Plen
Ședința Senatului din 12 decembrie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.200/19-12-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 12-12-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 decembrie 2005

3. Prezentarea de către ministrul sănătății, domnul Eugen Nicolăescu, a informării în legătură cu epidemia de rujeolă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

................................................

Stimați colegi, trecem la primul punct pe ordinea de zi. Îl invit pe domnul ministru Eugen Nicolăescu pentru a prezenta o informare în legătură cu epidemia de rujeolă.

Domnule ministru, aveți cuvântul!

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății:

Domnule președinte, Vă mulțumesc.

Înainte de a începe prezentarea informării pentru care am fost solicitat, aș dori, totuși, să remarc două lucruri, și sper să-mi permiteți acest lucru, în calitatea mea de parlamentar al României.

În primul rând, primesc mulțumirile domnului senator Ion Solcanu, chiar trebuie să-mi mulțumiți, domnule senator, că am venit, anunțat la ora 13.30, pentru o declarație, pentru o informare care trebuia prezentată la ora 15.00.

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Nu eu, ci domnul vicepreședinte Teodor Meleșcanu v-a anunțat.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Nu cred că domnul Meleșcanu, ci, dacă este să respectăm procedurile, știm cine avea această obligație să o facă și vă rog frumos să mă lăsați să vorbesc, să-mi duc cuvântul până la capăt, așa cum este corect și respectuos.

Eu am venit aici să vă respect și am venit cu gândul să vă spun, cu cea mai bună-credință, ceea ce trebuie spus despre ceea ce dumneavoastră sunteți interesați.

În al doilea rând, regret foarte mult plecarea domnului senator Corneliu Vadim Tudor, care era curios să facă și dezbateri pe această temă. Îmi pare rău că nu-i satisfacem această curiozitate. (discuții și vociferări în sală)

Domnule președinte, doamnelor și domnilor senatori.

Am venit în fața dumneavoastră cu toată responsabilitatea pentru a vă informa despre o situație critică, respectiv, evoluția epidemiei de rujeolă. Am asistat la critici nejustificate, la improvizații și afirmații perverse, am fost ținta unor atacuri și jigniri personale greu de descris, deși nu am nici o vină, decât aceea de a fi ministru într-un moment în care explodează o bombă. Bomba de care vă vorbesc se numește epidemia de pojar, care, pentru cei care se pricep puțin la medicină, înseamnă că ea a fost amorsată în trecut și abia acum explodează. Dacă există bună-credință, dacă nu există, crede fiecare ce dorește. (discuții și vociferări în sală)

Am preluat structuri ministeriale care nu funcționează, care nu colaborează între ele, într-un cuvânt, o instituție cu un management foarte prost, aproape un management care produce mai multe pagube decât lucruri pozitive.

Din acest considerent, au trecut circa două luni până când am reușit să găsim firele care duc la diverse activități, cum ar fi aceea referitoare la atribuțiile și competențele privind epidemiile, respectiv, bolile transmisibile.

Am constatat că există o structură fără personalitate juridică, Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor Transmisibile, care preluase, prin două ordine ale ministrului din 2004 și 2005, iunie 2005, ca să fiu și mai precis, răspunderea exclusivă pentru acest tip de activitate.

Din păcate, atunci când a fost constituit acest centru, în 2004, nu s-a ținut cont de limite, resurse umane și materiale insuficiente, dar și de lipsa unor competențe de decizie și de intervenție efectivă, ceea ce s-a repercutat asupra eficienței și eficacității.

Între timp, am mai constatat că, în decursul ultimilor 3 ani, nu au existat raportări corecte și la timp, ceea ce a dus la confuzie, dar și o lipsă de intervenție hotărâtă. O acțiune bine condusă ar fi putut atenua evoluția periculoasă a situației din punct de vedere sanitar.

Astfel, studiul, atât de invocat în aceste zile, scoate în evidență câteva elemente deosebit de importante:

  1. Raportările arată că, scriptic, au fost vaccinați copiii în proporție de peste 95%, ceea ce ar fi însemnat excluderea totală a unei epidemii la un asemenea proces masiv de vaccinare;
  2. Studiul de prevalență, adică analize de laborator, a arătat că în populația investigată, 89% dintre persoane aveau anticorpi antirujeolă, deci erau protejate, dar în privința copiilor până la 5 ani, subliniem că numai 61% dintre copii aveau anticorpi antirujeolă. Deci, numai 61% dintre copii erau protejați. Cu alte cuvinte, 39% dintre acești copii, ale căror seruri au fost recoltate în anii 2001 și 2002, erau neprotejați, adică susceptibili de a se infecta și a face rujeolă. Subliniem, o dată în plus, faptul că 39% reprezintă circa 430.000 de copii. În aceste condiții, acești copii au format o masă critică, acumularea unui număr mare de copii neprotejați a favorizat, în final, apariția unei epidemii;
  3. Nu se cunoaște dacă vaccinările au fost făcute sau nu s-au respectat regulile, în principal, depozitarea și transportul acestor vaccinuri în condiții de refrigerare, așa-numitul lanț de frig, cu efect asupra creării masei critice de copii fără anticorpi protectori, deci neprotejați, susceptibili la îmbolnăvire;
  4. Dar se cunoaște faptul că față de dozele cumpărate și consumate, în discursurile în care sunt atacat, nu s-a ținut cont de un aspect esențial și anume de pierderile de vaccin. Este bine să vă aduc la cunoștință faptul că, în ceea ce privește vaccinul antirujeolic, pierderile au atins, în anul 2004, o medie de 32,5%, în timp ce vaccinul antirujeolic, rubeoli-urlian, pierderile au atins, în anul 2004, o medie de 44,4%. Așadar, vă puteți imagina câte doze de vaccin ar fi fost disponibile în anul 2005, dacă nu s-ar fi pierdut aproape jumătate din vaccinul cumpărat.

Mai departe.

  1. Lipsa Registrului unic de vaccinări prevăzut de lege și a Carnetului de vaccinări, de asemenea, prevăzut de lege, pentru a putea verifica situațiile reale pe teren și a găsi potențialele focare în vederea acționării cu eficiență;
  2. Necoordonarea între instituțiile aflate în subordinea Ministerului Sănătății. Vorbim aici despre Institutul de Sănătate Publică București, Centrul de Prevenire și Control al Bolilor Transmisibile și Institutul Cantacuzino. La 1 ianuarie 2005, în Institutul Cantacuzino se aflau 372.137 de doze de vaccin antirujeolic, iar centrul, în schimb, demonstra că nu există vaccin, invocând că nu poate efectua licitații de achiziții, însă nepropunând o asemenea soluție conducerii Ministerului Sănătății, la vremea respectivă;
  3. Întârzierea nepermisă a licitației de achiziționare de vaccin antirujeolic, aceasta adjudecându-se de-abia la sfârșitul lunii iulie 2005;
  4. Neefectuarea vaccinării în ritmuri și numărul stabilit, potrivit programului de imunizări, în perioada anului 2005, așteptându-se adjudecarea licitației, deși - repet - exista vaccin în stoc la Institutul Cantacuzino, dar, mai ales, lipsa măsurilor care se impuneau, cel puțin, începând cu anul 2003, în baza studiului menționat mai sus.

Calculele efectuate arată că numărul necesar de vaccinări ar fi trebuit să fie de circa 2.400.000 pentru populația generală studiată sau, cel puțin, de 430.000 pentru copii cu vârsta de până la 5 ani. Studiul va fi reevaluat, conform ordinului pe care l-am semnat deja, pentru a pregăti strategia pentru anii 2006-2008.

Sunt numai câteva aspecte decisive pentru crearea unui cadru favorizant dezvoltării epidemiei de rujeolă.

În cursul anului 2005, s-au înregistrat, într-adevăr, 10 decese la copii și avem o anexă din care primul caz este înregistrat în ianuarie 2005, deci care provine, ca infectare și ca modalitate de demers al evoluției rujeolei, din anul 2004. Asta ca să nu mai fie foarte multe întrebări pe această temă și să se recunoască acest lucru de către cei care au greșit.

Până în anul 2004, vaccinarea se efectua la copii în vârstă - rețineți - de 9-12 luni. În anul 2004, conducerea Ministerului Sănătății, de la vremea respectivă, a decis creșterea vârstei pentru prima vaccinare la copii în vârstă de 12-15 luni.

Pornind de la această stare de lucruri, am dispus convocarea comisiilor de specialitate ale Ministerului Sănătății, a căror componență nu am numit-o eu, pentru a studia care sunt cele mai potrivite măsuri pentru controlul epidemiei și diminuarea efectelor acesteia.

Potrivit părerii unor specialiști, vârful epidemiei se va atinge cam peste o lună, când se estimează a se înregistra în jur de 7.500 de cazuri. În acest sens, la sfârșitul lunii noiembrie, am dispus emiterea unui ordin prin care s-a operaționalizat un plan de măsuri foarte amplu, dar și precis, și am introdus un sistem de raportare, tocmai pentru a impulsiona efectuarea vaccinărilor într-un ritm foarte crescut. Planul de măsuri cuprinde 12 puncte și el este evaluat periodic.

Am solicitat mass-media, prezentarea Planului de măsuri și am sugerat să se prezinte permanent măsurile de autoprotecție care să crească șansele de prevenire a infecției cu virusul rujeolic.

Ceea ce v-am prezentat dumneavoastră am prezentat și Consiliului Suprem de Apărare a Țări, la solicitarea președintelui României, și a fost apreciată activitatea susținută, și s-a recomandat menținerea ritmului de vaccinare și de monitorizare a epidemiei cu toate implicațiile acesteia.

De aceea, sunt uimit de unele declarații că aș fi dezinformat cel mai important organism al statului în domeniul securității naționale și resping ferm toate aceste atacuri la persoană, ca fiind expresia unor jocuri politicianiste sau de interese meschine și ieftine.

Am văzut declarații politice ale unor parlamentari, care seamănă a țintuiri la zid, cu expresii scăpate de sub orice control al decenței elementare sau invective sub orice urmă de bun simț. Sper să înțeleagă respectivii domni că în viața și în declarațiile politice trebuie să existe respect pentru adversarul politic, iar dezbaterea publică trebuie să se întemeieze pe argumente și fapte reale, nu pe invenții sau pe apărarea unor poziții partizane. Dacă PSD ar fi cinstit, ar renunța la asemenea dezbateri sterile, care sunt în defavoarea PSD.

Doresc să vă mai informez că am început să pregătim un dosar cu toate documentele pe care le deținem, inclusiv cu cazurile de copii decedați, dosar care urmează să fie înaintat Parchetului, pentru a se face lumină în acest caz, iar după obținerea adevărului, mă voi îndrepta juridic împotriva tuturor celor care m-au acuzat pe nedrept. Dacă își vor prezenta scuze public pentru răul pe care mi l-au pricinuit, îi voi ierta, dacă nu, voi acționa în justiție. (discuții și vociferări în sală)

Doresc ca Parchetul să facă lumină în acest caz și să vedem că în România se mai plătește...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul ministru, mă urmăriți? Domnul Nicolăescu!

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă ascult! (discuții și vociferări în sală)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, aici, ați fost invitat să dați o informare legată de epidemia de rujeolă și nu pentru o declarație politică, pe care o puteți face, ca deputat, la Camera Deputaților.

Domnul Eugen Nicolăescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, vă rog să excludeți din text și să vă referiți numai la informația ca atare. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Eugen Nicolăescu:

Mai am 4 fraze, domnule președinte, și am terminat informarea.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog. (discuții și vociferări în sală)

Domnul Eugen Nicolăescu:

Doresc ca Parchetul să facă lumină în acest caz și să vedem că în România se mai și plătește pentru nerealizarea sarcinilor de serviciu, atâta timp cât ele sunt plătite din bani publici.

Vreau să vă asigur că, acum, controlăm situația, reușim să stăpânim fenomenul și aplicăm cele mai drastice măsuri pentru finalizarea cât mai repede a epidemiei, precum și prevenirea alteia. În același timp, am început verificarea tuturor programelor de imunizări, pentru a putea depista din timp alte eventuale situații de criză, care ar pune în dificultate sănătatea publică.

Am convingerea că, în această perioadă, ne aflăm aproape de partea cea mai grea a acestei situații, dar cred că activitatea desfășurată ne permite să fim încrezători că epidemia va înceta să mai producă efecte atât de dramatice.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București duminică, 18 aprilie 2021, 17:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro