Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.199/19-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 12-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 decembrie 2005

  Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 88 din Regulamentul Camerei Deputaților, modificat și completat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 34/25.10.2005.  

Ședința a început la ora 16,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Adrian Năstase, președintele Camerei Deputaților, și domnul Lucian Augustin Bolcaș, vicepreșdinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Eserghep Gelil și Titu Nicolae Gheorghiof, secretari.

   

Domnul Adrian Năstase:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților. Vă anunț că din totalul de 331 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 234. Sunt absenți 97, din care 40 participă la alte acțiuni parlamentare.

Vă rog să luați loc în bănci și am să vă rog să facem prezența electronic, să vedem...știu că sunt unii colegi care nu au cartelele la ei, totuși să vedem care va fi rezultatul însumării electronice. Eu v-am mai anunțat prezența la lucrări și s-o comparăm și cu ce ne spun biții electronici.

Da, vă rog să luați loc în bănci.

Am o rugăminte, domnule deputat Bădălău... Am o rugăminte la chestori, am stabilit că nu se pot lua interviuri în sală. Rog chestorii să meargă și să pună în aplicare deciziile pe care le-am luat.

(Din sală i se răspunde că nu este domnul deputat Bădălău cel căruia i se ia interviul)

Am o rugăminte la reporterii de la televiziuni. Am stabilit că în sală nu intră decât reporterii, deci cameramanii, iertați-mă, și fotoreporterii. Interviurile se pot lua numai în afara acestei săli. Cu atât mai mult am o rugăminte la colegii parlamentari care cunosc hotărârile noastre și care ar trebui să nu mai accepte să dea declarații în aceste condiții neregulamentare în sală.

Rog să rămână în sală numai cameramanii și fotoreporterii.

Vă rog să vă ocupați locurile în bănci, să vedem care este prezența în sală. Vă rog să apăsați pe tasta 1 ca să vedem prezența. Vă rog să afișați prezența. Da. Vă mulțumesc. 113 colegi care au cartelele la ei.

Mai încercăm încă o dată. Au mai venit între timp câțiva colegi. Vă rog foarte mult să introduceți cartela în aparatul de vot. Aveți o zebră pe bancă, să nu vă muște! Aveți o zebră! Să nu muște! (Se referă la doamna deputat Lia Olguța Vasilescu care și-a lăsat pe bancă o haină imitație de blană)

Mai încercăm o dată, da? Să mai vedem o dată câți sunt în sală cu cartelă. Vă rog să apăsați pe tasta 1. Tehnologia se perfecționează. Da. 157; 159; 160. Pentru că sunt două categorii de evaluare, în stânga este prezența, în dreapta sunt cei care și-au introdus cartela în aparat, dar nu au apăsat pe tasta 1 din comoditate. Și diferența este între cei leneși și cei disciplinați, harnici.

Vă mulțumesc foarte mult.

Haideți să intrăm în ordinea de zi. Pentru început, în conformitate cu prevederile art.88 din Regulament, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaților următoarele documente: ordinea de zi pentru zilele de luni, 12, marți, 13, joi, 15 decembrie; programul de lucru pentru perioada 12-17 decembrie; informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente și lista rapoartelor depuse în perioada 6-12 decembrie, de comisiile permanente sesizate în fond.

La punctul 1 din ordinea de zi, v-am anunțat informarea privind distribuirea unor documente la casetele deputaților potrivit prevederilor art.88 din Regulamentul Camerei.

Această informare a fost făcută în conformitate cu prevederile din Regulament și pentru a asigura o situație tranzitorie până la momentul 1 februarie.

La punctul 2 al ordinii de zi a fost înscris Proiectul de hotărâre privind înființarea Comisiei de anchetă parlamentară privind cercetarea împrejurărilor ce au dus la moartea unui număr mare de copii în timpul epidemiei de rujeolă de la sfârșitul anului 2005. Urmează ca liderii grupurilor parlamentare să propună numărul membrilor, componența nominală a comisiei și a biroului acesteia, după care proiectul de hotărâre se va supune spre dezbatere și adoptare plenului Camerei.

 
Anunțarea depunerii unei moțiuni simple cu tema: Copiii din România mor de rujeolă datorită Guvernului iresponsabil.  

În continuare, vom lua în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

Vă rog, domnule deputat Brînzan.

   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

În corelare cu punctul pe care l-ați enunțat anterior pe ordinea de zi, deputații din Grupurile P.S.D. și România Mare prezentate în anexă la prezenta moțiune, în temeiul art.112 din Constituția României, modificată prin legea de revizuire a Constituției și în temeiul art.149, 153 din Regulamentul Camerei Deputaților, înaintăm prezenta moțiune simplă cu tema "Copiii din România mor de rujeolă datorită guvernului iresponsabil."

Vă rugăm, domnule președinte, să dispuneți măsurile necesare în vederea declanșării procedurilor pentru dezbaterea acestei moțiuni.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Urmează să decidem momentul dezbaterii și, bineînțeles, trimiterea la...

Vă rog, domnule deputat. Vreți să semnați moțiunea?!

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Nu, domnule președinte, nu vreau să semnez, dar o oarecare contribuție vreau să aduc și, cu toate că nu este de râs subiectul, îmi fac datoria colegială să vă spun că, în spiritul limbii române, este "din cauza guvernului iresponsabil", nu "datorită".

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Aici s-au făcut două anunțuri care, într-o ședință, una după alta încă nu s-a întâmplat. Deci s-a propus o comisie de anchetă pentru anchetarea unei anumite situații sau anumitor fapte și, totodată, s-a anunțat și o moțiune cu aceeași temă.

Deci, ori va exista o comisie care va depune un raport pe care îl vom dezbate și atunci se vor lua deciziile de rigoare, ori, dacă s-a depus o moțiune, se va dezbate aceeași temă fără ca această comisie să-și aducă aportul, deci înainte ca această comisie să-și spună punctul de vedere.

Ca atare, cred că dacă, într-adevăr, s-a depus această moțiune, nu mai are rost să mai avem și o comisie pe aceeași temă.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog. Domnul deputat Brînzan.

 
   

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la sugestia ca cele două demersuri, comisia de anchetă și moțiunea simplă să fie cumulate, îi răspund colegului meu că nu este cazul întrucât moțiunea simplă pe care o prezentăm și pe care dorim s-o dezbatem de urgență trage un semnal de alarmă într-o situația catastrofală în care sistemul sanitar românesc neîndeplinindu-și datoriile fundamentale, adică de vaccinare a copiilor, ne-a adus în această situație de epidemie masivă care se extinde și din cauza căreia au murit copiii.

Acestea este motivul pentru care propunem și dorim să discutăm o moțiune simplă.

Cauzele care au dus la această situație, cauzele care sunt de o gravitate extremă nu pot să rămână nedeslușite, iar cei care răspund trebuie să-și primească pedeapsa pentru indolență și incompetență. De aceea, Parlamentul României are obligația să facă această comisie de anchetă, să caute vinovații, să ni-i aducă la cunoștință, iar vinovații să-și primească pedeapsa.

Deci, stimate coleg, al doilea demers va fi, dar va dura mai mult, comisia de anchetă, care trebuie să stabilească vinovățiile.

În ceea ce privește sugestia colegului nostru Crin Antonescu, trebuie să admit că a fost o operă de grup, au lucrat ambele grupuri. Probabil că în momentul în care s-au reunit cele două materiale, s-ar putea ca formularea să nu fi fost cea mai fericită, drept care accept și cred că ar fi bine să folosim sugestia dumneavoastră, "din cauza guvernării iresponsabile a Guvernului Tăriceanu".

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Domnilor, dar am o rugăminte: să nu facem o discuție inutilă, pentru că nimeni nu poate cenzura dreptul unor colegi de a iniția niște proceduri. Care va fi finalitatea lor, sigur, e cu totul altceva. Dar demersurile au fost regulamentare, noi nu avem posibilitatea decât în final să ne pronunțăm asupra lor când discutăm pe fond.

Deocamdată, nu facem decât să acceptăm că aceste proceduri sunt desfășurate în mod regulamentar. Deci, v-aș ruga să nu discutăm pe fond.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Petru Călian:

Aveți dreptate, domnule președinte.

Stimați colegi, o problemă de ordin tehnic. În partea stângă a sălii nu funcționează deloc sonorizarea, fapt pentru care nu ne putem desfășura corespunzător activitatea. Vă rog, dacă puteți să dispuneți luarea unor măsuri în acest sens. Nu se aude nimic în partea aceea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Rog serviciile tehnice să verifice această chestiune și să rezolve rapid problema semnalată de Grupul P.R.M.

Vă rog, domnule deputat. Domnul deputat Oancea.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

În art.711 al noului Regulament, la Cap. "Comisii de anchetă ale Camerei Deputaților", alin.1, se prevede următoarele: "În condițiile în care se consideră necesară clarificarea cauzelor și împrejurărilor în care s-au produs evenimente sau au avut loc acțiuni cu efecte negative, precum și stabilirea concluziilor, răspunderilor și măsurilor ce se impun, Camera Deputaților (subliniez Camera Deputaților) poate hotărî inițierea unei anchete parlamentare."

Alin.2. "Ancheta poate fi realizată de o comisie permanentă, în condițiile art.70 sau de o comisie de anchetă parlamentară înființată în acest scop".

Or, dați-mi voie să spun că eu nu am cunoștință ca Camera Deputaților să fi hotărât acest lucru în condițiile art.71 alin.1.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Dar am să vă rog să citiți și art.72. Art.72 arată că "la cererea a minimum 50 de deputați din cel puțin două grupuri parlamentare, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă..."

Da, evident. Dar noi, deocamdată, nu am făcut decât să introducem pe ordinea de zi solicitarea pentru înființarea unei comisii de anchetă. Această decizie a Camerei însă nu se va putea lua decât în momentul în care se va veni cu un proiect de hotărâre. Și, în acel moment, pe această bază, am hotărât la Biroul Permanent ca liderii grupurilor să discute, pe baza art.71, dacă nu mă înșel, am hotărât și componența și numărul de membri în comisie și conducerea și repartizarea posturilor de conducere în cadrul unei eventuale comisii. Dar decizia se va lua, bineînțeles, de către Cameră.

Da, vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Viorel Oancea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Revin la problema respectivă. Deci, cred că etapele pe care trebuie să le parcurgem sunt invers, prima dată trebuie să hotărască Camera Deputaților inițierea acestei comisii de anchetă și după ce am aprobat, după aceea vine și votarea comisiei, deci a membrilor comisiei. Pentru că, dacă nu se aprobă, se întâlnesc degeaba toți membrii grupurilor parlamentare. Cred că așa ar fi normal. Se hotărăște de către Camera Deputaților la cererea unui număr de deputați, se stabilește acest lucru, se votează, comisia este compusă din atâția membri și așa mai departe, iar după aceea fiecare grup parlamentar își propune oamenii în această comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Nu este așa, pentru că ar trebui, în aceste condiții, Camera să se pronunțe în legătură cu oportunitatea examinării unei teme. Până la urmă, ceea ce-i dă substanță, hotărârea comisiei vizează de fapt proiectul de hotărâre. Proiectul de hotărâre este cel care declanșează de fapt ancheta respectivă, niște chestiuni foarte clare.

Iar aici noi nu am făcut, la acest moment, decât să înregistrăm acest demers pornit de colegii noștri într-un mod regulamentar, urmează ca liderii grupurilor să stabilească condițiile instituționale, regulamentare prin care acest proiect de hotărâre va putea fi adus pentru discuție, nu pentru concluzii, fiindcă până la urmă se întâmplă exact ceea ce spuneați dumneavoastră, Camera se va pronunța, dar va exista o chestiune foarte concretă. Ea nu se poate pronunța înainte să se știe câți oameni vor fi în comisie, cum va fi organizată comisia, ce obiective va avea. Or, toate aceste lucruri vor veni pentru considerare și atunci se va hotărî dacă da sau nu se va iniția acea anchetă. Dar la acest moment noi nu facem decât să înregistrăm pe ordinea de zi acest demers al unor colegi, urmând ca decizia s-o luăm ulterior, după ce se vor fi consultat liderii grupurilor.

Iar în ceea ce privește suprapunerea celor două chestiuni, acestea sunt lucruri teoretice, nu știm dacă comisia se va face sau nu se va face, dacă moțiunea va trece sau nu va trece, oricum sunt demersuri regulamentare, fiecare dintre ele își va urma cursul și în funcție de evoluția respectivă, dacă vor apare implicații, sigur că vom decide tot împreună. Dar, moțiunea simplă nu poate decât să exprime un punct de vedere în legătură cu o anumită problemă de politică internă și, de asemenea, comisia, dacă va descoperi anumite elemente suplimentare, teoretic, va putea să le transmită fie la Guvern, fie la instituții abilitate ale statului.

Stimați colegi,

Urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă (rămas pentru votul final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Rog comisia să ne... sau mai întâi inițiatorul. S-a schimbat puțin procedura. Cine este inițiatorul?

(Președintele comisiei, domnul deputat Stelian Duțu explică că are un raport suplimentar de prezentat)

Bine. Vă rog să ne spuneți în ce moment ne aflăm cu dezbaterea.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

   

Domnul Stelian Duțu:

Raport suplimentar asupra proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii 130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

Ca urmare a deciziei plenului Camerei Deputaților din data de 7 noiembrie 2005, proiectul de lege a fost retrimis comisiei în vederea reexaminării și a întocmirii unui raport suplimentar.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul suplimentar al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La lucrările comisiei au fost prezenți 18 deputați din totalul de 19. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor din ședința din 7 decembrie, comisia propune admiterea cu modificări a proiectului de lege.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, la art.19, doamna deputat Vălean are un amendament care nu a fost acceptat de comisie, dar dorește să-l susțină.

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Modificarea art.19 al Legii 130 privind inspecția muncii a suscitat, după cum știți, numeroase dezbateri în plen și totodată și în comisie. Ultima retrimitere la comisie a proiectului de lege a fost făcută în deplin acord al grupurilor parlamentare pentru a modifica ceea ce ni s-a părut inacceptabil, și anume prevederea de la alin.2, conform căruia "se pedepsește cu închisoarea sau amendă penală refuzul repetat al unei persoane de a permite accesul inspectorilor de muncă în oricare din spațiile unității".

Deși reprezentanții Partidului Social Democrat și ai Partidului Democrat din Comisia de muncă și-au schimbat surprinzător punctul de vedere, Grupul parlamentar P.N.L. susține în continuare amendarea acestei prevederi, în sensul următor: la alin.2 al art.19, "refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de muncă în oricare dintre spațiile unității sau de a pune la dispoziția acestora documentele solicitate potrivit legii, constituie contravenție și se sancționează cu amendă contravențională de la 10.000 la 30.000 lei."

Câteva din argumentele pentru care considerăm necesară amendarea acestui alineat sunt:

În primul rând, nepermiterea accesului inspectorilor de muncă în unitate nu înseamnă că au fost încălcate prevederi de legislație a muncii, decât dacă aplicăm prezumția de vinovăție. În consecință, sancțiunea nu trebuie să fie, în opinia noastră, la fel de aspră ca în cazurile dovedite repetat de încălcare a legislației muncii.

În al doilea rând, considerăm că nu este modern și european să trimitem oameni la închisoare sau să le facem dosar penal pentru o astfel de încălcare prezumtivă a legislației. De altfel, reprezentanții ministerului, în cadrul comisiei, nu au putut indica o practică europeană în acest sens.

În al treilea rând, în opinia noastră, o astfel de încadrare a faptei nu rezolvă problema muncii la negru, ci favorizează negocierea "comisionului", atâta vreme cât încadrarea acestei fapte se lasă la latitudinea inspectorilor muncii. Încadrarea pe Codul muncii implică amendă contravențională, iar încadrarea pe Legea nr.130 implică dosar penal.

Nu în ultimul rând, încadrarea faptei ca infracțiune ar reprezenta, conform normelor juridice, prezumția de pericol social, ceea ce ni se pare exagerat pentru această faptă.

Închei, afirmând că liberalii dorim cu tărie ca piața muncii să se dezvolte în sens modern și european, dorim ca încălcări ale legislației muncii să fie aspru sancționate, dorim ca fenomenul muncii la negru să fie redus substanțial, dorim ca inspectorii muncii să-și îndeplinească atribuțiile în condiții de legalitate, dar nu dorim ca aceste lucruri să se realizeze prin metode abuzive, specifice unui stat polițienesc.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al domnului deputat Marian Sârbu și punctul de vedere al comisiei. Să vedem de ce doriți un stat polițienesc.

 
   

Domnul Marian Sârbu:

Domnule președinte,

Am doar o singură precizare, în raport de declarația colegei noastre, doamna deputat Vălean, în legătură cu afirmația dumneaei referitoare la schimbări surprinzătoare.

Vreau să reamintesc plenului că toate grupurile parlamentare, data trecută, acum aproape o lună, când am discutat acest proiect de lege, am hotărât să retrimitem la comisie întreg art.19, tocmai pentru a fi reevaluat în întregime, în legătură cu toate alineatele care fac parte din acest articol.

De aceea, orice tip de modificare nu are nici un fel de conotație surprinzătoare și a fost discutată în cadrul comisiei, în fața celor prezenți, de către toți membrii prezenți din partea fiecărui grup parlamentar.

De aceea, am vrut să fac această precizare, că eventualele modificări ale art.19, față de varianta inițială, sau față de amendamentele inițiale, au fost avute în vedere chiar de plenul Camerei Deputaților, atunci când a retrimis legea la comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă rog, doamna deputat.

 
   

Doamna Adina Ioana Vălean:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Țin să menționez că afirmația mea în legătură cu surpriza vizavi de poziția reprezentanților Partidului Social Democrat, se bazează pe următoarea faptă: Partidul Social Democrat are un amendament depus la comisie exact în sensul amendamentului meu - primul lucru; iar, în al doilea rând, cele spuse de mine astăzi de la tribună au fost menționate în ședința de plen în care s-a discutat acest articol, chiar de domnul ministru Marian Sârbu. În acest sens am făcut afirmația că schimbarea de poziție a fost surprinzătoare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am impresia că au loc negocieri secrete între cele două partide.

Vă rog, domnule deputat Valentin Iliescu.

 
   

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu este nimic surprinzător în decizia luată de membrii comisiei. Probabil că, dacă doamna deputat ar fi venit puțin mai devreme la acea ședință, ar fi văzut că toate grupurile parlamentare, inclusiv colegii de la P.N.L., au votat forma cuprinsă în raport.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei. Domnul președinte Duțu.

 
   

Domnul Stelian Duțu:

Domnule președinte,

Prezentul proiect de act normativ a fost trimis de trei ori la comisie, în vederea reanalizării, în vederea unei analize profunde în ceea ce privește regimul sancționator de la art.19. La ultima ședință de comisie toți membrii comisiei au votat varianta inițială. De altfel, la propunerea domnului deputat Marian Sârbu. Nu este nici o surpriză, pentru că nu s-a dat nici un fel de mandat pentru nimeni și nu a fost nici o negociere între grupurile parlamentare și între membrii comisiei care reprezintă partidele ce sunt reprezentate în Parlament. Motivul a fost că trebuie să se descurajeze practicile pe care inițiatorul le-a prezentat de fiecare dată atunci când am discutat respectivul proiect de act normativ la comisie și cred că au fost destul de persuasive atunci când ne-au prezentat cazuistica respectivă și nu trebuie să lăsăm la mâna unor anumiți patroni, la îndemnul lor și la grațiile acestora tratamentele care sunt și respectivele cadre juridice care sunt reglementate de art.19.

De altfel, stimata doamnă deputat are un singur amendament la alin.2, din câte știu eu, la art.19. Au mai fost amendamente la art.19 și la alin.1 și la alin.3, dar ceilalți inițiatori, prin faptul că s-a propus din start un vot pentru varianta inițială a Guvernului, am considerat că și-au retras amendamentele. Și cred că numai prin vot plenul poate să stabilească care este varianta ce urmează să fie adoptată.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi,

Înainte de a ne pronunța asupra textelor din raportul suplimentar, va trebui să ne pronunțăm în legătură cu amendamentul colegei noastre, doamna Vălean. Și vreau să precizez faptul că acest amendament a fost respins de către comisie, dar urmează ca plenul să se pronunțe asupra sa. Aceasta este soluția regulamentară.

De aceea, supun votului dumneavoastră amendamentul colegei. Veți ține seama, fără îndoială, de argumentele care au fost aduse și de economia întregului articol și a proiectului de lege.

Cine este pentru amendamentul susținut de către doamna deputat Vălean? Vă rog să numărați. După aceea, numărăm și electronic. 50 de voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să numărați voturile împotrivă. Vă rog să ridicați mâna cei care sunteți împotrivă, ca să puteți fi numărați. Vă rog să numărați. 28 de voturi împotrivă.

Abțineri? 54 de abțineri.

Deci, rezultatul votului: 50 de voturi pentru, 28 împotrivă și 54 de abțineri.

Amendamentul nu a fost aprobat.

O voce din sală:

Să votăm și electronic!

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Haideți să încercăm și electronic, să vedem ce se întâmplă.

Facem exerciții. Deci, rezultatul votului este cel pe care l-am anunțat, dar este corect, așa ne-am angajat, să facem exerciții până când învățăm să lucrăm cu aparatele acestea.

Vă rog să introduceți cartelele în aparat.

Începem votul. Vă rog să apăsați pe tasta 1 pentru prezență.

Acum începem votul. Vă rog să vă hotărâți dacă votați pentru, împotrivă sau vă abțineți.

Vă rog să votați.

Rezultatul: n-a trecut nici aici.

Dar sunt foarte curios cum reușesc cei care vorbesc la telefonul mobil să și voteze în același timp? Este un sistem de vot, probabil, telefonic.

Deci, am încheiat rezultatul votului: 66 de voturi pentru, 18 împotrivă, 56 de abțineri.

Deci, nu a trecut nici electronic.

Ne întoarcem acum la soluțiile pe care ni le prezintă colegii de la comisie.

Supun votului, ca formulă alternativă, propunerile de la pct.2 din raportul comisiei. Pct.9 devine pct.10, nemodificat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Vă rog să numărați abținerile; o abținere, iar aici?

Vă rog să repetăm votul.

Vă rog foarte mult să fiți atenți!

Deocamdată, să ne înțelegem. Sunt colegi care nu au cartela cu ei și nu putem să-i obligăm să voteze.

Deci, încă o dată. Cine este pentru formula propusă de către comisie? Vă rog să numărați. 104 voturi pentru. Vă mulțumesc.

Împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Propunerea comisiei a fost aprobată.

Aș vrea să nu uităm să examinăm propunerea comisiei, de amendare de la pct.1 din raport.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la pct.3.

Dacă sunt obiecții față de propunerile comisiei de la pct.3? Nu sunt obiecții.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.4 din raport.

Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Supun votului propunerile comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.6, referitor la art.II.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.7, referitor la art.III, cu o modificare propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Pct.8, referitor la art.IV.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Este o lege organică și urmează ca votul final să-l dăm mâine, la momentul rezervat voturilor finale.

 
Dezbaterea și adoptareaProiectului de Lege privind ratificarea Actelor adoptate de Congresul Uniunii Poștale Universale, la București la 5 octombrie 2004.  

Proiectul de Lege privind ratificarea actelor adoptate de Congresul Uniunii Poștale Universale; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului.

Domnul Florin Bejan, secretar de stat. Aveți cuvântul.

   

Domnul Florin Bejan (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă supun atenției Legea privind ratificarea actelor adoptate la Congresul U.P.U. din 15 septembrie - 5 octombrie 2004, la București, semnate la 5 noiembrie 2004.

Uniunea Poștală Universală este o organizație internațională înființată în 1874, România fiind membru fondator și parte semnatară a tuturor actelor uniunii.

Ca organizație specializată a O.N.U., Uniunea Poștală Universală este principalul forum de cooperare între administrațiile poștale, având misiunea de a dezvolta comunicarea în plan socio-cultural, dar și comercial și furnizarea serviciului poștal universal.

U.P.U. își desfășoară activitatea sub conducerea congresului, care se reunește o dată la 5 ani și decide modificarea actelor uniunii, precum și strategia de urmat în dezvoltarea schimburilor poștale internaționale.

În cadrul celui de al 23-lea Congres, care a avut loc la București, în România, în baza deplinelor puteri acordate Guvernului României, România a semnat pe data de 5.X.2004 actele adoptate de congres, conform art.26 din Constituția U.P.U., sub rezerva ratificării și aprobării lor ulterioare de către autoritățile legislative naționale.

În scopul obținerii acestor aprobări și al comunicărilor în relațiile poștale externe și pentru asigurarea continuității schimburilor poștale internaționale ale României, conform actelor adoptate și modificate de către U.P.U., ce urmează a intra în vigoare la 1 ianuarie 2006, supunem atenției dumneavoastră aceste modificări în cadrul proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul reprezentantul comisiei.

Vă rog, domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru industrii și servicii a analizat în mod favorabil acest proiect de lege, după ce a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru politică externă, din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități și, la fel, Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege, iar comisia noastră a avizat în forma prezentată de inițiator.

Camera Deputaților este prima Cameră sesizată.

Fiind procedură de urgență, propunem 5 minute pentru dezbateri generale și câte un minut pentru colegii care au vreo propunere în mod special la acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii, mai întâi.

Dacă sunt observații? Nu.

Titlul legii este aprobat.

Art.1. Dacă sunt observații? Nu sunt observații.

Art.1 este aprobat.

Art.2. Dacă sunt observații? Nu.

Art.2 este aprobat.

Art.3. Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Art.3 este aprobat.

Art.4. Sunt obiecții? Nu.

Articolul este aprobat.

Art.5. Dacă sunt obiecții? Nu.

Articolul este aprobat.

Art.6. Dacă sunt obiecții? Nu.

Articolul este aprobat.

Art.7. Dacă sunt obiecții? Nu.

Art.7 este aprobat.

Este o lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, care modifică Acordul Anual de Finanțare 2004, semnat la Bruxelles, și, respectiv la București la 7 iulie 2005.  

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comisia Comunităților Europene, în numele Comunității Europene, care modifică Acordul anual de finanțare 2004, semnat la Bruxelles, respectiv la București, la 7 iulie 2005; procedură de urgență.

Are cuvântul reprezentantul inițiatorului, domnul Dănuț Apetrei, secretar de stat.

Aveți cuvântul.

   

Domnul Dănuț Apetrei (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor deputați!

În conformitate cu prevederile art.2 pct.2 din Acordul multianual de finanțare între Guvernul României și Comisia Comunităților Europene, care s-a semnat la Bruxelles, în anul 2001, angajamentele financiare ale Unității Europene vizavi de Programul SAPARD și vizavi de România, precum și perioada de valabilitate a acestor fonduri sunt stabilite prin acordurile de finanțare anuale, pe scurt, A.F.A.

La data de 7 iulie 2005, a fost semnat Acordul dintre România și Comisia Comunităților Europene, care ratifică A.F.A. 2004.

Potrivit prevederilor acestui acord, contribuția financiară a Comunității pentru anul 2004 a fost de 157.640.000 euro, iar în subsidiar, s-a specificat faptul că se va mări această contribuție cu 1.050.000 euro, ajungând la 158.690.000 euro.

Întrucât alocarea suplimentară de fonduri alocate României pentru anul 2004 se va realiza din bugetul Comisiei Europene aferent anului 2004 și având în vedere că procedurile de la nivelul Comisiei permit angajarea acestor fonduri până la sfârșitul anului 2005, se dorește ratificarea acestui Acord dintre România și Comisia Comunităților Europene într-un regim de urgență.

Vă mulțumesc foarte frumos.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Din partea comisiei.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

 
   

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În conformitate cu prevederile art.89 și art.109 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere pe fond în procedură de urgență cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Comisia Comunității Europene în numele Comunității Europene, care modifică Acordul anual de finanțare 2004, semnat la Bruxelles și respectiv la București, la 7 iulie 2005.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și Memorandumul Guvernului României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România și Comisia Comunităților Europene în numele Comunității Europene care modifică Acordul anual de finanțare 2004, semnat la Bruxelles și respectiv la București, la 7 iulie 2005.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Raportul comisiei a fost adoptat, în unanimitate, în ședința din 7 decembrie 2005.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege este de competența decizională a Senatului.

Fiind în procedură de urgență, comisia propune 5 minute de dezbateri și două minute pe articole.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu aceste propuneri?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul din partea grupurilor parlamentare? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Mai întâi, titlul legii.

Sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Titlul legii este aprobat.

Articolul unic.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt obiecții.

Articolul unic este aprobat.

Este vorba de o lege ordinară.

Supun votului dumneavoastră textul de lege, proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de lege a fost aprobat.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.73/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române".

Suntem în procedură de urgență.

Rog membrii comisiei să ne prezinte raportul comisiei.

Mai întâi inițiatorul, da?

Vă rog. Domnul secretar de stat Attila Korodi.

   

Domnul Attila Korodi (secretar de stat, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Supun atenției Ordonanța de urgență nr.73 din 29 iulie 2005, pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române".

Reorganizarea, prin ordonanța de urgență, a Administrației Naționale "Apele Române" în instituție publică este necesară pentru următoarele considerente: necesitatea întăririi cadrului administrativ și instituțional pentru aplicarea directivelor europene în domeniul apei și raportarea situației către Comisia Europeană; în acest sens, este necesară preluarea tuturor prevederilor de natură instituțională prevăzute de Legea apelor nr.107, astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr.310/2004; preluarea dispozițiilor relevante ale Legii nr.310/2004 și stabilirea condițiilor în care Administrația Națională "Apele Române" va aplica prevederile legate de stabilirea districtelor de bazin hidrografic; stabilirea unui nou sistem de contribuții, plăți bonificate și penalități, specific gospodăririi apelor, care se aplică tuturor utilizatorilor și care are drept obiectiv gestionarea durabilă a resurselor de apă, în scopul atingerii stării bune a apelor; alinierea Statutului juridic al Administrației Naționale "Apele Române" la cerințele Directivei nr.2000, ca urmare a nominalizării acesteia ca instituție de implementare a directivelor europene; alocarea optimă a resurselor de apă pentru satisfacerea intereselor tuturor folosințelor și în primul rând a necesității populației.

Față de cele prezentate a fost elaborat Proiectul de Lege anexat în vederea aprobării Ordonanței de urgență a Guvernului pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române pe care o supunem Parlamentului spre aprobare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

Domnule președinte, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în vederea dezbaterii și avizării în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2005 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române.

La întocmirea raportului s-au avut în vederea avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Prin proiect se stabilește funcționarea noii instituții pe bază de gestiune economică și autonomie financiară, atribuțiile principale, asigurarea conducerii de către un consiliu de administrație și un director general, precum și preluarea personalului și patrimoniului de la fosta regie autonomă.

Având în vedere cele prezentate, precum și importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia.

Proiectul de Lege face parte din categoria legilor ordinare. El a fost aprobat în ședința din 22 septembrie 2005. Potrivit art. 75 din Constituția României, proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Propuneri pentru dezbatere.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Propun 10 minute, cu 2 minute pe articol.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului aceste propuneri.

Cine este pentru?

Vă mulțumesc

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă din partea grupurilor parlamentare dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Nu dorim să blocăm ordonanța de urgență, cu atât mai mult cu cât cu textul ordonanței suntem întru totul de acord.

Problemele apar atunci când este vorba de anexa 1 la această ordonanță și țin să menționez că trei deputați de Prahova, subsemnatul, domnul deputat Marian Săniuță și domnul deputat Adrian Semcu, avem o inițiativă legislativă prin care dorim să modificăm anexa la această ordonanță în concordanță cu Legea apelor și cu directiva Consiliului Europei nr. 2000.

Spun acest lucru pentru că la pct. 8 din această anexă, în care se stabilesc denumirea și sediile unităților aflate în subordinea Administrației Naționale Apele Române, se stabilește o direcție a apelor Buzău-Ialomița organizată la nivelul districtului de bazin Buzău-Ialomița cu sediul în Buzău și așa mai departe. Problema este că nu există nici un fel de bazin Buzău-Ialomița, există un bazin care este Ialomița, independent, care constituie el singur o unitate după care se poate organiza Direcția Apelor și există râul Buzău care se varsă în Siret, deci care face parte din alt Bazin.

Ca urmare, acest mod de organizare numai în cazul Direcției Apelor Buzău-Ialomița este eronat și nu concordă în primul rând cu Legea apelor care recunoaște bazinul hidrografic ca unitate naturală și fundamentală pentru formarea, utilizarea și protecția apelor.

Așa cum spuneam, pentru că nu vrem să blocăm ordonanța, noi ne vom abține la votul acestei ordonanțe și ne vom derula în continuare inițiativa pe care o avem și care acum se află în Senat și urmează a veni în Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Îl rog pe domnul Ponta sau pe domnul Albu să vină pentru a continua lucrările ca secretari.

Colegul nostru nu se simțea foarte bine și din cauza asta a trebuit să se retragă.

Tot pentru dezbaterile generale, vă rog, domnule deputat, să veniți să luați cuvântul.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Grupul parlamentar al PRM va susține Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 73/2005 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române și vom cere reprezentanților acestei instituții să aplice spiritul de competență pentru funcțiile de conducere pentru că s-a dovedit, în acest an, criza apelor din România a demonstrat că atunci când criteriul politic a dominat și cei care au fost schimbați pe acest criteriu, deși profesioniști, nu au mai reușit să gestioneze criza, inundațiile au adus catastrofele la limite atât de mari tocmai datorită factorului politic.

Trebuie să recunoașteți, domnilor care astăzi conduceți Apele Române, că Timișul nu a inundat de dragul inundațiilor, ci din cauza incompetenței celor care au condus bazinul Timiș. Să nu mai vorbim de Siret care și-a arătat nefastele lucrări tocmai datorită incompetenței și tocmai aplicării factorului politic în toate sferele sociale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles că mai sunt intervenții la dezbateri generale.

Nu mai sunt intervenții.

Stimați colegi,

Avem o mică dificultate, nu cred că pentru următoarele 20 de minute o să găsim un secretar de ședință și atunci vă propun să ne oprim aici, după dezbaterea generală, și să reluăm mâine dimineață la dezbaterile pe articole.

La orele 18,00 reîncepem activitatea cu secțiunea rezervată întrebărilor și interpelărilor.

Vă mulțumesc.

Să nu vă uitați cartelele în aparat!

 
     

(Ședința s-a întrerupt la ora 17,38.)

 
  Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și altor membri ai Guvernului de către deputații:  

(Lucrările au fost reluate la ora 18,05. În continuare, ședința a fost condusă de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Stimați colegi,

Continuăm dezbaterile cu ședința consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Din partea domnului deputat Ioan Aurel Rus, PRM, o interpelare adresată ministrului sănătății. din partea Ministerului Sănătății este cineva prezent?

Domnule deputat, amânăm.

Vă rog să luați act în stenograma ședinței că Ministerul Sănătății și-a încălcat obligația prevăzută de art. 165 alin. 2 din Regulament, neprezentând pe nimeni pentru a răspunde la interpelări.

Aceeași situație pentru Ministerul Sănătății, domnul deputat PSD, Cătălin Obuf Buhăianu.

Aceeași situație Ministerul Sănătății, Ioan Munteanu, PSD, interpelare adresată...

 
     

Domnul Ioan Munteanu:

Noi, deputații, suntem prezenți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Sunteți prezenți, dar având în vedere încălcarea obligațiilor ministrului sănătății de a se prezenta personal sau printr-un secretar de stat, eu vă propun amânarea cu o săptămână a acestor răspunsuri, urmând ca Biroul Permanent să atragă atenția cu privire la această situație.

Ion Călin, PSD, aceeași situație.

 
  Ilie Merce

Domnul deputat Ilie Merce, PRM, vă rog, domnule deputat, interpelare pentru Ministerul Administrației și Internelor care are reprezentant.

Vă rog, domnul deputat, pe scurt.

   

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

Eu am trimis această interpelare ministrului administrației și internelor. Ea vizează un fapt petrecut recent în județul Covasna unde prefectul județului, aparținând UDMR, a reorganizat Comisia județeană pentru analiza proiectelor stemelor localităților județului, fiind eliminați toți românii din componența acestei comisii.

Au rămas, în consecință, în comisie doar cetățeni de etnie maghiară care au avizat deja 16 steme pentru localitățile județului. Stemele județului au un caracter revizionist, indicând apartenența județului Covasna la Ungaria, fiind eliminat orice simbol românesc din aceste steme. Din păcate, cu toate caracteristicile menționate mai sus, au fost aprobate de către Guvern stemele comunelor Arcuș, Zăbala și Chichiș.

Îl rog pe domnul ministru, l-am rugat de fapt, să ne răspundă cum apreciază activitatea ce se desfășoară în domeniul administrației publice mai ales la nivelul județelor Covasna și Harghita și ce măsuri va lua în cazul prefectului județului Covasna pentru a impune respectarea strictă a legilor pe întreg teritoriul național.

Aștept răspuns.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul secretar de stat, răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitați reorganizarea Comisiei pentru analizarea proiectelor stemelor localităților din județul Covasna, vă comunicăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor hotărârii Guvernului nr. 25/2003 privind stabilirea metodologiei de elaborare, reproducere și folosire a stemelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor, elaborarea proiectelor stemelor se face cu respectarea strictă a normelor științei și artei heraldice pe baza metodologiei stabilite de Comisia națională de heraldică, genealogie și sigilografie a Academiei Române.

Același act normativ prevede și faptul că proiectul stemei poate fi realizat în cel mult trei variante care se supun dezbaterii și consultării cetățenilor în vederea stabilirii celei mai reprezentative variante, urmând ca stabilirea variantei finale să se facă de către Consiliul județean sau Consiliul local care va adopta în acest sens o hotărâre.

După însușirea de către Consiliul respectiv, proiectul stemei se trimite unei comisii județene, special constituite, prin ordin al prefectului, în vederea analizării conținutului acesteia. Această comisie este singura autoritate abilitată să analizeze proiectele de stemă însușite de Consiliul județean sau Consiliul local, iar în cazul în care consideră că nu sunt îndeplinite condițiile legale, să restituie propunerea de stemă primarului sau președintelui Consiliului județean, după caz, cu precizarea motivelor neacceptării și cu propuneri concrete de elemente care să asigure realizarea unui proiect corespunzător din punct de vedere heraldic și istoric, urmând ca proiectul refăcut să fie supus Consiliului județean sau Consiliului local, spre o nouă însușire.

Menționăm că și propunerile de stemă analizate de comisiile județene se înaintează spre avizare însoțite de un memoriu justificativ sub semnătura prefectului și a președintelui Consiliului județean birourilor zonale ale Comisiei naționale, respectiv Biroului zonal București în cazul județului Covasna. Deci, pentru județul Covasna autoritatea este Biroul zonal București, iar în cazul avizării favorabile, stemele se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

În prezent, am prezentat aceste date pentru a sublinia faptul că propunerea de stemă trebuie avizată de Comisia națională. Contrar celor prezentate în textul interpelării, Comisia județeană analizează propunerile de stemă, avizarea acestora nefiind de competența sa conform legii.

Instituția prefectului județului Covasna a precizat faptul că prin Ordinul 60/2005, Comisia județeană Covasna, care analizează proiectele de stemă, a fost reorganizată pe data de 4 februarie 2005, fiind compusă din 5 membri, din care 3 de naționalitate maghiară și 2 de naționalitate română.

De asemenea, aceeași instituție a precizat și faptul că din județul Covasna au fost transmise Biroului zonal București al Comisiei naționale de heraldică, genealogie și sigilografie un număr de 16 documentații privind aprobarea stemelor unor unități administrativ-teritoriale, iar până în prezent au fost aprobate, pentru unități administrativ-teritoriale din Covasna, urmând procedura stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 25/2003 un număr de 5 proiecte de stemă pentru care s-au întocmit proiectele de hotărâre a Guvernului avizate în prealabil de Comisia națională de heraldică.

Astfel, în anul 2004 au fost aprobate stemele pentru comunele Bodoc, prin Hotărârea Guvernului nr. 989/2004, Chichiș prin Hotărârea Guvernului 2056/2004 și Sânzieni prin Hotărârea Guvernului nr. 1758/2004, iar în anul 2005 au fost aprobate stemele comunelor Arcuș și Zăbala prin aceeași Hotărâre de Guvern nr. 1183.

În concluzie, din cele prezentate se poate observa că nu sunt identificate elemente care să contravină dispozițiilor legale ce reglementează activitatea de avizare și aprobare a stemelor unor unități administrativ-teritoriale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Merce, aveți două minute.

 
   

Domnul Ilie Merce:

Mulțumesc domnului secretar de stat, însă vreau să precizez că răspunsul la interpelarea mea nu mă satisface. Am date certe că toți românii au fost eliminați din această comisie de avizare a stemelor localităților din județul Covasna. Aș vrea să se înțeleagă în același timp că PRM nu are absolut nimic cu UDMR-ul, dar avem ce avem, și nu numai noi, avem ceva în legătură cu pretențiile exagerate ale acestei organizații, nu-i zic partid, pentru că nu e înregistrată la tribunal, care sapă de mai multă vreme la rădăcinile statului unitar național român, încurajată fiind și de către organele abilitate din această țară, inclusiv de Guvernul României.

Îmi pare rău că se tratează cu atâta indiferență niște fapte vizibile care tind treptat să meargă spre îndeplinirea dezideratului acestei organizații de enclavizare, de autonomizare a României, ceea ce nu trebuie și nu putem să permitem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă domnul secretar de stat dorește, aveți două minute.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Fac precizarea că nici o stemă a nici unei localități, fie dintr-un județ, Covasna sau Harghita, sau din Ialomița sau din altă parte, nu se adoptă la nivelul Consiliului local. Legea nu permite și nu este posibil acest lucru întrucât toate aceste steme se avizează de o comisie zonală și fac precizarea că, pentru Covasna, această comisie zonală este București și stema nu poate fi adoptată până când nu este aprobată prin Hotărâre de Guvern, din Guvern făcând parte toate ministerele pe care le știm cu toții și care pot, deci care au calitatea de avizator pentru asemenea hotărâre: Ministerul Culturii, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Justiției și așa mai departe. Deci nu este posibil ca o comună să-și facă stemă de capul ei.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
  Ioan Aurel Rus

Dacă-mi permiteți să reiau lista.

Domnul ministru Eugen Nicolăescu s-a prezentat pentru a susține răspunsurile. Dacă mai este în sală domnul deputat Ioan Aurel Rus, interpelarea adresată Ministerului Sănătății.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea era adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu, și viza suplimentarea parcului auto la Serviciul de ambulanță din județul Bistrița-Năsăud, precum și deblocarea unor posturi pentru a veni în sprijinul acestui serviciu care să poată acoperi întreaga suprafață a județului și, în timp util, să poată întinde o mână de ajutor celor care solicită.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru.

 
   

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule președinte de ședință,

Domnule deputat,

Am să vă înmânez și un text scris, răspuns la interpelarea dumneavoastră. Vreau să vă comunic că în acest an, după cum se cunoaște, a existat un act normativ care a limitat cheltuielile și încadrările de personal. Prin excepție de la aceste prevederi, ordonatorii principali de credite puteau aproba ocuparea posturilor vacante numai pentru posturile unice ale căror atribuții specifice nu se regăsesc la celelalte posturi din cadrul structurii organizatorice.

În contextul prevederilor legale sus-menționate, ministrul sănătății putea aproba pentru unitățile sanitare din județul Bistrița-Năsăud organizarea concursurilor numai pentru posturile unice ale căror atribuții nu se regăsesc la celelalte posturi din cadrul structurii organizatorice.

Întrucât acest lucru nu s-a putut face pentru că nu erau posturi unice la Serviciul de Ambulanță, conducerea ministerului a înaintat o notă Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din cadrul Camerei Deputaților privind suplimentarea bugetului Ministerului Sănătății tocmai pentru înnoirea parcului auto la nivelul serviciilor de ambulanță județene și al Municipiului București însă, din păcate, această notă a fost respinsă de comisie.

Cu toate acestea vă comunic că ministerul are în vedere pentru anul viitor realizarea unui program național pentru asistență medicală de urgență în care să fie inclusă și o parte din finanțarea pentru înnoirea parcului auto la nivelul serviciilor de ambulanță județene.

În afara textului scris vă mai comunic că în proiectul de lege privind sistemul integrat național de urgență prevedem în mod expres dotarea serviciilor de ambulanță de la nivelul tuturor județelor la cel mai înalt nivel pe parcursul a doi ani.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, regulamentul vă îngăduie două minute.

 
   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Da, domnule ministru, eu am înțeles că ăsta este programul dumneavoastră de guvernare, dar mă refeream la județul Bistrița Năsăud care are o situație aparte pentru că stația de salvare din orașul Năsăud stă în chirie, iar proprietarul care revendică imobilul creează o situație aparte, iar mașinile care asigură transportul bolnavilor sunt într-un stadiu de uzură avansată.

Ați dotat în acest an cinci servicii ambulante cu 5 autosanitare speciale care sunt insuficiente însă pentru suprafața județului. V-aș ruga, dacă puteți, la o ultimă rectificare acum, să mai încercați să întindeți o mână de ajutor județului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă domnul ministru mai are de comentat?

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Nu, mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu.

Domnul deputat PSD Cătălin Obuf Buhăianu, dacă este prezent? A fost, știu.

Domnul deputat Ioan Munteanu, dacă este prezent? Nu.

Domnul deputat Ion Călin, P.S.D., dacă este prezent.

Domnule ministru datorită acestei discordanțe temporare am amânat răspunsurile la aceste trei interpelări pentru săptămâna viitoare.

Vă rog să se noteze în stenogramă că retrag observația făcută pentru lipsa ministrului sănătății și-l așteptăm săptămâna viitoare.

 
     

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Cu toată stima.

 
  Mircia Giurgiu

Domnul deputat independent Mircia Giurgiu, interpelare pentru Ministerul Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se referă la ceea ce se întâmplă în acest moment la SC Somvetra Gherla SA, jud. Cluj.

Cu toate că din luna februarie am atras atenția, iată că această firmă s-a închis, nu știm motivele și care sunt cauzele ascunse.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la privatizarea SC Somvetra SA vă comunicăm următoarele:

Activitatea SC Somvetra SA Gherla este sistată în prezent din cauza acumulării unor datorii de peste 250 miliarde lei vechi față de bugetul consolidat al statului și față de furnizorii de utilități. Printre elementele care au condus la starea actuală a societății în discuție se numără managementul defectuos și lipsa de comunicare dintre patronat și sindicat, precum și nerespectarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare dintre autoritatea pentru valorificarea activelor statului și SC Feromat SA București.

Având în vedere situația salariaților SC Somvetra SA, pe plan local au fost luate măsuri pentru reîncadrarea acestora în muncă prin preluarea de către Primăria municipiului Gherla a salariaților care au acceptat prestarea de servicii comunitare sau, după caz, pentru trecerea în șomaj.

Instituția prefectului județului Cluj a organizat întâlniri succesive de mediere a conflictului de muncă, la acestea participând prefectul, subprefectul, un reprezentant al SC Feromat SA, acționar majoritar, administratorul unic al operatorului economic în discuție și liderii de sindicat.

În urma acestor întâlniri a fost semnat un protocol care avea ca obiective stingerea conflictului de muncă, preluarea activității societății și evitarea unor acțiuni extreme ale salariaților, însă situația financiară precară și desfășurarea în continuare a unui management defectuos au condus la nerespectarea protocolului respectiv.

De asemenea, instituția prefectului județului Cluj a efectuat demersurile necesare către AVAS, astfel încât să se realizeze evaluarea modului de respectare a legislației în vigoare în momentul încheierii între AVAS și SC Feromat SA București, a contractului de vânzare-cumpărare de acțiuni, nr. 85/13.12.2004, precum și a modului de respectare a clauzelor contractului menționat, inclusiv pentru perioada post-privatizare.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să comentați.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Într-adevăr, în acest moment, unitatea este închisă, dar dacă s-ar fi ținut cont de avertizările noastre și de faptul că acționarul majoritar nu a respectat contractul și angajamentele pe care și le-a asumat nu s-ar fi ajuns la această situație și s-ar fi reușit ca această societate să funcționeze. Există 650 de salariați la un oraș de 19 mii de locuitori, aproape fiecare familie are pe cineva acolo și s-a ajuns ca aceștia, în acest moment, să nu aibă nici o sursă de venit.

Fabrica a fost închisă datorită faptului că acționarul majoritar în acest an nu a plătit utilitățile, s-au acumulat peste 20 de miliarde datorii la Distrigaz fără ca AVAS să miște un deget, cu toate că a fost atenționat și, din această cauză, noi credem că s-a urmărit închiderea societății, nu știm din ce motive, fiindcă nu au dorit să se prezinte la fața locului și să verifice modul de îndeplinire a angajamentelor de către acționarul majoritar și, așa cum se vede acum, această neimplicare a autorității pentru valorificarea activelor statului a dus la închiderea uneia dintre cele mai mari societăți din județul Cluj, care realiza export peste 95% și avea posibilitatea să se redreseze.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnul secretar de stat, dacă doriți să comentați?

 
     

Domnul Mircea Alexandru:

Nu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu, vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, o interpelare adresată ministrului finanțelor publice.

Există cineva de la minister să răspundă? Da. Vă mulțumesc.

Poftiți, domnul deputat.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Această interpelare se referă la descentralizarea serviciilor și a instituțiilor, dar mai ales la colectarea taxelor și impozitelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeți.

 
   

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În cadrul planului de măsuri prioritare pentru pregătirea aderării la Uniunea Europeană la capitolul II - Criterii economice, una din măsurile prevăzute a fost îmbunătățirea colectării veniturilor bugetare.

Printre acțiunile de îndeplinire a acestei măsuri, s-a înscris și reorganizarea activității de administrare a marilor contribuabili, din punct de vedere al criteriilor de selecție, precum și a arondării teritoriale a acestora.

Pentru realizarea acestei acțiuni, a fost elaborat Ordinul ministrului finanțelor, nr.343/2005 privind organizarea activității de administrare a marilor contribuabili, act care reglementează în principal următoarele aspecte: includerea în categoria marilor contribuabili a contribuabililor care îndeplinesc criteriile de selecție prevăzute în Anexa la actul normativ mai sus-invocat, respectiv contribuabilii a căror cifră de afaceri raportată în situațiile financiare încheiate la 31 decembrie 2003, este mai mare sau egală cu 500 de miliarde lei vechi, 50 milioane ron, precum și contribuabilii monitorizați de Fondul Monetar Internațional, Banca Națională a României, societăți bancare, societăți de asigurări, societăți de investiții financiare și societăți comerciale care desfășoară activități de jocuri de noroc, tip cazino.

De asemenea, în ordinul ministrului finanțelor se mai prevede încadrarea în categoria marilor contribuabili a persoanelor juridice care au fost administrate de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, și care nu îndeplinesc criteriile de selecție mai sus menționate, precum și preluarea de la 1 aprilie 2005 a marilor contribuabili cu sediul social în Municipiul București și județul Ilfov, nominalizați în anexele la ordinul invocat, spre administrare, de către Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, precum și a marilor contribuabili aflați în administrarea direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, unde acestea își au sediul social, cuprinși în Anexa nr.2 la ordinul amintit, în două etape, respectiv la 1 iulie 2005 și 1 octombrie 2005.

De asemenea, se mai prevede și periodicitatea actualizării listei marilor contribuabili după criteriile menționate anterior.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat, aveți două minute pentru a comenta răspunsul.

 
   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, domnule președinte,

Mulțumesc, domnule secretar de stat,

Totuși, rămâne întrebarea ce vor face localitățile mici, în care existau societăți mari, de exemplu în județul Cluj sunt câteva: Câmpia Turzii cu "Industria Sârmei" și altele, la Dej, Someșul Dej, care vor rămâne fără principala sursă de venit atâta vreme cât toate veniturile se vor colecta centralizat.

Aceasta era de fapt întrebarea și vă rog să mă lămuriți.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, dacă puteți să răspundeți la această întrebare.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

O să încerc, domnule președinte.

Deci, am înțeles întrebarea dumneavoastră.

Răspunsul este că mutarea marilor contribuabili din administrarea direcțiilor de administrare a marilor contribuabili județene către Direcția de administrare a marilor contribuabili București, are ca și obiectiv o mai bună administrare a acestora, și corelativ urcarea în administrare la direcțiile județene a unui număr important de contribuabili medii, cu care se dorește să se facă același program de administrare specială, care s-a făcut în perioada 2002 - 2005, cu actualii mari contribuabili care au fost mutați la București.

Noi estimăm că din mai buna administrare a contribuabililor mijlocii, care vor urca într-un fel de administrare specială la direcțiile generale ale finanțelor publice județene, vor rezulta fonduri suficient de mari pentru acoperirea cheltuielilor locale.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

 
  Mirela Elena Adomnicăi

Doamna deputat Mirela Adomnicăi este prezentă?

Vă rog, doamna deputat.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării îl reprezintă fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene și planul național de dezvoltare 2007 - 2013, plan care împreună cu programele operaționale trebuiau finalizate și aprobate de către Guvernul României, în luna decembrie a.c.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Cătălin Doică:

Domnule președinte,

Doamna deputat,

În perspectiva aderării la Uniunea Europeană și accesului la fondurile structurale și de coeziune, Ministerul Finanțelor Publice coordonează elaborarea planului național de dezvoltare pe perioada 2007 - 2013, document care se fundamentează prin strategiile sectoriale de dezvoltare și prin strategia națională de dezvoltare regională, realizându-se astfel o programare multianuală a dezvoltării economice și sociale a României, similare celei realizate astăzi de statele membre ale Uniunii Europene.

Conform calendarului de lucru convenit cu Comisia Europeană, la Cap. 21 "Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale", va fi finalizat și supus aprobării Guvernului la sfârșitul lunii decembrie a acestui an.

Menționăm totodată că planul național de dezvoltare este un document de planificare strategică și programare financiară multianuală, în care nu sunt incluse proiecte de investiții.

Elaborarea programelor operaționale pentru implementarea, cu sprijinul fondurilor structurale și de coeziune, a priorităților planului național de dezvoltare este coordonată, de asemenea, de Ministerul Finanțelor Publice, care colaborează cu instituțiile având atribuții de autorități de management sau organisme intermediare. Calendarul inițial prevedea, într-adevăr, luna decembrie ca termen de elaborare a programelor operaționale.

În urma discuțiilor purtate recent cu Comisia Europeană și având în vedere nefinalizarea la nivelul Uniunii Europene a regulamentelor de management al fondurilor structurale și de coeziune, s-a stabilit de comun acord ca programele operaționale să fie transmise Comisiei Europene, cel târziu în luna martie a anului viitor.

Din punct de vedere financiar, asistența acordată prin programele operaționale presupune o cofinanțare națională obligatorie, asigurată din surse bugetare, împrumuturi externe și surse private. Se lucrează în prezent, atât la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, cât și în celelalte instituții implicate la estimarea necesarului de cofinanțare pe fiecare program operațional și pe ansamblul acestora, precum și la repartizarea acestei cofinanțări pe diverse surse anterior menționate.

Între beneficiarii majori ai acestor fonduri se vor număra și autoritățile locale. Importanța acestor investiții pentru comunitățile locale este de la sine înțeleasă și cunoscând posibilitățile limitate de cofinanțare ale multor autorități, Ministerul Finanțelor Publice încearcă să preia, în contul bugetului de stat, o pondere cât mai ridicată a cofinanțării publice și să reducă astfel efortul local de cofinanțare.

Totuși, este foarte important ca autoritățile locale să fie pregătite să acceseze aceste fonduri prin proiecte viabile, formulate conform măsurilor și acțiunilor din programele operaționale.

Pentru a veni în sprijinul acestora, Ministerul Finanțelor Publice a organizat o serie de campanii de informare privind planul național de dezvoltare și fondurile structurale în toate cele 8 regiuni de dezvoltare, în perioada iulie - decembrie a acestui an.

Campania s-a desfășurat sub forma unor seminare susținute de reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai autorităților de management pentru programele naționale, la care au participat peste 1.000 de potențiali beneficiari ai fondurilor structurale, reprezentanți ai instituțiilor locale, ai ONG-urilor, ai mediului de afaceri, persoane din institute de cercetare, din universități, precum și o însemnată parte a presei locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat, dacă doriți să comentați?

 
   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Aș vrea să fac un singur comentariu, și anume că acele proiecte care trebuie pregătite de către autoritățile locale presupun niște cheltuieli. Iar acele cheltuieli trebuie prevăzute în bugetul pe 2006. În acest sens, nu am primit un răspuns concret.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat nu mai aveți nici o intervenție.

Vă mulțumesc.

 
  Paul Magheru

Domnul deputat Paul Magheru, pentru Ministerul Apărării Naționale.

Există reprezentantul ministerului? Da.

Domnule deputat Paul Magheru, poftiți, vă rog!

   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eram pregătit pentru răspunsul la interpelarea Ministerului Educației și Cercetării.

Într-adevăr, am avut și o interpelare pentru Ministerul Apărării Naționale. Am avut mai multe, două interpelări, și ultima în legătură cu Ministerul Apărării Naționale, solicitasem, în urma unor audiențe pe care le-am avut la biroul meu parlamentar, suplimentarea personalului care lucrează la o arhivă specială a unei unități militare de la Pitești, în vederea pregătirii documentațiilor pentru a se stabili din timp drepturile legale pe care le au cei îndreptățiți prin lege să primească aceste drepturi.

Din păcate, timpul este atât de mare, încât se așteaptă prea mult la soluționarea unor chestiuni absolut legitime.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Ion Ioan (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

La interpelarea pe care ați adresat-o, veți primi și răspunsul scris din partea Ministerului Apărării Naționale.

Acum vă pot spune următoarele: Ministerul Apărării Naționale eliberează adeverințele necesare recalculării pensiilor din sistemul public de pensii, provenite din sistemul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu prevederile legislației recente în domeniu.

Cu toate eforturile pe care le face instituția militară, procesul de elaborare a adeverințelor necesare recalculării pensiilor, care fac obiectul acestor reglementări, se derulează cu dificultate din următoarele motive: pentru perioadele de timp mai îndepărtate, cum este perioada dintre 1939 și 1955 nu mai sunt statele de plată, pentru că s-a depășit termenul prevăzut pentru păstrarea lor.

O altă situație: deși unele documente se găsesc în fondul arhivistic, ele nu conțin toate elementele cerute de dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public.

O altă situație: începând din 1950 și până în prima jumătate a anului 1960, multe unități militare au fost salarizate prin arondare la alte unități, fără legătură funcțională sau ierarhică, fără să se fi întocmit un documentar cu acest obiect, astfel că, în cele mai multe cazuri, este imposibilă identificarea salariilor personalului civil din aceste unități.

Cu toate acestea, menționăm că arhivele militare, în prezent, își desfășoară activitatea cu personal suplimentar față de organigramă. Am suplimentat numărul de oameni care lucrează la arhivele militare de la Pitești.

Pentru a veni în sprijinul petenților, prin ordin al ministrului Apărării Naționale s-a dispus ca și unitățile militare, în calitate de foști angajatori, sau eșaloanele superioare ale acestora, să dea curs acestor cereri. Și, mai mult, să se adreseze în nume propriu arhivelor militare, respectiv Unității Militare 02405 - Pitești, pentru soluționarea cât mai operativă.

Precizăm că certificatele eliberate de Arhivele militare nu sunt echivalente cu adeverințele în forma cerută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005.

Aceste documente trebuie interpretate de specialiști cu cunoștințe în domeniul financiar-contabil și de personal. În acest sens, la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale, există preocuparea ca să numim categorii de personal cu pregătire corespunzătoare să desfășoare această activitate.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Dacă există vreun comentariu?

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Aș vrea doar să vă spun că înțeleg dificultățile prin care treceți, inclusiv lipsa de personal, chiar dacă ușor s-a majorat.

Aștept răspunsul scris, ca să-l pot transmite petenților și, în același timp, categoric este de obligația și de onoarea ministerului pe care-l reprezentați ca să se facă cât mai mult și cât mai repede în ajutorul celor îndreptățiți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnilor deputați.

În conformitate cu regulamentul Camerei Deputaților, interpelările se înscriu în ordinea de zi, în ordinea depunerii lor.

 
  Dan Dumitru Zamfirescu

Domnul secretar de stat Attila Korodi ne-a semnalat o situație deosebită: domnia sa trebuie să fie prezent și la Senat pentru a da răspunsuri.

În aceste condiții, cu acordul colegilor domniei sale din banca ministerială, și cu acordul dumneavoastră, îl rog pe domnul deputat Dan Zamfirescu să-și susțină interpelarea.

   

Domnul Dan Dumitru Zamfirescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

În esență, este vorba despre situația din comuna Borcea, județul Călărași, acolo unde digul de protecție al comunei respective a fost distrus în proporție de două treimi pe o distanță de 600 metri, anul acesta, datorită nivelului foarte mare al brațului Borcea. Ca urmare, dacă situația se va perpetua și nu se vor lua măsuri în consecință pentru refacerea digului, există pericolul ca la următoarele fenomene meteorologice mai deosebite, cu precipitații abundente, digul să fie efectiv spulberat, și peste 400 de familii numărând 2.000 de oameni, să fie luate de apă.

Asta este și rog să mi se dea răspuns scris, ca să pot să arăt și eu la cetățenii din comună dacă se iau sau nu se iau măsuri în acest sens.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Attila Korodi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: România a semnat cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare Acordul de împrumut pentru finanțarea proiectului de diminuare a riscului în cazul producerii calamităților naturale și pregătirea pentru situații de urgență, Agenția de implementare pentru componenta C2 a proiectului din Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor, prin Administrația Națională "Apele Române".

Sub componenta C-2 a proiectului "Protecția malurilor fluviului Dunării", ea finanțează reabilitarea construcțiilor existente de apărare împotriva inundațiilor, de-a lungul fluviului Dunărea, în trei zone: brațul Borcea - zona Bentu, brațul Borcea - zona Bordușani, brațul Borcea - zona Făcăeni. Pentru obiectivele componentei C-2, aflată în administrația Agenției Naționale de îmbunătățiri funciare, care funcționează sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, a fost încheiat cu Ministerul Mediului, Pădurilor și Apelor un protocol de predare-primire a obiectivelor menționate.

În vederea primirii documentelor tehnice, respectiv studii de fezabilitate pentru toate cele trei obiective și proiecte tehnice, pentru două dintre acestea a fost realizată. Pentru cele două obiective pentru care a fost întocmit proiectul tehnic, este în curs de finalizare actualizarea acestora, în timp ce pentru al treilea a fost lansată invitația pentru examinarea interesului pentru servicii de proiectare, conform procedurii Băncii Mondiale.

Pe baza proiectelor tehnice întocmite și a documentelor de licitație, va fi lansată o licitație pentru execuția lucrărilor pentru cele trei obiective, în conformitate cu prevederile Legii nr.389/2004 și cu respectarea ghidurilor de achiziție pentru împrumut IPRD și credite IPA, lucrările urmând a se realiza până la încheierea proiectului 2009, în funcție de complexitatea lucrărilor și fondurilor acordate pentru cofinanțarea proiectului.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriți să comentați răspunsul? Sigur, numai dacă doriți.

 
   

Domnul Dan Dumitru Zamfirescu:

Sigur, domnule președinte, vă mulțumesc. Mă așteptam la un răspuns mai concret, în sensul că voiam să știu exact când demarează lucrările pentru refacerea digului la acest obiectiv. Deci, în mod concret, când încep lucrările?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dacă sunteți în măsură, domnule secretar de stat, să precizați. Dacă nu, în cadrul răspunsului scris solicitat.

Veți primi în cadrul răspunsului scris solicitat și această completare.

Să continuăm lista de interpelări, astfel cum ne-a fost prezentată: domnul deputat Cătălin Obuf Buhăianu, dacă este prezent? Dacă nu, prin aplicarea principiului juridic al echipolenței, aplicăm art.156 alin.2, care se referă la întrebări: nu se răspunde la interpelările la care deputatul nu este prezent, urmând a primi răspunsul scris.

 
  Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban, vă rog. O interpelare adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului.

Există din partea ministerului un reprezentant? Da.

Vă rog, domnule deputat, poftiți. Interpelarea dumneavoastră este simplă: "Unde sunt banii domnului ministru?"

Problema: despre ce bani este vorba?

   

Domnul Ștefan Baban:

N-am să citesc toată interpelarea pentru a reduce timpul de expunere.

Doresc să cunosc rezultatele controlului privind încheierea contractului dintre Bechtel și partea română și îmbunătățirile aduse contractului, atât pentru partea română, cât și pentru partea americană în urma renegocierii.

Și, bineînțeles, aștept răspuns, să aflu și când reîncep lucrările și când se vor termina.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să răspundeți.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

În ceea ce privește contractul cu Bechtel, în urma analizării contractuale s-au constatat o serie de probleme, atât referitoare la respectarea legislației române în vigoare, cât și o serie de probleme de ordin comercial. Și s-a decis amendarea contractului, renegocierea contractului cu firma Bechtel.

Însă, lucrările la autostradă, după renegocierea contractului, se vor încadra în graficul prevăzut și sunt prevăzute a fi finalizate la sfârșitul anului 2012.

Pentru anul 2006, este programată și finalizarea sectorului Fetești-Cernavodă; și tot pentru 2006 sunt programate și lucrări la sectoarele de autostradă de ocolire Sibiu, ocolire Pitești, sectorul Drajna-Fetești, sectoare pentru care ministerul depune toate eforturile pentru finalizarea lucrărilor în 2006.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat, aveți două minute.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Răspunsul este cam subțire, vizavi de ce am întrebat eu. De asta, voi dori un răspuns scris și foarte concret.

A doua chestiune: mi se pare cam îndepărtat termenul de 2012; dar dacă mă gândeam, că dacă reușim s-o aducem mai către 2008, 2009, această autostradă, poate ne gândeam și la o autostradă care să meargă spre Moldova, pentru a face legătura cu frații noștri de peste Prut.

Vă mulțumesc oricum.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Desigur, răspunsul scris la interpelări reprezintă numai o cutumă, și nu un text de regulament, dar de multe ori este foarte necesar.

Domnul deputat Viorel Pupeză, P.S.D., este prezent? Nu. Va primi răspuns scris.

 
  Mircea Purceld

Domnul deputat Mircea Purceld: o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Vă rog, domnule deputat, s-o susțineți.

   

Domnul Mircea Purceld:

Mulțumesc, domnule președinte,

N-aș vrea să vă răpesc timpul cu lecturarea întregii interpelări. Îi dau doar titlul și subliniez câteva idei principale.

Am început să spun, că urmare a numeroaselor sesizări primite la Cabinetul meu parlamentar, cât și ocazia întâlnirilor cu locuitorii comunelor Uivar și Foeni, am constatat că există nereguli în legătură cu modul în care se desfășoară acțiunea de reconstrucție a caselor dărâmate de inundațiile care au avut loc în lunile aprilie și mai în județul Timiș.

În calitate de reprezentant al acestui județ în Camera Deputaților, doresc să știu, și asta este prima idee pe care am lansat-o: care este programul concret de reconstrucție, respectiv graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L. cu firmele de construcție care au fost agreate.

În continuare, interpelarea mea vizează încă patru puncte. Vreau să vă spun și v-aș ruga să se rețină că am primit un răspuns scris de la ministerul de resort. În răspunsul primit se face vorbire doar de ultimul punct, care vorbește despre cele 146 de case din satul Ionel, comuna Uivar care, într-adevăr, ministerul poate să se laude cu ele că au fost realizate.

Este singurul fapt pozitiv. Eu am fost în finalul acestei săptămâni din nou în zonă; am în față scrisoarea ministerului; am confruntat realitatea din zonă cu cele scrise aici și vreau să vă spun că nu corespunde, în afară de acest punct 4, nu corespunde nici o idee din răspunsul ministerului.

Aș vrea ca domnul ministru, dacă are informațiile necesare, să se refere în special la aceste grafice, pentru că situația este exasperată, situația locuitorilor din comuna, în special a celor din comuna Foeni este exasperată. Din cele 261 de case care trebuiau să fie gata, până la data de astăzi s-au predat 117; în diferență, oamenii stau în diferite improvizații, mai stau în corturi.

Apoi, sigur că discuția se poate extinde și pe subiectul calității. În localitatea Ionel, din cele 46 de case predate, la 18 case le-au fost desprinse acoperișurile acum două săptămâni în urmă, datorită unei furtuni locale care a avut loc.

În Foeni lucrează la ora asta, de exemplu, 6 firme. Eu am cerut un program complet pentru reconstrucția acestei zone. Ministerul se laudă cu acest lucru. Informează opinia publică, informează presa, informează televiziunea, pe toate căile de contact pe care le poate avea ministerul cu media și cu populația, nu face altceva decât să sublinieze realizările extraordinare pe care le are la ora asta județul Timiș.

Eu vreau să vă spun că județul Timiș a fost primul județ afectat de inundații. Aici inundația a avut loc înainte de Paști cu două săptămâni, și nici astăzi oamenii nu s-au mutat încă în casele promise.

Repet, nu fac vorbire despre calitate, pentru că s-ar putea să facă obiectul unei alte discuții mai importante decât cea din seara asta. Calitatea este sub orice critică. S-au așezat pe aceste case acoperișuri de tablă fără izolație; casele de lemn sunt deja mucegăite; instalațiile sanitare nu sunt realizate așa cum s-a înscris în contractele dintre executant și A.N.L.

Deci, eu spun că situația este scăpată complet din mână. Și cred că pentru această discuție trebuie un cadrul mult mai amplu decât o simplă interpelare a unui deputat de Timiș.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, ministru delegat pentru Lucrări Publice):

Voi încerca să mă refer direct la obiectul interpelărilor.

La primul punct, referitor la încheierea și suspendarea contractului cu firma Rotary, în legătură cu firma S.C."Rotary-Construcții" S.A., București, care a avut un contract cu Agenția Națională de Locuințe pentru 33 de case, în satul Otelec, comuna Uivar, având în vedere că societatea mai sus-menționată nu și-a respectat obligațiile contractuale, terminând doar 8 locuințe, conform graficelor de execuție, A.N.L.-ul a reziliat contractul de execuție; continuarea lucrărilor la celelalte 25 de locuințe a fost realizată de S.C. "American-Romanian Co." S.R.L.; cele 25 de locuințe au fost finalizate și recepționate în data de 31.10., în prezent fiind locuite de proprietari.

În legătură cu a doua întrebare, legată de firma "Dorela Dumitrescu" S.R.L., această societate, conform contractului, s-a angajat să reconstruiască 49 de locuințe în comuna Foeni. Din acest număr, s-au pus în funcțiune până în prezent 16, alte 4 având termen de finalizare începutul acestei luni.

Deoarece firma "Dorela Dumitrescu" nu a respectat prevederile contractuale, diferența de 29 de locuințe nefinalizate a fost preluate de o altă firmă, "Xenia" S.R.L.; mai multe firme: Xenia, 7 case; S.C. "Paluni" 15 case; S.C. "Solaris" 7 case, care urmează să fie finalizate până în 15.12.

În legătură cu locuințele din localitatea Foeni, ele sunt reconstruite prin acțiuni de sponsorizare sau acțiuni finanțate de donori. În consecință, managementul acestor lucrări nu este făcut de minister, fiindcă nu este vorba de bani publici.

Referitor la solicitarea Primăriei Foeni, de expertizare tehnică a 74 de locuințe, de asemenea, nu au fost efectuate plăți din fondurile publice. Evaluările au fost făcute de Inspectoratul de construcții al județului Timiș, urmând ca locuințele în cauză să fie reexpertizate de o comisie neutră, conform legii.

În legătură cu execuția de S.C. Contrasimex Vest a 146 de locuințe în satul Ionel, nu s-au înregistrat întârzieri în derularea lucrărilor de reconstrucție. Până în 21.11, au fost puse în funcție 96 de locuințe, iar la începutul lunii s-au finalizat și lucrările la celelalte 50 de locuințe.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți vreun comentariu? Regulamentul vă permite 2 minute.

 
   

Domnul Mircea Purceld:

Mulțumesc.

Vă asigur, domnule ministru, de întreaga mea simpatie și de întreaga mea considerație, însă astă-seară noi doi am vorbit în paralel. Eu am vorbit despre un subiect, dumneavoastră ați vorbit despre alt subiect.

Dumneavoastră ați vorbit despre ce este mai ușor și ce se poate vorbi din activitatea legată de acest capitol, dar primul capitol al interpelării mele se numea așa: "Doresc să știu care este programul concret de reconstrucție, respectiv, graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L., cu firmele de construcții?" Țineți în secret aceste grafice, nu le-ați adus. Am răspunsul dumneavoastră, repet, este amabil, este diplomatic, dar nu este un răspuns la obiect.

Deci, programul concret de reconstrucție a acestor sate, a acestor case este extrem de încurcat. Vineri și sâmbătă am fost în zonă, am bătut toate aceste localități, am stat de vorbă cu oamenii, am stat de vorbă cu consilierii locali. Bineînțeles, nu am avut acces la un primar de acolo, care n-a avut vreme să stea de vorbă cu un biet deputat, dar asta nu m-a oprit pe mine să nu culeg informații corecte de la consilierii locali și de la oamenii din sate, din comune.

Sunteți în mare întârziere! Repet, situația este disperată. Și cred că ar trebui o analiză concretă. Îmi permit să vă dau și un sfat, dar nu se practică în asemenea situații, eu cred că ar trebui să convocați la Timișoara toți deputații și senatorii de Timiș, indiferent de culoarea politică sau de partidul din care provin, să facem o discuție acolo, să vedem ce soluții găsim pentru oamenii aceștia.

Peste o zi, două, poate să înceapă să ningă și trebuie să li se găsească și lor un culcuș. Încă, sunt oameni care stau în corturi, sunt oameni care au semnat de recepție pentru acele imobile, case, despre care dumneavoastră spuneți că le-ați predat, dar nu se pot muta în ele.

Vă rog să mă credeți, sunt de cea mai bună intenție, de aceea sunt prezent aici. Și cred că, dacă gândiți bine, veți apela la soluția mea: să facem o discuție cu toți parlamentarii de Timiș, cu domnul ministru Borbely (care, nu știu de ce, mă evită, dar mă evită în mod sistematic) pentru discutarea acestui subiect, să găsim o soluție. Că am traversat o plajă, de la Paști până la Crăciun, și n-am rezolvat problema. Peste o săptămână e Crăciunul!

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule deputat, dați-mi voie să apreciez inițiativa dumneavoastră, dar să nu uităm raporturile între Parlament și Guvern. Deputații de Timiș pot chema acolo un ministru.

Dacă aveți ceva de comentat, domnule secretar de stat?

 
     

Domnul Septimiu Buzașu (din lojă):

Domnul secretar de stat Andreica, responsabil, va fi mâine și poimâine în județul Timiș, pentru a rezolva ultimele probleme.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Iertați-mă, la noi se obișnuiește să se răspundă de la tribună.

 
     

Domnul Septimiu Buzașu (din lojă):

Era un răspuns neoficial.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Neoficial discutăm cu plăcere după ședință, suntem în cadrul lucrărilor plenului.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Domnul secretar de stat Andreica, direct responsabil de programul de construcție a locuințelor din Timiș va fi mâine și poimâine în județul Timiș, pentru perfectarea ultimelor amănunte în legătură cu recepția caselor finalizate.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Mircea Purceld, tot o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, față de revendicarea pistelor de decolare ale Aeroportului Timișoara.

 
   

Domnul Mircea Purceld:

Mulțumesc.

Conducerea Aeroportului Internațional Timișoara a aflat că terenurile pe care se află atât clădirile administrative cât și pistele de decolare și aterizare sunt revendicate de către diverse persoane fizice.

Împotriva tuturor normelor juridice, Primăria Ghiroda s-a intabulat cu 101 ha teren, primite în administrare, și 40 ha teren, primite în proprietate.

Am solicitat domnului ministru să precizeze ce măsuri a luat Ministerul Transporturilor, știut fiind faptul că după desființarea bazei militare o parte din terenurile și clădirile acesteia trebuiau preluate de la Ministerul Apărării Naționale, iar în situația dată, aceste terenuri au fost preluate de către Primăria comunei Gătaia.

Am cerut două probleme punctuale: dacă conducerea ministerului are cunoștință de faptul că Prefectura Timiș nu a acționat în contenciosul administrativ în termenul legal acțiunea abuzivă a Primăriei Giarmata, de a se intabula cu terenurile pe care, în acest moment, se află fosta bază militară și Aeroportul Internațional Timișoara, ce măsuri va lua în acest sens?

Și a doua problemă, dacă Ministerul Transporturilor are cunoștință de existența pe rolul instanțelor de judecată a unui litigiu pentru rectificarea cărții funciare, deoarece o parte din terenurile comunei Giarmata au fost trecute la comuna Ghiroda, prin preluarea administrativă de către aceasta a satului Giarmata Vii, conform Legii nr. 2/1968 privind organizarea teritoriului administrativ.

De asemenea, am rugat ministerul să precizeze ce măsuri va lua, ca acest aeroport internațional să-și poată desfășura activitatea în continuare, nestingherit de noii proprietari ilegali de terenuri, fiind vorba și de un alt element principal, anume, acela al siguranței naționale.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Purceld:

Am dorit să am și un răspuns scris, pe care doream să-l folosesc în interesul Aeroportului Timișoara, dar nu l-am primit, la ora aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeți.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Pentru toate răspunsurile orale, urmează să primiți și răspunsul scris, dacă nu l-ați primit până acum.

Ministerul Transporturilor a întreprins demersuri în vederea soluționării problemelor referitoare la suprafețele de teren ale Aeroportului Giarmata. Mai mult, s-a încercat promovarea unui proiect de act normativ care să reglementeze această situație.

În ceea ce privește litigiile, menționăm că pe rolul Tribunalului Timiș s-a aflat Dosarul 8.646/2005 referitor la cererea în contencios administrativ a județului Timiș împotriva hotărârii Consiliul local al comunei Giarmata. Atât ministerul cât și Societatea Națională a Aeroportului Internațional Timișoara "Traian Vuia" au făcut cereri de intervenție, ministerul în interes propriu, iar aeroportul în interesul prefecturii. Instanța a respins cererile de intervenție.

Precizez că ministerul va declara recurs în termenul prevăzut de lege împotriva sentinței pronunțate de Tribunalul Timiș.

De asemenea, vă facem cunoscut că pe rolul Judecătoriei Timișoara se află litigiul dintre Societatea Națională a Aeroportului Internațional Timișoara "Traian Vuia" și Consiliul local al comunei Giarmata împotriva Încheierii nr. 77/12/2005 a Oficiului de cadastru și publicitate imobiliară, prin care a fost înscris în mod abuziv în cartea funciară dreptul de administrare asupra terenurilor în litigiu. Litigiul a fost suspendat până la soluționarea dosarului aflat pe rolul Tribunalului Timiș.

Având în vedere că dosarul aflat mai sus a fost soluționat, urmează ca dosarul de la Judecătoria Timișoara să fie repus pe rol, Ministerul Transporturilor intenționând să facă cerere de intervenție și în acest dosar.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Mircea Purceld:

Sigur că este un punct delicat. Am dorit să știu dacă ministerul, respectiv, Guvernul a luat atitudine față de faptul că Prefectura Timiș nu a acționat în contencios în termenul legal. De ce a așteptat prefectul județului Timiș ieșirea din termenul legal pentru a ataca această hotărâre a unui consiliu local în contencios?

Am vrut să fiu și eu informat, ca deputat de Timiș, de ce se acceptă asemenea..., eu aș vrea să o numesc aici indolență, dar, sigur, aș putea să trec și în partea cealaltă, să o numesc... N-o numesc nicicum, acum... E vorba de un trafic de terenuri aici, se face un trafic de pământ extraordinar în Banat. Pentru mine, situația este limpede, dar se pare că pentru Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, situația nu este atât de limpede.

Deci, eu doresc să primesc acest răspuns scris, urmând să comentăm în continuare cu conducerea ministerului situația creată.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă mai aveți ceva de adăugat?

 
     

Domnul Septimiu Buzașu:

Am reținut observația.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Desigur, pentru răspunsul scris.

 
  Petru Călian

Domnul deputat Călian, pentru Ministerul Transporturilor și Construcțiilor, verificarea respectării contractelor privind lucrările de reabilitare a drumurilor naționale DN 1 și DN 17. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să fac precizarea că această interpelare am prezentat-o și am susținut-o atunci când am depus-o, fapt pentru care nu am să mai repet sau să mai citesc toată interpelarea.

Într-adevăr, interpelarea mea se referă la problema contractelor și în special a respectării contractelor pentru firmele care execută lucrări pe DN 1 și DN 17. De ce solicit acest lucru? Pentru că acolo nu se respectă cu siguranță calitatea, din nici un punct de vedere.

Aș dori, totodată, ca domnul secretar de stat să se și prezinte, pentru că nu-l cunosc.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Aș vrea să fac precizarea că în conformitate cu regulamentul, în momentul prezentării interpelărilor, ele nu se dezvoltă, ci se arată numai obiectul lor. Ne-ați văduvit de o dezvoltare mai amplă, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat să răspundeți. Dacă îmi permiteți, este vorba despre domnul secretar de stat Septimiu Buzașu.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Am avut plăcerea să vă mai răspund la câteva întrebări și interpelări înainte.

Referitor la reabilitarea drumului DN 1C și DN 17, limită de județ Cluj, în lungime de 31 de km, constructor Efklidis, stadiul fizic este 1,69%. Iar referitor la reabilitarea drumului DN 17, limită de județ Cluj-Bistrița Năsăud, în lungime de 52,4 km, constructor Firma Proodeftiki, stadiul fizic este 1,03%.

Deci, constructorii nu au respectat prevederile contractuale și nici programele de lucrări actualizate, nu au realizat lucrările programate, ritmul de execuție fiind foarte scăzut. Probleme legate de lipsa echipamentelor pe șantier, a materialelor au condus la întârzieri în organizarea lucrărilor și începerea lucrărilor conform graficului inițial.

În consecință, beneficiarul a transmis constructorilor, în data de 8.11.2005, în conformitate cu clauzele contractuale, adresa prin care au fost notificați în privința eșecului de a-și îndeplini sarcinile, cât și asupra rezilierii contractelor, notificări echivalente cu un preaviz de 14 zile. În ceea ce privește firma Efklidis, printr-o adresă, își ia angajamentul că va finaliza lucrările în termenul contractual, nu va cere extensii de timp și nici costuri suplimentare legate de accelerarea lucrărilor. Totodată, a prezentat și un grafic de lucrări reactualizat, care prevede accelerarea lucrărilor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, vă rog să comentați.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimate domnule secretar de stat,

Într-o mare măsură, răspunsul mă mulțumește. Constat din ceea ce dumneavoastră ați relatat că s-a făcut o greșeală, în momentul în care s-a organizat licitația și în momentul în care au fost desemnate firmele câștigătoare. De ce? Constat acum că acele firme nu au dotări corespunzătoare în vederea executării unor lucrări de o asemenea amploare.

Acest lucru trebuia să fie cunoscut, prin solicitarea unor documente suplimentare din partea firmelor respective, astfel încât să nu ne trezim cu asemenea surprize. Și, totodată, să nu întâmpinăm greutăți, în vederea termenului de execuție a lucrărilor contractate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Mulțumesc.

Domnule secretar de stat, dacă doriți să comentați?

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Nu cunosc istoricul atribuirii acestor contracte, însă cunosc un fapt pe care aș dori să vi-l relatez. Toate firmele grecești de construcții care lucrează în țara noastră au avut probleme financiare după Olimpiada de la Atena, când foarte multe dintre ele au intrat în incapacitate de plată și nu au putut să-și susțină financiar lucrările pe care le aveau la contractele în România.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache, pentru Ministerul Justiției.

Există cineva de la Ministerul Justiției, care să răspundă? Da.

Vă rog, domnule deputat, să susțineți interpelarea dumneavoastră.

   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Din numeroasele cazuri prin care cetățenii ne sesizează la biroul parlamentar sau la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, în cadrul căreia îmi desfășor activitatea, în ultima vreme, sunt tot mai multe semnale ale unor abuzuri și încălcări ale legii în privința arestărilor, a reținerilor, a cercetării și chiar a judecării unor persoane.

Un caz de încălcare a drepturilor omului mi-a fost semnalat de doamna Vătafu Livia din Buzău, arestată împreună cu alți colegi de la Serviciul pașapoarte Buzău. Ne-a învederat faptul că s-au comis ilegalități, atât în ordonanța de reținere, în rechizitoriu s-au comis falsuri, în perioada de reținere a fost supravegheată video de bărbați, inclusiv la toaletă, și supusă unor alte umilințe. Fapt pentru care a solicitat audiență la Ministerul Justiției, audiență care i-a fost refuzată.

Atunci, soțul a încercat să se adreseze cu o contestație Parchetului Buzău, contestație care i-a fost și acestuia refuzată.

Nemaigăsind altă cale, am recurs la procedura interpelării parlamentare.

Aștept răspunsul, după care voi interveni cu comentarii, întrucât el a fost detaliat și înaintat în scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Doamnă secretar de stat Katalin Kibedi, vă rog să poftiți.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Tranșarea problemei independenței justiției, atât legislativ, cât și prin modalitatea în care se aplică în practică dispozițiile legale în vigoare, a fost și rămâne în continuare o problemă sensibilă. De aceea, orice atitudine din partea Ministerului Justiției în raport cu modalitatea în care sunt instrumentate dosarele, fie ele penale, fie de natură civilă, presupune și foarte multă prudență, pentru a nu se trage concluzia greșită că ministrul justiției s-ar interfera în activitatea care se dorește a fi independentă, din partea judecătorilor și procurorilor.

De aceea, în răspunsul nostru, considerăm suficient de detaliat, în scris, am făcut trimitere la toate dispozițiile legale în vigoare, care tranșează competențele, ceea ce poate să facă la ora actuală ministrul justiției în raport cu prevederile Legii nr. 304/2004, care vizează organizarea judecătorească și este și singura lege organică care are o prevedere expresă în ce privește ministrul justiției, în raporturile doar cu procurorii, dar în ce privește raporturile cu instanța, ele sunt absolut independente.

Însă, în ceea ce privește conduita oricărui procuror și judecător, modalitatea în care aceștia își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, fiind obligatoriu ca o legislație să prevadă cine are competență să o cenzureze, Legea nr. 317/2004 a conferit această competență Consiliului Superior al Magistraturii. Așa încât, așa cum am și menționat în ultimul alineat la răspuns, interpelarea dumneavoastră a fost comunicată Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit competențelor care îi revin, este obligat să trimită din corpul de inspecție, pentru a face o verificare prealabilă și a vedea dacă în cauză se impune declanșarea vreunei proceduri disciplinare împotriva persoanei care eventual nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu.

În ce privește, însă, soluțiile care se dau, ele oricum nu pot fi cenzurate nici de Consiliul Superior al Magistraturii, ele își urmează calea firească. Deci, o hotărâre prin care s-a dispus arestarea preventivă, a fost condamnată o persoană, este supusă căilor de atac prevăzute de lege.

Și, în acest sens, am dori să îndrumați persoanele care v-au adresat plângerile - și, de altfel, ați atașat și articolele din ziar, pe care le-am parcurs - să apeleze la această cale legală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt oarecum surprins, trebuie să recunosc, de răspunsul primit, pentru că s-a insistat foarte mult pe independența justiției. Or, eu nu am venit cu un caz cu referire la soluții pronunțate de instanță.

Interferența politicului sau a altor factori în actul de justiție înseamnă încălcarea într-adevăr a independenței justiției, iar noi nu ne-am adresat și n-am vorbit și n-am făcut referire deloc, în nici un caz, la imixtiuni în actul de justiție, la faptul că ministerul ar trebuit să se amestece în legătură cu soluțiile date de instanțe. Era vorba de încălcarea flagrantă a unor drepturi elementare ale omului în timpul reținerii, cercetării și judecării unor persoane. Era vorba de supraveghere video făcută de către bărbați unei femei și când merge la toaletă, era vorba de falsuri în rechizitoriu, falsuri în ordonanța de reținere, era vorba de comportamentul, de atitudinea oamenilor care profesează dreptul, care practică justiția. Era vorba nu de soluții, nu de afectarea independenței justiției.

Deci, îmi pare rău că doamna ministru a insistat pe o chestiune care nu s-a pus și care nu a existat în textul interpelării. Pe noi ne interesează relația dintre Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii privind comportamentul oamenilor care trebuie să practice justiția la cotele și la performanțele cerute de momentul în care ne aflăm.

Eu voi suplini lipsurile din răspunsul primit prin audierea la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții a domnului Dan Lupașcu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în ziua de miercuri, săptămâna aceasta.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vreau să vă spun că problema pe care ați ridicat-o este destul de sensibilă și din punctul de vedere al legislației și al regulamentului și atât interpelarea dumneavoastră cât și răspunsul au oferit soluțiile legale. Conform art. 156 lit. c), nu se primesc întrebări sau interpelări care se referă la procese aflate pe rolul instanțelor sau care pot afecta soluționarea unor cauze.

În aceste condiții, soluția din răspuns, de trimitere la Consiliul Superior al Magistraturii, este corectă. În aceeași măsură și numai în măsura în care își găsește reflexia în audierile pe care le veți face dumneavoastră la Comisia de abuzuri.

Vă mulțumesc.

Iertați-mi acest mic comentariu.

 
  Mircea Purceld

Domnule deputat Mircea Purceld, vă invit să lămurim în primul rând o eventuală suprapunere. Ați adresat și v-a răspuns domnul secretar de stat Septimiu Buzașu o interpelare privind lucrările de reparația la Șoseaua Timiș-Lugoj DN 6, sigur, pe care ați dezvoltat-o. Pe ordinea de zi mai figurează o interpelare adresată ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, referitor la nereguli în legătură cu modul în care se desfășoară acțiunea de reconstrucție a caselor. Vă rog să vă referiți la una dintre cele două.

   

Domnul Mircea Purceld:

Acțiunea de reconstrucție a caselor a fost bifată, problema Aeroportului Internațional a fost bifată. Prima, de fapt, este o restanță de acum două săptămâni.

Iar la punctul curent, avem lucrările de reparare a Șoselei Timișoara-Lugoj, cu o lungime de 50 de km, care au intrat în al cincilea an de viață. Am dorit să știu punctul de vedere al Ministerului Construcțiilor și Transporturilor, dată fiind durata mare de timp de când se lucrează pe acești 50 de km. De 5 ani de zile se lucrează pe 50 de km.

Sunt extrem de multe lucrări și puncte neterminate pe acest traseu. Au avut loc extrem de multe accidente rutiere, unele dintre acestea soldate cu pierderi de vieți omenești.

Ținând seama de faptul că este, de fapt, singura șosea care leagă Timișoara de Lugoj, este șoseaua internațională, am solicitat să se precizeze data la care vor fi gata aceste lucrări.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Septimiu Buzașu:

Contractul pentru lucrări s-a semnat în data de 28 octombrie 2002, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost data în 8 ianuarie 2003. Termenul contractual de finalizare este prevăzut pentru anul 2006.

Însă contractul a pornit cu stângul, cu probleme legate de achizițiile de terenuri, care au făcut imposibilă obținerea autorizației de construcție în termenul prevăzut de contract. Din această cauză, ordinul de începere a lucrărilor a fost dat cu întârziere.

De asemenea, datorită creșterii traficului, în special, a traficului greu, a fost necesară refacerea sistemului rutier pe circa jumătate din lungimea totală a contractului, cu implicații directe asupra duratei de execuție. În prezent, se lucrează cu toate resursele disponibile și se fac eforturi pentru accelerarea ritmului de execuție și încadrarea în termenul contractual.

În legătură cu deschiderea mai multor fronturi, în conformitate cu prevederile contractuale, constructorul trebuie să întocmească programe de lucrări, care sunt aprobate de către consultant, programe în baza cărora constructorul poate să deschidă mai multe fronturi de lucru, bineînțeles cu obligația respectării condițiilor de siguranță a circulației. Aceste fronturi de lucru trebuie să respecte condițiile impuse de planul de management al traficului, care este aprobat de Inspectoratul General al Poliției, Direcția regională de drumuri și poduri Timișoara și Serviciul de siguranță a circulației din cadrul Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveți un comentariu?

 
     

Domnul Mircea Purceld (din sală):

Mulțumesc, nu am nici un comentariu.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nu. Vă mulțumesc.

 
  Petru Călian

Domnul deputat Petru Călian, pentru ministrul delegat pentru lucrările publice și amenajarea teritoriului, problematica microcentralelor de apartament.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această interpelare am adresat-o mai multor ministere deoarece, într-adevăr, deja microcentralele de apartament constituie o problemă, datorită numărului mare de microcentrale care sunt instalate în foarte multe apartamente din România.

Cred eu că, din momentul în care această problematică se amplifică, pe zi ce trece, pentru că foarte mulți cetățeni nu se mai pot alimenta cu încălzire și apă caldă, cu agent termic, mai precis, de la centralele mari, rămase încă de pe vremea lui Ceaușescu, cred eu că trebuie luate măsuri suplimentare, astfel încât să nu întâmpinăm surprize neplăcute pentru că, și așa, apar deja surprize neașteptate datorită nerespectării tehnologiei și, totodată, a unor parametri tehnici.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aș vrea să lămuresc o neconcordanță în lista de răspunsuri. Dumneavoastră ați adresat aceeași interpelare și Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei? Sau ați adresat-o numai ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului? Vă rog să răspundeți la microfon pentru înregistrare.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum am mai spus, această interpelare a fost adresată mai multor ministere.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat, răspundeți pentru?

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Pentru domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, dar în numele ministrului delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, desigur, pentru stenogramă doar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Așa este.

Alegerea unui sistem de încălzire centralizat sau individual, cu centrale termice de apartament, este opțiunea cetățeanului, în condițiile respectării actelor normative în vigoare. Nu susținem montarea coșurilor de fum care nu respectă prevederile actelor normative, periclitând sănătatea oamenilor.

Referitor la propunerile dumneavoastră de îmbunătățire a legislației specifice, vă precizăm următoarele.

În ceea ce privește domeniul de utilizare, autoritățile de reglementare în domeniu au prevăzut, în actele normative, ca, în cazul schimbării sistemului centralizat de încălzire cu centrale de apartament, evacuarea gazelor de ardere să se facă, obligatoriu, deasupra aticului.

Actele normative care prevăd cele menționate mai sus sunt: Ordonanța Guvernului nr. 73/2002 și Ordinul MLPAT nr. 50/N/30.06.2000.

Ministerul Transporturilor este autoritate de reglementare. De urmărirea modului cum se aplică prevederile actelor normative sunt responsabile autoritățile de inspecție și control, în cazul în speță Inspectoratul de stat în construcții și Agenția de Protecție a Mediului.

Referitor la montarea unei centrale de apartament supradimensionate, aceasta poate conduce la o funcționare cu randamente scăzute și, implicit, cu consumuri crescute de gaze naturale și emisii mari de bioxid de carbon.

Repartizarea consumurilor aferente spațiilor comune dintr-un condominiu este reglementată prin Ordinul nr. 233/2004 pentru aprobarea unor reglementări privind contorizarea consumatorilor racordați la sistemele publice centralizate de alimentare cu energie termică, emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Servicii Publice și Gospodărire Comunală.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

O să rog, dacă este prezentă, doamna secretar de stat, Maria Muga să răspundă la aceeași interpelare. Sau din partea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale? Vă rog.

 
   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă:

Cătălin Dănilă, secretar de stat la Ministerul Muncii.

Voi răspunde, sigur, pe componenta caracteristică ministerului nostru, referitoare la tema microcentralelor de apartament.

Din punctul nostru de vedere, cea mai importantă dintre măsurile de protecție socială a populației, în sezonul rece, este reprezentată de acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței familiilor și persoanelor singure cu venituri reduse, în scopul degrevării bugetelor de familie de efortul plăților cheltuielilor crescute, necesare în această perioadă pentru întreținerea locuinței.

Până în anul 2003, acordarea acestor ajutoare a fost realizată în baza mai multor acte normative, introducându-se treptat, ca beneficiar, familiile care utilizează pentru încălzire energie termică, apoi gaze naturale și lemne, cărbuni și, în cele din urmă, combustibil petrolier.

În anul 2003, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței, precum și a unor facilități populației pentru plata energiei termice s-a realizat reglementarea unică a acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinței.

Unele deficiențe în aplicarea acestui act normativ și necesitatea remedierii acestora au condus la modificări, ultima fiind Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2004, modificări care au avut ca scop simplificarea procedurilor de solicitare a ajutorului și garantarea acordării acestuia prin asigurarea plății din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, în cazul încălzirii cu energie termică furnizată în sistem centralizat și gaze naturale.

Prin acest act normativ au fost reglementate, în principal, preluarea de către Ministerul Muncii, prin serviciile sale deconcentrate, respectiv Direcțiile pentru Dialog, Familie și Solidaritate Socială a întregii activități de acordare a ajutoarelor prin: pe de o parte, tipărirea și transmiterea către populație a formularelor tipizare, de cerere și declarație pe proprie răspundere, stabilirea dreptului de ajutor pentru încălzirea locuinței, pe baza cererilor și a declarațiilor pe proprie răspundere, asigurarea tipăririi, emiterii bonurilor valorice, transmiterea acestora beneficiarilor, respectiv stabilirea drepturilor de plată la ajutor pentru încălzirea locuinței pentru persoane singure care îndeplinesc condițiile de acordare, să primească de la început bonuri valorile pentru toate lunile sezonului rece.

De asemenea, au fost introduse bonurile valorice ca formă simplificată de plată a ajutoarelor. Bonurile sunt documente cu regim special, prevăzute cu elemente de securizare, sunt tipărite în două culori distincte, în funcție de tipul de încălzire utilizat. Menținerea acordării din bugetele locale a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței pentru familiile și persoanele singure care utilizează lemne, cărbuni și combustibil petrolier au fost stabilite prin condițiile în care este acordat venitul minim garantat, respectiv Legea nr. 416/2001.

Din monitorizarea acordării ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, începând cu anul 2002, au rezultat următoarele situații. Pentru energie termică este un număr de circa 520 de mii de beneficiari, sumele plătite în miliarde de lei vechi de data aceasta 1.745; pentru gaze naturale sunt circa 519 mii de beneficiari, sumele plătite sunt 1,221 miliarde de lei vechi. Aceste două ajutoare sunt acordate din bugetul de stat alocat Ministerului Muncii, respectiv pentru lemne, cărbuni, combustibil petrolier, este vorba despre 389 de mii de beneficiari, sumele plătite - 690 de miliarde de lei vechi și sunt din bugetele locale.

Pentru sezonul rece, noiembrie 2005 - martie 2006, au fost aduse îmbunătățiri în procedura de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinței, în sensul că sunt actualizate limitele de venituri medii nete lunare pe membru de familie și a cuantumurilor ajutorului. Potrivit HG nr. 776/2005, limitele de venituri nete lunare pe membru de familie au fost majorate cu 11,8 %, reprezentând indicele de creștere a veniturilor salariale prognozat pentru perioada respectivă, comparativ cu perioada anului trecut. Cuantumurile ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu energia termică furnizată în sistem centralizat au fost majorate cu 20 %, în corelare cu creșterea nivelului prețului național de referință la Gcal. Cuantumurile ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu gaze naturale se majorează cu 34,7 % pentru lunile noiembrie-decembrie 2005, și cu încă 10 % pentru ianuarie-martie 2006, tot așa, în corelație cu creșterile prognozate. Cuantumurile ajutoarelor pentru încălzirea locuinței cu lemne, cărbuni, combustibil petrolier se majorează cu 11,7 %, aceeași creștere a nivelului prețului la această categorie de combustibil prognozată de Institutul Național de Statistică pentru perioada sezonului rece următor.

În procedura de acordare au survenit unele modificări, în sensul că Ministerul Muncii a convenit cu Autoritatea Națională de Reglementare a Gazelor Naturale, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei și Autoritatea Națională de Reglementare a Serviciilor de Gospodărie Comunală ca furnizorii de energie termică și gaze naturale să vină în sprijinul său prin transmiterea, la potențialii beneficiari, a formularelor tipizate de cerere și de declarație pe propria răspundere, preluarea cererilor completate și transmiterea acestora la Direcțiile teritoriale de muncă, respectiv transmiterea la beneficiar a deciziei de acordare și a bonurilor valorice personalizate.

Nu aș intra în foarte multe amănunte. Sunt în continuare cifre, respectiv cuantumuri, beneficiari. Dacă-mi permite domnul deputat, i le voi înmâna personal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da, v-am și limitat timpul de vorbire, dar n-ați observat. Au trecut cinci minute.

Vă rog, domnule deputat, dacă doriți.

Având în vedere că răspundeți la două ministere, timpul cumulat este de patru minute.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mă voi rezuma la un minut.

Sigur că pe acest segment am primit un răspuns la modul general, dar vreau să fac doar o singură precizare. Ajutoarele bănești care se acordă în vederea sprijinirii celor care folosesc gaze naturale, în special, sunt total insuficiente. La un apartament normal, microcentralele sunt între 25-50 kW putere. Consumul lor, cuantificat în bani se ajunge în medie, lunar, la circa 6-7 milioane de lei vechi.

Ținând cont și de majorările care urmează să aibă loc în ianuarie, mă refer aici la majorările la gaze naturale, credem noi că, din acest motiv, foarte mulți români care se încălzesc folosind microcentrale de apartament vor fi nevoiți să sisteze încălzirea pentru că nu vor mai avea posibilități financiare de a plăti contravaloarea gazului natural.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Lucian Matei, PSD, nu este prezent - titlul: "Câte case s-au construit din cele promise?". Vă rog să treceți această poziție în ziua răspunsurilor la întrebări.

Domnii deputați Cătălin Obuf Buhăianu, Ioan Munteanu și Emil Radu Moldovan, care au adresat interpelări ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, au primit răspunsuri scrise.

Domnul deputat Cătălin Obuf Buhăianu, interpelare pentru Ministerul Economiei și Comerțului, nu este prezent. Va primi răspuns scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea, PSD, tot Ministerul Economiei și Comerțului, nu este prezentă. Va primi răspuns scris.

 
  Valeriu Tabără

Domnul deputat Valeriu Tabără, vă rog, Ministerul Economiei și Comerțului. Domnul secretar de stat Nicolae Buzdun este prezent? Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Valeriu Tabără:

Domnule președinte,

Eu am comunicat conținutul interpelării. Aceasta se referă la probleme legate de importul și exportul de produse agro-alimentare, produse care distorsionează puternic piața internă a produselor agro-alimentare dar, în același timp, dau lovituri mortale producției interne.

Aș vrea să vă spun că, cu o mică excepție, în perioada 1995, mai precis 1 iulie 1995 și până în 1997, producția agricolă românească a fost extrem de slab protejată, lăsându-se la mâna celor care, de ani de zile, speculează pe piața românească și aduc mari prejudicii agriculturii.

În același timp, aș vrea să remarc aici că investițiile mari, în cea mai mare parte de la buget, anul trecut peste 1,2 miliarde de dolari, nu se regăsesc în eficiența acestui sector și, după părerea mea, cauza este tocmai în aceste importuri care se fac, de cele mai multe ori, nejustificat.

Acesta este motivul și obiectul interpelării, la care se adaugă, sigur, sistemul de taxe vamale pe care-l practică țările vecine, țări care au intrat recent în Uniunea Europeană.

Aștept răspuns. De fapt, m-am adresat să fie și oral și scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Nicolae Buzdun (subsecretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Bună seara, domnule președinte,

Domnule deputat,

În ceea ce privește taxele vamale la import pentru produsele agricole, raportul anual al Uniunii Europene pentru România, aferent anului 2004, apreciază la Capitolul 26, "Relații externe", că nivelul aplicat al acestora este mai mare în România, comparativ cu Uniunea Europeană.

Astfel, conform acestui raport, în anul 2004, media taxelor vamale pentru produsele agricole a fost de 29,5 pentru România, în timp ce în Uniunea Europeană a fost de 16,2.

Conform ultimului raport al Secretariatului OMC privind examinarea politicii comerciale a României în anul 2005, media taxelor vamale aplicată în țara noastră pentru importul de produse agricole este de 27,9, ce ne situează în continuare, peste nivelul existent în Uniunea Europeană.

Efectuarea unei comparații la nivelul taxelor vamale este relevantă exclusiv în raport cu Uniunea Europeană, în contextul obiectivului prioritar de integrare europeană. Este cunoscut faptul că, în conformitate cu acordul de asociere a României la Uniunea Europeană, pentru realizarea unei zone de comerț liber între părți în domeniul agriculturii s-au convenit concesii reciproce, atât pentru exporturile românești în Comunitate, cât și pentru importurile în România.

În raportul recent al Secretariatului ONC privind România, interpretarea acestei situații este că includerea unui număr relativ redus de produse agricole în acorduri de liber schimb ale României întârzie expunerea la concurență.

Nivelul taxelor vamale la produsele agricole menționate este conform cu Ordonanța de urgență nr. 94/10.11.2004 pentru modificarea denumirii și clasificării mărfurilor în tariful vamal de import al României și al taxelor vamale aferente acestora.

România, imediat după anul 1990, a devenit o țară net importatoare de produse agricole. Aceasta este și una din consecințele întârzierii punerii în aplicare, după anul 1990, a reformelor necesare, reforme revigoratoare prin programul actualului Guvern.

Mai am câteva observații pe care aș vrea să le transmit domnului deputat. Împreună cu Ministerul Agriculturii, vreau să vă informez că negociem permanent cu Uniunea Europeană privind nivelul taxelor vamale. Avem permanent contact atât cu procesatorii, cât și cu producătorii direcți. Din păcate, ceea ce aș putea să vă spun, că ultimul raport care a venit de la Uniunea Europeană este total nefavorabil creșterii taxelor vamale pentru 2006. Unul din punctele de vedere atât al Uniunii Europene, cât și al misiunii noastre economice la Bruxelles, fiind acela că se încalcă, printre multe altele, principiul de standstill, care exprimă nivelul la care se poate ajunge cu taxele vamale în raport cu anii precedenți. Deci, eventualii exportatori nu acceptă o majorare față de anii precedenți.

Sigur că se pot lua în calcul clauzele de salvgardare sau clauzele de anti-dumping dar, așa după cum bine știți și dumneavoastră, acestea necesită un raport și o analiză îndelungată care, nu credem că în acest moment, se impune, având în vedere că totuși, producția noastră agricolă, și mai ales cea animală, este în creștere.

În ceea ce privește ultimele informații pe care pot să vi le dau, foarte rapid, împreună cu domnul ministru Flutur, de la agricultură, sperăm să omogenizăm taxele vamale la produsele din porc care, până în prezent, exceptând carcasa de porc era de 45 %, restul, la subproduse carne porc... deci tot ceea ce venea tranșat de acolo, știți bine că avea taxe vamale zero. Prin solicitarea Ministerului Agriculturii de a unifica aceste taxe, le putem duce la 20 % dar, repet, toate acestea astăzi ne-au parvenit și am și transmis solicitarea noastră Uniunii de la Bruxelles.

În ceea ce privește carnea de pui, suntem la un nivel de 45 %. Raportat la nivelul mediu pe Uniunea Europeană, nivelul mediu acolo este de 25, 45, 50 % la produsele din pui, cu mențiunea pe care vreau s-o fac, că eventuala creștere a taxelor vamale s-ar manifesta, în principal, numai la pulpele din pui SUA, care ar afecta atât raporturile noastre cu Statele Unite, cât și raporturile cu Uniunea Europeană și cu OMC.

Aș dori să vă expun tot ceea ce am de spus, chiar dacă nu a fost menționat în scrisoarea pe care v-am transmis-o, și anume, la nivelul OMC-ului, România, așa cum bine știți, a aderat în 1994, prin Acordul de la Marakesh, prin care ne-am angajat să respectăm taxele vamale și să lucrăm pe taxele vamale ad valorem, și nu taxe vamale specifice, din păcate - vă pot spune aceste lucru.

În al doilea rând, mai este un impediment care ne afectează în relațiile de negociere cu Uniunea Europeană, dar și cu celelalte țări, este acordul ASAL pe care l-am semnat cu Banca Mondială în 1997, acord care prevede că media tuturor taxelor vamale nu poate depăși, la produsele agricole, 22 %, maximum nivelului pentru anumite produse agricole sensibile, cum ar fi carnea de porc sau carnea de pasăre, mergând până la 45 % ceea ce, în cazul de față, ne și încadrăm.

Repet, din semnalele pe care le-am primit de la Bruxelles, o eventuală renegociere sau o măsură unilaterală, că putem s-o facem și pe aceasta, ar pune în pericol aderarea României la Uniunea Europeană și ar afecta raportul de țară pe care urmează să-l primim în 2006.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă rog, domnule deputat, dacă aveți un comentariu.

 
   

Domnul Valeriu Tabără:

Am un comentariu. Sper, după discuția pe care am avut-o personal cu domnul secretar de stat, să primesc mai multe date în scris, referitor inclusiv la cantitățile importate, respectiv în 2004, 2005, pentru că problema se pune aici, în acești doi ani. Anul trecut, dacă nu mă înșel eu, din evaluările pe care le-am făcut, s-au investit pe agricultură circa 1,2 - 1,4 miliarde de dolari. În acest an, probabil că se va ajunge per total la peste 1 miliard de dolari iar, din păcate, sistemul agrar românesc nu funcționează.

Întrebarea mea nu a fost referitoare la relațiile noastre cu Uniunea Europeană, știut fiind că există, la această dată, probleme între Uniunea Europeană și alți mari producători, cum sunt Statele Unite ale Americii, Brazilia, Argentina și alte câteva state și care, probabil, au fost și discutate la 10 decembrie, cu ocazia Organizației Mondiale a Comerțului de la Hong-Kong.

Pe mine mă interesează însă relațiile noastre cu țările vecine. Și, mă refer aici, de pildă, la importul de grâu. Avem date și poate că misiunea noastră economică sau atașatul economic de la Ambasada noastră din Ungaria, respectiv din Polonia, ne-ar putea oferi mai multe date, este normal, pe căile specifice, privind subvențiile pe care le fac vecinii noștri pentru produsele pe care le exportă către România, având balanțe efectiv negative cu aproape toate țările care fac sau au făcut parte din Grupul de la Vishegrad. Aici este marea problemă. Și, mai ales, opoziția pe care, și repet, într-un mod speculativ o fac cei care importă aceste produse, cu consecințe dezastruoase față de toate programele pe care noi dorim să le aplicăm la nivelul agriculturii românești. Poate că în discuțiile cu Uniunea Europeană ar trebui să se aducă în negocieri faptul că fonduri europene pot să nu-și aibă nici un efect, așa cum nu le-au avut nici de la Banca Mondială, în condițiile în care piața românească va fi invadată de produse. Din acest punct de vedere, întreaga dezvoltare rurală românească este pusă în discuție.

Mulțumesc.

Eu apreciez răspunsul și sunt convins că el va fi completat cu ceea ce am trimis scris.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat Tabără.

Domnul deputat Mihai Dumitriu, pentru Ministerul Educație și Cercetării, lipsește.

Doriți să comentați? Vă rog, domnule secretar de stat, iertați-mă.

 
   

Domnul Nicolae Buzdun:

Aș dori să-i mulțumesc domnului deputat Tabără și sunt convins că vom avea o bună colaborare și în prezența domului ministru Flutur, cu care sperăm să avem o analiză care să miște puțin, într-adevăr, agricultura, din situația în care se găsește. Dar aș vrea să remarc totuși, și domnul deputat trebuie să știe chestiunea acesta, că situația actuală a agriculturii românești nu se datorează situației prezente din România. În câteva luni de zile nu se pot face reformele care trebuiau să se facă în 15 ani. Totuși, îi mai readuc aminte, în calitate de fost ministru al agriculturii, că de fiecare dată când am sistat taxele vamale la import sau le-am redus, pe piață efectul a fost invers. Producătorii noștri interni, din păcate, n-au înțeles, și au majorat cu 40-50 % prețurile la principalele produse alimentare. Mă refer la carcasa de porc, la pui dar și la alte produse.

Deci, problema este pe undeva la mijloc și trebuie neapărat, într-adevăr, analizată și rezolvată, atât pentru noi, dar și ținând cont de acordurile internaționale pe care le avem.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Dumitriu, pentru Ministerul Educației și Cercetării, lipsește, va primi răspuns scris.

 
  Paul Magheru

Domnul deputat Paul Magheru, pentru Ministerul Educației și Cercetării.

Domnule secretar de stat Miron Dumitru, sunteți prezent.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Domnilor colegi,

Am primit și răspunsul scris. Foarte pe scurt vă voi spune doar că interpelarea mea își face efectele, alături de o ordonanță de urgență pe care o acuzam și care și ea își face efectul. Numai că ordonanța de urgență la care mă refer, nr. 75/2005, din păcate, a fost neconstituțională, a fost făcută în pripă și a pus în mare dificultate întregul proces de evaluare și de acreditare a instituțiilor de învățământ superior.

Din păcate, nu s-a ținut cont pe traseul dezbaterilor parlamentare, de propunerile făcute de Comisia pentru învățământ. La Senat, pur și simplu, a fost respinsă. S-a invocat că datorită absenteismului - mi se pare că au fost 59 de voturi, în loc de 64 necesare. Eu nu credeam că ea nu va fi promulgată, deci trebuia să apară o lege de respingere a ordonanței de urgență. Nu a apărut această lege de respingere pentru că, între timp, nefiind promulgată, ea a fost trimisă din nou în Parlamentul României.

Deci se află din nou în dezbatere și mi-aș permite, la recomandările pe care le-am făcut atunci, să intervin asupra uneia, pe care o consider foarte importantă. O lege atât de importantă ca asigurarea calității educației nu are voie să fie emanația unui singur om sau ieșită dintr-un cabinet ministerial. Pentru promovarea ei, receptivi la recomandările europene, răspunzători de evoluția integratoare a învățământului românesc se impune ceea ce nu s-a făcut în cazul ordonanței: o dezbatere rapidă și, din păcate, acum din nou nu va beneficia de o perioadă necesară acestor dezbateri. O dezbatere activă, eficientă, cu toți factorii de răspundere din învățământul superior, cu Consiliul Național al Rectorilor, Comunitățile academice, studenți, beneficiari ai educației, parteneri sociali. Să nu cumva să ne pomenim cu o nouă ordonanță de urgență, care să procedeze cum a procedat cealaltă. Adică să se grăbească într-o materie foarte importantă, gingașă și cât se poate de importantă pentru destinul învățământului românesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Vreau să reiterez faptul că noi am împărtășit multă vreme și în repetate rânduri puncte de vedere convergente la Ministerul Educației și am beneficiat de sprijinul dat de fiecare dată de domnul deputat Magheru, care este și prorector al universității.

Vreau, însă, să fac unele precizări. Unele dintre aserțiunile înscrise în interpelare ne ridică mingea la fileu, astfel încât să ne poziționăm adecvat și cavaleresc cu privire la ele.

Este indiscutabil faptul că adoptarea unui cadru reglementar cu privire la asigurarea calității în învățământ este o precondiție esențială pentru realizarea unui învățământ bazat pe excelență, care se înscrie pe coordonatele spațiului european al învățământului superior, care au fost trasate în cadrul a ceea ce se numește procesul Bologna.

Crearea fundamentelor legale, metodologice și instrumentale ale calității autentice reprezintă o condiție esențială pentru asigurarea libertății de circulație intraeuropeană și internațională pentru absolvenții diferitelor cicluri de învățământ din România.

S-a întârziat mult, domnule deputat, prea mult și nu mai este timp.

De aceea, cred că nu este prea corectă aserțiunea în pripă, făcută în grabă, fără nu știu mai ce. Nu vreau să intru în polemică, dar nu mai avem timp. Intrarea în Uniunea Europeană trebuie să ne găsească cu certificate de autenticitate pentru absolvenții învățământului nostru, astfel încât să nu condamnăm produsele actului educațional la, să zicem, regionalism și localism, la - știu eu - izolare.

Pornind de la aceste fundamente, ministerul a elaborat, supus dezbaterii, în maniera în care s-a considerat atunci la Ministerul Educației, la acel moment, îl asigur că în planul consultării prealabile și adecvate a celorlalți, s-a mai îmbunătățit și la Ministerul Educației și Cercetării percepția, și dumneavoastră știți, și noi vă asigurăm de acest lucru.

A promovat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.75/2005 pe care o consider în continuare un cadru reglementar modern și care se află în conformitate cu bunele practici europene, în acest domeniu. Știm cu toții că proiectul de ordonanță de urgență a avut fundamentele pentru urgență, dat fiind faptul că trebuia să întâmpinăm un nou an universitar, un nou ciclu reglementat pe coordonatele Bologna cu acest act și el a intrat în arhitectura legislativului pe care dumneavoastră o cunoașteți și pentru care vă mulțumim în ce privește contribuția.

Actul normativ a fost conceput a fi de natura să capete girul naturii legilor organice, în momentul în care va deveni lege, de aceea cred că e un pic exagerată aserțiunea neconstituțională și nu agreez nici afirmația că a bulversat întregul proces de evaluare și acreditare a instituțiilor de învățământ superior, pentru că n-a prea avut timp să facă acest lucru, deocamdată, deci, timpul scurs. Dar anumite zone de transluciditate, cu toată obiectivitatea, vă spunem că s-au produs, datorită rupturilor care au apărut între activitatea Consiliului Național de Evaluare și Acreditare Academică, care a fost, să zicem, prin reglementarea ordonanței, stopat la un moment dat și neintrării în activitate a Agenției pentru Asigurarea Calității.

În ordonanță s-a prevăzut tratarea într-o manieră integrată a activităților de evaluare și acreditare, împreună cu cele de certificare a calității, această abordare integrativă menită fiind să nuanțeze și chiar să atenueze, ceea ce sunt convins că și dumneavoastră agreați, aspectele negative care s-au înregistrat și în activitatea CNEAA, eu nu critic activitatea CNEAA, dar nu există organisme perfecte, Consiliul Național de Evaluare și Acreditare a făcut multe lucruri bune, a lăsat și multe lucruri neterminate, a corespuns unei etape, nu mai corespunde altei etape, aceasta este dinamica procesului.

Vă reamintesc faptul că ordonanța de urgență a intrat în procedură de analiză și de votare în Camerele legislativului, am petrecut multe ore chiar împreună, au fost momente în care 12 ore ministrul educației și secretarii săi de stat au fost la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, au luat notă de amendamente, le-au sprijinit. Dumneavoastră știți foarte bine că nu Ministerul Educației și Cercetării este cel care acceptă sau respinge amendamentele, ci plenul Camerei Deputaților.

Vă reamintim, de asemenea, disponibilitatea și receptivitatea pentru dialog pe parcursul acestei dezbateri, o păstrăm în continuare, mâine la orele 14 am înțeles că ne întâlnim la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților pentru reluarea procesului.

Cele două hotărâri de guvern invocate de dumneavoastră în interpelarea 1957 și 1958, prin care se aprobau regulamentele de organizare și funcționare ale celor două agenții prevăzute, ARACIS și ARACIP, au fost mult amânate pentru că am așteptat și am sperat la Ministerul Educației și Cercetării cu toată seriozitatea și sinceritatea că procesul legislativ de la Camera Deputaților, ca prima cameră avizatoare sesizată, și de la Senat, ca și Cameră decizională se va încheia și noi vom elabora hotărârile de guvern prevăzute de ordonanța de urgență a Guvernului a fi promovate nu mai târziu de 90 de zile de la data adoptării ordonanței, în conformitate cu legea. N-a fost să fie așa și atunci am fi intrat în ilegalitate neîndeplinind obligația de a promova prin hotărâre de guvern ce spunea ordonanța.

Amendamentele făcute în cadrul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport au fost analizate, din rațiuni independente de voința Ministerului Educației și Cercetării și de putința lui de a influența, procesul s-a prelungit și a avut finalul pe care îl cunoașteți dumneavoastră. Eu nu zic, n-aș despica firul în patru aici, fiind și foarte târziu, nu zic că a fost respinsă, ci n-a fost aprobată, datorită elementelor de dinamică și de aritmetică, știu eu, a cvorumului.

Practic, nu s-a publicat un produs final în Monitorul Oficial, fiind trimisă spre analiză, spre promulgare la președintele României, a fost retrimisă spre analizare, reanalizare, preluând întreg ciclul, să zicem, legislativ, de tehnică legislativă.

În aceste condiții, vreau să cred și așa am înțeles, noi am înaintat și Departamentului pentru relația cu Parlamentul o solicitare pentru a ne decripta stadiul în care ne aflăm, răspunsul este că ordonanța de urgență, până când se încheie ciclul electoral, se promulgă rezultatul final, noul rezultat final și se publică în Monitorul Oficial, este în vigoare și produce efecte.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule secretar de stat, vă rog să încheiați, timpul regulamentar a expirat.

 
   

Domnul Miron Dumitru:

Vă mulțumesc.

Ca atare, cred că închei prin a spune că apreciem în continuare contribuția pe care domnul deputat Magheru o aduce la well-being-ul învățământului nostru, vă asigurăm în numele ministrului educației care semnează răspunsul, vă asigurăm că toate actele normative pe care le vom iniția în continuare, inclusiv o nouă versiune, dacă va fi cazul, vor fi supuse unei dezbateri publice la care să fie antrenate toate instituțiile, chiar și criteriile, ca să nu depășesc interpelarea, criteriile acelea minimale vor fi supuse reanalizării.

Împărtășim și noi opinia domnului deputat că dezbaterea proiectelor de acte normative cu toți actorii comunității universitare este în măsură să conducă la elaborarea unui cadru reglementar, modern, eficace și benefic pentru toți.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți două minute până la expirarea timpului ședinței noastre de astăzi.

 
   

Domnul Paul Magheru:

Vă mulțumesc foarte mult. Vă mulțumesc pentru răspunsul dezvoltat la interpelarea mea, vă asigur ca și altă dată, că în ce mă privește, cel puțin, niciodată nu am făcut o interpelare obligatoriu împotriva puterii sau împotriva ministerului, ci întotdeauna în interesul învățământului. Motiv pentru care, astăzi am participat la o subcomisie de lucru, nu am eu căderea să vă invit, printre altele am avut și inițiativa să fiți invitat pentru că vă ocupați de învățământul superior, mâine la orele 14, ați amintit și dumneavoastră, pentru că în lipsă de timp, experiența dumneavoastră, experiența celor din minister categoric poate duce la îmbunătățirea unei legi, o considerăm noi, acum ea probabil chiar dacă va fi ordonanță de urgență, dar oricum, mă bucur ca ați sesizat și noi dorim același lucru, să conlucrăm pentru o foarte bună lege a asigurării calității învățământului superior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Costache Mircea

Domnul deputat Mircea Costache aveți o interpelare adresată Ministerului Economiei și Comerțului referitor la negocierea prețului gazelor.

Vă rog să ne precizați dacă sunteți mulțumit numai cu răspunsul scris?

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu voi fi mulțumit și cu răspunsul scris, dar este o indelicatețe să nu mi se aducă la cunoștință din timp dacă un reprezentant al ministerului se prezintă să dea sau nu un răspuns, ca să știm dacă mai rămânem sau nu în sală.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Nedelicatețea se rezolvă în felul următor. Dacă dumneavoastră nu ați primit răspuns scris, așa cum se menționează aici, se amână cu o săptămână. Invitați pe reprezentantul Ministerului Economiei și Comerțului să fie prezent lunea viitoare în ședință. De aceea am solicitat precizarea dumneavoastră.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Eu vă mulțumesc. Bună seara.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Există o serie de interpelări la care s-a solicitat amânarea sau pentru care s-a solicitat răspuns scris. Pentru cele la care s-a solicitat amânarea, care nu se poate acorda decât pentru motive întemeiate, reprogramare pe lista de interpelări, săptămâna viitoare. Nu, conform regulamentului, nu pot să amân decât cu o săptămână. Deci săptămâna viitoare.

În ceea ce privește solicitările prin care s-a transmis răspuns scris, în condițiile în care domnii deputați sunt mulțumiți cu acest răspuns, rămân ca atare, dacă doresc și insistă, să se adreseze Biroului permanent.

Vă mulțumesc pentru participare, încheiem lucrările ședinței de astăzi.

Bună seara!

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 20.03.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 14 octombrie 2019, 21:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro