul celor 331de deputați, și-au înregistrat prezența la lucrări 259. Sunt absenți 72, din care 27 participă la alte acțiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 88 din Regulamentul, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni 5, marți 6 decembrie; programul de lucru pentru perioada 5-10 decembrie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Cameră și care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 28 noiembrie - 5 decembrie 2005 de către comisiile permanente sesizate în fond.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian (rămas pentru votul final).  

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind codul aerian.

Rog colegii de la comisie să ia loc în banca rezervată pentru comisie.

Suntem în procedură de urgență.

Pentru început, are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Aveți cuvântul. Vă rog să vă prezentați mai întâi.

   

Domnul Ioan Andreica:

Mă numesc Ioan Andreica, sunt secretar de stat la Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În perioada scursă de la aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, acquis-ul comunitar în domeniul aviației civile a cunoscut o evoluție deosebită, marcată în special de preluarea de către Uniunea Europeană a competențelor de reglementare în domeniul securității aeronautice, de promovare a pachetului de reglementări referitoare la protecția și drepturile pasagerilor, de lansare a noului concept, cel european, și, nu în ultimul rând, de înființare a Agenției Europene pentru Siguranța Aviației și începerea procesului de elaborare a reglementărilor în domeniul siguranței în aviație.

Ministerul nostru, având în vedere toate aceste modificări, a luat inițiativa promovării unui proiect de lege prin care să modifice actualul cod aerian care să faciliteze crearea legislației complementare a regulamentelor în acest domeniu până la aderarea României la Uniunea Europeană. Aș dori să prezint o precizare foarte clară, bunăoară, s-a precizat expres în noua lege dreptul autorității române de a reține la sol aeronavele civile, atât în cazul în care în urma inspecțiilor se constată nerespectarea unor standarde minime privind siguranța și în cazul în care operatorii de transport aeronautic nu-și plătesc diferite taxe privind obligațiile pe care le au în domeniul navigației aeriene sau aeroportuare.

De asemenea, proiectul de lege mai aduce și unele modificări de formă și de acuratețe privind textul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Acest proiect de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, la fel avizat favorabil în ședința din 6 octombrie a Senatului, avizat favorabil cu amendamente de Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, din 13 octombrie 2005, iar avizat favorabil în forma prezentată și adoptată de Senat de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, tot în 13 octombrie 2005, și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, tot din 13 octombrie 2005.

La fel și Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabil acest proiect de lege, iar comisia, pe fond, Comisia pentru industrie și servicii, în ședința din 17 noiembrie 2005 a avizat favorabil proiectul de lege cu amendamente admise și cu un amendament respins. Camera decizională pentru acest proiect de lege este Camera Deputaților. Ca atare, propunem pentru aprobare timpul pentru dezbateri 5 minute, generală, dacă sunt, și 1 minut de intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt obiecții față de această propunere? Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? E vorba de durata dezbaterii. Cine este pentru? Haideți să votăm electronic, da? Apăsați întâi pe tasa 1 pentru prezență, dar nu mai puteți să vă plimbați prin sală acum. Știu, e greu, e grea viața așa! Președinții, deci membrii comisiilor, de asemenea, vor trebui să aibă cardurile cu ei ca să poată vota. Deci, sunteți pregătiți, da? E în ordine.

Începem votul. vă rog întâi să apăsați pe tasa 1 pentru prezență. până acum ne-am așezat în bănci. Deci, acum, sistemul merge. în momentul în care eu am anunțat, începem votul și, din acest moment, deci după ce am tastat prezent, avem 10 secunde, în mare, pentru vot.

Cine este pentru durata de timp care a fost propusă de către comisie? Vă rog să votați. Deci, votul s-a încheiat. Vă rog să afișați rezultatul. Prezenți - 125, pentru 100; împotrivă 8 voturi; abțineri 9 voturi.

Cvorumul numai pentru votul final, pe de altă parte sunt colegi în sală care nu au la ei cardul. Deci, nu putem să-i înregistrăm decât pe cei care au avut cardul cu ei astăzi. Bun.

Deci a fost aprobată durata de dezbateri. Dacă dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare. Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole. Începem cu titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt. Titlul legii a fost aprobat.

Articolul I. Vă rog să urmăriți, este un raport mai voluminos, raportul comisiei, la pct. 2 din raport este articolul I, nemodificat. Sunt obiecții față de propunerea comisiei de a menține nemodificat art.I? Nu.

Art.I, titlul articolului a fost aprobat.

La pct.3, o propunere privind titlul ordonanței de Guvern. Denumirea va fi: Ordonanța privind Codul Aerian Civil, nu ordonanță privind codul aerian. Deci este o adăugire propusă de comisie. Sunt observații? Nu sunt observații. Propunerea comisiei a fost aprobată.

Sunt modificări la pct.6 din raport, referitor la art.3. Dacă sunt observații față de propunerile comisiei? Nu sunt obiecții.

Ajungem la pag.21 și sunt câteva propuneri pentru modificarea art.4, propuneri din partea comisiei. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții, propunerile comisiei au fost aprobate.

Vă rog să observați la art.3, la pct.6 din raport, doar la pct.14 era o propunere de modificare, dar în momentul în care v-am întrebat dacă sunt obiecții față de propunerile comisiei, am avut în vedere acea chestiune legată de definirea forței majore și înțeleg că n-au fost obiecții. Am ajuns la pagina 35. Cele mai multe dintre texte rămân nemodificate.

La pct.73 din raport, pag.81, există o propunere din partea comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Propunerea comisiei, amendamentul propus de comisie a fost aprobat.

Pct.96 din raport, propunerea comisiei pentru o modificare la art.107 alin.1. Dacă sunt obiecții din partea colegilor? Nu sunt obiecții. Propunerea comisiei, amendamentul comisiei este acceptat.

Da. Acestea au fost amendamentele propuse de către comisie. Deci este vorba de o lege organică, votul final urmează să-l dăm mâine.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare, republicată (retrimis comisiei).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare, republicată.

   

Domnul Valică Gorea:

Mă numesc Valică Gorea, sunt președintele Agenției Nucleare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Valică Gorea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Inițierea acestui proiect de lege este determinată de necesitatea respectării recomandărilor făcute de Comisia europeană în raportul de țară pe 2004 și 2005 cu privire la atribuțiile Agenției Nucleare și ale Comisiei Naționale pentru controlul activităților nucleare, în vederea eliminării suprapunerilor de competență.

Proiectul, deși prioritar pentru integrarea europeană, nu reprezintă o transpunere sau o preluare a unui document comunitar, pentru că modificările și completările propuse vizează, în primul rând, aspecte de organizare internă a instituțiilor naționale în domeniu. Sistematizarea pe trei paliere a activității de utilizare pașnică a energiei nucleare, promovarea, dezvoltarea și monitorizarea acestora contribuie la simplificarea adoptării și implementării principiilor instituite prin documentele și programele elaborate de instituțiile și organismele comunitare în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Suntem în procedură de urgență. Rog colegii de la comisie să ne prezinte raportul comisiei pe această temă.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă informeze că acest proiect de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7 din 2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare a fost aprobat și adoptat de Senat în calitate de prima Cameră sesizată în ședința din 19 septembrie 2005, cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituția României.

La fel, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avizat favorabil proiectul de lege la ședința din 22 septembrie 2005, Comisia juridică, de disciplină și imunități a avizat favorabila cest proiect de lege în ședința lor din 29 septembrie, iar Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a avizat favorabil acest proiect de lege în ședința din 28 septembrie 2005.

Așa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 7 din 2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare, în sensul evitării suprapunerii de competențe existente în două dintre instituțiile cu atribuții în domeniul nuclear, respectiv Agenția Nucleară și Comisia națională pentru controlul activităților nucleare.

La dezbaterea acestui proiect de lege, în cadrul Comisiei pentru industrie și servicii au participat, în calitate de invitați toți cei care sunt implicați în implementarea noii legislaturi, respectiv reprezentanții de la Agenția Nucleară, reprezentanții de la CNCAN și reprezentanții Ministerului Economiei și Comerțului.

Vă informez că, la dezbaterea acestui proiect de lege, din totalul de 23 de membri ai comisiei au fost prezenți 21 de deputați. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și, în urma dezbaterilor, Comisia pentru industrie și servicii a hotărât să propună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților proiectul de lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 cu o serie de amendamente. Pentru dezbateri, fiind procedură de urgență, propun la fel 5 minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru intervenții, dacă sunt, din partea colegilor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Cinci minute deja au trecut în prezentarea raportului.

Supun votului dumneavoastră propunerea colegului, nostru din partea comisiei, pentru durata dezbaterilor.

Vă rog, să reluăm votul electronic. Vă rog, să treceți în bănci.

Stimați colegi,

Vă rog, să treceți în bănci.

Începem votul. Vă rog să apăsați pe tasta prezent, iar acum vă rog să vă exercitați votul.

Vă rog să afișați rezultatul votului: prezență - 125. pentru - 100, împotrivă - 8, abțineri - 9. Sunt câțiva colegi care s-au sfiit să apese pe butoane sau nu le merge instalația. Da. Bine. Trebuie schimbat uleiul, corect... Da. E în ordine. repet, sunt destul de mulți colegi care nu și-au adus cartelele electronice, deci sunt în sală și n-au putut să voteze. Dar, acum, vă rog, aș vrea să verificăm și ca să nu existe nici un fel de rezervă în legătură cu acest vot.

Cine este pentru durata de dezbatere, cu mâna ridicată, propusă de colegii noștri din comisie? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate. Propunerea a fost aprobată.

Sunt abțineri... Da, deci vă rog să verificați... Iată, se poate lua imediat pe imprimantă sau se poate vedea pe calculator cine sunt cei care au votat împotrivă. Iată, de la PSD au votat împotrivă: Cazan Romeo, Drețcanu, Gubandru și Nicula Vasile. Da, deci sunt în sală colegii. E în ordine.

Bun, voiam să mă asigur că sunteți în sală. Este în ordine că vreți să verificați dacă merge sistemul. Deci marele avantaj al acestui sistem este acela că el asigură transparența privind responsabilitatea votului. Și vom putea, în felul acesta, să vedem, de fiecare dată, felul în care fiecare parlamentar s-a pronunțat pe o chestiune, sigur pe chestiunile importante.

Bine. Revenim la proiectul de lege. Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale? Nu. Ne întoarcem la dezbaterea pe articole. Sau trecem la dezbaterea pe articole. Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Titlul legii este aprobat.

În continuare sunt foarte multe texte la care nu se propun modificări. La pct.5 din raport, comisia propune o modificare. Dacă sunt observații? Nu sunt. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct. 6, de asemenea, sunt câteva modificări, spre exemplu la lit.h). Dacă sunt observații? Nu sunt observații? Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.7 din raport. Vă rog să observați că punctele... sau trebuie făcută o renumerotare, n-am să mai revin la această chestiune.

La pct.11 din raport, referitor la art. 7, se propune o modificare care este determinată de denumirea actuală a ministerului. Sunt observații? Nu sunt observații. Propunerea a fost aprobată.

La pct.12, referitor la art.8, se propune o modificare de către comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt. Amendamentul este aprobat.

Pct.14 din raport. Dacă sunt observații? Nu sunt. Propunerea comisiei este aprobată.

La pct.21 din raport, referitor la art.15, vă rog să observați propunerile comisiei. Dacă sunt observații? Nu sunt. Propunerile au fost aprobate.

La pct.22, dacă sunt observații față de propunerile comisiei? Nu sunt. Propunerile au fost aprobate.

La pct.24 din raport, referitor la art.23, sunt obiecții?

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Mihei Adrian, vicelider al Partidului Conservator.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este o problemă care a fost ridicată și în cadrul comisiei de industrie și servicii și în discuțiile pe care le-am avut ulterior cu domnul ministru al economiei și comerțului, domnul Codruț Sereș, nu suntem de acord și, de asemenea, ministerul nu este de acord cu subpunctul 2, "Sucursala cercetări nucleare Pitești din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare, denumită în continuare SCN, trece ca institut de interes național cu personalitate juridică sub autoritatea AN, schimbându-și denumirea în Institutul Național de Cercetări Nucleare Pitești".

Deci, ministerul și Grupul parlamentar al Partidului Conservator nu sunt de acord cu această trecere a Sucursalei Cercetări Nucleare Pitești din cadrul Regiei Autonome pentru Activități Nucleare în cadrul Institutului Național de Cercetări Nucleare Pitești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Așa cum s-a prezentat, într-adevăr, în cadrul Comisiei au avut loc unele discuții contradictorii vizavi de acest articol, întregul articol 23, și noi am dori ca inițiatorul, respectiv Agenția Nucleară și cu Ministerul Economiei și Comerțului, să vină cu un punct de vedere comun și, ca atare, comisia solicită să fie retrimis acest articol în comisie pentru o discuție în ziua de mâine, poimâine, când avem comisie, ca să venim cu o completare, cu un punct de vedere clar din partea celor două instituții care sunt actualmente în dispută în ceea ce privește trecerea acestei sucursale de la Pitești în subordinea Agenției Nucleare din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O problemă de procedură. Sigur că există un punct de vedere al unuia dintre colegii noștri, domnul deputat Mihei. Există punct de vedere la nivelul conducerii lucrărilor comisiei, aici, în cadrul plenului, dar ca procedură, pentru că se solicită retrimiterea la comisie, vrem să aflăm aici, în plen, punctul de vedere al reprezentantului inițiatorului, pentru că acest text a trecut prin comisie cu aprobarea reprezentantului inițiatorului.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului. (Inițiatorul răspunde că este de acord)

Cu care dintre punctele de vedere? Vă rog să mergeți la microfon.

 
   

Domnul Valică Gorea:

În cadrul comisiei, noi am fost de acord cu acest amendament, așa cum a fost formulat și, de altfel, din cei 21 de membri în comisie prezenți au votat toți.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă rog.

Deci, susțineți amendamentul așa cum este, înțeleg.

 
   

Domnul Valică Gorea:

Susținem amendamentul așa cum este.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Dar, în aceste condiții, eu am să supun...deci, înțeleg că sunt puncte de vedere diferite, ceea ce este normal în cadrul dezbaterilor. Așa că eu am să supun, cum am făcut și până acum, amendamentul respectiv din partea comisiei, așa cum figurează în raport la pct.24, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Nu, în formula actuală.

Iertați-mă. Vă rog stimați colegi, rog comisia să clarifice sensul votului.

Stimați colegi,

Suntem în următoarea situație: a existat un anumit text inițial, la Senat nu s-a propus modificarea, deci, practic, avem două soluții până la urmă; fie mergem pe soluția pe care o susține inițiatorul și care a fost sprijinită de către toți membrii comisiei la votul care s-a exprimat pe acest amendament, și atunci modificăm textul art.23, fie respingem amendamentul comisiei și, în aceste condiții, în condițiile sigur în care unul dintre colegi, care înțeleg că n-a avut un amendament la această chestiune, dar care acum și-a exprimat un anumit punct de vedere, deci, în aceste condiții, ar rămâne textul inițial din proiectul de lege.

Vă rog, domnule președinte.

 
   

Domnul Valică Gorea:

Dacă-mi permiteți, inițiatorul este de acord cu retrimiterea la comisie.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun, asta este problema dumneavoastră personală, că sunteți de acord. Asta nu schimbă cu absolut nimic. Din punctul de vedere al procedurii, este vorba de un text care, la acest moment, trebuie să fie clarificat printr-un vot.

Vă rog. Domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Domnule președinte,

Sunt niște divergențe de păreri și v-aș ruga dacă sunteți de acord măcar în câteva zeci de secunde să mai explice o dată de ce este de acord cu o propunere și nu cu alta. Ori, domnul președinte de comisie, ori inițiatorul, pentru că sunt puțin așa... mie nu mi-e clar cum să votez, cum e mai bine.

Dacă ați fi de acord, ar fi bine.

Vă mulțumesc.

Adică părțile pozitive sau negative. De ce sunteți de acord sau de ce nu sunteți.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este vorba de o modificare practic a textului propus de inițiator inițial, trecut și votat la Senat și amendat în comisia noastră. Și este un articol prin care un institut, o sucursală, sucursala respectiv de la Pitești, un institut de cercetări nucleare trece odată cu aprobarea acestui proiect de lege din subordinea Regiei Autonome pentru Activități Nucleare (R.A.A.N. Turnu Severin), respectiv din subordinea Ministerului Economiei și Comerțului în subordinea Agenției Nucleare nou creată cu această lege.

Având în vedere faptul că noi deja am aprobat Legea bugetului de stat pentru 2006, implică niște implicații, apar niște implicații și este o dorință, o solicitare a domnului ministru Sereș ca să retrimitem în comisie să mai rediscutăm o dată ca să fie clar pentru toată lumea, și pentru minister, și pentru agenția nou creată, ce se va întâmpla cu această sucursală, respectiv a Institutului, a R.A.A.N.-ului.

Dacă am fost destul de clar, domnule Tudor?! Asta este practic problema, pentru că a fost la mijloc o interpretare greșită la momentul respectiv a acestui amendament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu este pentru prima dată când găsim această divergență de păreri în legătură cu proiectele care ne sunt înaintate în această legislatură, divergență chiar în interiorul inițiatorului, mă refer la guvern, în care un ministru are un punct de vedere, alt ministru are alt punct de vedere și o să vedeți că ne mai întâlnim cu un astfel de aspect.

Acum, dacă inițiatorul a insistat că își retrage susținerea respectivă, domnule președinte, sigur că motivația pe care n-a făcut-o și, pur și simplu, este o lipsă oarecum, să-i spunem așa, de "simpatie" față de acest forum al Parlamentului, în care consideră că își retrage această susținere fără să motiveze absolut nimic și colegul Marcu are perfectă dreptate, suntem în totală bulversare, nu știm ce să votăm la ora aceasta, cât este de justificată respingerea, retragerea sau retrimiterea la comisie.

Trebuie să clarificăm. Deci, inițiatorul, domnule președinte, ca procedură, să vină să-și susțină acum, după cum a susținut în prima parte a acestei zile, susținerea, să susțină acum retragerea susținerii și să găsim o modalitate să votăm în cunoștință de cauză. Retrimitem la comisie sau rămâne textul inițial venit de la Senat?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

A existat aici o propunere procedurală de retrimitere la comisie. Din discuțiile purtate de la acest microfon, cel puțin pentru grupul nostru parlamentar, un singur lucru este clar, că există o divergență și susținem în continuare retrimiterea la comisie a legii pentru că, dacă trecem direct la votarea unuia sau altuia dintre articole, și pe urmă ne dăm seama că am greșit, atunci, din punct de vedere procedural, va fi mult mai greu să retrimitem la comisie.

Ca atare, domnule președinte, solicit ca prima dată să supuneți votului retrimiterea la comisie, pe urmă să supuneți votului, așa cum cere Regulamentul, varianta comisiei, urmând să rămână de supus votului varianta venită de la Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Credeam că lucrurile sunt mai simple și mai clare, dar eu cred că, într-adevăr, este nevoie de o discuție la comisie, pentru că, cum să spun, deja nu mai e o chestiune de procedură, este o chestiune de conținut și dacă președintele autorității respective în cinci minute își schimbă părerea în legătură cu o chestiune de esență, înseamnă că sunt niște probleme chiar foarte serioase ori de natură politică, ori de natură tehnică. Nu știu care prevalează în această chestiune, așa că am să supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie până când aceste elemente vor fi clarificate și să vedem ce anume va prevala, elementul politic sau elementul tehnic.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Cu mâna ridicată, vă rog. Vă rog să numărați. 96 voturi pentru.

Împotrivă? 68 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Rezultatul votului: 96 de voturi pentru, 68 împotrivă, 5 abțineri.

Stimați colegi,

S-a decis retrimiterea la comisie pentru reexaminarea art.23 alin.2 și cu consecințele sigur, naturale, care apar în funcție de eventuale modificări de statut.

Bun. Întrerupem aici dezbaterea pe acest proiect de lege. Eu nu știu ce consecințe pot să apară mai departe în funcție de aceste elemente, așa că întrerupem dezbaterile la acest punct. Termen, o săptămână.

Vă mulțumesc.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (retrimis comisiei).  

Mergem mai departe.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Dacă din partea inițiatorilor dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

Sunt doi senatori.

Din partea comisiei sesizate în fond, vă rog, domnule vicepreședinte Știrbeț.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea Legislativă pentru completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.2 al art.82 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, în sensul ca prevederile alin.2 să se aplice și judecătorilor financiari și procurorilor financiari care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi a României.

Comisia juridică, cu majoritate de voturi, a hotărât ca propunere legislativă să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată în anexă.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

În primul rând, o precizare tehnică, n-am înțeles de la domnul vicepreședinte Știrbeț ce anume a hotărât Comisia juridică, dacă avizează favorabil sau dacă solicită respingerea. Ați spus doar că ați hotărât s-o trimiteți plenului și nu e foarte clar.

 
     

Domnul Cornel Știrbeț (din banca comisiei):

Propunerea este de adoptare.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Spre adoptare, da? Punctul de vedere al comisiei este de sprijin.

Vă mulțumesc, domnule vicepreședinte. Era important.

În calitate mea de fost magistrat și membru al Grupul parlamentar al P.S.D. o să susțin propunerea colegilor mei senatori, o propunere care are logică, și juridică și tehnică, în așa fel încât procurorii și judecătorii, atât cei de la Curtea de Conturi, cât și cei obișnuiți, să se poată pensiona la cerere și să beneficieze în mod uniform de prevederile legii referitoare la pensie.

Aceasta ar fi încărcătura tehnică.

Încărcătura politică, stimați colegi, dorim să venim în sprijinul doamnei ministru Macovei care de câte ori găsește un procuror sau judecător care nu-i îndeplinește ordinele, îl pensionează, motiv pentru care am încercat să o sprijinim pe doamna ministru, să-i pensioneze pe toți cei care nu ascultă ordinele dânsei și măcar să le dea această pensie.

Vă mulțumesc și vă rog să votați favorabil această lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbaterile generale. Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Dacă sunt obiecții față de propunerea comisiei. Există o mică modificare sugerată de către comisie.

Sunt obiecții?

Dorește cineva din partea Guvernului să ia cuvântul? Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Katalin Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Pentru a înțelege de ce punctul de vedere al Guvernului este unul negativ, trebuie făcută distincția între ceea ce reglementează Legea 303 privind statutul magistraților sub aspectul vechimii în magistratură și ceea ce reglementează cine sunt beneficiarii pensiei de serviciu. Ceea ce a dorit să răsplătească legiuitorul atunci când a adoptat instituția pensiei de serviciu pentru judecători și procurori a fost loialitatea acestora față de instituția pe care au servit-o, fie că aceasta era instanță, fie că a fost Parchet, și să nu părăsească sistemul chiar dacă sistemul de justiție s-a confruntat și se confruntă în continuare cu serioase dificultăți, iar opinia publică în general este potrivnică justiției.

Or, cei care nu au înțeles să părăsească acest sistem, apreciem noi că merită să beneficieze de pensie de serviciu. Dar aceasta presupune din punct de vedere al legii condiție esențială să fi lucrat 25 de ani neîntrerupt în activitate.

Este o altă problemă că pentru vechimea în magistratură sunt luate în considerare și alte categorii de juriști în mod firesc, adică și avocați și jurisconsult, și consilier juridic și, în continuare, judecători și procurori financiari. Dar aceștia nu au deservit sistemul cu această activitate neîntreruptă.

De aceea, menținem punctul de vedere negativ al Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Alte puncte de vedere dacă mai sunt.

Dacă nu, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii. Sunt obiecții? Nu sunt obiecții. Titlul legii este aprobat.

Punctul 2 din raport. Dacă sunt obiecții față de propunerea comisiei.

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Având în vedere cele expuse de reprezentantul Guvernului, propun eliminarea.

Deci, supunerea votului acestui amendament și, pe urmă, evident, a textului, și dacă nu se adoptă înseamnă că nu a fost adoptat.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Eu nu pot să spun alt punct de vedere al comisiei. Comisia a hotărât cu 16 voturi pentru și 3 împotrivă propunerea spre adoptare.

Vreau, totuși, să menționez procedura de adoptare a acestei propuneri legislative. Nu s-a ținut practic ședința în plenul comisiei, s-a trecut și s-a semnat fiecare dintre membrii comisiei în... față de această propunere.

Ca urmare, în măsura în care apreciați, se poate retrimite la comisie.

 
     

Domnul Emil Radu Moldovan (din bancă):

Unde ați făcut ședința de comisie? La bufet?

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Bivolaru mai întâi.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De-abia am votat regulamentul și începem deja să-l modificăm? De asemenea, domnul vicepreședinte Știrbeț ne aduce în fața Camerei probleme interne ale comisiei de organizare pe bază de regulament de funcționare internă a acestei comisii.

Pe noi, domnule președinte, nu ne interesează cum au organizat dumnealor activitatea pe semnături, pe ședințe de 15 secunde sau pe activitate de dezbatere reală.

Avem un punct real de vedere concret al acestei comisii pe raportul pe care l-am primit. Să nu desconsiderăm și mai ales să nu banalizăm aceste rapoarte. Văd că se încearcă o astfel de metodologie pentru ca să transformăm toate ședințele de dezbatere ale Camerei Deputaților în niște parodii.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat. Și după aceea domnul deputat Marton Arpad.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din start, îmi cer scuze pentru expresia pe care o voi folosi, poate puțin nepotrivită, dar domnul vicepreședinte Știrbeț ne-a lăsat ca la dentist, adică cu gura căscată. Trebuia să ne spuneți clar de la început ce s-a întâmplat, domnule Știrbeț, pentru că eu sunt membru al Comisiei juridice și n-am auzit de așa ceva.

Când ați spus adevărul? La început sau acum? Ca să știm și noi cum votăm și ce votăm. Din momentul în care este un raport de adoptare, nu venim pe urmă dacă nu ne ies cărțile în Coaliție să modificăm ceva în vederea retrimiterii la comisie a acestui proiect.

Mi se pare jenant și chiar aș solicita să vă cereți scuze în fața plenului Camerei Deputaților.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Marton Arpad și apoi domnul Știrbeț.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Ridic aceeași problemă de procedură.

În mod evident, conform regulamentului nostru, dacă în legătură cu un amendament propus de comisie sau un text de lege în forma în care a venit la comisie, la Cameră, un articol, nu sunt observații, se consideră adoptat.

Am o singură solicitare procedurală. Avându-se în vedere că există observații, deși nu au fost depuse amendamente în scris, solicit să se supună votului pentru că există observații, fiecare articole în parte... începând cu amendamentele comisiei, dacă amendamentul comisiei a fost votat, rămâne votat, dacă n-a fost votat, mergem la textul inițial și așa mai departe.

Dacă nu, înseamnă că nu s-a votat acel articol, cade din proiectul de lege. Asta este propunerea procedurală. Retrimiterea la comisie nu cred că ar fi o soluție pentru că intră în aprobare tacită și tot acolo ajungem chiar și fără amendare într-o formă inițială va fi adoptată.

Deci, solicit să se supună votului fiecare articol, fiecare alineat, așa cum este în raport.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Domnul Știrbeț și apoi domnul președinte Sergiu Andon.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Colegii mei văd că sunt foarte revoltați, nu știu de ce sunt revoltați acum, chiar nu am nici o contribuție în afara faptului că am prezentat acest raport, eu n-am participat nici la semnarea în cadrul modului organizat, n-am semnat această propunere legislativă în nici un fel.

Alți 16 colegi din Comisia juridică au semnat această propunere pentru adoptare și 3 dintre ei pentru respingere.

Deci, eu am prezentat raportul, nu am făcut altceva, și am susținut în continuare ca raportul să fie apreciat ca atare. Deci, nu am susținut altceva. Am lăsat la latitudinea plenului Camerei.

În consecință, nu am de ce să-mi cer scuze și n-o să-mi cer scuze. Mai mult, îi rog pe colegii din Comisia juridică, de disciplină și imunități să fie mai atenți ce semnează și ce fac în cadrul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul președinte Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului vicepreședinte Știrbeț că a ținut raportul.

Problema lucrativă a fost deja enunțată aici: este ghilotina adoptării tacite. În funcție de ea, vă rog să rezolvați chestiunea și-i rog pe colegii care votează ca, în funcție de ea, să aveți în vedere că a procedat și biroul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Anume: neavând trei săptămâni ședințe de comisie, făcând inventarul proiectelor care intrau în adoptare tacită, ieșindu-ne la inventar acest unic proiect, nevoind să punem Camera în situația delicată fie de a lăsa adoptare tacită, fie de a dezbate, fără avizul comisiei, am consultat, aici, în plen, pe toți membrii biroului, inclusiv pe domnul vicepreședinte Știrbeț, propunându-le două modalități de lucru: una mai puțin regulamentară, și anume să ne retragem din plen și să ținem o ședință în afara orarului și alta, cred eu, regulamentară și de perspectivă, în condițiile în care în Parlament își face loc tot mai mult un curent în favoarea votului nominal, să spunem, prins, de altfel și în regulament, ca fiecare coleg să poată trece și să examineze pe îndelete proiectul și să voteze scris. Toți colegii din birou au fost de acord, inclusiv colegul meu, domnul vicepreședinte Știrbeț, după care majoritatea au trecut, au citit și au semnat, scriindu-și votul. Într-adevăr, domnul vicepreședinte n-a trecut, n-a semnat și, sub acest aspect, n-avem nimic a-i reproșa.

Deci, de aceea, am procedat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, domnule deputat să luați cuvântul. Și, apoi, domnul deputat Buda.

 
   

Domnul Máté András-Levente:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Într-adevăr, membrii comisiei s-au înțeles în plen pentru modalitatea de a vota și a dezbate acest text de lege, pentru a nu fi acceptat tacit. Din păcate, acel raport are un singur viciu: am fost printre cei care am susținut respingerea și am votat contra și-mi susțin în continuare acest proiect, deși în raport nu este trecut cine a votat împotrivă, sau cine nu. Fiecare dintre noi am mers la comisie și am votat pe bază de semnătură, indicând un da, sau un nu lângă semnătură. Eu îmi susțin în continuare propunerea de respingere a proiectului de lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Buda.

 
   

Domnul Ioan Buda:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Cred că lucrurile pot fi foarte ușor rezolvate. Și eu am fost unul dintre cei care am susținut respingerea acestui proiect.

Prin urmare, v-aș ruga să luați ca și amendament de respingere a acestui proiect de lege. Dumneavoastră să-l supuneți la vot. Dacă pică respingerea, asta este; mergem mai departe. Dar, chiar dacă nu apare în mod explicit aici, amendamentul meu, al colegului Zegrean, sau al colegului Máté, au fost de respingere a acestui proiect de lege.

Prin urmare, v-aș ruga să începeți cu respingerea proiectului de lege, pentru motivele pe care nu mai vreau să le expun. Încă o dată, ni le-a expus doamna ministru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul nu a fost ținut în secret la Comisia juridică, de disciplină și imunități. Cei care nu cunosc raportul, aveau posibilitatea, până astăzi, să-l studieze. Nu văd nici o problemă.

Mai mult decât atât, eu am înțeles, din partea domnului vicepreședinte Știrbeț, faptul că este un raport favorabil, nu este un raport de respingere.

Sunt anumite puncte din acest proiect de lege, care sunt respinse de Comisia juridică, de disciplină și imunități, fapt pentru care nu poate să fie prima dată supusă la vot respingerea unui întreg proiect, ci, din contră, intrăm în dezbateri pe articole și, probabil, acele articole le vom respinge, sau le vom adopta, cele care au fost respinse de comisie.

În consecință, este foarte clar: să trecem la vot.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ponta.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule președinte,

Nu întâmplător mi-am început discursul prin a-l întreba pe domnul Știrbeț care este rezultatul dezbaterilor din comisie. Aveam o bănuială: mi s-a confirmat că dânsul habar nu avea de fapt ce susținea aici. După ce a luat cuvântul reprezentantul Guvernului, domnia sa și-a dat seama despre ce este vorba și a revenit. (Rumoare, vociferări)

Din păcate, acum discutăm în plen ceea ce trebuia discutat în comisie și, dacă au fost suficiente 30 de secunde pentru domnul Știrbeț să treacă un regulament întreg, nu știu de ce n-a avut 30 de secunde - și n-a avut - să discute în comisie ceea ce discutăm acum în plen. Din păcate, suntem puși să dăm un vot asupra unui text extrem de tehnic și de juridic, în momentul în care membrii comisiei, dintr-un motiv sau altul, cel puțin domnul Știrbeț, nici măcar nu cunosc exact despre ce este vorba.

Eu cred că în acest mod nu putem să dăm un vot.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Stanciu. Imediat, domnule Știrbeț, ca să puteți prezenta rotund, în final, apoteotic punctul de vedere.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniștri,

Stimate doamne și stimați deputați,

Eu sunt de acord cu ceea ce și-au adus aminte distinșii noștri colegi din Comisia juridică, de disciplină și imunități. Nu sunt însă de acord și nu pot fi de acord cu o chestiune esențială.

Domnilor colegi,

Art.91 scris cu roșu în regulament, alin.1, precizează: "După examinarea și dezbaterea proiectului de lege sau a propunerii legislative, comisia permanentă sau comisiile permanente sesizate în fond întocmesc, în termenul stabilit, un raport".

Suntem în fața unui document care poartă denumirea de raport, care are semnăturile îndrituite pentru a fi semnat și care a fost distribuit în mod legal. Nimeni nu a comentat până la această dezbatere acel raport pus în casete și distribuit.

Ceea ce se susține aici sunt chestiuni care privesc stilul de muncă și convențiile sau regulamentul pe care și l-a întocmit fiecare comisie.

Deci, nu cred că poate fi adus în discuția plenului un raport întocmit și care nu a fost atacat sub nici o formă de nici un membru al comisiei, până în acest moment, deși avea timp să-l atace la comisie, în ședința de comisie, în scris și așa mai departe.

Deci, din moment ce nu l-a atacat, iar domnul vicepreședinte Știrbeț a venit și a spus că votul comisiei este de adoptare, la art.91 (1)1 spune: "Raportul comisiei sesizate în fond va propune adoptarea, adoptarea cu modificări ori respingerea proiectului de lege...".

Deci, este clar că suntem în faza unui text care propune adoptarea. Și, cu aceasta, dacă ne respectăm pe noi înșine, respectăm acest regulament și votul pe care l-a dat fiecare scris cu mânuța lui.

A doua chestiune, domnule președinte, tot de procedură. Aici, cred că este o chestiune, aș putea spune, de inducere în eroare prin omisiune. Este prea experimentat distinsul meu coleg Márton Árpad, ca să nu știe că și propunerea de eliminare este o propunere de fond. Ce poate fi mai de fond decât eliminarea? Schimbarea a trei cuvinte dintr-un articol? Deci, eliminarea este cea mai de fond propunere. Or, art.100 spune foarte clar, la alin.1: la discutarea articolelor la care s-au făcut amendamente, deputații pot lua cuvântul, pentru a-și relua punctul de vedere.

S-a făcut amendament de eliminare la acest articol? Este scris? Este în raport? Puteți demonstra că l-ați făcut? Unde? Aduceți de la comisie înregistrarea în registrul amendamentelor. Altfel, tot la art.100 alin.4, se spune clar: în plenul Camerei nu pot fi depuse amendamente de fond, ci numai amendamente de armonizare gramaticală ... și așa mai departe.

Ca atare, domnule președinte, ne găsim în situația regulamentară specificată de cele două articole și nu putem acționa decât în litera și spiritul regulamentului. Restul sunt chestiuni care au apărut pe picior - și pe picior înalt. A fost distinsa reprezentantă a Guvernului aici și au aflat o parte dintre colegii noștri că s-ar putea ca Guvernul să nu fie de acord, ceea ce, evident, în această fază, nu mai folosește nimănui.

Solicit, domnule președinte, ca, în calitatea dumneavoastră de garant al regulamentului, să treceți la exercitarea votului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Știrbeț, între timp, un drept la replică.

Vă rog, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că unii papițoi care se plimbă prin Comisia juridică, de disciplină și imunități, dar nu participă sub nici o formă, nici la dezbateri și nici la alte hotărâri (rumoare, vociferări), încearcă aici să profite de anumite situații, pentru a-și crea o imagine.

Sigur că eu am spus foarte clar că raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este pentru adoptare, precizând că sunt 16 voturi pentru și trei pentru respingere.

Ca urmare, și a doua oară am precizat același lucru și am fost în cunoștință de cauză și sunt în cunoștință de cauză de la începutul acestei dezbateri.

Părerea mea nu mi-am expus-o; am expus modul de adoptare a acestui raport. Nu cred că pot să fiu învinovățit în vreun fel pentru modul cum s-a desfășurat această ședință și pentru cum am prezentat acest raport. L-am prezentat și l-am susținut așa cum este scris și cum s-a adoptat de comisie, prin semnarea lui de către unii dintre membrii comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnul Eugen Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât nu cred că domnul Știrbeț s-a referit la colegii deputați, îl rog, atunci, să-și ceară scuze față de membrii Guvernului, pe care i-a numit papițoi. (Rumoare)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Vreau să vă spun că, indiferent la cine s-a referit domnul Știrbeț, eu consider că a făcut un lucru inelegant. Și vreau să-i atrag atenția asupra limbajului pe care un deputat îl poate folosi în această incintă. I-am dat dreptul la replică domnului Știrbeț, tocmai pentru a corecta ceea ce putea să-l deranjeze în plan personal. Dar nu am dat dreptul la replică pentru a insulta un coleg și pentru a folosi astfel de cuvinte.

Consider că acest mod de a discuta, acest mod de a vorbi este descalificant pentru un parlamentar, pentru un membru al Camerei Deputaților, indiferent de substanța discuției. Și, dacă nu reușim măcar în acest mod să ne asigurăm credibilitatea față de cei care ne-au trimis aici și cei care ne urmăresc în activitatea noastră zilnică și care pot să remarce cel mult care este prezența în fiecare zi la Parlament, care încep să remarce felul în care se vorbește în Parlament, înseamnă că nu înțelegem că lucrăm noi înșine pentru cei care consideră că Parlamentul este un lux pe care societatea nu ar trebui să și-l mai permită.

În felul acesta, acționăm în favoarea celor care consideră că este nevoie de o dictatură luminată, care să conducă țara asta.

Deci, eu nu cred că în felul acesta facem un serviciu statului de drept.

Și vreau să-i cer domnului Știrbeț să revină la microfon și să încerce să revină asupra cuvântului pe care l-a folosit.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că pot reveni asupra cuvântului, dar nu cred că jignirea care a fost adusă inițial, în sensul că habar nu am de ce spun, sau de ce vorbesc la acest microfon este mai puțin relevantă decât "papițoi".

Sigur că îmi cer scuze și, ca urmare, aștept același lucru și din partea celeilalte părți.

Vă mulțumesc.

(Rumoare)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule Știrbeț, eu vă mulțumesc pentru faptul că ați revenit la microfon. Cred că ați făcut un lucru înțelept.

Aș vrea să clarificăm aici, nu știu dacă o să reușim astăzi, suntem și în criză de timp, ce se poate spune și ce nu se poate spune. Sigur că sunt uneori cuvinte mai tari, pe care nu le apreciem nici unul dintre noi, în momentul în care ne referim la competența unui coleg, la activitatea lui. Bătălia politică înseamnă și astfel de aprecieri, pe care uneori nu le luăm foarte ușor. Dar să încercăm totuși să nu folosim cuvinte care să jignească și care să creeze o anumită ostilitate la nivel personal.

Deci, eu am să încerc, pe cât pot, să sugerez acest mod de lucru, care să nu fie nici tensionat, nici ostil, indiferent de faptul că putem avea păreri diferite.

Și, cu aceasta, eu consider incidentul încheiat. Îi rog și pe ceilalți colegi care fac aprecieri de fond în legătură cu activitatea unor colegi să încerce să nu fie brutali în exprimarea respectivă, ca să nu genereze acest tip de reacții.

Iar acum, în legătură cu problema pe care va trebui s-o tranșăm înainte de a trece la celălalt segment de program, vreau să-l întreb pe domnul președinte Andon, dacă, împreună cu ceilalți colegi, s-au pus de acord pentru o eventuală procedură care să se desfășoare mâine, în cursul dimineții?

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Da, am efectuat un schimb de păreri, fără să putem s-o numim ședință de birou, pentru că suntem și descompletați ca birou, dar punctul de vedere rezultă cumva din logica lucrurilor. Și anume, noi am vrut să evităm situația ca plenul să dezbată fără avizul comisiei. Plenul are latitudinea să dezbată și să hotărască dacă adoptă sau nu, fără avizul comisiei. Dacă există dubii cu privire la avizul comisiei și la semnificația votului, amendamente nefiind formulate, așa cum bine semnala și domnul deputat Anghel Stanciu, vă rog să procedați la vot, considerând avizul dat, să zicem așa, între paranteze. Altminteri, intrăm în procedura adoptării tacite, ceea ce va fi o bilă neagră pentru Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bun. Eu vă propun următorul lucru: în orice caz, astăzi nu mai putem să trecem în revistă articolele respective și să votăm asupra lor. Este ora 18,30. Deci, oricum, această chestiune ar fi reluată mâine, la orele 11,00. Bun.

Sugestia mea ar fi ca, totuși, Comisia juridică, de disciplină și imunități, mâine, până la ora 11,00, să se întrunească, pentru a revedea acest text și, la începerea ședinței, ne vor prezenta și un punct de vedere.

În felul acesta, mâine, la reluarea ședinței, vom avea eventual un raport modificat, sau același raport. Oricum, dacă aveam timp, noi puteam să mergem pe ceea ce a propus domnul deputat Márton Árpad, și anume, examinarea succesivă a textelor, cu propuneri în favoare, sau pentru eliminare.

Deci, oricum, dacă nu va fi o altă modalitate de lucru și o altă abordare sugerată de comisie, vom trece la această procedură mâine, de la ora 11,00.

Vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

În afara ședinței.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

În afara ședinței?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Dacă binevoiți să-mi dați cuvântul, rog, în această împrejurare, colegii din Comisia juridică, de disciplină și imunități să-și anunțe colegii că ne vedem mâine, la ora 8,30 ... (Rumoare, vociferări)

... la 9,00, față de proteste; la ora 9,00, să putem pregăti raportul din timp. Vom discuta și alte activități parlamentare.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Deci, la ora 9,00, mâine ne vedem. (Rumoare, vociferări)

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, n-am ridicat încă ședința. Vă rog să așteptați o clipă.

Doamna deputat, aveți cuvântul. Un anunț, bănuiesc.

 
   

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

Da.

Domnule președinte,

Având în vedere că mâine se va intra pe ordinea de zi cu punctele 5 și 6, pentru care noi, Comisia de învățământ, nu am făcut încă raport, vă rog să ne permiteți ca să distribuim mâine în sală raportul, la ora 11,00, când începe ședința, urmând să ne întâlnim în ședință de comisie la ora 10,00, ca să avem timp să redactăm aceste rapoarte, astfel încât să putem să ne prezentăm în plen cu rapoartele comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

În sfârșit, faute de mieux!

Deci, în mod normal, raportul trebuia distribuit, dar, altfel, înțeleg că intervine aprobarea tacită, nu? Bun. De acord.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Vă rog să nu plecați din sală. Urmează secvența următoare - răspunsuri întrebări și interpelări.

Nu uitați să vă luați cartelele din aparatul de înregistrat votul.

 
     

(Pauză între orele 18,35 - 18,47)

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Începem ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Înțeleg că domnul secretar de stat Alexandru Mircea lipsește. Este vorba de o întrebare din partea domnului Zgonea.

De asemenea, domnul deputat Mircia Giurgiu a primit în scris, am înțeles, răspunsurile din partea domnului secretar de stat Alexandru Mircea.

Domnul Valeriu Zgonea nu este aici; nu este nici domnul Alexandru Mircea.

Domnul Jean Cătălin Sandu nu este aici, pentru a-i răspunde domnului Mircia Giurgiu.

Domnul Nicolae Flaviu Lazin, domnul secretar de stat nu este aici, pentru a-i răspunde domnului Valeriu Zgonea, care nici dânsul nu este aici, este la Bruxelles.

Domnul Lazin nu este nici pentru domnul Mircia Giurgiu, care este aici.

Domnul secretar de stat Virgil Crecan nu este aici, pentru a răspunde domnului Mircia Giurgiu.

  Petru Călian

Doamna secretar de stat Cristina Manda este aici, pentru a răspunde domnului deputat Petru Călian, care așteaptă cu interes răspunsul. Da?

Vă rog. Doamna secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Doamna Maria Cristina Manda (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Stimate domnule deputat,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților și adresată ministrului justiției, referitoare la indemnizația încasată în calitate de membru al C.S.M., vă aducem la cunoștință următoarele:

Cuantumul lunar al indemnizației nete acordate fiecărui membru al Consiliului Superior al Magistraturii este de 2.580 lei RON.

Indemnizația membrilor Consiliului Superior al Magistraturii a fost stabilită conform art.55 alin.2 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată.

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii primesc lunar pentru activitatea desfășurată indemnizația prevăzută în Anexa nr.2 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată prin Legea nr.347/2003, respectiv 55% din indemnizația unui judecător de la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Precizăm faptul că indemnizația menționată nu se acordă per ședință, ci lunar, indiferent de numărul ședințelor care s-au desfășurat pe perioada unei luni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat. Aveți două minute pentru comentarii.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Distinsă doamnă secretar de stat,

Răspunsul a fost foarte bun, în sensul că a fost exact pe lângă subiect. 1 Din momentul în care discutăm despre o indemnizație, se înțelege foarte clar că este vorba despre indemnizație de ședință, la fel cum se întâmplă, de exemplu, în consiliile locale. În cazul în care nu participi la acele ședințe, mi se pare firesc să nu încasezi indemnizația de ședință, chiar dacă se calculează lunar și este de circa 2.560 RON.

În consecință, nu sunt mulțumit de răspuns și, mai mult de atât, o să fac din nou o interpelare, de această dată, și sper să fie prezentă doamna Monica Macovei, pentru că este o problemă personală a dânsei. Eu am spus, prin această întrebare, că sunt sume încasate, sume necuvenite, care trebuie urgent virate înapoi statului, pentru că sunt bani publici. Repet, indemnizația este indemnizație de ședință. Salariul, într-adevăr, este cu totul altceva, dar, aici, clar, ați spus și dumneavoastră, vorbim despre indemnizație.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna secretar de stat, dacă veți să mai comentați, aveți dreptul la două minute.

Chestiunea aceasta este închisă, dumneavoastră puteți s-o mai comentați, dacă doriți. Dacă nu, rămâne dânsul cu nemulțumirea respectivă. Da? Vă rog.

 
   

Doamna Maria Cristina Manda:

Ședințele Consiliului Superior al Magistraturii nu au caracterul, din punct de vedere juridic, al unei ședințe de consiliu de administrație. Deci, activitatea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este remunerată pentru întreaga perioadă pe care dânșii o desfășoară în cursul unei luni. Deci, indemnizația nu se acordă per ședință, ci este vorba de ceea ce face fiecare dintre dânșii pe parcursul unei luni, pentru că, trebuie să știți că acele întâlniri care au loc, fie săptămânal, fie chiar de două ori pe săptămână, câteodată, au în spate o bază a unei munci absolut zilnice, pe care fiecare dintre membrii Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de grupul de lucru din care face parte, există un regulament aprobat de către C.S.M., deci, în funcție de grupul din care face parte membrul Consiliului Superior al Magistraturii depune această muncă absolut zilnic. Asta pentru a lămuri această, sper eu, chestiune a acestei indemnizații care poate este impropriu denumită indemnizație. Ea are, de fapt, caracterul unui salariu cuvenit membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu

Continuăm cu o altă întrebare, de data aceasta adresată de domnul deputat Mircia Giurgiu tot doamnei secretar de stat. Sunt de fapt două întrebări, una referitoare la memoriul domnului Romul Mircea Gavrilă și începem cu aceasta. După aceea o altă întrebare, referitoare la memoriul domnilor Vale Aurel și Vale Ileana din Cluj-Napoca.

Doamna secretar de stat, dacă doriți să răspundeți.

   

Doamna Maria Cristina Manda:

Domnule președinte, mulțumesc mult de tot.

Vreau, în primul rând, să-mi cer scuze pentru prima interpelare. Am explicat domnului deputat. Cred că este o disfuncționalitate. Nu-mi apărea pe ordinea de zi pentru astăzi și o să transmit, cât de repede, dacă nu s-o fi transmis deja, răspunsul în scris domnului deputat.

Cât privește cea de-a doua interpelare la care la fel, noi am transmis deja răspunsul în scris, să-mi îngăduiți următoarele:

Stimate domnule deputat, la întrebarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, referitoare la soluționarea memoriului formulat de petiționarii Vale Aurel și Vale Ileana din Cluj, vă comunicăm următoarele: analizând conținutul întrebării și al memoriului anexat se constată că petenții au avut calitatea de recurenți pârâți într-o cauză judiciară soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție și se solicită verificarea urgentă a modului de judecare a cauzei despre care se face vorbire în memoriu, cu precizarea unui punct de vedere referitor la acesta. Din conținutul întrebării rezultă că recursul declarat de petiționari împotriva deciziei pronunțată de Curtea de Apel Cluj a fost respins.

În conformitate cu prevederile art.124 din Constituția României, republicată, justiția se înfăptuiește în numele legii, fiind unică, imparțială și egală pentru toți, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, iar în raport de dispozițiile art. 129 din Legea fundamentală împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate au posibilitatea de a exercita căile de atac.

Ministrul justiției nu are abilitatea legală de a formula aprecieri, de a emite opinii sau puncte de vedere cu privire la cauzele judiciare în curs de judecată aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau soluționate de către acestea și nici nu poate dispune verificarea modului de soluționare a cauzelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, doamnă secretar de stat.

Într-adevăr această cauză a fost judecată, s-a terminat și există această familie care și-a pierdut casa cu toate că a cumpărat-o. O să înainteze, probabil, la organizațiile internaționale acest memoriu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Doamnă secretar de stat, vă mulțumesc foarte mult.

Mai era o solicitare, din partea domnului Zgonea, dar nu este aici, așa că îi transmiteți în scris. Da? Bine.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar de stat Constantin Popescu, pentru domnul deputat independent Mircia Giurgiu.

Este vorba de o întrebare referitor la întâlnirile avute cu salariații de la Societatea Comercială "Aversa" S.A.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Constantin Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voiam să vă informez că am avut o discuție cu domnul deputat. Ministerul Mediului nu a achiziționat și nu are nici un contract de furnizare pentru pompele produse la "Aversa".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog să ridicați puțin microfoanele, ca să se audă bine în sală.

 
   

Domnul Constantin Popescu:

Deci, Ministerul Mediului nu are nici un contract de furnizare de pompe de la "Aversa". În situația în care există datorii neachitate nu se referă la Ministerul Mediului.

mi-aduc aminte că am avut o singură discuție, la primele inundații din Banat, dacă putem utiliza pompele "Aversa". Din păcate dânșii fabricau electropompe și nouă ne trebuiau motopompe. Deci, ăsta este răspunsul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Am solicitat această întrebare Ministerului Mediului fiindcă speram ca acesta să încerce sau să intervină cumva să fie salvată această societate producătoare de motopompe pentru că este singura producătoare din țară și probabil că dacă ar fi retehnologizată sau sprijinită într-un fel, am putea să ne descurcăm la noi în țară cu motopompe și să nu așteptăm ajutor de la alții.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, ar fi foarte bine.

Deci suntem cu toții de acord că ar fi foarte bine dacă s-ar întâmpla în felul ăsta.

Vă mulțumesc.

Mai departe vreau să vă informez că a venit domnul vicepreședinte Jean-Cătălin Sandu, de la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, și va răspunde la o întrebare formulată de domnul deputat Mircia Giurgiu, referitoare la privatizarea Societății Comerciale Somvetra Gherla, din județul Cluj.

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Jean-Cătălin Sandu (vicepreședinte, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului):

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la situația Somvetra Gherla precizăm că pachetul de acțiuni aferent deținut de AVAS a fost vândut către SC Feromat SA București care, prin contractul de vânzare-cumpărare acțiuni, și-a constituit o serie de obligații contractuale care nu au ajuns însă la scadență. În ce privește intenția liderului sindical de a solicita rezilierea contractului de privatizare, vă comunicăm că până în prezent nu există condițiile legale de a se proceda la desființarea contractului, întrucât nici una din clauzele rezolutorii prevăzute în contract nu a fost îndeplinită.

AVAS a solicitat cumpărătorului, prin adresa VP 3655/25.10.2005, toate documentele justificative prin care să se ateste îndeplinirea obligațiilor asumate prin contract, inclusiv angajamente investiționale cu scadență la data de 20.12.2005.

Prin aceeași adresă cumpărătorul a fost notificat să procedeze întocmai la acceptarea ofertelor contractuale de natură socială, îndeplinirea la termen a angajamentelor de investiții, garantarea realizării volumului investițional aferent etapei a doua prin constituirea de garanții suplimentare, conform prevederilor din contract.

În situația în care cumpărătorul nu se va conforma acestor prevederi contractuale AVAS va proceda la aplicarea sancțiunilor prevăzute în contract, inclusiv cea de reziliere a acestuia.

În legătură cu obligația de investiții pentru dezvoltare, pentru management și capital de lucru, asumată de cumpărător pentru primul an, menționăm că aceste angajamente nu au ajuns la scadență, iar AVAS nu are temei legal sau contractual pentru a determina cumpărătorul să realizeze angajamente înainte de îndeplinirea termenelor prevăzute în contractul de privatizare.

Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnule vicepreședinte al AVAS, dar aici este o problemă serioasă fiindcă încă din luna februarie a acestui an am atras atenția că la această societate nu este în regulă ce se întâmplă.

Acel cumpărător nu și-a achitat absolut nici o obligație, ba mai mult, a vândut căminul de nefamiliști. Din moment ce a cumpărat fabrica cu 1.250.000.000 a vândut căminul de nefamiliști cu 4 miliarde. Dintr-un foc și-a recuperat de 4 ori suma. Nu a plătit datoriile către DISTRIGAZ, a acumulat peste 20 de miliarde în acest an. Nu și-a achitat nici o datorie față de cele pe care le-a acceptat în contractul de vânzare-cumpărare, este vorba de investiții, de capital de lucru și de mediu.

Într-adevăr, data scadentă spuneți că nu a trecut, posibil, dar atâta vreme cât cumpărătorul respectiv a trimis o adresă către AVAS în data de 9 noiembrie prin care spunea că nu poate să-și țină promisiunile, AVAS nu a făcut absolut nimic, iar în data de 11 noiembrie DISTRIGAZ a oprit gazul, și în acest fel peste 650 de salariați din municipiul Gherla au rămas fără muncă, fără nici un venit și, datorită faptului că toate intervențiile noastre nu au fost luate în seamă, așa considerăm noi, în acest moment, în municipiul Gherla, cu o populație de peste 19 mii de locuitori, aproape fiecare familie a rămas fără un sprijin, fiindcă nu mai au nici un venit, așa că vă rog să luați toate măsurile legale pentru a afla ce se întâmplă, cine a avut interesul să închidă această societate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnule vicepreședinte, doriți să mai comentați ?

Vă rog, aveți cuvântul.

Aveți două minute.

 
   

Domnul Jean-Cătălin Sandu:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

În măsura în care contractul nu va fi respectat, mai sunt două săptămâni, 3 săptămâni până la scadența obligațiilor contractuale, dacă lucrurile stau tot așa, bineînțeles că se vor aplica sancțiunile contractuale: desființarea contractului și revenirea pachetului de acțiuni înapoi la AVAS.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

 
  Horia Victor Toma

Încheiem aici secvența consacrată răspunsurilor ..., ba nu, iertați-mă.

Din păcate, domnul Horia Victor Toma, de la PNL, iertați-mă, eu nu mai bat așa de bine până acolo. Doriți să mai prezentați întrebarea sau poate domnul Șeitan să vă prezinte direct răspunsul?

     

Domnul Horia Victor Toma:

Aș dori răspunsul.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, aveți cuvântul domnul Mihai Șeitan - secretar de stat la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, referitor la recalcularea pensiilor.

 
   

Domnul Mihai Constantin Șeitan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule deputat, pentru întrebare.

Vreau să spun foarte succint, am să transmit și materialul, răspunsul scris.

Trebuie spus că Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, prin Casa de Pensii a reușit să finalizeze a patra etapă de recalculare a pensiilor din sistemul public, și se referă la persoanele care au ieșit la pensie înainte de 1 aprilie 2001.

Trebuie să spun că toate aceste persoane vor primi pensiile majorate, recalculate, acolo unde sunt majorate, dar și celelalte, începând cu data de 14 decembrie, deci se pun și în plată în luna aceasta.

Mai vreau să spun că în această etapă au fost recalculate 1.173.744 de dosare, dintre acestea, 660.870 obțin o valoare mai mare, un punctaj mai mare, deci sume mai mari, sigur, diferențiate, creșterea medie pentru aceste persoane reprezentând 24,78%, față de pensiile pe care le-au avut anterior. Mai vreau să spun faptul că ceilalți, adică 512.868, care obțin un punctaj mai mic din calcul, vor rămâne cu pensiile pe care le au acum în plată. Deci, nu se diminuează acum pensiile.

Toate aceste persoane, pentru că numai pentru această etapă se cheltuiesc cam 55 de milioane de lei noi, toate aceste persoane pot, și celelalte care au fost recalculate în primele etape și cele care sunt recalculate acum, în ultima etapă, să-și aducă documente de completare, dacă consideră că sunt lipsuri în documentele sau în cartea de muncă pe care am supus-o recalculării, în următorii 3 ani. Dacă aduc aceste acte se recalculează pensiile și obțin diferențele retroactiv de la momentul la care au avut dreptul la recalculare.

În final, aș vrea să spun că din total, pe toată durata acestei etape, proceduri lungi și anevoioase de recalculare, am recalculat 3.554.474 de dosare de pensii. Dintre acestea, 1.614.405 persoane, adică 45,38% au avut creșteri, deci punctaje mai mari, media acestor persoane fiind de 21,3% și, în final aș mai spune un lucru, pe data de 12 decembrie, înainte cu 2 zile de a începe plata efectivă, pe care sperăm să o terminăm înainte de crăciun pentru toată lumea, toate județele, casele de pensii din județe, vor face conferințe de presă prin care vor anunța în detaliu rezultatele acestei recalculări, cu date concrete, cu pensii maxime, pensii minime, tranșe și așa mai departe, pentru fiecare județ. Așa se întâmplă și în București și la nivel central.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă doriți să comentați? Nu. Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Am epuizat secțiunea referitoare la răspunsurile orale la întrebări.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

Trecem la secvența de interpelări.

Iată-i pe cei care sunt înscriși pentru a prezenta interpelări pe scurt.

Unii au depus deja în scris, dar am să vi-i prezint pe rând și am să-i citesc pe rând pe cei care au depus interpelările, și dacă doresc să facă o prezentare succintă, vor putea să facă acest lucru în minutele care urmează:

Cosmin Vasile Nicula - a depus în scris, nu este în sală.

Viorel Pupeză - a depus în scris.

Aurel Vlădoiu - interpelare depusă în scris.

Manuela Mitrea - interpelare depusă în scris.

Rovana Plumb - depusă în scris.

Emil Radu Moldovan - depusă în scris.

Gabriel Vlase - două interpelări depuse în scris.

Dan Nica - o interpelare depusă în scris.

Ioan Aurel Rus - o interpelare depusă în scris.

Nati Meir - o interpelare depusă în scris.

  William Gabriel Brânză

William Brânză - 10 interpelări care au fost depuse în scris.

Vreți să prezentați ? Vă rog să veniți. Sigur, nu pe toate zece, dar una sau două dintre ele dacă doriți să faceți o scurtă prezentare. Aveți cuvântul.

   

Domnul William Gabriel Brânză:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este legată de contractul de vânzare-cumpărare între SC Parc Industrial Ploiești și Baumeister, având ca obiect terenul în suprafață de 30 de hectare din patrimoniul SC Ploiești Industrial Parc, nelegalitatea decurgând din încălcarea legii nr.134/2000. Ulterior, după numai o zi, firma privată SC Baumaister a revândut terenul dobândit de la SC Ploiești Industrial Parc, către altă societate comercială la un preț considerabil, de două ori mai mare decât prețul de achiziție, obținând astfel un profit uriaș, egal în cuantum cu prejudiciul creat în această tranzacție de SC Ploiești Industrial Parc, implicit Consiliul județean Prahova.

Întrebări:

Era îndrituită S.C. Industrial Parc să vândă terenul în suprafață de 30 de hectare, aportat la capitalul său social de către Consiliul județean, de vreme ce legea prevede în mod expres contrariul?

Se putea efectua înstrăinarea, vânzarea terenului respectiv prin negociere directă?

De ce a vândut SC Ploiești Industrial Parc către SC Baumeister SRL prin negociere directă, deși cu mult timp înainte a fost înregistrată cererea de cumpărare din partea SC Kaufland SA?

De ce a fost nevoit SC Kaufland SA să cumpere de la Baummeister SRL terenul la un preț dublu sau chiar triplu, contractul de vânzare-cumpărare SC Ploiești Industrial Parc - SC Baumeister SRL a fost ținut ascuns de ochii presei și a celor care vor să afle adevărul, mult timp?

Menționez că această tranzacție a fost încheiată cu buna știință a președintelui Consiliului județean Prahova, domnul Serghei Anghel, care a emis hotărârea nr. 28/28 februarie 2005, în cuprinsul căreia își dă acordul pentru vânzarea respectivului teren.

Vă rog să analizați această situație și dacă veți considera, să apelați la instituțiile de control în vederea efectuării unor anchete pentru lămurirea acestor nereguli și abateri comise de SC Industrial Parc, cu acordul președintelui Consiliului județean.

Interpelare adresată către Comisia de abuzuri, domnului președinte Valer Dorneanu.

O a doua interpelare, foarte scurtă, domnule președinte.

Obiectul interpelării: situația elevilor și studenților care studiază în cadrul formei de învățământ "cu taxă".

Interpelare adresată domnului ministru al educației și cercetării, domnul ministru Mihail Hărdău.

Stimate domnule ministru,

În cazul grevei profesorilor se impune, în principal, recuperarea cursurilor neefectuate, după un program care va fi stabilit astfel încât să nu existe rețineri salariale pentru profesori, mai ales în contextul sărbătorilor de iarnă care urmează. Totuși, în situația în care, pentru perioada în care s-au aflat în grevă față de profesori se va lua măsura reținerii din salariu, s-ar impune, din considerente de echitate, ca elevii și studenții care studiază în cadrul formei de învățământ "cu taxă" să fie scutiți de plata taxelor universitare/școlare, după caz.

Această soluție se impune întrucât neefectuarea cursurilor datorate grevei cadrelor didactice nu poate fi imputată studenților și elevilor respectivi, iar taxele încasate ar fi lipsite de cauză.

Domnule președinte, cele două din 10 pe care le-am avut.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cezar Preda - nu este aici, a depus în scris o interpelare.

Doamna Ionela Bruchental Pop - nu este aici, a depus în scris.

Domnul Petre Străchinaru - nu este aici, a depus două interpelări.

Domnul Constantin Faina - o interpelare depusă în scris.

 
  Ștefan Baban

Domnul Ștefan Baban. vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu voi abuza, foarte pe scurt.

O problemă care doare pe toți românii, problema încălzirii pe timp de iarnă la români. Este adresată domnului Ioan Codruț Sereș, ministrul economiei și comerțului, legată atât de faptul că românii noștri au un salariu mediu de 300 de lei lunar și că energia termică nu mai este subvenționată sau va fi subvenționată cu vreo 33% în iarna asta, și atunci problemele care apar, de aici și întrebarea care o pun domnului ministru la modul cum rezolvă aceste probleme.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului și aș dori niște lămuriri legate de autostrada renegociată, mai precis autostrada Brașov-Borș, de către firma Bechtel.

Cam astea erau cele ce doream să le aflu de la cei doi miniștri și rugămintea ar fi, domnul președinte, profit de faptul că sunteți aici, ca totuși Guvernul să dea importanța care se cuvine acestor întrebări pe care le punem.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Grațiela Denisa Iordache

Doamna deputat Grațiela Iordache.

Aveți cuvântul, doamna deputat.

O interpelare cât mai dură pentru Guvern, vă rog.

   

Doamna Grațiela Denisa Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sper să nu fiu foarte dură dar să știți că obiectul interpelării este, prin el însuși, foarte dur și foarte dramatic.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Borbely, iar obiectul interpelării se referă la situația în care se află construcțiile de locuințe pentru sinistrați, să nu uităm cele șapte valuri de inundații și faptul că am făcut niște promisiuni oamenilor și, în condițiile în care aceste construcții nu sunt finalizate până la venirea iernii, care aproape că a și venit, să ni se supună care sunt soluțiile de cazare pentru aceste persoane.

De asemenea, dorim să știm și care este stadiul refacerii infrastructurii în județele afectate de inundații.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

 
  Cornelia Ardelean

Doamna deputat Cornelia Ardelean.

   

Doamna Ardelean Cornelia:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intepelarea mea este adresată domnului ministru Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării, și ca obiect este cadrul legal pentru plata salariilor pentru perioada grevei din învățământ.

În urma protocolului încheiat la încetarea grevei între Ministerul Educației și Cercetării și Federațiile sindicale din învățământ, s-a stabilit că în baza recuperării materiei profesorii pot să-și primească salariile, deci plata cadrelor didactice pentru perioada grevei, pe baza programului de recuperare, este bine venită și consider totodată că încurajează cadrele didactice să recupereze materia, nerespectarea acestui program ducând la reținerea sumelor aferente din salarii. Totuși, primarii, în calitate de ordonatori principali de credite, consideră că nu au baza legală prin care pot să efectueze plata salariilor pentru luna noiembrie și au solicitat sprijinul pentru a se emite un cadru legal prin care ei pot să acorde aceste salarii.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Ioan Țundrea

În continuare, domnul deputat Ioan Țundrea.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ioan Țundrea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată conducerii Consiliului Concurenței.

Obiectul interpelării: oportunitatea ajustării prețului la cupru.

Aș vrea să fiu foarte scurt. E vorba de Societatea Comercială Minieră "Moldova Nouă", care în acest an a pierdut 8.899,530 ron, și cred că dacă s-ar face o analiză pe acest preț, pentru că prețul pe concentratul de cupru este în creștere, sper să reușim să ajutăm această societate comercială.

Această sesizare a fost trimisă la cabinetul parlamentar și aș dori un răspuns în scris.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

În continuare domnul deputat Alecsandru Știucă - nu este aici, a depus în scris.

Domnul deputat Victor Sanda nu este aici, a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Ioan Cindrea a depus în scris.

 
  Petru Tărniceru

Domnul Petru Tărniceru, aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Petru Tărniceru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea este adresată domnului Eugen Simion, președinte al Academiei Române.

Obiectul interpelării îl constituie neacordarea avizului Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române pentru investiția privind construirea unei microhidrocentrale pe teritoriul comunei Dorna Arini - Cheile Bicazului, râul Bistrița, unde barajul hidrotehnic construit în 1938 a fost abandonat.

Vă aducem la cunoștință că pe teritoriul comunei Dornarini, pe râul Bistrița, există un baraj hidrotehnic construit în anul 1939. Acest baraj a fost construit pentru a facilita transportul de bușteni, care se executa în acea perioadă cu plutele pe râu. A fost abandonat în jurul anilor 1970, rămânând construcțiile hidrotehnice care opresc toată mizeria adusă de pe râul din amonte, constituind un focar de poluare în zonă.

Una din preocupările administrației locale Dorna Arini, după anul 2000, a fost repunerea acestui baraj în funcțiune, în scop turistic și energetic, căutând surse de finanțare, proiecte sau investitori români sau străini, dispuși să investească în această zonă. Astfel, a avut loc o întâlnire în anul 2003 cu doi investitori străini Hans Ulric și Michel Steger, cetățeni elvețieni, aceștia fiind interesați de construirea unei microhidrocentrale.

După prezentarea unui proiect de către SC Swiss Hidroenergie, s-a eliberat certificatul de urbanism, prelungit ulterior până la data de 16 aprilie 2006, prin care li s-au cerut avizele specifice investiției menționate.

Din cauza faptului că o parte din terenurile care urmează să se repună în funcție, acest baraj se află în rezervația naturală Cheile Zugrenilor, este necesar și avizul Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

Domnule președinte, de ce proiectul este tratat cu reticiență pentru eliberarea avizului din partea Comisiei pentru ocrotirea monumentelor naturii din cadrul Academiei Române.

La o altă întâlnire cu domnul Dan Munteanu, care a avut loc la Filiala Academiei române de la Cluj, la care a participat investitorul elvețian, reprezentanți ai proiectului și consultantul investitorilor pentru România, s-au prezentat domnului președinte al comisiei monumentelor naturii documentația și toate detaliile și informațiile suplimentare cu privire la proiectul microcentralei zugreni.

La sfârșitul acestei întâlniri, domnul președinte a precizat că va acorda tot sprijinul din partea Academiei Române pentru realizarea acestui proiect.

Cu toate acestea, în urma întrunirii comisiei, din data 5.07.2005, când a fost discutată și problema avizului pentru această investiție, administrația locală a fost informată că nu s-a obținut avizul favorabil, fără a se comunica motivele acestui refuz.

Răspunsul nu s-a comunicat nici firmei de consultanță a investitorilor pentru România, existând și o neconcordanță între data și adresa de comunicare a răspunsului comisiei și data întrunirii, fapt ce demonstrează că activitatea acestei comisii este în acest caz de rea-credință, abuzivă și nelegală.

Considerăm că nu este cel mai bun exemplu pentru susținerea și încurajarea investițiilor străine, în contextul încercării României de a se integra în structurile europene.

Având în vedere cele expuse, vă rugăm să analizați și să dispuneți în consecință.

Aștept răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

În continuare, citesc lista celor care sunt înscriși cu interpelări: domnul deputat Bogdan Liviu Ciucă nu este aici, a depus în scris; domnul deputat Adrian Moisoiu nu este aici, a depus în scris două interpelări.

 
  Petru Călian

Domnul deputat Petru Călian, două interpelări, cel mult; da, ați depus trei interpelări, și prezentați una singură. Este foarte bine.

   

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc.

Îmi este foarte greu să mă decid, să văd care este cea mai importantă, dar o iau, așa, la rând.

Obiectul interpelării: Clădirea misiunii permanente a României din New-York, Statele Unite ale Americii.

Interpelarea este adresată domnului ministru Răzvan Mihai Ungureanu.

Fostul președinte al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, a avut grijă în anul 1978 să cumpere o clădire care are 16 etaje în centrul orașului New-York, clădire care este misiunea permanentă a României pe lângă ONU.

După Revoluție și în special în ultimii ani, cei care au guvernat și cei care guvernează țara nu au fost în stare nici măcar să întrețină și să renoveze această clădire.

Ce se întâmplă, de fapt? În Statele Unite, legile care vizează fațadizarea și întreținerea clădirilor sunt foarte dure, astfel încât, în cazul în care comisia de evaluare a acestor lucrări va stabili că ele sunt necorespunzătoare, putem fi puși în situația de a fi obligați să demolăm cu mânuța noastră impunătoarea clădire, unde lucrează peste 50 de cetățeni români.

Așadar, aștept un plan de renovare, de remediere a acestei impresionante clădiri, repet.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Bine că nu mi-ați pus mie întrebarea asta!

Dacă vă interesează cu adevărat subiectul, poate veniți și-l discutăm.

 
  Mihai Dumitriu

Domnul deputat Cristian Stănescu nu este aici, a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Alexandru Mănăstireanu nu este aici, a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Amet Aledin nu este aici, a depus în scris. Domnul deputat Tudor Mătușa nu este aici, a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Gheorghe Chiper a depus în scris două interpelări. Domnul Marius Iriza a depus trei interpelări în scris. Domnul deputat Vasile Pușcaș a depus cinci interpelări. Domnul deputat Ioan Munteanu a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Vasile Filip Soporan a depus în scris. Domnului deputat Mihai Dumitriu îi dau cuvântul ca să prezinte interpelarea. Aveți cuvântul!

   

Domnul Mihai Dumitriu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea se adresează la doi miniștri: pentru domnul Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului și pentru domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii, solidarității sociale și familiei.

Subiectul interpelării: "Punerea în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71/23 septembrie 2004 privind acordarea unor facilități familiilor de pensionari, mai precis compensarea în produse alimentare a tichetelor de călătorie pe calea ferată, neutilizate.

Conținutul interpelării: Domnilor miniștri, vă aduc în atenție Ordonanța de urgență a Guvernului nr.71/23 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României nr.897/1 octombrie 2004 privind acordarea unor facilități a familiilor de pensionari.

Această ordonanță are în vedere categoriile de pensionari care beneficiază gratuit de șase călătorii simple la transportul pe cale ferată. Art.4 din această ordonanță prevede că, începând cu anul 2005, se acordă în compensație produse alimentare familiilor de pensionari care nu au utilizat tichetele de călătorie pe cale ferată.

Interpelarea are la bază solicitările pensionarilor din teritoriu argumentate astfel: majoritatea pensionarilor nu au utilizat în totalitate tichetele de călătorie pe cale ferată destinate anului 2005; au pensii foarte mici și trăiesc în sărăcie cruntă; din anul calendaristic 2005 au mai rămas câteva zile; se apropie sărbătorile de iarnă, Crăciunul și Anul Nou.

În calitate de deputat în Parlamentul României, solicit de urgență celor doi miniștri să pună în practică prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.71 și să acorde familiilor de pensionari, în compensare, produse alimentare în valoarea tichetelor de călătorie pe calea ferată, neutilizate până la 31 decembrie 2005.

Din informațiile pe care le dețin, Casa de Pensii - Iași, unde pensionarii au făcut solicitări pentru aplicarea ordonanței de urgență, nu posedă metodologia de a pune în practică prevederile legale din ordonanța care este în vigoare.

Consider că este dreptul pensionarilor, conferit de lege, de a primi produse alimentare în valoarea tichetelor de călătorie pe calea ferată neutilizate, tichete conferite de lege. Iar cei doi miniștri sunt obligați de lege să respecte legea și să aplice legea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu are două interpelări.

Vă rog să le prezentați.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Voi prezenta o interpelare adresată domnului Adrian Iorgulescu, ministrul culturii și cultelor, și domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Obiectul interpelării: Problema ansamblurilor arhitectonice de importanță culturală protejate de Legea nr.422/2001 din zona istorică a Municipiului Cluj-Napoca.

A doua interpelare este adresată domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcțiilor și turismului. Obiectul interpelării: Autostrada Transilvania, precum și o întrebare referitoare la câți kilometri de autostradă și unde au fost realizați în cursul acestui an în România.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Mircea Costache a depus două interpelări în scris. Domnul deputat Constantin Niță a depus o interpelare în scris.

Stimați colegi, vă mulțumesc foarte mult și ne revedem mâine.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,33.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 4 august 2020, 1:01
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro