Plen
Ședința Senatului din 12 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.200/19-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 12-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 decembrie 2005

Aprobarea ordinii de zi.  

Ședința a început la ora 15.15.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu - președinte al Senatului, asistat de domnul senator Mihai Ungheanu și doamna senator Paula Maria Ivănescu - secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Deschid ședința noastră de astăzi.

Doamnelor și domnilor senatori,

Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Domnule Rădulescu, vă rog să luați loc.

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Aveți în mapele dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog, dacă sunt observații la ordinea de zi?

Din sală: Nu sunt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu sunt.

Imediat o să vă dau cuvântul.

Domnul Funar, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar PRM vă propune la primul punct al odinii de zi, completarea acestuia, în afară de informarea prezentată de domnul ministru Eugen Nicolăescu în legătură cu epidemia de rujeolă, să aibă loc și dezbateri pe această temă.

Deci, o informare și dezbateri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dacă mai sunt alte observații?

Din sală: Nu sunt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puiu Hașotti, vă rog.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atât Biroul permanent al Senatului, cât și plenul Senatului, joi au hotărât ca domnul ministru Eugen Nicolăescu să vină în fața plenului Senatului astăzi și să prezinte o informare.

Vreau să apreciați înainte de toate faptul că, din motive pe care nu le cunosc, domnul ministru Eugen Nicolăescu a fost invitat abia la ora 13.00 să prezinte această informare.

Aș putea spune chiar că procedura, practic, nu a fost îndeplinită și ar trebui să apreciem disponibilitatea și bunăvoința de care dă dovadă domnul ministru că se află astăzi în plenul Senatului pentru a prezenta o informare, așa cum a hotărât și Biroul permanent, și plenul Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Solcanu, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Din luarea de cuvânt a distinsului meu coleg, domnul senator Puiu Hașotti, rezultă că trebuie să-i mulțumim cu plecăciune domnului ministru Nicolăescu pentru că a binevoit să răspundă chemării Senatului, astăzi, în zi de luni.

Tocmai trebuie văzut din ce motive nu a fost informat domnul ministru la timp pentru această invitație și firește că trebuie aplicată "merituos" celui care a întârziat transmiterea invitației domnului ministru, așa cum a decis, de joi, plenul Senatului.

Noi susținem propunerea făcută de domnul senator Funar că de față, aici, fiind domnul ministru, pe lângă informare, trebuie să aibă loc și o dezbatere pentru că informarea ne-o putea trimite și scris, ne-o putea transmite și prin alte mijloace, electronice, or în momentul în care se află în fața Senatului României este absolut regulamentar să aibă loc și o dezbatere, înțelegând prin dezbatere întrebările care pot fi adresate domnului ministru și, în același timp, comentariile pe care le poate face senatorul care a adresat întrebarea în legătură cu răspunsul domnului ministru.

Deci, grupul nostru susține o informare și o dezbatere în sensul în care am precizat, pe marginea informării pe care o prezintă distinsul ministru al sănătății.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

În principiu, domnul coleg Puiu Hașotti are dreptate, dar domnia sa relatează la a doua mână, pentru că nu a fost la acel Birou permanent în care s-a hotărât ca domnul ministru al sănătății Eugen Nicolăescu să vină în fața Senatului.

Nu a fost nici măcar președintele Senatului, domnul Nicolae Văcăroiu, care avea de primit o delegație străină.

În acele condițiuni, ședința, pe finalul ei, a fost condusă de colegul Teodor Melșcanu care a respins, practic, toate propunerile noastre, ale celor din opoziție. Inițial noi am formulat o propunere în scris, ca premierul Călin Popescu Tăriceanu să vină în fața Camerei Superioare a Parlamentului, să ne spună ce se întâmplă cu această epidemie de pojar. La ora aceea muriseră unsprezece copii, între timp a murit și al doisprezecelea, domnul ministru aici de față, care ne onorează cu prezența, sperăm cât mai mult timp, până ce elucidăm această problemă gravă de viață și de moarte, mi-a spus într-o discuție privată că nu toți ar fi murit de pojar, s-ar putea ca domnia sa, care este un bun manager, după cum toată lumea știe, dar un slab ministru al Sănătății, să aibă dreptate. Așa este! Am propus să vină domnul Tăriceanu, ni s-a spus că premierul merge la Cameră pentru a răspunde unei solicitări, relativ asemănătoare, cu privire la casele care ar fi trebuit construite pentru sinistrații celor șapte valuri de inundații din acest an, și aceea este o problemă foarte importantă.

Deci, nu a venit domnul Tăriceanu, atunci s-a propus să vină domnul ministru.

Domnul Meleșcanu l-a împins foarte târziu la întrebări și interpelări, între orele 18.00 - 19.00.

Noi, cei de la opoziție, membri ai Biroului permanent, nu am fost de acord, nu numai pentru că pe final de zi când se întunecă, aproape că nici nu mai ai oameni în sală, nici nu mai este presa care să preia și să informeze populația asupra unui caz într-adevăr excepțional.

Niciodată nu au mai murit, într-o epidemie de genul asta, la o boală eradicată demult, în România, de mai multe decenii, atâția copilași.

Cu greu a acceptat domnul Teodor Meleșcanu să-l invite pe domnul ministru Nicolăescu la ora 15.00. Faptul că domnia sa nu a primit la ora 13.00 invitația este sarcina colegului său de partid, domnul Teodor Meleșcanu, domnia sa a condus ședința și avea datoria, măcar în acea funcție, să-l informeze.

Dacă nu are nimic de ascuns și noi mizăm pe prezumție de nevinovăție, de cinste, de profesionalism, domnul ministru și coleg al nostru de Parlament, Eugen Nicolăescu, ar amâna nevoia de a se afla în Cameră pentru alte probleme și ar sta să discutăm, și să vă spun și de ce, domnule ministru.

E în interesul dumneavoastră și al Guvernului, și chiar al partidului care v-a nominalizat și vă susține pentru această funcție, dintr-o scurtă discuție pe care am avut-o, și am avut-o cu amiciție, că eu nu vă prigonesc și nu am nimic împotriva dumneavoastră, sunteți un bun coleg, a reieșit că și presa și parlamentarii nu știu o seamă de chestiuni referitoare și la acest val de demisii foarte draconice, ca să nu spun altfel, au fost demiși mari profesori universitari, mari chirurgi ai acestei țări, nu este în temă cu epidemia respectivă, dar arată...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte,

Vă rog să vă referiți la subiect.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...maniera de management pe care o practicați dumneavoastră.

Deci, dacă dumneavoastră... Imediat termin, domnule președinte, într-un minut formulez o concluzie.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Dacă dumneavoastră veți veni aici, mai mult ca sigur veți încerca să ne spuneți care este situația la ora actuală, de ce mor acești copii, de ce nu sunt vaccinuri? Dar noi avem alte informații și sunt în sală oameni nu atât de buni manageri ca dumneavoastră, dar mari medici, este un profesor universitar Constantin Găucan, este un șef de clinică și un om cu o practică de peste 40 de ani, Dan Claudiu Tănăsescu, este Sorin Oprescu, sunt atâția...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, v-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

...mari medici și poate că au alt răspuns, poate că vin cu informațiile lor, nu este bine? Cum noi aflăm de la dumneavoastră varianta dumneavoastră, nu este bine să aflați și dumneavoastră direct din gura medicilor care este situația?

Este în interesul sănătății acestui popor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Imediat trecem la ordinea de zi.

Deci, lucrările le va conduce subsemnatul, ajutat de cei doi colegi secretari domnul Mihai Ungheanu și doamna senator Paula Maria Ivănescu.

Vă anunț că din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența 95 de colegi.

Deci, suntem în cvorum de lucru.

Legat de ordinea de zi, stimați colegi, vreau să vă informez, apropo de primul punct, că, într-adevăr, solicitarea a fost către primul ministru și ministrul sănătății pentru informarea Senatului cu privire la epidemia de rujeolă, deci aceasta a fost și aprobarea care s-a dat, dar este o solicitare, o s-o supun votului dumneavoastră, ca după prezentarea informării de către domnul ministru Eugen Nicolăescu, să facem și o dezbatere limitată.

Deci, o să supun votului dumneavoastră această propunere.

Mai sunt alte observații la ordinea de zi?

Din sală: Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră această propunere, ca după informarea domnului ministru Eugen Nicolăescu să aibă loc și o dezbatere limitată.

Din sală: Mai tare, vă rugăm!

Din sală: Nu se aude!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Foarte clar am spus, supun votului dumneavoastră... acum se aude?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră ca după informarea domnului Eugen Nicolăescu să urmeze și o dezbatere limitată.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte,

Să nu se înțeleagă de către colegi că la această dezbatere limitată, pe care dumneavoastră o propuneți votului plenului Senatului, în cazul de respingere, nu avem dreptul să adresăm întrebări domnului ministru, aceasta este de neconceput.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Solcanu, aveți prea mare experiență, dacă vreți, solicitați o a doua propunere legată de întrebări.

Repet, propunerea Biroului permanent, în baza solicitării, a fost de informare și atât.

Dacă vreți să solicitați întrebări și interpelări, întrebări și după aceea, răspunsul domnului ministru, este cu altceva, voi supune la vot, dar nu este automat cum înțelegeți dumneavoastră.

Vă rog foarte mult, nu vă uitați în Regulament că nu aveți o asemenea procedură acolo.

Domnule senator Tărăcilă, vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că mult mai important decât ce spunem noi la problemele de procedură era ceea ce ne-ar fi transmis domnul ministru al sănătății și, sigur, în condițiile în care se va agrea, și nu se poate altfel, colegii senatori, indiferent de grupurile parlamentare, să formuleze întrebări, ca în final să-și exprime punctul de vedere pe susținerile venite din partea Executivului.

Domnule președinte,

În cadrul controlului parlamentar, dumneavoastră știți mai bine decât mine, fiind președintele Senatului, că un senator are dreptul să formuleze întrebări, are dreptul să formuleze interpelări, are dreptul să fie informat sau să ceară anumite înscrisuri din partea reprezentanților Executivului.

Vă rog să observați că aceste patru modalități puse la dispoziția oricărui senator se realizează în conformitate cu prevederile Regulamentului într-un anumit crescendo.

În momentul în care i se pune unui ministru o simplă întrebare, senatorul, care a formulat întrebarea în plenul Senatului, să-și exprime poziția față de răspunsul primit din partea Executivului.

În momentul în care este formulată o interpelare fie în numele unui senator, fie în numele unui grup parlamentar, se dă posibilitatea de răspuns din partea grupului respectiv sau dacă sunt și alte grupuri, care se atașează la interpelarea respectivă, să-și exprime punctul de vedere în legătură cu aceasta.

În condițiile în care se apreciază că răspunsul nu este suficient, o simplă interpelare poate să conducă, având în vedere nevoia de dezbatere, la o moțiune simplă.

De data aceasta, vă rog să observați că la solicitarea unui coleg senator, fie în nume propriu, fie în numele grupului parlamentar, Biroul permanent a hotărât să invite ministrul sănătății pentru a prezenta o informare în plenul Senatului.

În legătură cu această informare, niciunui coleg senator nu îi poate fi răpită posibilitatea, sigur că dumneavoastră puteți să ordonați și plenul, discuțiile, ca fiecare grup parlamentar să aibă dreptul să formuleze una-două întrebări și să-și prezinte, în final, după audierea punctului de vedere, respectiva informare făcută de ministru, a punctului de vedere în legătură cu cele prezentate.

În situația în care grupurile parlamentare vor aprecia că răspunsul nu este corect, este insuficient, nu sunt prezentate toate datele, în pasul următor, grupurile parlamentare au posibilitatea, după această discuție, să încerce trecerea la dezbatere, prin intermediul unei moțiuni simple, dar astăzi au dreptul, atât colegii senatori, cât și grupurile parlamentare să formuleze întrebări și să-și exprime punctul de vedere în legătură cu informarea prezentată în plenul Senatului.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Aveți dreptate, dar nu suntem la întrebări, interpelări.

Nici un senator nu a fost blocat de a adresa întrebări sau de a face interpelări.

Suntem într-o situație specială, în baza unei solicitări a Grupului parlamentar PRM pentru a se prezenta o informare.

Domnule Tărăcilă, vă rog eu foarte mult, cunosc Regulamentul la fel de bine ca și dumneavoastră și avem program legislativ greu. Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt de acord, domnule președinte, dar, dacă dumneavoastră nu m-ați fi pus la punct, sigur că eu mă așezam pe scaun.

Vă rog să observați că în art.166 sunt prevăzute 4 posibilități și nu una de informare a senatorilor. Prima posibilitate și cea mai importantă este aceea în care cererea făcută de un senator sau de un grup parlamentar se adresează președintelui Senatului, care poate solicita Guvernului și celorlalte organe ale administrației publice, în cadrul controlului parlamentar, informații sau documente necesare. În pasul următor, parlamentarul poate să o facă prin intermediul comisiei, poate să o facă prin întrebare și interpelare și așa mai departe.

Sigur că este un crescendo. Dacă ar fi apreciat, nu numai colegul senator care a declanșat această dezbatere, această informare, că este suficient să formuleze o întrebare sau o interpelare, putea să o facă în cadrul programului special stabilit de la orele 18,00.

Eu spun că Biroul permanent, săptămâna trecută, și plenul Senatului au apreciat că această informare făcută de domnul ministru al sănătății este absolut importantă, întrucât a fost trecută ca punct distinct pe ordinea de zi, motiv pentru care nu cred că putem să o considerăm ca o simplă întrebare pusă de un coleg și un simplu răspuns dat de Senat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul senator Puiu Hașotti.

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Domnule președinte, stimați colegi, evident că o informare nu este o dezbatere. Nu facem, aici, lecții de semantică a limbii române. Putem lua stenograma să o consultăm pentru că a fost vorba, în ambele cazuri - și la Biroul permanent, și în plenul Senatului - despre o informare.

Apoi, și dumneavoastră, domnule președinte, ați spus, cu foarte mult temei, că azi avem și program legislativ, avem și declarații politice, ne-am angrenat într-o dezbatere care, iată!, ne-a răpit 20 de minute, timp care afectează și declarațiile politice, și programul legislativ.

Eu zic că este cazul să votăm propunerea domnului lider al Grupului parlamentar PRM și să încheiem această discuție. Numai că, încă o dată vă repet, informarea nu este dezbatere și lucrul acesta trebuie să-l înțelegem cu toții.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă propun să încheiem acest subiect. În final, plenul este cel care hotărăște. Vă rog să luați loc.

Voi supune votului dumneavoastră propunerea care s-a făcut, în sensul că, după informarea prezentată de către ministrul Nicolăescu să urmeze dezbateri. Vă rog să așteptați.

Vă rog să votați, stimați colegi. Votând "NU", nu sunteți de acord, votând "DA" sunteți pentru.

Cu 44 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 2 abțineri, a fost respinsă propunerea.

Supun votului dumneavoastră a doua propunere, ca, după informare, să urmeze întrebări, după care ar urma, din nou, un răspuns al domnului ministru.

Votând "DA"... (discuții în sală)

Stimați colegi ! ... Vă rog, dați microfoanele mai tare.

Supun votului dumneavoastră cea de-a doua propunere, după prezentarea pe care o face domnul ministru, să urmeze întrebări și, în final, un răspuns al domnului ministru Nicolăescu la întrebările puse.

Votând "DA" votați pentru această completare, votând "NU" sunteți împotrivă. Vă rog să așteptați. Vă rog să așteptați puțin să-mi apară și textul.

Vă rog să votați, stimați colegi. "DA" - sunteți pentru întrebări după expunere, "NU" - sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

Cu 43 de voturi pentru, 45 de voturi împotrivă și 2 abțineri, din totalul de 90.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi. (domnul senator Funar cere cuvântul)

Domnule Funar, vă rog foarte mult... Mai aveți, la ordinea de zi, ceva? Nu.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Liste.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare.

Voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați ordinea de zi. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 2 abțineri s-a aprobat ordinea de zi.

 
Aprobarea programului de lucru.  

Legat de program. Domnul senator Solcanu.

   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, rămân de-a dreptul stupefiat de faptul că invităm un ministru în plenul Senatului pentru o problemă de o gravitate extraordinară și anume moartea a 13 copii pentru că nu au fost vaccinați la timp, iar Senatul acceptă o simplă informare. Este pentru prima dată în istoria Senatului când nu se acceptă întrebări și discuții pe marginea informării prezentate de către un membru al Guvernului României. Este revoltător așa ceva !

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Vasile.

 
   

Domnul Ion Vasile:

Domnule președinte, în urmă cu două săptămâni, subsemnatul a făcut, de la tribuna Parlamentului, o declarație politică legat de subiectul rujeola. Așteptam un semnal de undeva, eu știu, din lumea politică, cineva să spună ceva despre acest lucru. Eu v-aș întreba dacă domnul ministru, astăzi, așa cum îi este obiceiul în ultima vreme să arunce pisica în curtea altora, are ceva de spus sau continuă aceeași idee de a face acuzații asupra altor guvernări, noi, cei care reprezentăm aici opoziția politică, când ne putem exprima vizavi de ceea ce dânsul va spune de la tribuna Senatului ?

În consecință, dorința noastră este - și eu cred că domnul ministru n-are nimic de ascuns, că doar de aceea a venit aici... Am observat și interesul major al puterii politice, ca și prezența, astăzi, în sală, la începutul acestei ședințe, și vreau să vă asigur că am făcut cu toată buna intenție această solicitare de a fi prezent aici, pentru că dânsul, ca reprezentant al Executivului, împreună cu noi, reprezentanții Parlamentului, trebuie să lămurim acest subiect care înseamnă, în cele din urmă, viața unor noi născuți cetățeni ai României.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate intrăm totuși în program.

Domnul senator Eckstein.

 
   

Domnul Peter Eckstein Kovacs:

Mulțumesc, domnule președinte. Eu cred că domnul senator Tărăcilă a expus într-un fel corect prevederile Regulamentului. Într-adevăr, sunt cele 4 modalități prin care parlamentarul și Parlamentul își exercită controlul asupra Executivului. Aici, însă, nu știu, cei care au solicitat - acum, a fost Grupul parlamentar PRM - ce intenții au avut când au solicitat această întrevedere de a prezenta o informare domnul ministru al sănătății? Dacă au avut intenția ca, într-adevăr, să ia la cunoștință ce a făcut Ministerul Sănătății, ce măsuri a luat, ce nu a luat, din gura ministrului, atunci au făcut bine. Dacă au avut un alt scop, respectiv de a întreba, de a trage la răspundere, trebuia să procedeze la altceva, la o moțiune simplă, în care - desigur - fiecare grup parlamentar poate să-și arate disponibilitatea de a adopta orice fel de poziție de a interpela ca, după aceea, să primească și răspunsul.

Au apelat la această modalitate. În continuare, luând act de poziția ministrului, au posibilitatea ca să apeleze în plus și, după câte știu, o moțiune simplă s-a depus sau este în formare, deci posibilitatea de a dialoga mai direct este deschisă. Nu văd de ce această încrâncenare. Dispozițiile Regulamentului, art.166, despre informare, spun: termenul - în 10 zile membrul Guvernului trebuie să dea informația - și alte condiții, dar nu are nici o prevedere cu privire la discutarea acestei informări.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, nu întâmplător am solicitat liste. Unul dintre colegii pe care l-am depistat că a votat pentru cineva absent este senatorul Lupoi care a votat în locul senatorului Vosganian care a intrat în urmă cu... (domnul senator Vosganian protestează)

... sau în stânga, sau în dreapta dânsului, domnul senator Lupoi a votat...

 
   

Domnul Varujan Vosganian (din sală):

Eu am fost tot timpul aici.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Suntem în postul Crăciunului. Invitați-l la microfon să recunoască în locul cui a votat.

Dar, permiteți-mi să mă refer la fondul problemei. Au murit, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, mulți copii. Presa a scris de 15, de 13-15 copii. În ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, s-a făcut o informare din care rezultă că, spre sfârșitul acestei luni, începutul lunii august, va fi vârful acestei epidemii. Există riscul ca sărbătorile românilor de Crăciun, de Anul Nou să fie îndoliate și, în fiecare zi, să vedem la "Actualități", la televiziuni, alte și alte cazuri de copii care au murit în diverse județe ale țării.

Pentru mine, ca senator, și tată, și bunic mi se pare incredibilă această voință exprimată prin vot de reprezentanții Alianței Dreptate și Adevăr, care vor să afle adevărul și să se facă dreptate.

De aceea, noi am insistat, domnule președinte, să avem discuții pe această temă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, vă rog eu foarte mult, ați intrat într-o declarație politică. Vă rog să vă referiți la procedură. Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Pe procedură, nădăjduim că vom avea discuții, domnule președinte, să aflăm adevărul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să vorbiți pe procedură, nu declarație politică.

Domnule senator Rădulescu, mai este ceva de completat ?

Aveți cuvântul !

 
   

Domnul Cristache Rădulescu:

Domnule președinte, stimați colegi, am rugămintea să intrăm pe ordinea de zi pentru că toți suntem curioși să auzim ce ne spune domnul ministru al sănătății, după care fiecare poate să procedeze cum dorește, să facă interpelări sau să i se dea răspunsuri în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să vă satisfacem curiozitatea imediat.

Dacă aveți obiecțiuni le programul de lucru ? Nu sunt obiecțiuni.

Programul de lucru până la ora ... Să fiți de acord, totuși, nefiind radiodifuzate întrebările și interpelările, să avem programul legislativ până la 18,30 și de la 18,30 la 19,30 să avem întrebări și interpelări.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 2 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

 
Prezentarea de către ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, a informării în legătură cu epidemia de rujeolă.  

Stimați colegi, trecem la primul punct pe ordinea de zi. Îl invit pe domnul ministru Eugen Nicolăescu pentru a prezenta o informare în legătură cu epidemia de rujeolă.

Domnule ministru, aveți cuvântul!

   

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății:

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Înainte de a începe prezentarea informării pentru care am fost solicitat, aș dori, totuși, să remarc două lucruri, și sper să-mi permiteți acest lucru, în calitatea mea de parlamentar al României.

În primul rând, primesc mulțumirile domnului senator Ion Solcanu, chiar trebuie să-mi mulțumiți, domnule senator, că am venit, anunțat la ora 13.30, pentru o declarație, pentru o informare care trebuia prezentată la ora 15.00.

 
   

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Nu eu, ci domnul vicepreședinte Teodor Meleșcanu v-a anunțat.

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Nu cred că domnul Meleșcanu, ci, dacă este să respectăm procedurile, știm cine avea această obligație să o facă și vă rog frumos să mă lăsați să vorbesc, să-mi duc cuvântul până la capăt, așa cum este corect și respectuos.

Eu am venit aici să vă respect și am venit cu gândul să vă spun, cu cea mai bună-credință, ceea ce trebuie spus despre ceea ce dumneavoastră sunteți interesați.

În al doilea rând, regret foarte mult plecarea domnului senator Corneliu Vadim Tudor, care era curios să facă și dezbateri pe această temă. Îmi pare rău că nu-i satisfacem această curiozitate. (discuții și vociferări în sală)

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Am venit în fața dumneavoastră cu toată responsabilitatea pentru a vă informa despre o situație critică, respectiv, evoluția epidemiei de rujeolă. Am asistat la critici nejustificate, la improvizații și afirmații perverse, am fost ținta unor atacuri și jigniri personale greu de descris, deși nu am nici o vină, decât aceea de a fi ministru într-un moment în care explodează o bombă. Bomba de care vă vorbesc se numește epidemia de pojar, care, pentru cei care se pricep puțin la medicină, înseamnă că ea a fost amorsată în trecut și abia acum explodează. Dacă există bună-credință, dacă nu există, crede fiecare ce dorește. (discuții și vociferări în sală)

Am preluat structuri ministeriale care nu funcționează, care nu colaborează între ele, într-un cuvânt, o instituție cu un management foarte prost, aproape un management care produce mai multe pagube decât lucruri pozitive.

Din acest considerent, au trecut circa două luni până când am reușit să găsim firele care duc la diverse activități, cum ar fi aceea referitoare la atribuțiile și competențele privind epidemiile, respectiv, bolile transmisibile.

Am constatat că există o structură fără personalitate juridică, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, care preluase, prin două ordine ale ministrului din 2004 și 2005, iunie 2005, ca să fiu și mai precis, răspunderea exclusivă pentru acest tip de activitate.

Din păcate, atunci când a fost constituit acest centru, în 2004, nu s-a ținut cont de limite, resurse umane și materiale insuficiente, dar și de lipsa unor competențe de decizie și de intervenție efectivă, ceea ce s-a repercutat asupra eficienței și eficacității.

Între timp, am mai constatat că, în decursul ultimilor 3 ani, nu au existat raportări corecte și la timp, ceea ce a dus la confuzie, dar și o lipsă de intervenție hotărâtă. O acțiune bine condusă ar fi putut atenua evoluția periculoasă a situației din punct de vedere sanitar.

Astfel, studiul, atât de invocat în aceste zile, scoate în evidență câteva elemente deosebit de importante:

  1. Raportările arată că, scriptic, au fost vaccinați copiii în proporție de peste 95%, ceea ce ar fi însemnat excluderea totală a unei epidemii la un asemenea proces masiv de vaccinare;
  2. Studiul de prevalență, adică analize de laborator, a arătat că în populația investigată, 89% dintre persoane aveau anticorpi antirujeolă, deci erau protejate, dar în privința copiilor până la 5 ani, subliniem că numai 61% dintre copii aveau anticorpi antirujeolă. Deci, numai 61% dintre copii erau protejați. Cu alte cuvinte, 39% dintre acești copii, ale căror seruri au fost recoltate în anii 2001 și 2002, erau neprotejați, adică susceptibili de a se infecta și a face rujeolă. Subliniem, o dată în plus, faptul că 39% reprezintă circa 430.000 de copii. În aceste condiții, acești copii au format o masă critică, acumularea unui număr mare de copii neprotejați a favorizat, în final, apariția unei epidemii;
  3. Nu se cunoaște dacă vaccinările au fost făcute sau nu s-au respectat regulile, în principal, depozitarea și transportul acestor vaccinuri în condiții de refrigerare, așa-numitul lanț de frig, cu efect asupra creării masei critice de copii fără anticorpi protectori, deci neprotejați, susceptibili la îmbolnăvire;
  4. Dar se cunoaște faptul că față de dozele cumpărate și consumate, în discursurile în care sunt atacat, nu s-a ținut cont de un aspect esențial și anume de pierderile de vaccin. Este bine să vă aduc la cunoștință faptul că, în ceea ce privește vaccinul antirujeolic, pierderile au atins, în anul 2004, o medie de 32,5%, în timp ce vaccinul antirujeolic, rubeoli-urlian, pierderile au atins, în anul 2004, o medie de 44,4%. Așadar, vă puteți imagina câte doze de vaccin ar fi fost disponibile în anul 2005, dacă nu s-ar fi pierdut aproape jumătate din vaccinul cumpărat.

Mai departe.

  1. Lipsa Registrului unic de vaccinări prevăzut de lege și a Carnetului de vaccinări, de asemenea, prevăzut de lege, pentru a putea verifica situațiile reale pe teren și a găsi potențialele focare în vederea acționării cu eficiență;
  2. Necoordonarea între instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Vorbim aici despre Institutul de Sănătate Publică București, Centrul de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile și Institutul Cantacuzino. La 1 ianuarie 2005, în Institutul Cantacuzino se aflau 372.137 de doze de vaccin antirujeolic, iar centrul, în schimb, demonstra că nu există vaccin, invocând că nu poate efectua licitații de achiziții, însă nepropunând o asemenea soluție conducerii Ministerului Sănătății, la vremea respectivă;
  3. Întârzierea nepermisă a licitației de achiziționare de vaccin antirujeolic, aceasta adjudecându-se de-abia la sfârșitul lunii iulie 2005;
  4. Neefectuarea vaccinării în ritmuri și numărul stabilit, potrivit programului de imunizări, în perioada anului 2005, așteptându-se adjudecarea licitației, deși - repet - exista vaccin în stoc la Institutul Cantacuzino, dar, mai ales, lipsa măsurilor care se impuneau, cel puțin, începând cu anul 2003, în baza studiului menționat mai sus.

Calculele efectuate arată că numărul necesar de vaccinări ar fi trebuit să fie de circa 2.400.000 pentru populația generală studiată sau, cel puțin, de 430.000 pentru copii cu vârsta de până la 5 ani. Studiul va fi reevaluat, conform ordinului pe care l-am semnat deja, pentru a pregăti strategia pentru anii 2006-2008.

Sunt numai câteva aspecte decisive pentru crearea unui cadru favorizant dezvoltării epidemiei de rujeolă.

În cursul anului 2005, s-au înregistrat, într-adevăr, 10 decese la copii și avem o anexă din care primul caz este înregistrat în ianuarie 2005, deci care provine, ca infectare și ca modalitate de demers al evoluției rujeolei, din anul 2004. Asta ca să nu mai fie foarte multe întrebări pe această temă și să se recunoască acest lucru de către cei care au greșit.

Până în anul 2004, vaccinarea se efectua la copii în vârstă - rețineți - de 9-12 luni. În anul 2004, conducerea Ministerului Sănătății, de la vremea respectivă, a decis creșterea vârstei pentru prima vaccinare la copii în vârstă de 12-15 luni.

Pornind de la această stare de lucruri, am dispus convocarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, a căror componență nu am numit-o eu, pentru a studia care sunt cele mai potrivite măsuri pentru controlul epidemiei și diminuarea efectelor acesteia.

Potrivit părerii unor specialiști, vârful epidemiei se va atinge cam peste o lună, când se estimează a se înregistra în jur de 7.500 de cazuri. În acest sens, la sfârșitul lunii noiembrie, am dispus emiterea unui ordin prin care s-a operaționalizat un plan de măsuri foarte amplu, dar și precis, și am introdus un sistem de raportare, tocmai pentru a impulsiona efectuarea vaccinărilor într-un ritm foarte crescut. Planul de măsuri cuprinde 12 puncte și el este evaluat periodic.

Am solicitat mass-media, prezentarea Planului de măsuri și am sugerat să se prezinte permanent măsurile de autoprotecție care să crească șansele de prevenire a infecției cu virusul rujeolic.

Ceea ce v-am prezentat dumneavoastră am prezentat și Consiliului Suprem de Apărare a Țări, la solicitarea președintelui României, și a fost apreciată activitatea susținută, și s-a recomandat menținerea ritmului de vaccinare și de monitorizare a epidemiei cu toate implicațiile acesteia.

De aceea, sunt uimit de unele declarații că aș fi dezinformat cel mai important organism al statului în domeniul securității naționale și resping ferm toate aceste atacuri la persoană, ca fiind expresia unor jocuri politicianiste sau de interese meschine și ieftine.

Am văzut declarații politice ale unor parlamentari, care seamănă a țintuiri la zid, cu expresii scăpate de sub orice control al decenței elementare sau invective sub orice urmă de bun simț. Sper să înțeleagă respectivii domni că în viața și în declarațiile politice trebuie să existe respect pentru adversarul politic, iar dezbaterea publică trebuie să se întemeieze pe argumente și fapte reale, nu pe invenții sau pe apărarea unor poziții partizane. Dacă PSD ar fi cinstit, ar renunța la asemenea dezbateri sterile, care sunt în defavoarea PSD.

Doresc să vă mai informez că am început să pregătim un dosar cu toate documentele pe care le deținem, inclusiv cu cazurile de copii decedați, dosar care urmează să fie înaintat Parchetului, pentru a se face lumină în acest caz, iar după obținerea adevărului, mă voi îndrepta juridic împotriva tuturor celor care m-au acuzat pe nedrept. Dacă își vor prezenta scuze public pentru răul pe care mi l-au pricinuit, îi voi ierta, dacă nu, voi acționa în justiție. (discuții și vociferări în sală)

Doresc ca Parchetul să facă lumină în acest caz și să vedem că în România se mai plătește...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru, mă urmăriți? Domnul Nicolăescu!

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă ascult! (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, aici, ați fost invitat să dați o informare legată de epidemia de rujeolă și nu pentru o declarație politică, pe care o puteți face, ca deputat, la Camera Deputaților.

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, vă rog să excludeți din text și să vă referiți numai la informația ca atare. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Mai am 4 fraze, domnule președinte, și am terminat informarea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Eugen Nicolăescu:

Doresc ca Parchetul să facă lumină în acest caz și să vedem că în România se mai și plătește pentru nerealizarea sarcinilor de serviciu, atâta timp cât ele sunt plătite din bani publici.

Vreau să vă asigur că, acum, controlăm situația, reușim să stăpânim fenomenul și aplicăm cele mai drastice măsuri pentru finalizarea cât mai repede a epidemiei, precum și prevenirea alteia. În același timp, am început verificarea tuturor programelor de imunizări, pentru a putea depista din timp alte eventuale situații de criză, care ar pune în dificultate sănătatea publică.

Am convingerea că, în această perioadă, ne aflăm aproape de partea cea mai grea a acestei situații, dar cred că activitatea desfășurată ne permite să fim încrezători că epidemia va înceta să mai producă efecte atât de dramatice.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
Declarații politice prezentate de senatori:  

Stimate colege și stimați colegi, trecem la declarații politice. (discuții în sală)

  Norica Nicolai - Opinia doamnei senator cu privire la ceea ce trebuie să reprezinte Parlamentul și partidele politice;

Invit la microfon pe doamna senator Norica Nicolai, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Urmează domnul senator Mircea Dan Geoană, de la Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat. (discuții și vociferări în sală)

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Se apropie finalul unei sesiuni parlamentare și am simțit nevoia să fac un bilanț, un bilanț care este expresia unei atitudini.

Declarația mea politică nu își propune, în nici un caz, să constituie o lecție de morală, dar cum apropierea sfârșitului de an, așa cum spuneam, reprezintă, aproape întotdeauna, un prilej pentru retrospectivă m-am gândit să vă împărtășesc câteva opinii.

"Niciodată oamenii mari nu au înțeles să fie mai mari decât ceilalți", spunea Nicolae Iorga. Poate că aceste cuvinte ar trebui să ni le amintim și noi, cei pe care viața ne-a adus, astăzi, în arena politicii.

Poate că, dacă am cugeta mai mult, nu am mai oferi subiecte fierbinți, de primă pagină care de cele mai multe ori nu ne onorează. Poate că acum, când momentul integrării țării noastre în marea familie a țărilor europene dezvoltate, este mai aproape decât oricând, ar fi cazul să ne analizăm cu mai multă severitate conduita față de cei care ne-au trimis în Parlamentul României, pentru a le reprezenta interesele.

Cred, de altfel, că fiecare din cei care ne-au trimis în Parlament - și, astăzi, noi suntem parlamentari ai României - ne obligă să fim mai îngrijorați pentru faptul că principala instituție democratică a țării, Parlamentul, continuă să rămână un codaș în ce privește încrederea electoratului sau poate nu este și vor unii să fie.

Nu invoc sondajele de opinie ca singur element menit să ne stimuleze, nicidecum, dar cred că cei care ne-au acordat votul lor merită, în mod constant și coerent, respectul nostru. Respectul pentru lege, pentru competență și reciproc pentru cei care fac legea. Acesta ar trebui să fie, în opinia mea, numitorul comun al activității noastre.

Numai astfel vom izbuti să îi facem pe cetățenii acestei țări să înțeleagă faptul că a face politică, înseamnă, înainte de toate, a le apăra interesele și nu o modalitate subtilă de a ne atinge scopuri, adesea meschine, cum, din păcate, mulți dintre ei, sub aparența declarațiilor sforăitoare o fac.

Și pentru că, de câțiva ani buni, se tot invocă necesitatea unei noi clase politice, îmi permit să atrag atenția asupra faptului că primenirea acesteia nu înseamnă promovarea unor oameni lipsiți de scrupule, dornici să ardă etapele doar pentru a ocupa o funcție importantă.

Nici Parlamentul unicameral, nici votul uninominal nu vor asigura, în mod implicit, formarea unei noi clase politice. Acestea sunt formule tehnice care pot conduce, paradoxal, la aceleași rezultate. Cu alte cuvinte, un Parlament unicameral cuprinde mai puține persoane, dar asta nu înseamnă că numărul mic de parlamentari înseamnă automat și o calitate deosebită.

Am convingerea că partidele politice sunt cele care, printr-o riguroasă selecție a oamenilor pe care îi propun să îi reprezinte atât la nivelul Parlamentului, cât și în Executiv, vor putea să realizeze această selecție.

Consider că partidele politice trebuie să își regândească modul de promovare a membrilor lor, nu pe baza servilismului și a loialității de conjunctură, ci, pe baza seriozității, profesionalismului și a unei conduite decente.

Cu alte cuvinte, partidele trebuie să învețe să gândească sistematic. Pentru a forma o nouă clasă politică este nevoie nu numai de timp, ci și de responsabilitate și moralitate, pentru că numai în acest fel vom avea grijă ca cei lipsiți de scrupule, oportuniștii - și, slavă Domnului, toate partidele au astfel de personaje -, să nu mai existe în viața noastră publică.

În cele din urmă, și în România, politica va trebui să facă diferența între a munci din greu și a munci bine. Numai astfel politica va fi, într-adevăr, consecința unei perspective valorice.

Stimați colegi,

Suntem, în acest Senat, 11 femei din toate partidele politice prezente în Parlament.

Am încercat, alături de colegele mele din Partidul Social Democrat și Partidul Democrat, cu sprijinul NDA, să realizăm un proiect de promovare a femeilor în politică.

Din păcate, în ceea ce s-a văzut, dincolo de faptul că foarte multe dintre noi suntem modele, suntem oameni de valoare acolo unde suntem, s-a văzut un servilism jenant. S-a văzut o abordare penibilă și le transmit doamnelor, celor care se îndoiesc de solidaritatea feminină și de bunul nostru simț, că: talentul dansează și imitația țopăie. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mircea Geoană - Un an de minciună portocalie - bilanț de nerealizări.

Invit la microfon pe domnul senator Mircea Geoană, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

   

Domnul Mircea Geoană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică, în numele grupului nostru și a Partidului Social Democrat, se referă la un an de minciună "portocalie", dar nu cred că putem să trecem peste episodul jenant la care a fost supus Senatul României, fără un comentariu.

Este fără precedent ca o problemă gravă să fie tratată atât de superficial și de jignitor pentru familiile, pentru părinții, rudele și prietenii copiilor care s-au prăpădit cu zile, în România secolului XXI, la aproape un an de zile până la integrarea europeană.

Ce am avut aici ?! Am avut un ministru țâfnos și suficient, cu o atitudine de domnul Goe, jignind Senatul României și uitând că este el însuși parlamentar, votat și trimis în Parlamentul României.

A dezinformat CSAT-ul, amenință cu făcutul de dosare, parcă este procuror pe vremea lui Stalin, și nu a avut nici un cuvânt, nici un cuvânt de scuze, de regret și de compasiune pentru familiile care au pierdut niște copii în țara românească. Acesta este tipul de politică pe care ni-l propune această guvernare "portocalie".

Da, un an de zile de guvernare "portocalie" în care democrația și statul de drept sunt mai fragile.

Da, un an de guvernare "portocalie" în care se înființează structuri de tipul Comunității Naționale pentru Informații, care încep să facă dosare politice, din nou, despre cetățenii României.

Da, un an în care Parlamentul României, instituția noastră, a fost transformat într-un imens teatru de ostilități și ostilitate în care, în loc să legiferăm, în loc să ne reparăm un pic din reputația pe care o avem deja proastă, în fața opiniei publice, ne-am certat pe probleme secundare și am pierdut un an de zile și banii contribuabililor, pentru o temă politică falsă.

După un an de zile de guvernare "portocalie" democrația, în România, este mai fragilă, iar statul de drept este asaltat.

Un an de zile în care putem constata - și este o constatare făcută și de observatorii și analiștii economici din țară și din străinătate - un eșec total în politica economică a țării.

Cota unică a fost un eșec. Ni s-a promis, prin introducerea cotei unice, că va fi scoasă la lumină economia subterană a țării. Impozitul pe profit, în anul pe care îl încheiem, încasările sunt cu 6% mai mici decât anul trecut.

Majorarea încasărilor la buget provin din TVA și nu din efectul cotei unice de 16%. Cota unică nu a stimulat investițiile; în primele nouă luni ale acestui an, investițiile străine au scăzut cu 30%.

Nu a crescut nivelul de trai decât pe hârtie, în mod artificial, această cotă unică a făcut oamenii bogați ai României, mai bogați și oamenii săraci ai României, mai săraci.

Nu a redus nici măcar povara fiscală asupra firmelor care a fost marea promisiune și marea minciună a campaniei trecute. În acest moment, firmele din România plătesc 16% - impozit pe profit și 16% - impozit pe dividende, este vorba nu de o cotă unică, ci de o dublă impozitare. Povara fiscală a crescut și nu a scăzut.

În același timp, în zona țintelor macroeconomice, rar ne-a fost dat să vedem cum toate țintele macroeconomice au fost ratate, fără greș, de către actuala guvernare.

Creșterea PIB-ului a încetinit vizibil, s-a redus la jumătate, producția industrială a stagnat, deficitul comercial este cel mai mare de după 1989, deficitul de cont curent s-a adâncit, în loc să se reducă, iar inflația a căpătat, din nou, tente îngrijorătoare. Este o situație economică și macroeconomică îngrijorătoare.

Situația, de ansamblu, economică, a țării, s-a deteriorat. Vreau să vă aduc în atenție doar câteva cifre comparative: creșterea PIB-ului s-a redus la jumătate, creșterea producției industrial s-a redus de patru ori, fluxul de investiții a scăzut cu 30%, deficitul comercial a crescut cu 50%, iar deficitul de cont curent a crescut cu 28%.

Dacă asta este politica economică de succes, înseamnă că nu mai știm să citim statisticile și cifrele economice.

Dar lucrul cel mai grav, și partidul pe care îl reprezint, având o sensibilitatea socială pronunțată, este că, și din punct de vedere social, anul acesta a fost un an în care numai privilegiații României au profitat.

Vreau să îi aduc aminte președintelui Traian Băsescu că, în urmă cu o lună de zile, a anunțat public că nu va promulga proiectul de buget, dacă el nu va fi întocmit pe bază de proiecte.

După o lună de grevă a dascălilor acestei țări, după promisiunea bugetului modificat la 5% din PIB, îl somăm pe președintele României să nu promulge proiectul de buget care se află astăzi în discuția Curții Constituționale, dacă, cel puțin pe zona de educație, banii promiși profesorilor nu se regăsesc, în acest buget, pe proiecte, așa cum a cerut președintele Traian Băsescu.

Dacă nu, acest buget dezbătut fără opoziție, pentru prima dată în 15 ani de zile, va fi și bugetul președintelui, nu numai bugetul Guvernului.

Este o situație de dispreț, în prag de iarnă, față de pensionari. Există o deteriorare a climatului social, fără precedent în România. Dați-mi voie să vă citesc dintr-un slogan electoral, din păcate, așa cum au fost cele mai multe dintre promisiunile actualei coaliții și actualei majorități: "Bine ai venit bunăstare", spunea candidatul Traian Băsescu, în oferta sa de prezidențiabil. Se scria în acest document: "Băsescu - președinte. Lucrează cot la cot cu Guvernul pentru eliminarea sărăciei și pentru rezolvarea tuturor problemelor care au făcut ca bunăstarea să fie exilată din viața celor mulți", un alt tip de promisiuni neonorate.

Astăzi, președintele se luptă cu Guvernul, astăzi, președintele profită de plecarea în țările calde a premierului Tăriceanu, ca să îi ia locul la Palatul Victoria, astăzi, președintele și Guvernul nu lucrează cot la cot, ci își dau coate, ca să se elimine unul pe celălalt.

Asistăm la un fenomen care ne aduce aminte de vremea CDR-ului, prin disoluția autorității și competenței statului. Încercare după încercare, statul român a eșuat: la inundații am eșuat; la gripa aviară despre care ministrul sănătății ne-a spus că a fost stăpânită, încercuită și puii santinelă și-au făcut datoria în Deltă, asistăm, astăzi, la expansiunea gripei aviare, care se află la o sută și ceva de kilometri de București; asistăm la explozia violenței în școli; asistăm, încă o dată, la falimentul autorității statului și la o situație de degradare a siguranței cetățeanului, fără precedent și de care credeam că am scăpat o dată pentru totdeauna.

Și, în ultimul rând, din punct de vedere al prestigiului și rolului României în lume, în aceeași ofertă prezidențială din campania trecută, se spunea: "Băsescu președinte, înseamnă să fim respectați în afara țării pentru ceea ce suntem și ceea ce facem. Să nu facem din integrarea europeană un simplu prilej de spectacol politic și aranjamente de culise".

Astăzi, avem, în planul european, recordul nedorit ca nici un șef de stat al Uniunii Europene să fi vizitat, într-un an de zile, capitala României europene. Asistăm, de fapt, la izolarea României în planul politicii europene.

Dați-mi voie să închid această scurtă prezentare a unui an de imensă dezamăgire, concluzionând: Traian Băsescu și Alianța D.A. au câștigat alegerile cu o cifră mincinoasă - 16%, cu o culoare mincinoasă: portocaliul, cu un cuvânt mincinos: fraudarea, și cu o farsă de mari proporții: retragerea înlăcrimată a lui Theodor Stolojan. Sub ambalajul demagogic instalat și intitulat: "Să trăiți bine!", Traian Băsescu și Alianța D.A. au pus la cale cea mai mare țeapă electorală de după 1989. Este un an pierdut pentru România, avem o țară care merge nicăieri, avem o conducere a țării care funcționează și fără busolă, și fără hartă și, din păcate, cum am văzut acum câteva minute cu acest ministru obraznic și țâfnos, și fără echipaj. Să dea Dumnezeu ca anul viitor să fie mai bine, deși tare mă îndoiesc. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Dan Claudiu Tănăsescu - Despre atitudinea ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, în plenul Senatului.

Invit la microfon pe domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare. Urmează domnul senator Marius Marinescu.

   

Domnul Dan Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte, că, în primul rând, ne-ați dat posibilitatea să vin la acest microfon și, în al doilea rând, pentru că ne-ați dat posibilitatea să fim supuși unor insulte și unei atitudini incalificabile din partea unui domn care este ministrul sănătății, dar care are ca profesie de bază aceea de contabil. Mi se pare o greșeală că, astăzi, Senatul a invitat pe acest domn Nicolăescu, să dea explicații despre starea de sănătate, dacă vreți, a populației noastre, despre o anume stare de boală, atâta vreme cât domnia-sa habar n-are despre ce este vorba. Sigur că dumnealui, atunci când și-a desăvârșit studiile, nu avea cum să afle nimic despre intimitatea bolii numită rujeolă, pentru că n-are de unde să știe nici cum arată un virus, nici care sunt simptomele acestei boli, nici care sunt complicațiile ei și nici ce înseamnă profilaxia acestei boli. Dacă era aici, poate că eu și câțiva dintre colegii mei de aici, medici, i-am fi ținut un mic, scurt și productiv curs de inițiere. Dar a plecat cu coada între picioare, târându-și geanta, în care, probabil, are mai mult socoteli contabile decât tratate sau păreri despre medicină. Dacă ar fi știut că profilaxia acestei îmbolnăviri este realizată de un vaccin, atunci, probabil, că domnia-sa s-ar fi ocupat de aceste lucruri de la începutul anului 2005, decât să caute să realizeze tot soiul de diversiuni, ca să îi scoată pe tușă pe cei mai importanți conducători de spitale din țară, profesori, oameni care au salvat vieți și care, oricum, au știut ca să pună la punct bunul mers al instituțiilor. Este suficient să trecem prin fața spitalelor, conduse de acești oameni, care au fost conduse și care cred că vor fi conduse în continuare, ca să vedem că ei sunt și gospodari, și că ei au știut, într-adevăr, să gospodărească și banii, aceia puțini...cât au fost. Dacă au rămas datori, au rămas datori pentru că acești oameni se angajaseră în fața unui jurământ să salveze oamenii de la moarte, să îi scape de boli și atunci, poate că uneori, atunci când ești într-o plagă operatorie, atunci când vezi că în fața ta i s-a oprit pacientului inima, nu mai stai să te gândești cât costă bisturiul, cât costă piatra pe care-l ascuți și așa mai departe. Dar, sigur că, domnul Nicolăescu, venit ministru, n-avea de unde să știe toate astea și atunci s-a pornit să aducă în fața noastră tot soiul de cifre, tot soiul de aberații legate de această boală, care vedeți unde a putut să ajungă, creând complicații și omorând pur și simplu copii. Domnia-sa, la un moment dat, a vorbit de niște îmbolnăviri în luna ianuarie, februarie, martie... Spunea că acestea sunt raportate... Dânsul e obișnuit cu raportarea. Sunt raportate din anul precedent și așa mai departe. Păi, dacă nu știe nimic despre virus, despre incubație, despre cum apare virusul, cum se transmite, cât timp trăiește, cum moare, de unde să ne poată spune asemenea lucruri? Aș vrea să spun că lipsa de preocupare a dus la această stare. Aș vrea să vă informez că de la începutul lunii aprilie și până în luna iulie nu s-a administrat nici un vaccin, de nici un fel. Aș vrea să vă mai informez că vaccinul românesc, care era foarte bun, care a dat rezultate și care a fost întrebuințat ani de zile, ba, mai mult, cu mulți ani în urmă a dus aproape la eradicarea acestei boli, nu a mai fost produs și distribuit. Ca urmare, s-a apelat la vaccinuri străine, care costă de 10-20 ori mai mult. Și, atunci, motivul economiei, probabil, învățată de domnia-sa în timpul facultății și după aceea la nu știu ce cursuri de specializare, a făcut ca să se comande în număr atât de mic, încât nu s-a mai dat decât preferențial și iată unde s-a ajuns. N-aș vrea să lungesc foarte mult discuția, dar mă gândeam că atunci când a rostit cuvântul licitație, cum de s-au putut realiza o serie de lucrări în timpul inundațiilor (foarte bine, spun eu) fără nici un fel de licitație și de ce în fața unei epidemii distrugătoare, în fața unei epidemii criminale s-a apelat la licitație, ca să stăm, să așteptăm și să vedem cum, cu cine, în ce fel licităm și ăia n-au decât să moară, dar când vine licitație suntem acoperiți.

În încheiere, aș spune că parafrazând urarea extraordinară a președintelui României: "Să trăiți bine!", domnul ministru al sănătății, Nicolăescu, ar putea să ureze în continuare populației românești: "Să muriți bine!" Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Marius Marinescu - Primirea Organizației Oamenilor de Afaceri din România în Uniunea Intreprinderilor Mici și Mijlocii din P.P.E.

Invit la microfon pe domnul senator Marius Marinescu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Urmează domnul Sorin Oprescu. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Uniunea Întreprinderilor Mici și Mijlocii din P.P.E. a avut o ședință, un Birou permanent săptămâna trecută, pe data de 7 decembrie, și a decis acceptarea unui membru-observator al Organizației Oamenilor de Afaceri din Partidul Democrat. Vreau să vă spun că Partidul Democrat e singurul partid din România care are o astfel de organizație internă a oamenilor de afaceri. Această organizație s-a înființat în 26 august 2002 și eu am avut onoarea să fiu președinte al acestei organizații. Prin înființarea Organizației Oamenilor de Afaceri din Partidul Democrat, partidul nostru a făcut primul pas către doctrina populară. Vreau să vă spun că în Uniunea Întreprinderilor Mici și Mijlocii sunt foarte mulți parlamentari europeni și noi putem face lobby pe lângă acești parlamentari europeni în vederea aderării la Uniunea Europeană. (rumoare, discuții)

Domnule președinte, dacă-mi permiteți să continui declarația politică. O să discut și despre problemele PSD-ului, despre baronii locali ai PSD-ului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-aș ruga să nu dialogați cu sala. Vedeți că baroni sunt peste tot.

 
   

Domnul Marius Marinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Prin primirea Organizației Oamenilor de Afaceri în această Uniune a Întreprinderilor Mici și Mijlocii din P.P.E. este o recunoaștere a faptului că Partidul Democrat militează pentru o clasă de mijloc puternică. Eu nu sunt de acord cu punctul de vedere al domnului senator Mircea Geoană, cu referire la Alianța D.A. Vreau să vă spun că Alianța D.A. are un program puternic cu care a câștigat alegerile și în 2007 este o certitudine că o să aderăm la Uniunea Europeană. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Sorin Mircea Oprescu - Ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu.

Invit la microfon pe domnul senator Sorin Oprescu, din partea Grupului parlamentar Social Democrat. Urmează doamna senator Verginia Vedinaș. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Sorin Mircea Oprescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Asistăm de aproape un an la "încercări pompieristice" de stingere a crizelor din domeniul sanitar. Promisiuni peste promisiuni de returnare a datoriilor, acari Păun, și întotdeauna este de vină altcineva decât responsabilul, managerul central, ministerul, ca să fiu bine înțeles. "Între două fugăriri și analize" așa-zis manageriale, controale și concluzii suspensive, se conturează clar atmosfera de dictat, de centralizare - de hipercentralizare - îndreptându-ne cu pași siguri către un stat polițienesc "de drept", ministrul Eugen Nicolăescu, "ministrul politic", așa cum îi place să se autointituleze, este, într-adevăr, politic și nicidecum un profesionist. Uită imensa responsabilitate pe care o are în privința sănătății concetățenilor noștri. Maniera în care înțelege să facă reformă, maniera pur politicianistă sfidează realitatea nevoii acute de sănătate a cetățenilor României. El dorește o așa-zisă reformă contabilicească, ascunzând cauza principală a nefuncționării sistemului sanitar, subfinanțarea severă a actului terapeutic medical, indiferent de fondul problemei. Domnul Nicolăescu devine subit irascibil, (adevărul deranjează, iar contabilizarea impotenței ministeriale îl irită). Domnia-sa crede că, jignind și amenințând, denaturând realitatea, obține un plus de imagine pentru partidul pe care-l reprezintă. Se înșeală, însă. Încrederea concetățenilor, pentru a fi câștigată, trebuie să vorbești despre fapte și nu despre vorbe.

Încercând să treacă prin Parlament un vraf de legi nedrepte pentru sistemul sanitar, legi făcute pe genunchi, unde autonomia și parteneriatul sunt caduce, ministrul centralizează tot la comandă unică, excluzând consultarea reală și dialogul constructiv. Modificând structuri de conducere a sistemelor și subsistemelor sanitare, prin ordine fără acoperire legală, cu o imoralitate ieșită din comun, pare a se tulbura atunci când este surprins în minciună.

Am înțeles, însă, repede care este scopul acut: acoperirea responsabilității pentru moartea copiilor bolnavi de rujeolă. Indiferent ce ar face, oricum ar prezenta acest fapt, ministrul Nicolăescu rămâne, clar, în percepția oamenilor, ca un ministru lipsit de responsabilitatea vieții oamenilor, a cărui importanță ministerială, manifestată prin hărțuirea oamenilor sistemului, a devenit un țel și o ambiție. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

(În continuare ședința este condusă de domnul vicepreședinte George Sabin Cutaș)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Mulțumesc și eu, domnule senator.

 
  Verginia Vedinaș - Propunerea legislativă privind Ținutul Secuiesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș. Doamna senator, aveți cuvântul.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Mă voi referi în prezenta declarație politică de astăzi la o propunere legislativă care s-a aflat pe agenda de lucru a comisiei din care fac parte privind autonomia Ținutului Secuiesc. Motivația și a acestei inițiative se află tot în eternele drepturi ale minorităților, devenite exorbitante privilegii, în recunoașterea dreptului la identitate care înseamnă altceva decât ce se preconizează prin această lege, într-o democrație interpretată după ureche și nu, în ultimul rând, în nevoia de integrare în Uniunea Europeană.

Domnilor colegi, nici unul din drepturile recunoscute minorităților naționale, indiferent de documentul internațional prin care este recunoscut, nu poate să înfrângă supremația Constituției, iar primul articol al Constituției proclamă statul român ca "stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil". Aceste valori, dragi colegi, sunt cuprinse nu numai în primul articol al Legii fundamentale, ci și în art. 152, care enumără limitele revizuirii, adică prevederile sustrase posibilității de a fi revizuite, între acestea aflându-se și caracterul de stat național, unitar și indivizibil al statului român. Am asistat cu ceva timp în urmă la ședința unei comisii, condusă de un distins coleg de la UDMR, care privea un act normativ asupra căruia formulasem niște amendamente. Am putut constata îngrozită cum conținutul acelei legi era amputat prin eliminarea cuvântului "național" din toate articolele care-l menționa. Nu am putut să spun nimic, pentru că nu eram membru al acestei comisii. Am încercat să obiectez și am fost admonestată. O spun acum și o spun cu durere. O spun cu jenă pentru colegii membri ai comisiei, care acceptau orbește aceste propuneri. Nu vreau să supăr și să jignesc pe nimeni și nu cred că poate cineva susține că în anul de când suntem colegi am jignit pe cineva, deși eu am fost silită să ascult recomandările făcute mie și colegilor mei de partid referitoare la un anumit tratament, pe care vă asigur că nu l-am urmat, pentru că nici unul dintre noi nu aveam nevoie de el. Ca oameni, vă respect și vă stimez, și sunt convinsă că fiecare dintre noi avem o valoare care ne-a propulsat în forul suprem al țării. O spun, însă, cu speranța că mesajul acestei declarații va fi perceput de toți.

Se poate și altfel, dragi colegi de la UDMR.

De 1 decembrie am participat la festivitățile de la Salonta, oraș din Bihor unde peste 60% din populație este de etnie maghiară. La cârma orașului se află un primar UDMR, Laszlo Tores, pe care îl felicit din toată inima și pe această cale pentru modul cum a înțeles să sărbătorească Ziua Națională a României, cu ședința festivă a Consiliului local, cu fanfară, cu coroane de flori la monumentul lui Avram Iancu, cu toate oficialitățile instituțiilor, cu Imnul Național murmurat de toți, cu lumea adunată pe străzi, și vă asigur că nimeni nu a simțit în acele ore că afară sunt cu mult sub 0o și burnițează, pentru că sufletele tuturor erau încălzite de flacăra iubirii de țară.

Vin sfintele sărbători ale Crăciunului care ne apropie de Dumnezeu, ne fac să fim mai buni, ne plimbă prin copilărie și prin ținuturi de basm, cum este și cel care se numește România. Mă rog la Dumnezeu să ne dea tuturor sănătate, tihnă sufletească, dragoste de semenii noștri și să facă astfel încât țara noastră, care ne ocrotește, să fie iubită, respectată și prețuită de noi toți.

Avem datoria ca români, ca parlamentari, să demonstrăm prin tot ceea ce facem, inclusiv prin inițiativele noastre legislative, acest lucru, iar iubirea de țară înseamnă respectul față de supremația Constituției. Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Mihai Țâbuleac - Nevoia de demnitate.

Invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD pe domnul senator Mihai Țâbuleac. Se pregătește domnul senator Chelaru.

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Am intitulat declarația politică de azi: "Nevoia de demnitate".

Pentru că ne apropiem de sfârșitul anului 2005, mi-am permis să fac o scurtă incursiune asupra factorilor care ne influențează existența noastră, ca români, din păcate într-un sens negativ și degradant și nu pozitiv sau constructiv, cum ne-am fi așteptat.

Și pentru că zilele trecute pe holurile Senatului se puneau întrebări din Constituția României, am să fac legătură cu textul potrivit căruia țara noastră este statul în care demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane și dreptatea reprezintă valori supreme "în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român".

Ne uităm în jur și vedem că realitatea nu bate cu textul, pentru că oamenii politici ori sunt ridicoli, ori sunt ridiculizați, oamenii de afaceri sunt huliți, fiindcă oricum există convingerea că din muncă cinstită nimeni nu poate trăi, tâlhăriile și violurile țin capul de afiș la toate buletinele de știri.

Am rămas impresionat când am aflat că la mai multe școli din țară au avut loc o serie de infracțiuni de violență, tâlhărie și chiar înjunghiere asupra unor elevi, în fața cadrelor didactice care, din indiferență sau teamă, nu s-au opus unor astfel de întâmplări. Se pune întrebarea: unde este siguranța din școlile noastre și cât de puternică este educația în formarea atitudinii tinerilor?

Trebuie să recunoaștem că se simte un gol în evoluția societății românești, de la nivelul educațional la nivelul mentalității colective.

Timp de 15 ani am asistat la o decădere treptată a valorilor și preceptelor morale ale poporului român. Dacă regimul comunist a încercat sistematic să ne distrugă mentalitatea de popor supraviețuitor al istoriei, sistemul de elite neocomuniste care s-a impus la conducerea României după 1990 a reușit să ne dezumanizeze de tot ceea ce a fost caracteristic poporului român: tradiție, respect față de țară, spirit constructiv, solidaritate. O influență foarte mare a avut și clasa politică, mass-media, precum și actorii societății civile care, în goana lor inconștientă pentru cote de audiență, notorietate, competiție politică, forță financiară, au manipulat mase de oameni, idealuri și vise, uitând elementele de bază necesare supraviețuirii unui popor în contextul actual al globalizării: cultura națională și conștiința colectivă proprie.

Datorită diminuării în timp a acestor valori s-a pierdut capacitatea națiunii de a face față efectelor halucinante ale hegemoniei multinaționalelor. Este surprinzător cu ce mare viteză s-a transformat personalitatea românului, de la un om cugetător și temperat în acțiuni la un om avid după tot ceea ce este rău în societatea de consum.

De aici avem o serie de consecințe: națiune care își neagă treptat valorile și civilizația, presă majoritar orientată spre subiecte de scandal sau care pot să provoace creșterea cotelor de audiență și a tirajelor, indiferent de scrupule și etică, oameni de afaceri adepți ai dobândirii profitului pe orice cale, vânzând sau cumpărând oricum, orice și pe oricine, infracționalitatea juvenilă în instituțiile de învățământ, politicieni care tratează Parlamentul și competențele sale ca pe o scenă de teatru în care își etalează frustrările și nemulțumirile personale, în loc să se preocupe de găsirea unor soluții eficiente de dezvoltare socio-economică locală, regională sau națională.

Observând impactul acestor rezultate și pericolul creșterii sale, atrag atenția că este timpul să lăsăm deoparte orgoliile de partid și populismul de fațadă, să nu mai boicotăm legi și reforme structurale și, prin efortul comun, putere și opoziție, să redăm poporului român, prin acțiuni legislative benefice, sentimentul că poate redeveni ceea ce a fost în perioada interbelică: o forță economică și o putere social-politică de luat în considerare de către europeni. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Ioan Chelaru - Ministrul justiției sau Cloșca cu puii de aur.

Din partea Grupului parlamentar Social-Democrat, invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Mi-am intitulat declarația politică de astăzi: "Ministra justiției sau Cloșca cu puii de aur".

Eu nu știu ce miraj poate să fie această Uniune Europeană, dacă, la noi acasă, însăși reprezentantul nostru ministerial își îngăduie, fără mustrări de conștiință, să dea cu judecătorii și procurorii de pământ, fără considerație și fără asentimente.

Cred că îmi pot îngădui, ca avocat de carieră, să vă prezint o sinteză care să ne arate cum stăm, o așezare logică în silogism triptic și o concluzie care ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri.

În București sau în provincie, oamenii din justiție sunt timorați. Nu pentru că nu au protecția ministerială, ci pentru că nu au libertatea și pentru că nu pot să facă dreptatea, așa cum au învățat-o ei în școlile de altitudine pe care le-au absolvit.

Mă refer, în special, la oamenii de vârsta mea, care au experiența coaptă, reflexele profesionale lipsite de cusur, hărșiți de viață și splendizi în judecată.

Există o rațiune pentru situații limită, pentru juriștii care sunt în impas de judecată sau în confuzie de argumente. Această rațiune se cheamă recursus ad princiam. În acest moment, juriștii români sunt în impas. Ca atare, ei trebuie să recurgă la următoarele construcții logice fără să uite, însă, o chestiune esențială, aproape evidentă: că aceste principii nu pot fi încălcate fără suspiciunea abuzului.

Primul silogism, două premise:

Prima: România este un stat de drept și ca stat de drept dialoghează cu Uniunea Europeană.

A doua premisă. Statul de drept înseamnă printre altele că însăși puterea politică se află sub lege. Concluzia: România dialoghează cu Europa, ca stat de drept, iar singurele concesii care trebuie și pot fi făcute sunt referitoare la termenii legislației europene pe care va trebui să o asumăm.

Al doilea silogism, prima premisă: Justiția este putere în stat.

A doua premisă: Puterile statului au garanția constituțională a independenței lor și Constituția nu poate fi modificată arbitrar, după cum convine sau nu unei notabilități sau unui nume, oricare ar fi acesta sau oricare ar fi trecerea sa în ochii electoratului.

Concluzia. Justiția este putere constituțională, ea este reprezentată în stat de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției, singurul organism care numește, suspendă și sancționează magistrații, singurul care are atribuții legate de exercițiul profesiei, dar numai sub autoritatea legii.

Al treilea și ultimul silogism. Prima premisă. "Ministrul justiției face parte din Executiv".

A doua premisă. "Ministrul justiției este membru cu drepturi egale în Consiliul Superior al Magistraturii".

Concluzia. Ministrul justiției nu poate fi un medium de putere și nu este îngăduit să ordone justiției. Poate, cel mult, să fie un factor de echilibru, nicidecum un element care să-și permită acțiune politică directă, ca factor de decizie și rezoluție pe activitatea justiției.

Ca totdeauna însă, realitatea contravine logicii, oricât de invincibilă ar părea ea. Dar, ca totdeauna, însăși realitatea este chemată în argumentația celor în culpă de a fi călcat logica.

Ca să nu merg prea departe, enunț:

Ministra justiției îl acuză pe Dan Lupașcu că este străin de realitate în ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii. Poate că președintele Consiliului Superior al Magistraturii nu se conformează realității manipulante, dar în mod sigur nu face rabat la corectitudine și luciditate.

Eu, însă, care nu vreau să abandonez mantaua de dragul cămășii, adică nu abandonez spiritul de dragul formei, spun că doamna ministru nu este la obiect, nici cu una, nici cu alta. Ba, mai mult, eu chiar cred că dumneaei nu are ce căuta în fruntea ministerului pe care îl prezidează, indiferent care este percepția publică sau europeană.

Chiar dacă "eficientizarea" - or, ce o fi însemnând ea - poate constitui un criteriu de import sau de alienare, prefer să cred că asemenea criteriu nu este pentru mine sau pentru cei asemenea mie.

Cei asemenea mie privesc către criteriul de eficientizare ca la politica marțiană. Nu există nici un mod eficient de a participa la actul de justiție, dar există în schimb un mod de a participa valabil, ca om și profesionist, și cred că Monica Macovei înțelege prin eficiență forțarea procurorilor de a emite rechizitorii în fiecare dosar, o justiție în care procurorii sunt obligați să trimită în judecată pe bandă rulantă, iar judecătorii să condamne la normă.

În raportul de țară se subliniază că: "În România, lupta împotriva corupției nu este atât de eficientă cât ar trebui, existând îngrijorări și în legătură cu funcționarea și eficacitatea sistemului de justiție. Implementarea măsurilor, conform angajamentelor stabilite deja, trebuie să continue și este important ca Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii să coopereze constructiv în acest sens" - se precizează în raport.

Din păcate, în realitate, observăm altceva. În războiul cu Consiliul Superior al Magistraturii pe care îl regizează ca un reprezentant independent al Guvernului, eu cred că Monica Macovei va pierde.

Vă rog să-mi permiteți ca fiecăreia din tezele de mai sus să-i aduc dezvoltarea încălcărilor de către ministră, cu invocarea legislației recente propusă de Guvern și contradicțiile proprii acestor demersuri.

Consolidarea garanțiilor legale în vederea eliminării oricărei posibilități de imixtiune politică în actul de justiție, ar trebui să constituie elementul-cheie al modificărilor propuse de cadrul legislativ privind CSM, organizarea judiciară și statutul magistraților, acordându-se o atenție specială independenței sistemului judiciar.

Eu am mai afirmat de la această tribună și acum reiterez demersurile anterioare. Lăsați oamenii să judece oameni. În faptul judecății nu pot exista nici măcar sugestii fără să se poată susține imixtiunea. Politicienii trebuie să respecte justiția ca pe Sfânta Treime, justiție însemnând autoritate care decide definitiv, fără rațiuni ce nu intră în sfera noastră de contabilizare sau eficientizare.

Stimați colegi, tot astfel cum nouă, parlamentarilor, ni s-a luat demnitatea și respectabilitatea, prin demersuri susținute de minimalizare a importanței rolului nostru, tot astfel, colegii mei din justiție, care sunt chemați să aplice ceea ce noi legiferăm, pățesc astăzi.

Noi avem dialogul cu Guvernul și posibilitatea unui oarecare control, dar ei nu au decât Consiliul Superior al Magistraturii. Se încearcă acum să fie minimalizată puterea și importanța Consiliului, se încearcă asta sub aparența legalității.

Dar s-o luăm metodic. Diminuarea competențelor Consiliului Superior al Magistraturii, la numai 6 luni de la alegerea acestuia, și crearea unor mecanisme prin care Ministerul Justiției să controleze procesul de numire în funcțiile de conducere a magistraților din România este dovada clară a intențiilor actualei puteri de influențare și repolitizare a justiției române.

Se revine, în mod evident, la dreptul discreționar al politicului, așa independent, cum este Monica Macovei, de a dispune asupra magistraților, în special, asupra procurorilor.

Consiliul Superior al Magistraturii este adus la stadiul de instituție decorativă în fruntea sistemului judiciar. Prin discreditarea publică continuă, având-o ca vârf de lance pe doamna ministru, se dorește transformarea sa într-un instrument care să acționeze la comandă politică. Zbaterile Consiliului se dovedesc aproape inutile, politicul îl calcă în picioare, aproape l-a subjugat, iar noile modificări legislative propuse, practic, definitivează acest lucru, iar sintagma constituțională, potrivit căreia "Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției" a fost de mult eliminată, prin tratamentul public aplicat de doamna ministru membrilor Consiliului.

Am afirmat mai sus că România este stat de drept și nu se poate ca un român, chiar temporar ministru, să dea cinstea pe rușine, să-și vândă colegii și breasla și să aștepte gratitudine și recunoaștere.

În nici un caz. ministrul justiției, dacă ține la rang, la nume sau la țară, nu are voie să amplifice, până la cote paroxistice, incongruențele sistemului judiciar, folosindu-le pe post de granit al propriului soclu. Ar fi trebuit să țină la imaginea magistraților, să fi apărat ea însăși sistemul, fără să-i minimalizeze defectele, dar nici să-i diminueze meritele și valoarea.

Oare, în justiția română, chiar nu au existat suficiente succese de natură să producă punctaj european? Mă îndoiesc.

Dar tocmai în cazul nou-mediatizat, al părinților doamnei ministru, cred că Monica Macovei are experiență anterioară și știe ce înseamnă ca, din perspectiva legislației europene, să eludeze dreptul local și să transfere cazul unei jurisdicții care să oblige statul la daune.

Doamna ministru se dorește, de fapt, un mare artizan și tocmai în această perspectivă, pot afirma că ceea ce trebuia să facă ministrul justiției până astăzi, când vine sorocul primului an de ministeriat, era să se conformeze realității mitice a "Cloștii cu puii de aur" și să apere corpul magistraților, dând Cezarului ce-i al Cezarului, lăsând Consiliul Superior al Magistraturii, din care, cu onor, face parte, să-și facă datoria, nicidecum să arate cu degetul spre ei, să nu-i minimalizeze, să nu-i umilească, să nu le fure cariera cu promisiuni de pensie, să-i creadă, cu atât mai mult cu cât, cel puțin formal, așa pretinde, nu este angajat politic.

Trebuia să aibă geniul compromisului politic și delicatețea de a nu-și jigni colegii, ci, eventual, de a-i corija. Numai că, pentru asta, se cere, cu adevărat, o minte luminată și discernământ, care frizează geniul.

Părerea mea este că doamna ministru este manipulată. Ceea ce se dorește cu marele și generosul proiect de reformă a reformei este, de fapt, anihilarea singurei generații de juriști care nu au complexe, dar au demnitate. Oameni care au judecat oameni, cum îmi place mie să spun, și, pe vremuri, oameni care au avut cultura omeniei și lărgimea privirii, oameni care nu se tem de amenințarea unui sistem politic și nu s-au temut, oameni care au mândria să spună astăzi: "Am suficientă minte și demnitate să mă retrag din sistem, decât să mă umilească niște nou-născuți ai legii".

De ce uită, oare, doamna ministru că judecata cea coaptă vine odată cu vârsta?

Ceea ce cred eu, vă spun cu toată sinceritatea, mă sperie. Cred, cu tărie, că s-a gândit, în mod diabolic, manipularea politică, pe termen lung, a justiției, de care actuala conducere a țării nu este străină.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați. Timpul a expirat.

Mulțumesc mult.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Aș vrea să adresez o recomandare celor care doresc să facă carieră în acest domeniu. Citiți drept, domnilor tineri colegi, lecturați marea literatură a lumii, abordați clasicii și clasicii dreptului, pentru a avea voi înșivă o idee despre dreptate și justiție.

Dreptatea este o realitate, și nu un concept ideologic al ființei umane, și asta nu se învață din nici o carte, a nici unei Europe, a nici unei Europe, chiar unită, în diversitatea sa.

Rog colegii parlamentari să lectureze cu grijă modificările care se propun legilor privind statutul judecătorilor, organizarea judiciară și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii. S-ar putea ca manipularea politică să stea, în unele cazuri, chiar în lenea noastră de aprofundare.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aurel Ardelean - Integrarea în Uniunea Europeană a întreprinderilor mici și mijlocii.

Din partea Grupului parlamentar PRM, îl invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean.

Se pregătește domnul senator Mircea Mereuță.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația politică pe care doresc să o susțin astăzi în fața dumneavoastră se referă la integrarea în Uniunea Europeană a întreprinderilor mici și mijlocii.

Apreciem că piedica în calea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii vine de la trei cauze majore.

În primul rând, IMM-urile nu au acces sau ajung prea greu la informațiile necesare pentru obținerea creditelor nerambursabile și nu au cum să afle despre programele de finanțare propuse și de care ar putea beneficia.

În al doilea rând, ele nu au capacitatea de a elabora, în prezent, și întocmi proiecte viabile sau planuri de afaceri bine puse la punct, pentru a putea intra în posesia ajutoarelor financiare.

În al treilea rând, întreprinzătorul nu dispune de sumele necesare, cotă-parte, privind contribuția proprie la proiecte care au parte de finanțare nerambursabilă.

În cadrul Programului național multianual de sprijinire a IMM-urilor, în dezvoltarea exporturilor, spre exemplu, din 261 de cereri de acord de principiu, după evaluarea societăților de finanțare, numai jumătate au primit notificarea de acord de principiu.

De asemenea, în ceea ce privește Programul național multianual pentru susținerea IMM-urilor la serviciul de instruire și consultanță, au fost înscrise 309 cereri, iar după evaluarea proiectelor, numai 190 au primit notificarea.

Acest lucru trebuie să ne îngrijoreze, pentru că ne arată care este nivelul de calitate al proiectelor propuse de către reprezentanții IMM-urilor pentru finanțare.

În vederea pregătirii IMM-urilor, reprezentanții pentru asistență PHARE, valoarea întregului proiect fiind de aproximativ 1,8 milioane euro, iar IMM-urile românești trebuie să învețe că, pentru a fi performante, este necesar să producă la standardele europene. Dacă acest lucru nu se înțelege, imediat după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană vom fi martori la falimentul a mii de IMM-uri, care, pur și simplu, nu vor putea supraviețui unui mediu concurențial competitiv.

Dacă un număr prea mare de IMM-uri nu își mai desfășoară activitatea, apare problema pierderii locurilor de muncă, iar lipsa locurilor de muncă generează probleme sociale deosebite. Falimentarea IMM-urilor va însemna un număr sporit de șomeri, care vor apăsa greu sistemul de asistență socială.

Un raport al Institutului Național de Statistică arată că doar 52% dintre românii cu vârstă de muncă fac ceva productiv. Restul sunt fie șomeri, fie persoane inactive, mai mult de o treime.

Lipsa locurilor de muncă afectează mai ales femeile, astfel că, din cinci femei, două nu lucrează.

Nici tinerii nu se identifică cu oferta pieței de muncă. Peste 30% din tinerii absolvenți nu lucrează, iar aproximativ același procent dintre ei lucrează, dar nu într-un domeniu care să fie măcar tangențial asemănător cu pregătirea obținută prin studiu.

Cei mai mulți dintre români își doresc integrarea în Europa, fără, însă, să cunoască toate costurile integrării. Europa înseamnă, în primul rând, libertate de circulație a persoanelor și, implicit, șansa unui loc de muncă într-o țară europeană.

Românii urmează să transfere Europei toate problemele pe care autoritățile române nu le rezolvă de ani de zile, adică: o justiție dreaptă, un sistem de sănătate neviciat, primari care să le asculte necazurile.

Drumul european este anevoios, deoarece ochii Uniunii Europene sunt acum asupra Bucureștiului.

Cu toate poticnelile, consider că este de datoria noastră, ca partid de opoziție, să sancționăm acele acțiuni ale Guvernului, care pot afecta negativ integrarea.

Principalele direcții spre care trebuie să se îndrepte IMM-urile sunt creșterea eficienței...

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Domnule senator, v-aș ruga să încheiați.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

... a calității produselor și serviciilor.

Consider că în acest moment, acest sector vital al economiei naționale trebuie susținut nu doar prin bune intenții, ci prin programe de susținere concretă din partea statului. Altfel, riscăm ca integrarea europeană mult așteptată să aducă falimentul marii majorități a IMM-urilor românești.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Mircea Mereuță - Antagonismul dintre putere și opoziție în plan politic și mediatic.

Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, pe domnul senator Mircea Mereuță.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La acest sfârșit de an, suntem martorii unor provocări, care ne fac să conștientizăm originalitatea, spontaneitatea și noutatea acțiunilor clasei politice, atât în interiorul propriilor organizații, cât și în cadrul raporturilor de forță dintre putere și opoziție.

Ca prim episod, am asistat la o dezbatere îndelungată a Legii bugetului de stat, urmată de o tentativă eșuată de boicotare, din partea PSD plus PRM, a votării acestei legi foarte importantă pentru anul 2006.

Această acțiune constituie o premieră pentru politica românească postdecembristă, prin absența opoziției de la votul final al legii.

Proiectul Legii bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat a determinat actuala opoziție să pună la cale o strategie de diminuare, pe orice cale, a autorității politice instituite după decembrie 2004.

Indiferent de consecințele asupra societății românești, PSD și PRM și-au dus mascarada politică mai departe, depunând cereri de sesizare privind neconstituționalitatea Legii bugetului de stat pe 2006 la Curtea Constituțională.

Afirmațiile susținute de PSD în presă, cum că Legea bugetului nu respectă Constituția și alte acte normative, dovedesc incapacitatea liderilor respectivului partid de a fi fair play și de a-și recunoaște înfrângerea politică.

În schimb, conducătorii PSD și ai PRM trăiesc cu iluzia că ei sunt maeștrii jocurilor din politica românească, poate și datorită faptului că au experiență neo-comunistă în spate.

În speranța că judecătorii Curții Constituționale vor da dovadă de neutralitate politică, obiectivitate în interpretarea aspectelor juridice ale Legii bugetului, nu cred că se va permite ca orice inițiativă politică depusă de PSD și PRM să fie prioritară, când este vorba de interesul economic al țării.

Un alt aspect ce mi-a atras atenția este atitudinea lipsită de bun-simț a liderilor PSD, care, pentru a fi mediatizați cu orice preț, se folosesc și de efectele unor epidemii care afectează județele din țară, cum ar fi rujeola și gripa aviară la păsări.

Dacă în cazul gripei aviare opoziția critică acțiunile ministrului Flutur, care face toate eforturile posibile pentru a diminua forța nimicitoare a acestui flagel, în cazul epidemiei de rujeolă, liderii PSD sunt lipsiți de scrupule. Observând diminuarea încrederii în rândul populației, reliefată și în sondajele de opinie din ultimele zile, scăderea tipică a unui partid sau alianță aflate la putere, și nicidecum în opoziție, social-democrații încearcă, pe orice cale, să folosească mesaje populare pentru probleme ce au fost create încă din timpul propriei guvernări.

Stimați colegi,

Extinderea epidemiei de rujeolă nu s-a produs din cauza ministrului Nicolăescu, care a recurs la cele mai eficiente metode pentru a combate această boală chinuitoare pentru copiii noștri, care are drept cauză neglijența și lipsa unui plan de gestionare privind vaccinarea corectă a școlarilor din România, de către miniștrii sănătății din Cabinetul Năstase.

Mizeria, indiferența față de sănătatea cetățenilor care ne votează din patru în patru ani, folosirea banului public în interes personal, și nu pentru programe sociale, cu care se laudă, ne fac să credem că, pentru a câștiga din nou puterea, PSD, împreună cu aliatul său de nădejde - chiar și atunci când sunt în poziții antagonice, unul la putere, și altul în opoziție, PRM - recurg la toate mijloacele de manipulare psihologică a electoratului român.

Pentru a înțelege mai bine ceea ce doresc să vă transmit prin declarația mea politică, am să citesc o cugetare, ce aparține marelui om politic Mahatma Gandhi - citez: "Într-un program inovator politic, importantă e acțiunea, nu roadele ei. Trebuie să faci ceea ce este necesar. S-ar putea să nu-ți stea în puteri, să nu apară roadele imediat, dar asta nu înseamnă să te oprești să faci ceea ce e necesar. Nu poți ști niciodată ce urmări vor avea acțiunile tale, dar, dacă nu faci nimic, nu vei avea rezultate".

Pornind de la această maximă, iată ce dorește să realizeze actuala putere pentru România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul George Sabin Cutaș:

Vă mulțumesc și eu.

 
  Petre Daea - Nemulțumirile declanșate în țară în urma aplicării Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

În finalul declarațiilor politice, îl invit la microfon pe domnul senator Petre Daea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat.

Un minut mai aveți, domnule senator.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

La câteva zile după încheierea fazei de depunere a cererilor pentru reconstituirea dreptului de proprietate, conform Legii nr.247/2005, asistăm peste tot la nemulțumiri de tot felul. În unele zone, acestea au luat aspect dramatic, așa cum se putea citi cu câteva zile în urmă în cotidianul Adevărul, într-un articol de fond, pe prima pagină, cu titlul sugestiv: "Haos în restituirea pământurilor". Din nefericire, această stare de fapt s-a adeverit prin ceea ce spuneam cu luni în urmă, când Guvernul, puterea au nesocotit realitatea și au trecut în Parlament, prin forța votului, pachetul de legi privind proprietatea și au împins lucrurile dincolo de tiparul logicii. Amendamentele propuse de opoziție au fost măturate de mașina de vot. Am socotit atunci și apoi, tot timpul, că acest domeniu extrem de complex, complicat și dificil nu poate fi secerat de dorința cuiva de a-și pune semnătura pe un act juridic nedrept. De aceea, prin buna noastră credință, am operat în demersul juridic cu multe amendamente, care țineau seama de realitatea momentului și de dorința noastră de a elimina disfuncționalitățile existente prin reducerea nemulțumirilor și nu prin multiplicarea acestora. Din nefericire, puterea nu a înțeles, nu a auzit. S-a operat în forță, nesocotind și neînțelegând, și apoi a trebuit să revină cu amendamente pentru prelungirea termenului de depunere de cereri de la 22 septembrie la 30 noiembrie. Această modificare, care a primit și aprobarea Senatului, a fost primul semn și cel asumat de inițiator, că legea a intrat în impas. Am spus atunci, și este mărturie stenograma, că nici această modificare nu va rezolva problemele care sunt în domeniu. Dar, din nefericire, ca în toate cazurile, puterea a nesocotit spusele opoziției și a împins mașina de vot dincolo de logică. Aceste atitudini politice au dus astăzi legea în pragul blocajului, nemulțumirile s-au multiplicat atât în rândul celor care își revendică proprietățile, cât și în rândul autorităților, care se văd în situația de a nu-și putea desfășura activitatea în domeniu. În sprijinul celor afirmate stau declarațiile președintelui Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care spunea că la 15 noiembrie au fost înregistrate solicitări de restituire pentru o suprafață de 900 mii ha terenuri agricole, iar AGS are în portofoliu 550 mii ha. De unde va fi restituită diferența de teren? Când se va întâmpla aceasta? Sunt întrebări la care puterea de astăzi trebuie să dea răspuns, dar nu așa cum a făcut-o la discutarea pachetului de legi, când refuzul amendamentului a fost singura preocupare a acesteia. Dacă pachetul de legi parcurgea cursul normal în Parlamentul României, legile privind proprietatea deveneau un instrument util pe care cei îndreptățiți să-l poată folosi, iar autoritățile să-l poată aplica, evitându-se întârzierile și sporirea nemulțumirilor în lumea satelor, care vor avea consecințe economice și sociale deosebit de grave. Fondul Proprietatea a rămas o dorință cu un orizont de așteptare, care nu va fi atins curând în România. Folosim și această ocazie, spunându-vă, domnilor colegi de la putere, să luați act de greșelile făcute și să vi le asumați, rugându-vă să contați pe buna noastră credință când intervenim în procesul legislativ, pentru că nu facem legi pentru noi, pentru orgoliile noastre, le facem pentru țară, pentru cei pe care îi reprezentăm în Forul Legislativ al țării. Vom fi mereu alături de marile programe ale țării, vom opera cu expertiza noastră în procesul de legiferare și nu vom pierde nici un moment să vă atragem atenția la greșelile pe care le faceți. Aceasta este una dintre marile greșeli, pe care sunteți obligați de realitate să v-o asumați și care putea fi evitată, dacă ascultarea venea la timp. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Am încheiat declarațiile politice. Invit colegii senatori în sală, liderii de grup. Rog pe domnul senator Neagoe, poate reușim să aducem în sală liderii de grup și, după aceea, pe restul senatorilor. Deci, vă rog să intrăm în cvorum de lucru. Invit colegii senatori în sală. Dacă tot ați deschis ușa, poate ne faceți plăcere și luați loc. Vă rog, anunțați la bufet, acolo, pe colegii senatori, să vină în sală. Vă rog să vă reocupați locurile, stimați colegi.

 
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor inițiative legislative:  

Vă propun să trecem la punctul următor: Notă privind aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:

  • Propunerea legislativă privind completarea art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.58/2001 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, stagiaturii și activității de cercetare medicală în sectorul sanitar;
  • Propunere legislativă privind sprijinirea populației în vedere diminuării efectelor produse de inundațiile din anul 2005;
  • Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.32/2000 privind societățile de asigurare și supravegherea asigurărilor, cu modificările și completările ulterioare

Vă rog să vă ocupați locurile.

Supun votului dumneavoastră această procedură de urgență. Este vorba despre inițiative legislative.

Da, domnul Funar.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Grupul PRM dorește să susțină aceste propuneri, dar numai din simpla formulare a titlului propunerilor legislative, nu înțelegem urgența. Aș face referire doar la cea de la mijloc: Propunere legislativă privind sprijinirea populației în vederea diminuării efectelor produse de inundațiile din anul 2005. Inundațiile, primul val a fost în primăvară. Se vine acum, în 7 decembrie cu această procedură de urgență. Vrem să știm de ce și solicităm să ni se explice acest lucru, din partea inițiatorilor sau, probabil, din partea reprezentanților Guvernului. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este vorba despre inițiativă legislativă, deci nu Guvernul trebuie să răspundă. Domnul Șerban Mihăilescu. Dumneavoastră vă pronunțați prin vot. Sunteți de acord sau nu. Domnul Șerban Mihăilescu.

 
   

Domnul Șerban Mihăilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și mulțumesc domnului senator Funar pentru că, într-adevăr, dacă m-aș fi așezat la microfonul nr.8, mi-era aproape imposibil să explic logica prin care, o inițiativă legislativă depusă pe 19 iulie 2005, ajunge să fie prezentată în Plenul Senatului cu propunerea de procedură de urgență. Dacă vreți, vă spun pe etape ce s-a întâmplat. Consiliul Legislativ și-a dat avizul favorabil la sfârșitul lunii iulie, după care Guvernul nu a răspuns decât pe 29 noiembrie. Prin procedură, Biroul permanent nu a luat-o în discuție decât după ce a primit răspunsul Guvernului care, bineânțeles, este negativ. Propunerea, vreau să informez Senatul, are prevederi extrem de utile și în acest moment, pentru că problema sinistraților nu s-a rezolvat, și rog, în numele grupului de senatori și deputați care au inițiat-o, chiar dacă a fost în luna iulie, să acceptați această prevedere privind procedura de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Când vom revizui Regulamentul, va trebui să găsim și o formulă de a introduce un termen pentru Guvern, în ceea ce privește răspunsul pe care trebuie să-l dea, astfel încât să putem, cu adevărat, să respectăm termenele prevăzute pentru procedura de urgență.

Deci, stimați colegi, voi supune votului dumneavoastră procedura de urgență. Vă rog să votați. Da, sunteți de acord cu urgența. Vă rog să votați.

53 voturi pentru, 13 voturi împotrivă, 2 abțineri.

Deci, avem cvorum de lucru. Suntem 75 în sală. S-a aprobat cu votul prezentat, dar vă rog foarte mult să vă exprimați prin vot. Și aici vom face o corecție în regulament, pentru că nu putem merge la infinit așa. Nu există procedura abținerii, adică a nevotării, în contextul în care avem cele trei formule.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București, la 13 septembrie 2005, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003 și a Protocolului Adițional, semnat la București, la 13 septembrie 2005, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la Cursul Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri Mihai Viteazul a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003.  

Trecem la proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București, la 13 septembrie 2005, la Convenția dintre Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003 și a Protocolului Adițional, semnat la București la 13 septembrie 2005, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea întreținerii stagiarilor de la Cursul Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003.

Vă rog, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională. Bine ați venit, doamna senator! Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, aveți cuvântul. Microfonul nr.10.

   

Domnul Mircea Alexandru - secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

La 25 iulie 2000 a fost semnată la București o Convenție între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind finanțarea unor lucrări de reparații, amenajări și dotări a Școlii de Aplicație a Jandarmeriei Române. În baza acestei Convenții, partea franceză a acordat Ministerului Administrației și Internelor un ajutor, nerambursabil, în valoarea de 1.654.000 EURO. Ulterior, a fost semnată o Convenție privind condițiile de funcționare ale cursului internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul", partea franceză suportând cheltuielile pentru finanțarea întreținerii stagiarilor la cursul internațional. La 13 septembrie 2005 s-a semnat la București un protocol adițional la Convenția sus-amintită, prin care se prevede ca eliberarea permiselor de ședere pentru stagiarii admiși și pentru instructorii selecționați pentru cursul internațional, să fie fără costuri din partea acestora. Cu alte cuvinte, aceste permise să fie eliberate fără a fi plătite. Pentru a se putea face plata în contul contravalorii permiselor de ședere pentru participanții la cursul internațional cu celeritate și având în vedere faptul că seria de cursuri prevăzute pentru acest an au început deja, a fost nevoie să se ratifice protocolul prin ordonanță de urgență.

Vă adresăm rugămintea să aprobați actul normativ respectiv.

Vă mulțumesc.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.136/2005 pentru ratificarea Protocolului Adițional, semnat la București, la 13 septembrie 2005, la Convenția între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind condițiile de funcționare a Cursului Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003, și a Protocolului Adițional, semnat la București, la 13 septembrie 2005, la Convenția de finanțare între Ministerul Administrației și Internelor din România și Ministerul Afacerilor Externe din Republica Franceză privind participarea părții franceze la finanțarea stagiarilor de la Cursul Internațional al Școlii de Aplicație pentru Ofițeri "Mihai Viteazul" a Jandarmeriei Române, semnată la București, la 11 iulie 2003.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Comisia?

Doamna senator Norica Nicolai.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a aprobat cu unanimitate de voturi acest proiect de lege. El face parte din protocoalele semnate în baza convențiilor de sprijin pe care Ministerul Administrației și Internelor din Franța l-a acordat Ministerului Administrației și Internelor din România, în vederea dotării cu mobilier și material didactic a Școlii pentru jandarmerie.

Celelalte proiecte pe care domnul secretar de stat le-a menționat aici sunt deja realizate. Începând din 2003 se realizează, în partea a doua, un proiect de training pentru stagiarii și instructorii străini, convențiile reglementând modul de finanțare.

Vă propunem să votăm favorabil acest proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Ați audiat raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și securitate națională.

Vă rog, dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Petrescu, microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule președinte,

În calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, cunoscând acest proiect de ratificare, va vota "pentru".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Nu sunt amendamente.

Stimați colegi,

Voi supune votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

V-aș ruga să votați, stimați colegi.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 68 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 141/2005 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București, la 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București, la 26 septembrie 2005.  

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.141/2005 pentru ratificarea Protocolului adițional la Scrisoarea de înțelegere privind controlul drogurilor și aplicarea legii, semnată la București, la 3 iulie 2001, între Guvernul României și Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la București, la 26 septembrie 2005.

Vă rog, domnul secretar de stat Mircea Alexandru, aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Printr-un document intitulat scrisoare de înțelegere, ratificat prin Ordonanța Guvernului nr.4/2001, aprobată prin Legea nr.664 din același an, Guvernul Statelor Unite ale Americii a aprobat alocarea către Guvernul României a sumei de un 1.750.000 dolari destinați să consolideze instituțiile românești cu atribuții în aplicarea legii.

Anual, prin protocolul adițional s-a convenit modificarea documentului de cooperare, semnat în anul 2001, în sensul suplimentării asistenței oferite de Guvernul Satelor Unite ale Americii pentru Guvernul României, în fiecare an.

Ultimul protocol este din 6 septembrie 2005, prin care s-a alocat suma despre care am vorbit mai devreme.

Suma menționată urmează a fi utilizată în cadrul unui program de pregătire și asistență care vizează reducerea criminalității transfrontaliere prin derularea unor activități de cooperare bilaterală și multilaterală.

Vă adresez rugămintea să fiți de acord.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională va fi prezentat de doamna senator Norica Nicolai.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Norica Nicolai:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională vă propune un raport de admitere. Este vorba de o "letter for understanding", din 2001, prin care Statele Unite sprijină prin asistență tehnică, într-o formulă de grant, procedurile de dezvoltare a structurilor de investigare a criminalității cibernetice, corupției și criminalității organizate. Această înțelegere din 2001 a fost multiplicată printr-o înțelegere din 2005. Este un alt parteneriat pe care Ministerul Administrației și Internelor îl derulează. Voturile au fost unanime și noi vă propunem să votați favorabil acest proiect de lege. (discuții în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog colegii senatori... Numai o secundă...

Măcar din politețe, nu stați cu spatele la prezidiu, vă rugăm foarte mult.

Domnul senator Petrescu, vă rog.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru proiectul de Lege pe care îl avem în față, astăzi, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.141/2005, tot în aceeași calitate, de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cât și pentru programul care este în derulare cu privire la controlul drogurilor, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota "pentru".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt și alte intervenții? Nu sunt.

Stimați colegi, avem un raport favorabil, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de lege.

Vă rog să votați.

75 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nici o abținere.

A fost adoptat.

 
Continuarea dezbaterilor și respingerea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 376/2004 privind bursele private.  

Trecem la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.376/2004 privind bursele private.

Comisia pentru învățământ, știință și tineret și sport și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Inițiatorii sunt?

Secretariatul, au fost convocați inițiatorii?

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul Vosganian.

Domnul Vosganian, poate ne faceți plăcerea să...

Domnul deputat Giurăscu, vă rog să părăsiți sala. Vă rog foarte mult să părăsiți sala.

Înțeleg, colegii deputați pot veni în sală, dar nu să ne perturbe activitatea.

Vă rog, cine prezintă?

Domnul președinte Irinel Popescu sau domnul Vosganian?

Domnul președinte Irinel Popescu, vă ascultăm.

Microfonul 6, vă rog.

Bine ați venit, domnul Meleșcanu.

   

Domnul Irinel Popescu:

Este vorba de un raport comun la propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.376/2004 privind bursele private.

Comisiile au fost sesizate în fond cu dezbaterea propunerii legislative privind modificarea acestei legi. Prezenta propunere are ca obiect de reglementare modificarea art.2 alin.3, 5 și 7, precum și abrogarea art.4 din legea respectivă. Luând în dezbatere acest proiect de lege, comisiile reunite în ședință comună au hotărât să adopte un raport de respingere pentru următoarele considerente:

  • la poziția 1, este stipulat mai bine în legea de bază, întrucât se asigură o colaborare mai bună între universitate și beneficiarul bursei;
  • la poziția 2, textul a fost preluat într-o altă propunere legislativă care se află în dezbaterea Senatului;
  • la poziția 3, se impune existența unui plafon minimal, având în vedere facilitățile de care se bucură ofertantul de bursă;
  • la poziția 4, nu se poate accepta deturnarea legii de la sensul ei fundamental, respectiv încurajarea studenților pe criterii de performanță și nu pe grade de rudenie.

S-au primit avize favorabile de la Comisia economică, industrii și servicii, de la Comisia pentru egalitatea de șanse și de la Consiliul Legislativ.

Avizul Comisiei economice, industrii și servicii conține un amendament care se află în anexa la prezentul raport.

Guvernul susține această propunere legislativă.

În raport de obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Deși aveți un amendament, până la urmă, comisiile reunite au venit cu raport de respingere.

Rog reprezentantul Guvernului.

Microfonul 9.

 
   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este adevărat, punctul de vedere al Guvernului a fost de susținere a acestei propuneri legislative, însă, având în vedere că textul și mare parte dintre amendamentele pe care Guvernul le-a făcut prin Ministerul Educației și Cercetării au fost cuprinse în celălalt proiect legislativ, considerăm că opinia comisiilor reunite este corectă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Dezbateri generale.

Domnul senator Ardelean. Microfonul 1.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrucât propunerile legislative privind modificarea Legii nr.376/2004 privind bursele private sunt cuprinse în legea de bază prin care se asigură o colaborare mai bună între universitate și beneficiarul bursei, Grupul parlamentar al Partidului România Mare este de acord cu raportul de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții?

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere a proiectului de lege.

Votând "da", cade și proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

70 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a căzut.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (votul final).  

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Românie și a Legii nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Vot final, pe raport de respingere și proiect de lege. (din sală se atenționează că a fost sărit punctul 7)

Am văzut, aveți răbdare, domnul Funar, nu vă enervați că suntem în Senatul României.

Deci, la punctul 8, voi supune votului dumneavoastră raportul de respingere, vot final.

Vă rog să votați.

Cade și proiectul de lege, în contextul în care sunteți de acord.

66 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 2 abțineri, a fost respins proiectul de lege.

Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind uniformele școlare.  

Trecem la punctul 7, propunerea legislativă privind uniformele școlare.

Rog, Comisia pentru învățământ, știință și tineret și sport, inițiatorul, domnul senator Gheorghe Funar, domnul Aurel Ardelean, doamna Verginia Vedinaș.

Cine dorește să susțină proiectul de lege?

Domnul senator Aurel Ardelean.

Da, domnul senator Cârlan, microfonul 2.

Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române și a Legii nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române (votul final).  

Domnul Dan Cârlan:

Pe procedură, domnule președinte.

La votul anterior era vorba de raport pe o lege organică. A întrunit 66 de voturi pentru, prin urmare, vă rog să revenim la votul pe proiectul de lege, întrucât raportul nu a putut fi adoptat.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord cu dumneavoastră, e corect.

Deci, voi spune votului dumneavoastră votul final pe lege.

Raportul a căzut.

Deci, votul final pe lege.

Punctul 8, funcționarea Jandarmeriei Române.

Vot final.

Vă rog să votați.

Votând "da" sunteți de acord cu legea, votând "nu", o respingeți.

Cu 17 voturi pentru, 62 de voturi împotrivă și o abținere, proiectul de lege a fost respins.

Liste pentru liderii de grup.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind uniformele școlare.  

La punctul 7, propunerea legislativă privind uniformele școlare.

Are cuvântul unul din cei trei inițiatori, domnul senator Aurel Ardelean.

Microfonul 1.

Vă ascultăm.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Mulțumesc, domnule președinte.

De la începutul anului 1990 s-a renunțat la purtarea uniformelor de către copii de la grădinițe, de către elevi, considerându-se că acestea țin de perioada construirii socialismului. Cei care au decis asupra renunțării la uniformele școlare au uitat sau nu au vrut să știe că în prima jumătate a secolului trecut, în învățământul românesc era obligatorie purtarea uniformelor școlare.

În ultimii 15 ani s-au amplificat discrepanțele dintre cetățeni, inclusiv dintre elevi și studenți, în ceea ce privește situația lor financiară.

Unii cetățeni, relativ puțini la număr s-au îmbogățit rapid, au o stare materială bună și foarte bună care le permite să ofere condiții deosebite copiilor lor, începând de la grădiniță și până la facultate, alții, majoritatea au sărăcit și câteva milioane de cetățeni sunt săraci și foarte săraci.

Ca urmare, s-a ajuns la discrepanțe între copii, între elevi și între alte categorii de tineri care au avut și au urmări asupra creșterii și dezvoltării tinerei generații.

Inițiatorii, propunem să se revină la tradițiile învățământului românesc, să fie obligatorie purtarea uniformelor în învățământul preșcolar, primar, gimnazial și liceal, după caz.

Astăzi uniforma ar însemna să reprezinte însemnele școlii, tradiția și evoluția în timp istoric a unităților de învățământ, ar avea rol de protecție a comunității elevilor ce se pot recunoaște ușor după portul uniformelor.

La fel, familia ar beneficia de un sprijin din partea Guvernului pentru cumpărarea de uniforme.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului președinte Irinel Popescu pentru a prezenta raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret.

Vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Irinel Popescu:

Comisia pentru învățământ, știință și tineret a fost sesizată cu dezbaterea în fond a acestei propuneri legislative. Luând în dezbatere propunerea, comisia a hotărât cu șapte voturi pentru și un vot împotrivă, domnul senator Aurel Ardelean, care a și susținut de altfel proiectul, să adopte raport de respingere, întrucât la Ministerul Educației și Cercetării se află în lucru un proiect de lege pentru modificarea Legii învățământului, iar reglementările cuprinse în această propunere urmează a fi discutate odată cu dezbaterea modificării Legii învățământului.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați și de la Consiliul Legislativ.

Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera decizională este Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul Tâlvăr, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Noi am discutat această propunere legislativă în comisie și votul nostru în comisie a fost unul negativ, ținând seama de contextul în care au avut loc aceste discuții.

Am vrea, însă, și aici am în vedere discuțiile pe care atât eu, cât și alți colegi de-ai mei din Grupul parlamentar Social Democrat le-a avut la sfârșitul săptămânii cu cadre didactice din sistem, am vrea, dacă sunteți de acord să supuneți votului plenului retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, deoarece în contextul creat prin existența unui grad, unui nivel de violență în școli atât de mare, simțim nevoia să discutăm mai profund pentru a avea un raport bazat pe o decizie chibzuită.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Mai degrabă elaborăm o nouă inițiativă, însă ceea ce vreți dumneavoastră înseamnă un proiect de lege bine pus la punct legat de acest lucru.

Nu știu, dar sigur, o să supun votului

 
   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Funar, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul parlamentar PRM a propus să se introducă uniformele școlare și în afară de prevederile din primele articole ale propunerii noastre legislative care acordă o mare autonomie conducerilor de unități de învățământ preșcolar și școlar, în stabilirea modelelor de uniforme, împreună cu comitetele de părinți și împreună cu elevii din clasele mai mari, noi am mai propus, având în vedere faptul că circa 10 milioane de români au ajuns să fie săraci și foarte săraci - mulți dintre ei au sărăcit, mai ales în acest an când li s-a promis "Să trăiți bine!" și în final au luat țeapă - ca în cazul copiilor și elevilor care provin din familii cu venituri mici, aceștia să beneficieze de uniforme școlare, și, respectiv, de un sprijin din partea statului, prin inspectoratele de învățământ, astfel: în cazul în care venitul pe membru de familie este mai mic de 300 lei noi, uniformele să fie acordate gratuit; între 300 - 400 lei noi, uniformele să fie acordate cu o reducere de 50%, iar când venitul pe membru de familie este cuprins între 400 - 500 lei noi, uniformele să se acorde cu o reducere de 25%.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu putem fi de acord cu această variantă propusă de Guvern, respectiv, că acum, Guvernul s-a gândit să lucreze la un proiect de lege de modificare a Legii învățământului și să ne preia ideea noastră. Ne-am bucura să o preia și, în final, ne interesează rezolvarea problemei, așa cum, domnule președinte, propunerea legislativă anterioară, inițiativa noastră vizând achiziționarea unui autoturism pentru fiecare comună, pentru polițiștii din comună, a fost materializată prin ordonanță de urgență, și în acest caz, Guvernul o putea rezolva prin ordonanță de urgență. Ținând seama însă și de propunerea judicioasă făcută de colegii de la Grupul parlamentar PSD, și noi, cei din Partidul România Mare, suntem de acord cu retrimiterea la comisie pentru reexaminarea propunerii noastre legislative și sperăm cu toții să fie mai bună și să facă bine copiilor de români.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții?

Eu țin să vă precizez că termenul de aprobare tacită este 21 decembrie, deci nu ne mai putem vedea împreună în Senat decât în această joi și pe 19 decembrie... o să vedem, mai avem și o ședință comună...

Există o solicitare de retrimitere la comisie, asta înseamnă ca mâine să se refacă raportul, ca să-l avem joi sau lunea viitoare.

Vă rog, întâi să mergem, domnule Ardelean, pe formula aceasta de retrimitere și, dacă pică, vă dau cuvântul sau aveți cuvântul, vă rog.

Microfonul 1, vă rog, domnul senator Ardelean, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În contextul actual când s-au întâmplat atâtea evenimente în școlile din București și în altă parte, când la Școala Centrală din București, știți ce s-a întâmplat, când la Constanța, cunoașteți evenimentele care au avut loc, precum și faptul că actele de indisciplină în școli au crescut foarte mult, în condițiile în care ministrul educației a inițiat o hotărâre de delimitare a perimetrului școlii, când se discută problema înființării poliției școlii, când părinții au foarte mult de suferit, când ridică foarte multe probleme trimiterea copiilor la școală unde nu există posibilități de supraveghere, unde pătrund în unitățile de învățământ o serie de intruși, noi credem că am lua o hotărâre înțeleaptă prin introducerea uniformelor școlare care ar putea să-i distingă pe elevii unei unități de învățământ de alte categorii care, vedeți dumneavoastră, sub o formă sau alta, pătrund în incinta perimetrului unităților de învățământ.

Fac acest apel la dumneavoastră, ca și dascăl, să încercăm să sprijinim unitățile de învățământ, să sprijinim, în ultimă instanță, Ministerul Educației și Cercetării și sunt de acord cu ceea ce s-a propus din partea Grupului parlamentar PSD, să retrimitem legea la comisie. Mâine, noi ne întrunim la comisia noastră și vom reanaliza cu aceste date noi, care au intervenit, oportunitatea introducerii uniformelor școlare.

Nu este bine să mai așteptăm până se elaborează acea lege nouă a învățământului, să venim noi în întâmpinarea soluționării acestei probleme de introducere a uniformelor școlare pentru elevii învățământului preșcolar, primar și gimnazial.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați, stimați colegi, cu condiția ca cel târziu joi să avem raportul pentru luni.

Vă rog să votați.

Cu 33 voturi pentru, 49 voturi împotrivă, a căzut această propunere.

O să supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Sunteți de acord, înseamnă că a picat și legea.

Vă rog să votați.

"DA" sunteți de acord cu respingerea legii.

Cu 48 voturi pentru, 28 voturi împotrivă, o abținere, proiectul de lege a fost respins.

Din sală: Listă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Listă pentru cine a solicitat, vă rog.

 
Respingerea propunerii legislative privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine (votul final).  

Trecem la punctul 9 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind înlăturarea denumirilor de localități din timpul ocupației străine.

Suntem în faza de raport.

Raport final, atenție, legea are caracter organic.

Stimați colegi, supune votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

Cu 56 voturi pentru, 19 voturi împotrivă și 7 abțineri, insuficient, raportul nu s-a aprobat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să votați, stimați colegi, proiectul de lege.

Cu 18 voturi pentru, 57 de voturi împotrivă, 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Din sală: Listă!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, când spun listă pentru Grupul parlamentar PRM, dați o singură listă, să nu mai consumăm hârtie, că tăiem copacii de pomană.

 
Respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 481/2004 privind protecția civilă (votul final).  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.481/2004 privind protecția civilă - vot final.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați raportul de respingere.

"DA" sunteți de acord cu el.

Cu 55 voturi pentru, 17 voturi împotrivă și 6 abțineri, nu s-a votat raportul de respingere.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege.

Vă rog să așteptați.

Supunem votului dumneavoastră proiectule de lege.

"Da" sunteți de acord cu el, "NU" împotrivă.

Acum puteți vota, stimați colegi, proiectul de lege.

Cu 56 voturi pentru lege, 19 voturi împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege nu a întrunit numărul de voturi necesar pentru lege organică. Deci, proiectul de lege a fost respins.

Din sală: Listă!

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Listă pentru Grupul parlamentar PRM, vă rog.

 
Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 215/2001 a Administrației publice locale (votul final).  

Trecem la propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.215/2001 a Administrației publice locale - vot final.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Numai o secundă. Vă rog să așteptați.

Acum, stimați colegi, vă rog să votați. "DA" - sunteți de acord cu raportul de respingere, votând respingerea - votați și respingerea legii. Vă rog să votați.

48 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă și 2 abțineri. Vă anunț că avem cvorum în sală. Deci n-a fost adoptat raportul de respingere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Așteptați, vă rog. Acum, vă rog să votați. Dacă votați "DA" înseamnă că sunteți de acord cu proiectul de lege.

Vă rog să votați.

20 de voturi pentru, 53 de voturi împotrivă și 6 abțineri. Legea are caracter organic și deci nu a întrunit numărul de voturi necesare.

Listă pentru Grupul parlamentar PRM.

Mulțumesc foarte mult.

Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Beregsău Mare (votul final).  

Trecem la punctul următor, punctul 12, propunerea legislativă privind înființarea comunei Beregsău Mare.

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului. Este aici domnul președinte Cârlan.

Inițiatorul este ? Domnul deputat Oancea Viorel a fost anunțat, da?

Vă mulțumesc foarte mult.

Ascultăm raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului. Dau cuvântul domnului președinte Cârlan Dan.

   

Domnul Dan Cârlan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului este raport de respingere, având în vedere faptul că nu sunt întrunite condițiile procedurale prevăzute de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul senator Simionescu. Aveți cuvântul !

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am să vorbesc numai o dată pentru că și următorul proiect de lege este tot pentru înființarea unei comune.

Noi, la comisie, am convenit că vom da curs tuturor acestor inițiative pentru că este vorba de dorința oamenilor, de un vot manifestat la nivelul comunei. Aș vrea însă să precizez că pentru Beregsău nu s-au îndeplinit condițiile legii.

Aș vrea însă să spun că trebuie să ne gândim bine, pentru că mulți dintre inițiatori sunt parlamentari, să ne gândim bine asupra faptului că, în momentul de față, noi discutăm despre proiecte regionale, despre fonduri structurale, zonă metropolitană și așa mai departe, asociații de dezvoltare comunitară, pe de o parte, iar, pe de altă parte, venim cu foarte multe astfel de divizări, foarte multe comune pe care le înființăm. Și va trebui, împreună cu Ministerul Administrației și Internelor, să ne gândim cum este mai bine și care este traseul de parcurs în continuare pentru că, repet, suntem în două secvențe diferite: pe de o parte, vrem să mărim dimensiunea acestor comunități, vrem să fie partenere credibile pentru Uniunea Europeană, iar, pe de altă parte, fiecare ar vrea să aibă primărie în satul lui și să cheltuie o grămadă de bani din ceea ce înseamnă cheltuieli de funcționare.

Repet, noi am sprijinit și am votat "pentru" deoarece a fost vorba de voința oamenilor de acolo, din localitatea respectivă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O singură rugăminte, domnule Simionescu, nu este corect să votați "pentru" dacă nu se îndeplinesc condițiile, așa cum ați spus.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Nu, nu, pentru Beregsău am votat "împotrivă" pentru că nu sunt îndeplinite condițiile, este clar.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Deci toată lumea este de acord, nu se îndeplinesc condițiile.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, deci respingerea proiectului de lege.

Vă rog să așteptați puțin. Acum, vă rog să votați.

85 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Voi supune votului dumneavoastră și proiectul de lege.

Vă rog să așteptați. Vă rog să votați. "NU" - sunteți împotriva legii. Vă rog să votați.

Cu 18 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru înființarea comunei Adășeni, prin reorganizarea comunei Avrămeni, județul Botoșani.  

Trecem la punctul următor. Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Adășeni, prin reorganizarea comunei Avrămeni, județul Botoșani, inițiativă legislativă.

Inițiatorii sunt. Domnul senator Tâbuleac. Microfonul nr.8, vă rog. Aveți cuvântul !

   

Domnul Mihai Țâbuleac:

Domnule președinte, stimați colegi, prin acest proiect de lege, de fapt, am respectat dorința cetățenilor din localitățile respective, manifestată atât prin referendum, cât și prin cererile insistente ulterioare.

Comuna Adășeni a existat, în mod tradițional, până în 1968, când s-a desființat în totală contradicție cu interesele comunității. Sunt îndeplinite toate condițiile legale: existența referendumului, numărul de locuitori, distanța, dotare, puterea economică. În plus, trebuie menționată poziția izolată în raport cu actualul centru de comună.

Rog respectuos să votați favorabil pentru a veni în întâmpinarea cerinței locuitorilor din această zonă, care au nevoie, din multe puncte de vedere, de sprijinul nostru.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Cârlan, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că sunt îndeplinite condițiile procedurale prevăzute de lege, având în vedere și avizul favorabil primit de la Consiliul Legislativ, respectiv de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului este raport de admitere, cu un număr de amendamente prezentate în anexă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt.

Domnul senator Răzvan Theodorescu. Aveți cuvântul, domnule senator. După aceea, domnul senator Funar, domnul senator Vasilescu.

 
   

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

Ca senator PSD de Botoșani, sprijin întru totul cele spuse de senatorul liberal de Botoșani. Este o așteptare foarte mare la Adășeni - Avrămeni. Oamenii întreabă tot timpul. S-au împlinit aproape 11 luni de când a fost referendumul și vreau să mulțumesc, de pe acum, Senatului că își va da votul pozitiv și că putem duce această veste bună oamenilor din acea comună foarte, foarte harnică. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Funar. Microfonul nr.2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, ne bucură faptul că un coleg de-al nostru a venit cu această propunere legislativă care vizează o îndreptare a greșelilor făcute în 1968 când au fost desființate foarte multe comune în România.

Grupul parlamentar PRM susține această propunere legislativă. Noi, de principiu, susținem toate inițiativele legislative care vizează reînființarea comunelor abuziv desființate, bineînțeles dacă sunt întrunite și celelalte prevederi legale.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Vasilescu, Partidul Conservator. Aveți cuvântul, domnule senator. Microfonul nr.3.

Din sală: Alt botoșănean.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aveți dreptate. Alt botoșănean și n-am ce să fac, trebuie să-mi îndeplinesc datoria. Oamenii aceia ne-au dat un vot de încredere, așa că nu putem să-i dezamăgim.

Mulțumesc tuturor colegilor care au vorbit în legătură cu faptul că doresc ca această localitate să devină comună.

Deci votul, și al meu, și al colegilor mei din partid va fi favorabil.

Mulțumesc și vă rog și pe dumneavoastră, domnilor, mai ales că ați văzut, din expunerea de motive și din ceea ce s-a spus că trebuie să îndreptăm ceva ce, cu foarte mulți ani în urmă, s-a greșit. Vă mulțumesc foarte mult și mulțumesc anticipat pentru votul pe care-l veți da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Înțeleg că nu mai sunt alte intervenții.

Avem două amendamente. Dacă sunt observații la cele două amendamente ? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul cu cele două amendamente. Toate grupurile parlamentare sunt de acord.

Vă rog să votați, stimați colegi.

Cu 73 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Sigur, vom opera cele două modificări.

Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 1 de vot împotrivă și o abținere, s-a adoptat proiectul de lege cu cele două amendamente.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor.  

Trecem la punctul 14 - propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor. (discuții în sală)

Stimați colegi, dacă este ceva, spuneți-ne și nouă să participăm și noi la distracție. Haideți să continuăm lucrările noastre.

Avem o altă propunere legislativă. Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului este aici.

Cine susține din partea inițiatorilor ? Domnul senator Funar. Poftiți! Microfonul nr.8, vă rog!

Aveți cuvântul !

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, inundațiile din acest an, cele 7 valuri de inundații, le-au dat prilejul românilor să constate că unele construcții au fost realizate în apropierea râurilor și, ca urmare, au avut de suferit, multe dintre ele au fost luate de ape. De asemenea, s-a constatat, cu prilejul acestor 7 valuri de inundații, faptul că au fost eliberate autorizații de construire sau, în unele cazuri, fără autorizații de construire s-au realizat construcții și în alte zone în afară de cele care sunt supuse inundațiilor, respectiv în zone unde s-au produs frecvent alunecări de teren. Alte construcții au fost realizate în zonele fostelor exploatări miniere unde există pericolul de surpare. Lucrurile acestea au fost constatate pe teren și de către președintele României, și de către primul-ministru și alți membri ai Guvernului condus de către premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Noi am căutat să venim, prin această propunere legislativă, în fața dumneavoastră, cu propuneri de completare a Legii nr.453/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții și unele măsuri pentru realizarea locuințelor și, în principal, aducem modificări, propunem, de fapt, modificări la alin.1 al art.4 și introducerea unui alineat nou, alin.1.1: "Autorităților menționate la alin.1 le este interzis să emită autorizații de construire în următoarele situații: pentru construcții amplasate în zone unde se produc frecvent inundații, pentru construcții amplasate în zone unde se produc frecvent alunecări de teren și pentru construcții amplasate pe terenurile aflate în zonele fostelor exploatări miniere, unde există pericolul de surpare".

De asemenea, doamnelor și domnilor senatori, am propus ca, în cazul în care se încalcă prevederile de la art. 4 alin. 1.1, fapta să constituie infracțiune și să fie sancționată cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, în lei vechi, de la 1 milion la 50 milioane lei. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Îl rog pe domnul președinte Cârlan Dan să prezinte raportul Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și protecția mediului și-a însușit punctul de vedere al Guvernului și avizul negativ primit de la Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și a adoptat raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt. Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Dacă sunteți de acord, înseamnă că legea a fost respinsă.

Vă rog să votați. (discuții și vociferări în sală)

Dezbateri?

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Procedură, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Suntem în timpul votului, nu aveți procedură dacă nu s-a luat cuvântul la dezbateri. (discuții la prezidiu)

De ce ați oprit votarea?

Deci, 54 de voturi pentru, 16 voturi împotrivă, două abțineri, legat de raport.

Domnul senator Gheorghe Funar, procedură, vă rog!

Aveți cuvântul de la tribună.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu vă înțeleg graba deosebită că este ora 18.00 și trebuie respectat programul, dar, în același timp, trebuie, domnule președinte al Senatului, respectat și Regulamentul. Nu ați dat cuvântul reprezentantului Guvernului și nu ați dat cuvântul inițiatorilor în replică. Îmi pare rău că mi-ați luat această posibilitate de a da o replică, domnule președinte.

Dacă nu doriți să mai reveniți asupra celor petrecute, solicit listă, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog să mă scuzați, stimate domnule senator, am respectat întocmai procedura. Deci, am declarat dezbateri generale, nu este obligatoriu ca inițiatorii să ia cuvântul, nu a ridicat nici unul mâna, dumneavoastră ați vorbit în calitate de prim-inițiator, iar ceilalți nu au ridicat mâna. Reprezentantul Guvernului numai dacă solicită, pentru că în aviz se scrie raport de respingere. Așadar, procedura a fost respectată în totalitate. (discuții și vociferări în sală)

Domnule senator, dați-mi voie, am vreo 14 ani de experiență mai mult pe proceduri, vă rog eu foarte mult. Putem discuta, aveți cuvântul, nu am nimic împotrivă, dar când am spus dezbateri generale, inițiatorii puteau să vorbească. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

Dacă nu au ridicat mâna, nu pot obliga inițiatorii să vorbească.

Domnul senator Gheorghe Funar, vă rog. Aveți cuvântul, domnule senator Funar. (discuții la prezidiu)

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Doresc listă, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stați o secundă, a fost respins raportul.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Legea are caracter organic.

Vă rog să votați.

O secundă așteptați.

Vă rog să votați, acum.

Da, sunteți de acord cu legea. (discuții și vociferări în sală)

53 de voturi împotriva legii, 25 de voturi pentru, nici o abținere.

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM.

Legea a fost respinsă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind rezolvarea situației terenurilor cu destinații speciale.  

Trecem la pct.15: propunere legislativă privind rezolvarea situației terenurilor cu destinații speciale.

Lege, de asemenea, cu caracter organic.

Cine susține? Inițiatorii? Câți senatori avem aici, domnilor? (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

Domnul senator Stan Petru, da? Cine susține?

Aveți cuvântul, microfonul nr.1.

   

Domnul Petru Stan:

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Proiectul de lege propune, conform Programului de guvernare, aplicarea corectă a legilor fondului funciar în cazul terenurilor cu destinații speciale, în așa fel încât proprietarii acestor terenuri să nu fie păgubiți. Este adevărat că avem legi bune în această privință: Legea 18/1991 clarifică această situație și Legea nr.213/1998. Recunoaștem, de asemenea, că terenurile cu destinații speciale au fost scoase din circuitul agricol chiar și înainte de 1989, s-au făcut schimburi corecte de terenuri, cum se face și acum.

De asemenea, aceste terenuri, într-adevăr, sunt proprietate publică a statului, dar noi ne referim, în special inițiatorii, la acele terenuri cu destinații speciale, care au instalații de transport a energiei electrice și a gazelor naturale. În aceste condiții, cei care au o asemenea situație nu sunt despăgubiți, ci sunt, practic, păgubiți. Deci, au acceptat cu mare ușurință să primească terenuri cu stâlpi de înaltă tensiune, dar acum când vor să construiască pe aceste terenuri, nu pot să construiască din cauza liniilor.

În aceste condiții, noi, chiar dacă legea se referă generic la situația terenurilor cu destinații speciale, ne referim, în mod special, la acei proprietari care au asemenea terenuri cu stâlpi de înaltă tensiune și cu conducte de transport gaze.

Rugăm Senatul să aprobe acest proiect de lege, întrucât susținem, în continuare, că acești proprietari de terenuri sunt defavorizați la ora actuală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte Cârlan Dan, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a primit un punct de vedere negativ din partea Guvernului și, de asemenea, avize negative de la toate cele trei comisii sesizate pentru aviz. Prin urmare, raportul adoptat de comisie este raport de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului, vă păstrați punctul de vedere de respingere?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Guvernul respinge, pentru că sunt reglementate de Legea 18/1991, modificată, și Legea nr.213/1998.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Domnul senator Gheorghe Funar. Vă rog, microfonul nr.2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Credeam că reprezentantul Guvernului este în temă și cunoaște că problema nu este reglementată. Dacă ar fi fost reglementată prin Legea 18 din 1991, până în anul 2005 era rezolvată această problemă, noi nu am mai fi avut de lucru și nu am fi adus în atenția Parlamentului României această chestiune.

Punctul de vedere al Guvernului, așa cum știți, domnule președinte al Senatului, doamnelor și domnilor senatori, este orientativ pentru noi, nu este decisiv, nu înseamnă că dacă Guvernul este împotrivă, acesta trebuie să fie și votul nostru.

Problema nu a fost rezolvată, domnule președinte, respectiv, sunt terenuri cu destinații speciale, pe care se află stâlpi de înaltă tensiune, se află linii de înaltă tensiune, care traversează aceste terenuri. Sunt alte terenuri pe care se află conducte de gaz metan. Pe acele terenuri, cetățenii, care au devenit proprietari în baza Legii nr.18 din 1991 sau a altor acte normative ulterioare, nu pot să construiască, există interdicții în baza altor legi.

Ni s-au adresat - și subsemnatului și colegilor mei din Partidul România Mare - mulți cetățeni în diverse zone ale țării și ne-au propus ei, ne-au solicitat să intervenim cu o propunere legislativă care să rezolve situația terenurilor cu destinații speciale. Și, pentru a soluționa această problemă, noi am venit cu propunerea ca acești proprietari de terenuri cu destinații speciale să beneficieze, pe bază de hotărâre a Consiliului local, de un schimb de terenuri în echivalență, ca și clasă de calitate și categorie de folosință în echivalent arabil. Acolo unde nu este posibil schimbul de teren sau în cazurile în care proprietarul nu este de acord cu concesionarea terenurilor cu destinații speciale, se recurge la expropriere pentru cauză de utilitate publică, la justa valoare.

Noi am propus ca în termen de maximum un an de zile de la adoptarea legii, atât proprietarii cât și cei care folosesc terenuri cu destinații speciale sunt obligați să opteze pentru una dintre variantele înscrise la art.1, 2 și 3 din această lege.

Sperăm, doamnelor și domnilor senatori, ca joi - vă rog, domnule președinte, să respectați programul votat în Senat și, așa cum vă cunosc, dumneavoastră sunteți un adept al respectării programului...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Programul este până la ora 18.30, așa cum l-am votat. Aveți cuvântul în continuare.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îmi închei cuvântul aici și aștept votul favorabil asupra propunerii legislative. Mulțumesc. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Domnul senator Daea, vă rog frumos. O să mai înălțăm puțin scaunele, acolo, în spate, ca să vă văd mai bine. Aveți cuvântul. Microfonul nr.4.

 
   

Domnul Petre Daea:

V-aș ruga să nu faceți cheltuieli inutile în Senat. (râsete în sală)

Voi face eu efortul ca să mă ridic la nivelul pretențiilor pe care le impuneți în calitate de președinte de ședință.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Petre Daea:

Și, pentru exactitatea celor discutate aici, aș vrea să susțin un aspect care mi se pare esențial. (discuții și vociferări în sală)

De foarte multe ori, se invocă faptul că există reglementare în domeniu. Aș ruga pe cei care o fac în Senatul României să se uite cu atenție la o asemenea motivație.

În al doilea rând, aș vrea să vedeți că, pe parcursul acestui act normativ, noi ne așteptam să nu fim ocoliți, ca oameni care suntem în Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, în legătură cu terenurile și acești stâlpi care sunt, de regulă, pe terenurile agricole. Ca de fiecare dată, comisia avea posibilitatea să se pronunțe. Este o dificultate pentru noi, acum, că nu ne putem pronunța în cunoștință de cauză într-un domeniu care, repet, nu există reglementare. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții? Domnul senator Petru Stan, microfonul nr.1.

 
   

Domnul Petru Stan:

Ca urmare a faptului că nu există lege precisă în acest sens este și motivația Guvernului, care spune: Potrivit art.1405 din Codul civil, schimbul este un contract prin care părțile, numite copermutanți, își dau respectiv un lucru pentru altul. Deci, schimbul este un contract sinalgamatic și cu titlu oneros și comutativ.

Ce să-i spun eu celui care are stâlpi pe terenul lui, că acesta este răspunsul dat de către Guvern? Deci, este clar, este stâlpul pe terenul lui și trebuie despăgubit ca în orice țară din lume. Aceasta nu e rezolvată și aceasta vă rog foarte mult să se rezolve. Să retrimitem, atunci, înapoi, la Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, termenul de aprobare tacită este 21 decembrie. Ce să facă trimiterea înapoi?

 
   

Domnul Petru Stan:

Rezolvăm mâine și venim joi...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ce poate să rezolve?

 
   

Domnul Petru Stan:

Dacă se spune că nu s-a înțeles. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții?

Domnul senator Dan Cârlan, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Dan Cârlan:

Relativ la intervenția celor doi distinși colegi, domnul senator Petre Daea și domnul senator Petru Stan, Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură a fost sesizată pentru aviz, s-a pronunțat prin aviz negativ: 6 voturi pentru și 2 abțineri, adică domnul senator Petru Stan și domnul senator Petre Daea. (discuții și vociferări în sală; discuții la prezidiu)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții, stimate colege și stimați colegi? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Legea are caracter organic.

Dacă votați da pentru raportul de respingere, va fi respinsă și legea. Vă rog să votați.

Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi.

Cu 50 de voturi pentru respingere, 26 de voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul a fost respins.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să aveți răbdare. Vă rog să votați, acum. Da - sunteți de acord cu legea.

Cu 51 de voturi împotriva legii, 25 de voturi pentru, 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Listă pentru Grupul parlamentar al PRM.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.  

Trecem la punctul următor, pct.16: propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic.

Avem raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport.

Domnul președinte a venit.

Inițiatorul este? (discuții la prezidiu)

Este mai mult observator.

Dau cuvântul domnului președinte Irinel Popescu, pentru a prezenta raportul comisiei. Vă rog.

   

Domnul Irinel Popescu:

Deci, prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor reglementări ale Statutului personalului didactic referitoare la pretransferarea și transferarea personalului didactic.

Luând în dezbatere această propunere legislativă, comisia a hotărât să întocmească raport negativ și să propună plenului Senatului respingerea ei pentru următoarele considerente:

Aprobarea acestei reglementări ar conduce la dezechilibre în încadrarea cu personal didactic. Este inoportună în condițiile descentralizării sistemului de învățământ.

Ministerul Educației și Cercetării are în lucru modificarea legislației actuale, inclusiv a Statutului personalului didactic.

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru muncă, familie și protecție socială și de la Consiliul Legislativ și aviz negativ de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități.

Avizul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială conține două amendamente prevăzute în Anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice. (discuții și vociferări în sală)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi, dezbateri generale, dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Aurel Ardelean, aveți cuvântul. Microfonul nr.1.

 
   

Domnul Aurel Ardelean:

Dat fiind faptul că Statutul personalului didactic urmează a se întocmi la nivelul ministerului, grupul nostru parlamentar este de acord cu raportul de respingere.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Alte intervenții ?! Nu sunt. Înțeleg că toată lumea este de acord cu respingerea. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Dacă este respins, este respinsă legea. Vă rog să votați, stimați colegi. Vă rog să votați.

Cu 69 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind completarea Legii învățământului nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare.  

Trecem la pct. 17, propunere legislativă pentru completarea Legii învățământului, nr. 84/1995, cu modificările și completările ulterioare.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este aici.

Inițiator, domnul senator Mereuță. Este aici ?! Vă rog, poftiți să vă susțineți proiectul de lege. Microfonul nr. 2, vă rog.

   

Domnul Mircea Mereuță:

Stimați colegi,

Pentru a-mi susține demersul meu, reamintesc că art. 1 din Legea învățământului reglementează organizarea și funcționarea sistemului național de învățământ și are în vedere dezvoltarea armonioasă a individului.

În acest sens, consider că dezvoltarea armonioasă a individului nu poate fi realizată fără a ține seama de limitele biologice ale oamenilor și mai ales ale copiilor cuprinși în sistemul de învățământ.

Sunt deja cunoscute de specialiști ritmul circadian al individului, nevoia de odihnă și repercusiunile negative ale lipsei acesteia.

Pentru a le lua în considerare este recomandabilă respectarea unui cadru orar zilnic cât mai adecvat pentru desfășurarea procesului de învățământ.

Inițiativa mea legislativă își propune, pornind de la recomandările de mai sus, tocmai acest lucru, prin devansarea orelor de curs, în ciclul școlar primar-gimnazial, de la ora 8,00, la ora 9,00, ora 9,00 fiind și ora de începere a activității în cele mai multe instituții și companii românești și multinaționale.

În plus, începerea cursurilor în învățământul preuniversitar la ora 9,00, are și alte beneficii, astfel:

  • rezolvă problema elevilor aflați la distanțe mari de unitatea de învățământ și care trebuie să se trezească cu noaptea în cap, la ora 5,00 sau 6,00 dimineața, să se deplaseze chiar și pe întuneric în perioada de toamnă-iarnă, mă refer, îndeosebi, la zonele de munte.
  • simplifică problema cheltuielilor cu energie electrică în școli, pentru că generează economie de energie electrică.
  • sprijină rezolvarea temelor nefăcute sau a recapitulărilor care pot fi terminate în ora astfel disponibilizată.
  • înlesnește supravegherea copiilor prin reducerea intervalului de timp între întoarcerea elevilor de la școală și momentul sosirii părinților.

Consider necesară propunerea legislativă, cu titlu de recomandare, pentru a înlătura mai repede inerția și obișnuința din sistem și pentru a ne alinia, în acest sens, și bunelor practici din Uniunea Europeană, unde, în majoritatea țărilor, învățământul începe de la ora 9,00, drept pentru care vă propun spre dezbatere și aprobare această propunere legislativă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Guvernul își păstrează poziția de respingere, da ?! Mulțumesc.

Dacă sunt intervenții la dezbateri generale ?! Domnul senator Funar.

(Domnul senator Puiu Hașotti, căutându-l pe domnul senator Mircea Mereuță, se apropie de microfon în același timp cu domnul senator Gheorghe Funar.)

 
   

Domnul Puiu Hașotti:

Unde este Mereuță ?!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu puteți amândoi. Am crezut că vrea și domnul Hașotti să ia cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distinsul coleg, domnul Hașotti, vorbește singur.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum vă amintiți, domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori, anul acesta, din rațiuni care ne scapă, anul școlar a început nu la 15 septembrie, în mod tradițional, ci, așa a vrut domnul ministru, pe 12 septembrie, sub pretextul ca să se întâmple ceva.

Între timp, au fost trei săptămâni de grevă a profesorilor, și bine au făcut că au făcut grevă, pentru că acest Guvern și-a bătut și își bate joc, în continuare, de dascăli.

Acum, după ce a fost stricată în acest an - și sperăm că pentru prima și ultima dată - tradiția în ceea ce privește începerea anului școlar care nu a mai început la 15 septembrie, vine un alt reprezentant al Guvernului care este bine că nu este susținut de Guvern - probabil că nu se știe în Alianța D.A - PNL-PD ce face stânga și ce face dreapta - și colegul nostru ne-a propus o altă invenție, unicat în învățământul românesc, școala să nu mai înceapă la ora 8,00, dimineața, așa cum începe de zeci de ani, ci să înceapă la ora 9,00.

Nu este exclus ca, la anul, să vină alt coleg de-al lor să ne propună ora 10,00 și așa mai departe, sub diverse pretexte.

Cine împiedică, domnule președinte, actualul Guvern să își respecte promisiunile electorale și să pună la dispoziția copiilor mijloace de transport care să îi aducă la școală la ora 8,00 ?!

Le-au promis marea cu sarea în campania electorală și acum vin cu propunerea să modificăm și ora de începere a școlii, astfel încât, după masa, copiii să nu mai aibă vreme să se pregătească pentru lecțiile de a doua zi sau zilele următoare.

Grupul parlamentar PRM nu susține această propunere legislativă.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Să ascultăm și raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport, domnul președinte Irinel Popescu.

 
   

Domnul Irinel Popescu:

Luând în dezbatere propunerea legislativă, comisia a hotărât întocmirea unui raport de respingere, deoarece nu se poate institui prin lege o oră de începere a activității, foarte multe școli funcționând și în două schimburi. Prin începerea la ora 9,00, schimbul al doilea este împins prea mult în partea a doua a zilei.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Propunerea face parte din categoria legilor organice, iar Cameră decizională este Senatul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții ?! Domnul senator Puskas Valentin Zoltan. Microfonul nr. 2, vă rog.

 
   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Mă surprind anumite inițiative legislative. Noi avem un principiu declarat și anume că trebuie să rezolvăm anumite probleme pe plan local și depunem inițiative legislative pentru uniforme, pentru începerea la ora 8,00, 10,00 sau 11,00 a cursurilor în școli. Aceste probleme trebuie rezolvate pe plan local.

Sunt localități unde, da, se pot introduce asemenea măsuri și sunt localități unde nu pot fi introduse. De aceea nu putem susține asemenea inițiative legislative care vor să centralizeze chiar și când va fi pauză în școli.

Să lăsăm la latitudinea conducerilor școlilor și a inspectoratelor locale să decidă în acest sens. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții, stimați colegi ?! Nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Dacă se aprobă raportul, este respinsă legea.

Vă rog să votați raportul de respingere.

Cu 62 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 2 abțineri, din păcate, raportul n-a trecut.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați. DA, sunteți de acord cu legea, NU, sunteți de acord cu raportorii.

Cu 6 voturi pentru, 60 de voturi împotrivă și 5 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii Statutului personalului didactic. nr. 128/1997 cu un nou alineat (3) la art. 141.  

Trecem la punctul următor, pct. 18, propunerea legislativă pentru completarea Legii Statutului personalului didactic nr. 128/1997 cu un nou alin. 3 la art. 141.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport este aici.

Vă rog, sunt inițiatorii ?! Nu sunt. Îl ascultăm pe domnul președinte Irinel Popescu, pentru a ne prezenta raportul Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport. Vă ascultăm.

   

Domnul Irinel Popescu:

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în sensul că personalul didactic din învățământul superior, cu restrângere de activitate, să aibă prioritate de transfer în învățământul preuniversitar, fără concurs, dacă are cel puțin gradul didactic de lector, echivalent șef de lucrări, și titlul de doctor în specialitatea postului.

Luând în dezbatere această propunere, comisia a hotărât să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente:

În conformitate cu legislația în vigoare, posturile didactice se ocupă prin concurs. Prin adoptarea acestei inițiative legislative s-ar crea o discriminare între cadrele didactice din învățământul preuniversitar și cele din învățământul superior.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Guvernul susține adoptarea acestei inițiative legislative.

În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Cameră decizională este Senatul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Vă rog, dezbateri generale, dacă sunt intervenții ?! Nu sunt..., domnul senator Funar, este dreptul dumneavoastră. Vă rog frumos. Microfonul nr. 2, vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Fiind o propunere legislativă a unor colegi de-ai noștri din Partidul România Mare, legată de realități, aș vrea să vă fac cunoscut, doamnelor și domnilor, că grupul nostru parlamentar va susține această propunere legislativă.

Așa cum cunoașteți, domnule președinte și onorat Senat, s-a ajuns, ca urmare a nerespectării promisiunilor electorale ale Alianței D.A., Alianța "portocalie" care i-a vrăjit pe dascăli în campania electorală, mai bine zis i-a prostit, s-a ajuns să nu se acorde salarii dascălilor, decât de mizerie și foarte multe catedre să fie vacante.

În această situație când nu sunt dascăli, mai ales în mediul rural, propunerea legislativă este bine venită și fac un apel la doamnele și domnii senatori să susțină această propunere legislativă care, așa cum ați remarcat, este acceptată și agreată și de către Guvernul condus de premierul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu și de noul ministru al educației și cercetării, venit de la Cluj-Napoca. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Mai sunt intervenții ?! Să ascultăm și punctul de vedere al Guvernului, prin doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Microfonul nr. 8, vă rog.

 
   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În realitate, punctul de vedere al Guvernului ar fi fost favorabil, dacă s-ar fi ținut cont în totalitate de propunerile pe care Ministerul Educației și Cercetării le-a făcut.

Nu putem fi, însă, de acord cu acordarea unei priorități personalului care vine din învățământul superior, în rezolvarea pretransferărilor și a transferărilor în învățământul preuniversitar, decât în urma soluționării restrângerilor de activitate a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Deci, în formula, în varianta care a fost propusă, Guvernul nu susține proiectul legislativ.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Sunteți de acord cu el, înseamnă că a căzut legea. Vă rog să votați. Vă rog să votați stimați colegi.

Cu 59 de voturi pentru, 13 voturi împotrivă și 2 abțineri, raportul nu a trecut.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 15 voturi pentru, 55 de voturi împotrivă și 2 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Listă numai pentru Grupul PRM.

 
   

Domnul Puiu Hașotti (din sală):

Dați listă Grupului PRM, noi salvăm pădurile României.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are dreptul la listă pe procedura din Regulament.

Da, domnule senator Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte, doresc să anunț onoratul Senat că avocatului grupului nostru, distinsului coleg Puiu Hașotti, îi dăm un leu pentru că ne-a ajutat în obținerea listei.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea Legii Statutului personalului didactic. nr. 128/1997 cu un nou alineat (2) la art. 128.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la propunerea legislativă pentru completarea Legii Statutului personalului didactic nr. 128/1997 cu un nou alin. 2 la art. 128.

Vă rog, deputații sunt ?! Nu au venit.

Domnul președinte Irinel Popescu, să ascultăm raportul comisiei.

   

Domnul Irinel Popescu:

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în sensul menținerii lectorilor universitari, respectiv șefilor de lucrări care dovedesc competență profesională deosebită, ca titulari în funcția didactică, trei ani, peste vârsta de pensionare.

Luând în dezbatere propunerea legislativă menționată, comisia a hotărât să adopte raport de respingere pentru următoarele considerente:

Asigurarea calității în învățământul superior presupune acumulări profesionale și științifice de consistență, în timp, prin lucrări de notorietate națională și internațională și prin obținerea titlului științific de doctor. Competența profesională deosebită dă dreptul unui lector, respectiv, șef de lucrări să promoveze pe post de conferențiar și profesor și, astfel, să beneficieze, conform Statutului personalului didactic de această menținere în activitate.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ. Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative. În raport cu obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice, iar Camera decizională este Senatul.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, foarte pe scurt, vă rog. Microfonul 8.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul, într-adevăr, nu susține acest proiect legislativ. Considerăm că dacă rezultatele pe timpul activității ar fi fost foarte bune, persoanele respective ar fi putut promova și ar fi putut avea titlurile respective. Deci, nu susținem proiectul de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Intervenții dacă sunt? Domnul senator Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Spre deosebire de actuala putere care îi mituiește pe mulți români, ca la vârsta de 40, 42, 45, 48, 50 de ani să iasă la pensie și le dă și salarii compensatorii, colegii noștri deputați din Partidul România Mare au venit cu această propunere legislativă menită să permită, și subliniez să permită, ea nu vizează obligativitatea continuării peste vârsta de pensionare cu 3 ani a activității în învățământul superior a lectorilor universitari, respectiv, a șefilor de lucrări. Este vorba de o permisiune care să fie asigurată prin prevederile legii, lăsând la latitudinea senatelor universităților să decidă, de la caz la caz, dacă se menține în activitate un lector sau un șef de lucrări.

Având în vedere faptul că în prezent legea nu asigură această permisiune, pe de o parte, iar, pe de altă parte, faptul că universitățile și facultățile private asigură câștiguri mult mai mari cadrelor didactice din învățământul superior decât universitățile și facultățile de stat, și s-a produs o adevărată migrațiune de la universitățile de stat spre cele private, în special datorită condițiilor materiale mai bune oferite dascălilor, s-a ajuns ca în multe facultăți și universități de stat să existe o lipsă de cadre didactice. Pe de altă parte, actuala putere i-a amăgit pe tineri cu culorile portocalii de anul trecut și le-a promis marea cu sarea, iar acum cei care sunt preparatori și asistenți universitari au salarii de mizerie. Aceste salarii sunt, pare-mi-se, de 7000 de ori mai mici decât ale prințului Duda, care primește 700 de milioane lei pe lună, fără să dea socoteală nimănui. Deci, în această situație, senatorii PRM susțin propunerea legislativă și sper s-o susțină și ceilalți colegi și colege din Parlament. Este vorba, închei, aici, domnule președinte, de o permisiune acordată senatelor instituțiilor de învățământ superior. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt și alte intervenții? Nu mai sunt. Supun votului dumneavoastră raportul de respingere. Legea are caracter organic. Da, sunteți de acord cu respingerea proiectului de lege. Vă rog să votați.

Cu 59 de voturi pentru, 16 împotrivă, 3 abțineri, raportul a fost respins.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege.

Votând da, votați cu legea și nu cu raportorii. Vă rog să votați.

Cu 17 voturi pentru, 55 de voturi împotriva legii, 3 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Stimați colegi, ne oprim aici. Trecem la întrebări, interpelări. 2 minute pauză. Listă pentru Grupul parlamentar PRM.

 
   

- Pauză -

 
Intrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:  

- După pauză -

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la întrebări, interpelări, răspunsuri. Domnul senator Viorel Arcaș este în sală? Vă atenționez că nu aveți la dispoziție prea mult timp. Grupul PSD are la dispoziție 9 minute pentru întrebări și interpelări; Alianța D.A. - 10 minute; PRM - 5 minute; Partidul Conservator - 3 minute; UDMR - 3 minute; Independenții - 2 minute.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Arcaș, aveți cuvântul.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Întrebarea se adresează domnului ministru Codruț Șereș, Ministerul Economiei și Comerțului.

Domnule ministru, introducerea abonamentului pentru gaze naturale a provocat o mare stare de nemulțumire în rândul populației. Ca atare, Guvernul a anunțat renunțarea la abonamentul pentru gaze naturale, însă, acum, în județul Sibiu au început debranșările celor care n-au achitat abonamentul. Dorim să știm cu certitudine care este situația exactă. Este obligatoriu sau nu abonamentul pentru gaze? Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Claudiu Tănăsescu

Domnul senator Valentin Dinescu, Grupul PRM, este lipsă. Domnul Claudiu Tănăsescu, vă rog frumos, aveți două întrebări.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Una dintre întrebări este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu. Solicit, domnule ministru, să-mi comunicați din ce cauză nu au fost vaccinați copiii până la sfârșitul lunii noiembrie a.c., care sunt persoanele vinovate și câți copii au decedat în urma acestei epidemii?

Iar a doua este adresată ministrului agriculturii, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Este în curs de aplicare Legea nr. 247/2005. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați, pe fiecare județ în parte, primăriile și localitățile unde nu sunt asigurați specialiști în măsurători care să asigure aplicarea, în termen legal, a prevederilor Legii nr. 247/2005. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Angel Tâlvar

Domnul senator Angel Tîlvăr este aici? Haideți, mai repede, vă rog, că lucrați pe timpul dumneavoastră, să știți, și aveți doar 9 minute. Vă rog foarte mult... Aveți o întrebare.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Sebastian Vlădescu, ministrul finanțelor publice.

Întrebarea mea se referă la sumele alocate persoanelor cu handicap existente în cadrul Direcției generale de asistență socială și protecție a copilului din județul Vrancea.

Deși pentru copii s-a comunicat autorităților administrației publice locale de origine suma cu care acestea ar trebui să contribuie la susținerea financiară a serviciilor acordate, răspunsurile au fost, de fiecare dată, negative.

Din aceste motive, sistemul de asistență socială este nefinanțat, existând riscul ca rezultatele pozitive obținute în domeniul protecției copiilor să nu poată fi continuate. De aceea, solicit domnului ministru să-mi comunice care sunt măsurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea acestei situații, ținând seama de faptul că atât Consiliul județean, cât și autoritățile locale au solicitat în mod repetat suplimentarea alocațiilor bugetare cu 60.000 milioane lei. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Ardelean

Invit la microfon pe domnul senator Aurel Ardelean. Microfonul 1, vă rog.

   

Domnul Aurel Ardelean:

Întrebarea este adresată domnului ministru Mihai Hărdău. Vă solicit, domnule ministru, să precizați cum anume urmează să fie aplicată prevederea, la nivelul județului Arad, privind reabilitarea școlilor din mediul rural, construcția de noi școli și dotarea lor cu utilități, prin alocații de la bugetul de stat, un sistem de cofinanțare și cu contribuția autorităților administrative publice locale?

Cea de-a doua se adresează domnului ministru Răzvan Ungureanu.

În ceea ce privește plata datoriei statului irakian către țara noastră, Guvernul României a ales să renunțe la o sumă consistentă. Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați motivul pentru care Guvernul din care faceți parte a consimțit la semnarea actualului act, atât de rușinos și totodată dezavantajos pentru România? Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Invit pe domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului Social Democrat. Aveți două întrebări. Vă rog, pe scurt.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre și solicit răspuns scris și oral.

Procesul de integrare europeană impun asigurarea unei infrastructuri deosebite în domeniul căilor ferate. La ora actuală România nu este pregătită pentru trenurile de mare viteză. Una din cauze este lipsa pasajelor supraterane în zonele de circulație maximă la intersecția căilor ferate cu drumurile naționale. Vă întreb, domnule ministru, când vor începe lucrările la pasajele supraterane de la Curtici, unde staționarea ajunge la peste o oră, și la cele din municipiul Arad? Când credeți că se vor finaliza lucrările de renovare a gării centrale din Arad?

A doua întrebare este adresată tot domnului ministru Gheorghe Dobre, împreună cu domnul ministru-delegat Laszlo Borbely.

Sala de sport construită în incinta Universității "Aurel Vlaicu" din Arad a dat naștere la conflicte aprinse între conducerea universităților arădene și autoritățile locale. Pe de o parte, conducerea universității invocă investiții de peste 4 miliarde lei, pe care le-a suportat din bugetul propriu, pe de altă parte, autoritățile locale se declară împotriva acestui demers susținând că sala este a comunității. De aceea, pentru încheierea acestei polemici, vă întreb, domnilor miniștri, dacă este posibilă trecerea sălii în proprietatea și administrarea Universității "Aurel Vlaicu", măsură care consider că ar conduce la creșterea calității administrării ei. În al doilea rând: ați studiat posibilitatea construirii unei noi săli de sport pentru Universitatea de Vest "Vasile Goldiș", în cadrul căreia funcționează și o facultate de profil? Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Vedinaș

Invit la microfon pe doamna senator Verginia Vedinaș. Aveți de adresat o întrebare ministrului finanțelor publice. Vă ascultăm.

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

În conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 105/1999 care a completat Decretul-Lege nr. 118 /1990 privind unele drepturi acordate persoanelor persecutate din motive politice, precum și celor deportate, Ministerul Finanțelor Publice avea obligația să aloce, prin bugetul de stat, sumele necesare pentru aplicarea acestei ordonanțe. Locuitorii județului Bihor mi-au semnalat faptul că au formulat cereri pentru acordarea de bilete gratuite de tratament în stațiuni balneo-climaterice și li s-a comunicat faptul că nu pot fi soluționate deoarece nu există fondurile necesare. Vă rugăm, domnule ministru, să ne răspundeți care sunt fondurile care au fost alocate în 2005 pentru județul Bihor, cu această destinație, și care sunt fondurile care au fost prevăzute în 2006? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Otilian Neagoe

Invit pe domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupului parlamentar PSD. Aveți cuvântul. Poftiți, vă rog.

   

Domnul Otilian Neagoe:

Întrebarea este adresată doamnei Giliola Ciorteanu, președinte interimar AVAS. Întrebarea se referă la situația dramatică de la S.C. Nitramonia Făgăraș S.A. Acolo sindicatele sunt în alertă. Angajații sunt în pragul disperării, iar în societate s-a instalat haosul. Vă rugăm, doamnă președintă, să ne precizați, cu termene ferme, când se finalizează privatizarea la NITRAMONIA Făgăraș, având în vedere riscurile foarte mari care sunt la această societate în legătură cu funcționarea instalațiilor și depozitelor din cadrul Societății NITRAMONIA S.A. Mulțumesc.

 
  Gheorghe Funar

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dau cuvântul domnului senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Vă mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Doamnelor și domnilor senatori,

Pentru a economisi timpul, interpelarea și întrebările sunt adresate aceleiași persoane: domnului prim-ministru Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Permiteți-mi să fac trimitere doar la finalul interpelării.

Având în vedere ceea ce s-a petrecut la ședința comună a Guvernului României și Ungariei, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați ce acțiuni ați dispus sau ați întreprins pentru a neutraliza lucrăturile euro-parlamentarilor din Ungaria îndreptate împotriva României și aderării țării noastre la Uniunea Europeană?

Întrebarea este adresată domnului prim-ministru. Îi solicit premierului nostru să-mi comunice dacă membri UDMR, care ocupă funcții în Guvernul României și în fruntea instituțiilor deconcentrate, au participat la sărbătorirea Zilei Naționale a României ?

Ultima întrebare, adresată tot premierului României. Ce dispoziții ați dat și ce sancțiuni ați aplicat și cui, după ce ați aflat din mass-media - la sfârșitul lunii noiembrie - că nu s-au organizat licitații și nu s-a făcut în acest an vaccinarea antirujeolică a copiilor în România ?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Chelaru

Invit la microfon pe domnul senator Ioan Chelaru, Grupul PSD, pentru o întrebare adresată ministrului educației. Aveți cuvântul.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea privește incompetența doamnei Dorina Luminița Dresler, inspector școlar la Neamț.

Domnule ministru, prin întrebările și interpelările pe care vi le-am adresat, am dorit să vă atrag atenția asupra modului în care o unitate din subordinea dumneavoastră a fost lăsată la mâna unei doamne al cărui singur scop este reprezentat de vendetele politice.

Înainte de începerea procedurii de evaluare, o parte din directorii unităților școlare au fost constrânși să demisioneze la cererea doamnei directoare. Paradoxal, aceștia au obținut calificativ foarte bine la evaluare, în timp ce directorii rămași în funcție au obținut calificativ nesatisfăcător.

Domnule ministru, care sunt măsurile pe care le-ați luat pentru a remedia această situație inimaginabilă? Solicit răspuns și în scris.

Domnule președinte, am și o interpelare.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu, vă rog. Poftiți în sală.

 
  Ilie Petrescu

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu. Trebuie să le dau la toți... Pentru o întrebare... două. Una pentru ministrul de interne, alta pentru ministrul muncii. Aveți cuvântul.

Microfonul 1. Vă rog să reluați. Vă ascultăm, domnule senator.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Da. Deci, mă adresez să mă informeze câți copii între 0 și 18 ani sunt în județul Gorj, având în vedere că s-a respins în Senatul României majorarea alocațiilor de stat pentru copii.

A doua întrebare, domnule președinte, o adresez Ministerului Administrației și Internelor, domnului Vasile Blaga.

Mă refer la S.C. UATA Motru care are de primit de la Consiliul local Motru al municipiului, prin nota de fundamentare Consiliul județean și prefectură, a sumei de 6 miliarde lei.

Prin discuțiile pe care le-am avut la întrebări și interpelări, domnul ministru Blaga mi-a promis suma de 6 miliarde și nu s-a rezolvat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Mihail Popescu

Invit pe domnul senator Mihail Popescu, Grupul PSD, pentru o întrebare adresată Ministerului Apărării Naționale.

   

Domnul Mihail Popescu:

Până acum, drapelul de luptă al unităților militare, cu tot ceea ce reprezintă el de la Cuza încoace, a fost tricolorul românesc. Am asistat la TV la o așa-numită ceremonie de predare a drapelelor de luptă de către șeful Statului Major General și șefii Statelor Majore ale categoriilor de forțe ale armatei către președintele României, drapele de luptă care aveau alte culori decât cele tradiționale.

Cu această ocazie am observat că, pentru prima dată în istoria sa, drapelul de luptă al Statului Major General are culoare portocalie!!

Întrebare către ministrul apărării naționale. Când și de ce s-au schimbat drapelele de luptă ale statului major general și ale categoriilor de forțe armate?

Și cum s-a ajuns la concluzia că drapelul de luptă al statului major general trebuie să fie portocaliu?!

Răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga (din sală):

Ei cum!! Bine.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, trecem la interpelări.

 
  Ioan Chelaru

Are cuvântul domnul senator Ioan Chelaru. Către Ministerul Sănătății.

   

Domnul Ioan Chelaru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării: Politica Guvernului referitoare la angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice din sectorul sanitar.

Ministerul Sănătății a inclus, în cadrul reformelor ce se doresc realizate în sistemul sanitar românesc, un proiect de ordin ce vizează modificarea criteriilor privind angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitare publice.

Potrivit proiectului de ordin menționat anterior, ocuparea funcției de director în cadrul unităților sanitare publice necesită îndeplinirea cumulativă a 3 condiții: diplomă de licență, concurs de ocupare a postului și experiența anterioară pe un post similar de minim 5 ani.

Astfel, o funcție atât de dificilă ca director al unei instituții sanitare va intra în competența unor persoane fără nici un fel de pregătire sau cunoștințe de specialitate.

Este evidentă încercarea de politizare și a unităților sanitare prin înlăturarea de la conducerea acestora a elitelor medicale sau, într-o altă formulare, a persoanelor cele mai apte a puncta necesitățile și deficiențele grave cu care se confruntă în prezent sistemul sanitar din România.

Personal, nu am găsit nici o explicație pentru măsura pe care doriți să o luați, domnule ministru, și nu consider acest demers drept o cale de a soluționa măcar una din gravele probleme pe care sistemul sanitar le întâmpină.

Domnule ministru, care sunt motivele care au stat la baza criteriilor impuse în legătură cu angajarea și promovarea în funcții, grade și trepte profesionale în unitățile sanitar-publice?

Solicit răspuns oral și în scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai oral și scris. Atât. Am înțeles.

 
  Petru Stan

Are cuvântul domnul Stan Petru, cu o interpelare către Ministerul Agriculturii. Vă rog, domnule senator.

   

Domnul Petru Stan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, domnului ministru Gheorghe Flutur.

Prin Decizia nr.217/21.09.2005, directorul general al Agenției Domeniului Statului București a dispus ca domnul ing. Margin Ioan, expert, coordonatorul activității reprezentanței Satu-Mare-Sălaj a ADS București, a fost detașat începând cu data de 22 septembrie 2005 pentru o perioadă de 60 de zile să lucreze la București la centrala agenției.

În locul domniei-sale a fost numit, pentru a coordona activitatea reprezentanței, domnul Codrea Marian. La terminarea perioadei de detașare, domnul inginer Margin Ioan s-a prezentat la directorul general al Agenției Domeniului Statului și l-a întrebat ce trebuie să facă în continuare.

Răspunsul directorului a fost dezarmant: "Cum, nu ți-ai găsit încă alt serviciu?"

Față de această situație, cu totul abuzivă și ilegală, vă interpelez asupra câtorva chestiuni la care vă rog să-mi trimiteți un răspuns scris și oral.

  1. Dacă delegarea domnului inginer Margin Ioan a fost dictată de o necesitate obiectivă și de ce a fost numit prin decizie o altă persoană în locul domniei-sale?
  2. La terminarea detașării nu era normal și legal să-și ocupe funcția pe care a avut-o înainte?
  3. Dacă domnul inginer Margin Ioan a fost detașat legal, de ce a fost scos din funcție de un reprezentant al Agenției Domeniilor Statului în comisia județeană de fond funciar?
  4. Dacă între delegarea domnului inginer Margin Ioan la București și procesul pe rol de la Tribunalul Zalău în care se judecă legalitatea Sentinței civile nr.1006/2002 a Judecătoriei Zalău, definitivă și executorie, împotriva căreia procurorul general a introdus recurs în anulare la solicitarea autorităților privind acordarea de sancțiuni în județul Sălaj există vreo legătură?
  5. De ce Agenția Domeniilor Statului nu se apără corect în procesul ce se găsește pe rolul Tribunalului Sălaj, în sensul că nu-și trimite un reprezentant calificat?

Deoarece chestiuni similare celor pe care vi le-am prezentat în această interpelare se întâmplă și în județele Bistrița, Timiș, Suceava, vă rog să dispuneți o cercetare amănunțită a activității abuzive a domnului director general Barna Tanczos de la ADS București, și să dispuneți imediat schimbarea lui din funcție. Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Timpul acordat PRM-ului a expirat.

 
  Nemeth Csaba

Are cuvântul domnul senator Nemeth Csaba, din partea UDMR, cu o interpelare adresată ministrului sănătății.

   

Domnul Nemeth Csaba:

Domnule președinte, interpelarea mea este adresată ministrului sănătății, domnul Eugen Nicolăescu și are ca obiect politica Guvernului în domeniul tarifelor spitalicești, calculul tarifului pe CAS ponderat TCP în anul 2006, precum și omogenizarea tarifară la spitale de același rang.

Conform metodologiei de calcul a tarifului pe CAS ponderat TCP pentru spitale în anul 2005, recomandată de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate și agreată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Sănătății, la calculul tarifelor a fost utilizat bugetul spitalelor din anul 2003, aferent activității cu pacienți acuți.

Astfel, datele financiare luate în calcul au fost cele furnizate de CNAS pentru anul 2003, incluzând și arieratele acestui an. Aceste bugete nu au inclus veniturile proprii ale spitalelor și nici cele din sponsorizări, deși la mai multe spitale sumele provenite din astfel de surse în anii 2003-2004 au fost folosite pentru activitatea curentă a spitalelor, de exemplu pentru cheltuieli cu medicamentele.

Conform metodologiei, ele nu au putut fi incluse în bugetul luat în calcul pentru stabilirea tarifului pe CAS ponderat.

Întrebare: Care sunt posibilitățile pentru recalcularea tarifului pe CAS ponderat utilizat pentru anul 2006, în condițiile suplimentării fondului destinat activității spitalicești de către CNSAS?

Cu această ocazie s-ar putea lua în considerare, la recalcularea tarifului pe CAS ponderat, și sumele cheltuite pentru activitatea spitalicească provenite din veniturile proprii ale spitalelor și din sponsorizări, adică orice alte sume decât cele din bugete.

Conform tarifului pe CAS ponderat...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să încheiați. Ați depășit două minute.

 
   

Domnul Nemeth Csaba:

Da.

Pe baza tarifului istoric, anul 2003, spitalele primesc sume diferite pentru rezolvarea unui caz similar. Aceste sume variază foarte mult, așa cum sunt prezentate în anexa nr.18 a contractului-cadru pe anul 2005.

Întrebare: Ce preocupări sunt ca un același act medical să fie finanțat de către CNAS, identic pentru fiecare spital de același rang? De exemplu o operație de apendicită să coste la fel pentru fiecare spital municipal.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Angel Tâlvar

Are cuvântul domnul senator Angel Tîlvar, cu o interpelare către Ministerul Educației.

   

Domnul Angel Tîlvar:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ținând seama de dreptul oricărui cetățean la un acces egal la educație și pornind de la programul de guvernare pentru perioada 2005-2008, în care Guvernul României se angaja să sprijine social elevii și studenții prin credite de studii garantate și prin aplicarea unui sistem de burse de studii, ținând cont de performanța școlară, vreau să aduc în atenția dumneavoastră faptul că în județul Vrancea, în cazul elevilor de liceu, dar și în cazul altor categorii de elevi, există numeroase situații în care bursele au fost acordate cu foarte mare întârziere, una din cauzele principale care au generat această situație fiind insuficiența fondurilor alocate de la bugetul de stat.

Spre exemplu există copii care au terminat studiile liceale la Colegiul Național UNIREA din Focșani și care, în prezent, urmează cursurile unor facultăți și care abia acum și-au primit bursele de merit.

De asemenea, vreau să subliniez faptul că bursele școlare și cele sociale au un cuantum care a rămas mult în urma necesităților, și aș vrea să spun că din cele 535 de burse acordate elevilor din mediul rural, școlarizați într-o altă localitate, ele abia dacă acoperă contravaloarea transportului.

Solicit domnului ministru, având în vedere aspectele prezentate mai sus, să-mi comunice măsurile pe care le are în vedere pentru rezolvarea acestor situații. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Rădoi

Domnul senator Ion Rădoi, cu o interpelare către ministrul justiției. Și ultima. Cu asta s-a epuizat timpul pentru PSD.

   

Domnul Ion Rădoi:

Vă mulțumesc, domnule președinte. Voi încerca să nu consum din timpul colegilor de la Grupul PSD.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am spus...

 
   

Domnul Ion Rădoi:

Este o interpelare către doamna Monica Macovei. Tema privește abuzurile care se fac în instanțele judecătorești privind legea și termenele și implicarea politicului în actul de justiție.

Dar voi da un singur exemplu în acest sens, fiindcă interpelarea este prea lungă și anume cel care privește legalitatea grevei de la metrou.

Convingerea sindicatelor de la metrou că au fost judecate părtinitor este amplificată de constatarea că reclamantul în cauză - administrația METROREX - nu este înregistrată oficial cu respectarea cerințelor legii. În consecință, nu este opozabilă sindicatelor.

Prin adresa nr.71312/29.XI.2005, Ministerul Justiției, prin Oficiul Național al Registrului Comerțului, comunică sindicatelor că administratorii METROREX, înregistrați conform Legii nr.31/1990 art.45, sunt alții decât cei care au chemat în instanță pe organizatorii grevei. Astfel, toate actele emise de administrația METROREX sunt atinse de nulitate, inclusiv sesizarea instanței prin care a cerut să fie constatată ilegalitatea grevei.

Cer răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Stimați colegi, trecem la răspunsuri.

  Ilie Petrescu - de la Paloma Petrescu, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării;

Vă propun să începem întâi cu doamnele.

   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu. Aveți de răspuns domnului Ilie Petrescu, legat de datoriile la căldură ale autorității locale din județul Gorj. Da?

Microfonul 8, vă rog. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Procedură!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul Funar. Microfonul 2.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Până când Petreștii rezolvă între dânșii problemele importante ale județului Gorj și ale municipiului Motru, în special, domnule președinte, eu am o problemă de principiu.

Nu am rămas corigent niciodată la întrebări și interpelări la adresa Guvernului, și astăzi este a doua sau a treia oară când nu primesc nici un răspuns. Nu numai că nu mi se răspunde, dar nu mi se răspunde niciodată, domnule președinte, și rog să se rețină de către reprezentanții Guvernului că sunt nevoit miercuri să sesizez Biroul permanent al Senatului, în scris, pe această problemă.

Este inadmisibil acest tratament la adresa mea și a altor colegi, cărora nu li s-a răspuns de mai bine de o lună de zile.

Îmi pare rău că nu pot rămâne cu dumneavoastră în sală, domnule președinte, și sunt nevoit să-i urmez pe toți parlamentarii puterii, care au plecat din sală, inclusiv secretara dumneavoastră, distinsa doamnă Paula Ivănescu, căreia ar trebui să-i tăiem ceva... din indemnizație.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să intervenim... Domnule secretar Ungheanu, vom face o evidență apropo de obligația Guvernului ca, în maximum două săptămâni, să vină să răspundă.

Doamna secretar de stat Paloma Petrescu, aveți cuvântul.

 
   

Doamna Paloma Petrescu - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte. Răspunsul meu va fi foarte scurt.

Ministerul Educației și Cercetării are atribuții în ce privește sistemul național de învățământ și cercetare, evident, existând responsabilități foarte precise, din acest punct de vedere.

Ministerul Educației și Cercetării nu are în subordinea sa autoritățile locale, în concluzie, finanțarea învățământului preuniversitar desfășurându-se, deocamdată, deci în acest moment, începând din anul 1999, prin consiliile locale, direct de la Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Educației și Cercetării nu are date în ce privește execuția bugetară la nivelul consiliilor locale.

Pentru informații de acest gen și privind datoriile pe care autoritățile locale le au, întrebarea va trebui adresată în altă direcție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Aș vrea să adaug, dacă-mi permiteți, în ce privește asigurarea cu combustibil a unităților școlare, din informațiile foarte recente, pe care le avem de la Inspectoratul Școlar al județului Gorj, rezultă că nu sunt probleme în ce privește achiziționarea de combustibil pentru iarnă.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ilie Petrescu, sunteți mulțumit de răspuns?

Microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

În primul rând, nu sunt mulțumit, doamna secretar de stat, și vreau să vă informez, din realitățile județului Gorj, că situația nu stă cum v-a informat inspectoratul. Știm că acolo, la inspectorat, e problemă de concurs și, ca să nu se pună rău cu dumneavoastră, vă dau informații pentru a încălzi sufletele profesorilor din județul Gorj.

Vă spun că realitatea nu este așa. Vă dau numai un exemplu. La Motru sunt 30 de miliarde pe capitolul de învățământ. Mâine, dacă Primăriei din Motru nu i s-ar da banii - și nu i se dau banii de către Consiliul Județean - ar tăia căldura la elevi și nu s-ar mai face orele corespunzător.

Deci, nu este situația așa cum vă informează Inspectoratul Școlar din Gorj.

Deci, nu sunt mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna ministru, vă rog.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

N-aș mai adăuga decât faptul că înțeleg, în continuare, că, de fapt, este vorba despre relația dintre Consiliile Locale și Consiliul Județean, pe care nu noi o putem reglementa, ci Ministerul Administrației și Internelor.

Îmi pare rău că nu sunteți mulțumit de răspuns. Data viitoare mă străduiesc mai mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înțeles.

 
   

Doamna Paloma Petrescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul secretar de stat Septimiu Buzașu este aici?

Din sală: Este la Camera Deputaților.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să i se comunice să dea răspunsul în scris și domnului senator Ion Vărgău, și domnului senator Sever Șter. Da? Nefiind prezenți aici senatorii, nu-l mai așteptăm când se întoarce de la Camera Deputaților.

De asemenea, domnul secretar de stat Cătălin Doică este aici? Este.

Deci, la fel, îi dați răspuns scris domnului senator Ion Toma, care nu este în sală. Lăsați aici, la secretariatul tehnic, răspunsul scris. De asemenea, răspunsul la interpelarea domnului senator Ion Vărgău.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat la Ministerul Sănătății;

Are cuvântul domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely, pentru a răspunde domnului senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, privind oncologia Spitalului de la Arad, și domnului senator Ilie Petrescu, privind spitalele din Gorj.

Microfonul 8, vă rog.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely - secretar de stat în Ministerul Sănătății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la întrebarea domnului senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, Direcția de Sănătate Publică Arad, în baza atributelor de colaborare și a rolului său în ceea ce privește reprezentarea Ministerului Sănătății în teritoriu, a înaintat, în cursul ultimelor luni, autorităților locale de la toate nivelele, o prezentare de fapt a situației locației Secției clinice oncologice din cadrul Spitalului Clinic Municipal Arad, cu solicitarea de sprijin și îndrumare pentru obținerea altui spațiu, în contextul în care clădirea trebuie restituită în natură, conform unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

În adresele invocate a fost subliniată importanța asigurării asistenței medicale oncologice, în condiții sigure și decente, pentru populația județului, patologia fiind în creștere.

Direcția de Sănătate Publică Arad menționează că, până la această dată, nu a primit nici un răspuns, urmând ca această problemă să facă obiectul unei ședințe cu toți factorii locali implicați.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ungureanu. Microfonul 3.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspuns.

Dacă, totuși, am lucra, cum ne dorim, mai adânc, ați fi aflat ceea ce am aflat și eu, în urma întrebării, și anume, că din patrimoniul Direcției de Sănătate Publică - sau care era la dispoziția sa - s-a transmis Direcției de Ocrotiri Sociale a Consiliului Județean o clădire, în loc să primească această destinație pentru tratarea bolnavilor de cancer.

Deci, iată că, deși există soluții, Direcția lucrează într-un mod formal și, din păcate, nu rezolvă astfel de probleme, înregistrând pierderi patrimoniale.

Rugămintea mea - dacă ați putea depăși modul formal, lucru pe care și-l dorește și ministrul Nicolăescu, cu direcțiile și cu spitalele județene și municipale, și răspunsurile pe care dumneavoastră ni le-ați da aici ar corespunde realității.

Deocamdată, vă mulțumesc pentru ce v-ați străduit să faceți.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu - de la Ervin Zoltan Szekely, secretar de stat la Ministerul Sănătății;

Vă rog, domnul secretar de stat Ervin-Zoltan Szekely, răspuns către domnul senator Ilie Petrescu, privind situația spitalelor din Gorj.

Vă ascultăm.

   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situația spitalelor din județul Gorj, vă comunicăm următoarele:

În județul Gorj există 8 spitale. În acest moment, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.154/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005, în sistemul de sănătate se desfășoară un proces de evaluare a unităților sanitare.

Măsurile ce vor fi luate ulterior analizelor rapoartelor de control vor fi comunicate direcțiilor implicate, în vederea propunerilor în consecință.

În acest sens, menționăm că actuala politică a Ministerului Sănătății nu are ca obiectiv desființarea spitalelor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ilie Petrescu, vă rog. Microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Domnule ministru, vreau să vă informez că eu am cerut punctual care sunt spitalele și în ce orașe sunt aceste spitale.

A doua chestiune: v-am solicitat, prin interpelare, să-mi răspundeți care sunt problemele la fiecare spital.

Ceea ce-mi dați dumneavoastră, chestiuni generale, vreau să vă spun că luam și de la Direcția Sanitară a județului Gorj, fără să mai spun la Ministerul Sănătății.

Avem un economist deosebit, care este domnul deputat, ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu. Măcar din acest punct de vedere, să fi făcut o evaluare.

Vă rog mult de tot, răspunsul este superficial și nu este de nivelul dumneavoastră, că vă respect foarte mult, domnule ministru.

 
   

Domnul Ervin-Zoltan Szekely:

Domnule senator, sunt în curs de evaluare spitalele. În momentul în care avem rezultatele acestor evaluări, vi le vom pune la dispoziție.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ilie Petrescu. Microfonul 1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Pentru stenogramă. Pentru luni, când este și transmisie radio, să asculte și gorjenii mei ce se aude de la Ministerul Sănătății, că nu vor să închidă spitalele.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Petre Daea - de la Teodor Nicolescu, vicepreședinte la Autoritatea pentru Restituirea Proprietății;

Domnule vicepreședinte Teodor Nicolescu, aveți de răspuns domnului senator Petre Daea, privind retrocedarea terenurilor agricole și forestiere.

Vă ascultăm.

   

Domnul Teodor Nicolescu - vicepreședinte la Autoritatea pentru Restituirea Proprietății:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă informez că până la data de 30 noiembrie 2005 au fost depuse, conform Legii 247/2005, 606.514 cereri, printre care, pentru reconstituirea suprafețelor privind terenul agricol - 1.325.201,40 hectare, iar pentru teren forestier - 2.838.404,15 hectare.

Mi-ați cerut situația și pentru fiecare județ. Am să vă răspund. Alba - 12.999 cereri.... (intervenție neinteligibilă, din sală, a domnului senator Petre Daea)

Nu mai vreți răspunsul? O să-l primiți în scris, domnule senator.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Daea. Nu-ți face probleme, că se duce toată pădurea, așa că nu mai ai ce face.

 
   

Domnul Petre Daea:

Este inutil să-mi prezentați acum pe județe. În condițiile în care dumneavoastră aveți materialul completat, vreau să știu de la dumneavoastră care e situația pe județe și vă mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Domnul Teodor Nicolescu:

Îl veți primi în scris. L-am și trimis.

 
   

Domnul Petre Daea:

Este în regulă. Deci, dacă există, ca răspuns, cu ceea ce eu am solicitat, nu este cazul să-mi prezentați pe județe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Teodor Nicolescu:

Vă mulțumesc și eu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Attila Korodi, secretar de stat la Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor;

Domnule secretar de stat Attila Korodi, aveți de dat un răspuns domnului senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, legat de lucrări de reparații și îndiguiri împotriva inundațiilor în județul Arad.

   

Domnul Attila Korodi - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În scris, îi dați răspunsul domnului senator Vărgău Ion.

Vă rog, vă asacultăm.

 
   

Domnul Attila Korodi:

Domnule președinte,

Stimate domnule senator, referitor la întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În cadrul programului de investiții al Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor pe anul 2005, există o serie de obiective de investiții cu rol de apărare împotriva inundațiilor, a căror execuție va continua și în anul 2006.

Dintre acestea, enumerăm pe raza județului Arad următoarele lucrări de gospodărire a apelor:

- Pe direcția de ape Crișuri: amenajare valea Hălmăgel, în valoare de 1.320 mii RON; amenajare valea Luncșoara, în valoare de 1.281 mii RON; amenajare valea Mideș, în valoare de 588 mii RON; amenajare valea Moineasa, în valoare de 2.595 mii RON.

În total, 5.785 mii RON.

- Pe raza direcției de ape Mureș: regularizare valea Milova, în satul Milova, în valoare de 350 mii RON; regularizare Valea Șomonuța, în valoare de 240 mii RON; regularizare valea Bârzava, în valoare de 200 mii RON; îndiguire râu Mureș, în zona localității Bodrog, în valoare de 300 mii RON.

În total: 1.090 mii RON.

De asemenea, în cursul anului 2006, prin Administrația Națională Apele Române, vor fi organizate ședințe de analize de oferte, în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, pentru încredințarea contractelor de proiectare pentru alte 7 obiective de investiții noi, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, situate în județul Arad.

- Pe raza direcției de ape Crișuri: pragul de fund și zidul de sprijin pentru valea Cisnădia; consolidări de maluri pe valea Bonteș...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dacă aveți atât de mult tehnic, dați-i domnului senator Ungureanu, că nu ascultăm aici toate detaliile tehnice, și, după aceea, dacă domnul Ungureanu nu este mulțumit, vă interpelează din nou. E o treabă tehnică și e păcat de Dumnezeu.

 
   

Domnul Attila Korodi:

Da, domnule președinte, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă mulțumesc foarte mult.

 
  Aurel Gabriel Simionescu - de la Mugur Crăciun, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.

Domnul secretar de stat Mugur Crăciun este?

Vă rog, aveți de răspuns la o interpelare a domnului senator Aurel Gabriel Simionescu, privind Insula Mare a Brăilei.

   

Domnul Mugur Crăciun - secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Interpelarea se referă la situația din Insula Mare a Brăilei, care a început în 13 februarie 2003, când Agenția Domeniilor Statului a notificat Societatea Comercială "Trei Brazi" SRL, din Piatra Neamț, cu privire la rezilierea Contractului de arendă nr.1 din 28 februarie 2002, încheiat între părți.

Urmează o serie de proceduri în instanță, care vor fi prezentate în scris, pentru că ocupă foarte mult timp.

În prezent, măsura rezilierii Contractului de arendă nr.1/2001, încheiat cu S.C. "Trei Brazi", dispusă de A.D.S. prin notificarea 752 din 13 februarie, a rămas valabilă.

Consiliul de administrație a aprobat Hotărârea nr.17, prin art.21, privind sumele pretinse de A.D.S. de la S.C. "Trei Brazi", cu titlu de lipsă de folosință pe perioada exploatării terenului fără titlu valabil, în această a doua variantă.

Prin adresa nr.40379, A.D.S. a adus la cunoștința Societății "Trei Brazi" conținutul acestei hotărâri, informând-o că, față de cele dispuse, se va emite factură referitoare la plata prețului exploatării fără titlu valabil, de la data rezilierii contractului și până în prezent, urmând a i se factura prețul exploatării terenului, la sfârșitul fiecărei luni, până la data predării terenului către A.D.S.

I s-a comunicat, de asemenea, referitor la adresa Societății Trei Brazi nr.2874/16 septembrie a.c., prin care comunica ADS-ului înființarea culturilor pentru recolta anului 2006, că aceasta a fost realizată fără acordul ADS-ului, urmând a i se calcula prețul exploatării până la data părăsirii terenului de la Societatea Comercială Insula Mare a Brăilei S.A. În concluzie, acest teren va fi scos la licitație în momentul în care, juridic, se va clarifica situația. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul Simionescu, vă rog.

 
   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Domnule președinte, foarte scurt!

Unu: povestea nu a început în 2001-2003, a început mult mai devreme, undeva în 1997-1998, când a fost arendată prima dată Insula, în aceleași condiții oneroase ca și după aceea. A doua problemă este legată de faptul că sugestia pe care am avut-o din totdeauna ca acest teren să se întoarcă la Brăila, la Consiliul Județean Brăila, să fie administrat de Consiliul Județean Brăila și atunci terminăm toată povestea, pentru că ADS-ul s-a dovedit un prost administrator în toate momentele, indiferent de cine a fost la putere. Și al treilea, rugămintea ar fi să am un răspuns în scris, pentru că întrebarea viza și strategia pentru perioada următoare. Or, dacă strategia Guvernului pentru perioada următoare înseamnă să iau pământul unuia și să dau pământul altuia într-un an agricol început deja în luna septembrie, avem o nouă imagine despre ce înseamnă ADS și modul în care se gândește să gestioneze această exploatație agricolă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că este un singur obiectiv: cum să distrugem Insula Mare a Brăilei. În rest, nu mai contează.

 
   

Domnul secretar de stat Ionel Manțoc. Este? Da.

Domnule senator Petrescu. Microfonul nr.1.

 
   

Domnul Ilie Petrescu:

Pentru stenogramă solicit, având în vedere zona sensibilă a Municipiului Motru, și dumneavoastră știți bine zona respectivă, prezența ministrului Șereș la acest răspuns al interpelării mele, având în vedere problemele sociale, problemele cu care se confruntă Municipiul Motru și mai mult de atât, faptul că prin solicitare am cerut domnului ministru o deplasare în Motru, să discute cu autoritățile și cu problemele cu care se confruntă această comunitate. Pentru luni, rog ca domnul ministru Șereș să vină la răspunsul interpelării mele. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Stimați colegi, închidem ședința aici. Ne revedem joi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19.20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 18:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro