Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.207/27-12-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 20-12-2005 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005

2. Prezentarea de către domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, a Raportului "Pregătirea aderării la Uniunea Europeană - prioritate a Guvernului României în 2005. Progresele obținute, drumul de parcurs".

 

Domnul Adrian Năstase:

  ................................................

În partea a doua a ordinii de zi avem înscris, astăzi, ca punct distinct, raportul cu tema "Pregătirea aderării la Uniunea Europeană - prioritate a Guvernului României în 2005. Progresele obținute, drumul de parcurs".

Are cuvântul domnul Călin Popescu-Tăriceanu, prim-ministru, pentru prezentarea raportului.

Domnule prim-ministru, aveți cuvântul.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Domnule președinte al Senatului!

Domnule președinte al Camerei Deputaților!

Doamnelor și domnilor miniștri!

Doamnelor și domnilor senatori și deputați!

Sunt onorat să mă adresez, astăzi, Parlamentului României pe tema pregătirii aderării la Uniunea Europeană, ca prioritate a Guvernului României în 2005. De asemenea, permiteți-mi să prezint progresele obținute și drumul de parcurs.

Acum aproape un an, dumneavoastră m-ați învestit în funcția de prim-ministru. Mandatul pe care mi l-ați încredințat stă sub semnul integrării europene. Vreau să vă arăt unde a ajuns România pe drumul spre Europa, acum, la finalul unui an de guvernare și care sunt direcțiile de acțiune în 2006.

Este semnificativ că fac această prezentare în ziua în care Parlamentul României marchează Revoluția din Decembrie 1989. În fond, atunci am început acest drum.

Agenda europeană a Guvernului, pe care îl conduc, a fost, este și va fi construită astfel încât să ne îndeplinim obiectivul strategic. Pe 1 ianuarie 2007, noi, românii, vom fi cetățeni europeni. Am auzit, odată, pe cineva spunând: "Pe un politician poți să-l asculți, dar nu să-l și crezi!". În realitate, diferența dintre un om politic și un politician este că cel dintâi are un proiect politic pe care îl pune în practică, pe când cel de-al doilea doar vorbește.

Așa cum am mai spus-o, proiectul meu politic este să transformăm România într-o țară europeană. Fiecare gest al meu, fiecare decizie a Guvernului, pe care îl conduc, au vizat sau au ținut cont de obiectivul european al României. Rezultatele se văd deja. Unde era România în decembrie 2004 și unde este acum?

Am preluat în decembrie 2004 o Românie codașă la integrare, ne împingeau prietenii, de la spate, în Uniunea Europeană, dar fostul Guvern părea să aibă alte priorități, decât să facă reformă sau să combată corupția. Mai mult de atât, congregația baronilor PSD și clientelismul politic împiedicau orice pas real spre Europa. Negocierile de integrare au fost încheiate în genunchi, pentru a avea muniție electorală.

Vreau să subliniez că nici unui alt stat candidat, în afară de România, nu i-au mai fost puse clauze de salvgardare. România a închis negocierile cu clauză de salvgardare pe lupta împotriva corupției, reforma justiției, securizarea frontierelor și concurența. În total, au fost introduse 11 condiții suplimentare pentru a închide negocierile de aderare. A fost un mod elegant prin care liderii europeni au spus fostei guvernări: "Noi v-am deschis ușa, dar se pare că voi nu sunteți în stare să intrați!" Prin obstinația de a nu face reformă, PSD pregătea România pentru cel mai răsunător eșec din istoria sa post-decembristă, eșecul aderării la Uniunea Europeană. (discuții și vociferări în sală)

Vicepreședintele Comisiei Europene, Franco Frattini, mi-a mărturisit că în 2004, la sfârșitul anului, nu credea că România mai poate recupera întârzierile din domeniul reformei justiției. După 12 luni de mandat al Guvernului, lucrurile sunt complet diferite. Ca o comparație, se poate spune că, în decembrie 2005, România este în situația unui om în convalescență, după o boală grea, căpușeala sistemică, corupția și blocajul reformelor.

Astăzi, revenim la normalitate. Pentru noi normalitatea înseamnă statul european, statutul de țară europeană, asumarea valorilor europene. În decembrie 2005, România a intrat pe linie dreaptă spre obiectivul final al aderării la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007.

La Consiliul European de săptămâna trecută, România a fost cuprinsă în bugetul pe perioada 2007-2013, aprobat pentru cei 25 + 2 membri ai Uniunii Europene. Este o dovadă elocventă că România este luată în calcule în mod serios. Am obținut o suplimentare a alocărilor financiare față de varianta inițială de buget a președinției britanice, ceea ce dovedește că partenerii noștri europeni țin cont de pozițiile și de nevoile noastre.

În 2005 am obținut 3 victorii majore: ne-am recâștigat credibilitatea, am descătușat procesul de modernizare prin reforme profunde și am devenit jucători activi în structurile europene. Despre aceste progrese vă voi vorbi în continuare. Ne-am obișnuit să ne plângem despre imaginea României în lume. De fiecare dată, când un simplu cetățean sau un oficial simte că nu este tratat corect în străinătate, el recurge la acest loc comun. Cred că nici o campanie de relații publice sau de publicitate nu ar putea să dezlipească de pe fruntea românilor etichetele negative, care au fost lipite în ultimii 15 ani, dacă la nivelul comportamentului de zi cu zi al liderilor politici și al cetățenilor nu se produc schimbări reale. Nici la magazin nu poți vinde, la nesfârșit, un produs care nu este de calitate, doar pentru că are un ambalaj frumos.

Eu am pornit de la un principiu foarte simplu: ești tratat de partenerii tăi așa cum îi tratezi și tu pe ei și am impus acest principiu în Guvern, iar de aici au decurs celelalte reguli de conduită a reprezentanților României la nivel înalt.

Prima regulă: o promisiune făcută trebuie onorată la timp, fie că e vorba de angajamente asumate în timpul negocierilor, fie că e vorba de lucruri convenite în timpul discuțiilor din acest an cu Uniunea Europeană. Am reușit, astfel, să recuperăm sute de restanțe din anii anteriori, dintre care cele mai elocvente țin de reforma justiției și să fim în calendar cu angajamentele europene pentru acest an.

A doua regulă: recunoaștem unde avem puncte slabe și convenim împreună cu partenerii europeni asupra modului în care să le rezolvăm. Pentru noi, Comisia Europeană este un partener de drum lung și, în loc să încercăm să o păcălim cu cuvinte frumoase, punem pe masă problemele pe care le mai avem de rezolvat și lucrăm împreună.

Iar a treia regulă: nu cumpărăm bunăvoința nimănui. De aceea, nu au fost încheiate contracte dubioase pentru a încerca, potrivit unor mentalități pervertite, să deschidem ușa vreunei cancelarii străine. Mai mult de atât, am renegociat contractul cu EADS și am obținut clauze net favorabile României. Prin renegociere, s-au economisit peste 400 de milioane de euro, iar măsurile de securizare a frontierei vor fi implementate înainte de 2007.

Rezultatul vorbește de la sine: România și-a recâștigat credibilitatea în fața partenerilor europeni. Acest lucru a fost confirmat prin decizii oficiale. Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European și-a dat avizul conform pentru semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. Pe 25 aprilie 2005, la Luxemburg, a fost semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. În anul 2005, tratatul a fost ratificat de 8 state, iar procedurile de ratificare au început deja în multe altele.

Pe 25 octombrie 2005, Comisia Europeană a prezentat cel mai bun raport pe care l-a făcut vreodată despre România. Pe 16 decembrie 2005, Consiliul European a inclus România în proiecția bugetară pe 2007-2013. Prin Raportul de monitorizare din octombrie, Comisia Europeană a spus 3 lucruri fundamentale:

  1. Aderarea României la Uniunea Europeană în 2007 este pe deplin realizabilă, deoarece România a făcut suficiente progrese în 2005 și a dovedit că are voința politică să aplice angajamente europene.
  2. Datorită măsurilor de reformă luate în acest an în domenii cheie ale pregătirii pentru aderare, reforma justiției și concurența nu mai figurează pe lista domeniilor de maximă atenție.
  3. România este în calendar cu îndeplinirea angajamentelor europene și trebuie să accelereze eforturile de pregătire în 7 domenii marcate cu stegulețe roșii. Doar două din aceste domenii mai pot activa clauza de salvgardare: securizarea frontierei și combaterea corupției.

Vă spun sincer, acum, putem să mergem la Bruxelles cu fruntea sus. I-am convins pe europeni că suntem oameni de onoare, am demonstrat că nu așteptăm mila nimănui, am arătat că avem puterea de a respecta normele și angajamentele europene și așa am reușit să schimbăm percepția despre România la nivelul structurilor europene. La începutul lui decembrie, am avut o serie de întâlniri cu comisari europeni la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, cu președintele Parlamentului European, cu lideri politici importanți. Toți mi-au spus că Raportul de monitorizare a determinat o schimbare de atitudine în bine față de România. În actualul context european, dominat de francezi și olandezi, privind Tratatul constituțional, România nu ar fi avut nici o șansă să se integreze dacă nu ne-am fi comportat ca oameni de onoare. Cei care ne-au sprijinit până acum nu ar fi avut cum să ne sprijine în continuare.

Doamnelor și domnilor,

Respectarea angajamentelor europene aduce cu sine reforme care să accelereze modernizarea României. România are încă foarte mult de recuperat. Nu este vorba doar de decalajul dintre vechii membri ai Uniunii Europene și fostul bloc comunist. În cazul nostru, amânarea unor reforme fundamentale, în ultimii 15 ani, ne-a îngreunat dezvoltarea, a întârziat modernizarea și a scăzut nivelul de trai.

2005 a fost anul reformelor reale de profunzime.

Am mers pe 3 direcții strategice, care susțin procesul de integrare europeană, reforme economice care permit reconstrucția bunăstării, reforme pentru consolidarea statului de drept, reforme în domeniul social.

Pe plan economic, Guvernul a întărit economia de piață și a permis dezvoltarea companiilor și creșterea sănătoasă a veniturilor cetățenilor. Cota unică și întărirea disciplinei fiscale au fost principalele măsuri luate în acest scop. Cota unică de 16% a permis companiilor să se recapitalizeze și să înceapă proiecte de dezvoltare, pentru a putea face față presiunilor Pieței Comunitare, începând cu 2007. De asemenea, ea a dus la creșterea cu 20% a veniturilor la bugetul consolidat, în comparație cu 2004, și la sporirea veniturilor populației.

Pentru exemplificare, doresc să vă spun că, în 2005, câștigul mediu lunar salarial a crescut de la 6.070.000 de lei vechi în octombrie 2004, la 7.420.000 lei vechi în octombrie 2005. Nivelul de trai al românilor va continua să crească, diminuându-se, astfel, decalajele față de statele europene, odată cu aderarea la Uniunea Europeană. Încasările din arierate au crescut în 2005 cu peste 17% și aceasta nu înseamnă doar sporirea veniturilor bugetare, ci și eliminarea favoritismelor de pe piață. Am eliminat reeșalonările și scutirile de taxe, care asigurau condiții preferențiale unei clientele de partid. Consiliul Concurenței și-a întărit autoritatea și implicarea pe piață, devenind, astfel, un garant și un reper al competiției libere. Am pus în funcțiune Autoritatea pentru Achiziții Publice și, în acest moment, renegociem contractul cu firma Bechtel, pentru a fi în conformitate cu legislația română și avertizez, pe această cale, în mod public, că dacă firma parteneră nu înțelege că într-un astfel de contract ceea ce primează este legislația română și nu propria dorință, atunci, riscă să rămână fără contract.

În domeniul agriculturii am demarat reforme care să pregătească sectorul agricol pentru integrare: reforma proprietății, comasarea terenurilor, dezvoltarea microfermelor, ne vor permite să transformăm agricultura de subzistență într-o agricultură competitivă, de nivel european. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a aplicat acquis-ul comunitar și va continua să o facă. Am convingerea că stegulețele roșii din Raportul de monitorizare vor fi eliminate în timp util de Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară și de Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Având în vedere câte restanțe a reușit să recupereze Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale până acum, am motive să fiu optimist.

În ceea ce privește consolidarea statului de drept, am să mă refer, în continuare, la reforme care au vizat eliminarea a trei surse majore de pericol pentru democrația românească.

În primul rând, am demarat prima reformă reală și de amploare a sistemului judiciar. Autoritatea Judecătorească va redeveni a treia putere în stat. Democrația nu poate exista fără o justiție liberă, independentă și profesionistă. Justiția românească trebuie să se orienteze spre cetățean și nu spre puterea politică. Am luat măsurile legislative în acest scop, am alocat fondurile necesare realizării reformei în acest domeniu, Ministerul Justiției fiind unul din beneficiarii principali ai majorărilor bugetare în 2005-2006.

Guvernul a adoptat un comportament corect față de justiție și i-a asigurat independența. Nu ne-am jucat cu dosarele adversarilor politici, cum se proceda în trecut.

Eu, personal, am arătat că și un prim-ministru trebuie să se comporte ca un cetățean în fața justiției și am mers la Parchet, atunci când am fost citat ca martor.

În al doilea rând, ne-am concentrat pe combaterea corupției. Corupția distruge rădăcina unei democrații, ea elimină egalitatea de șanse și competiția, creează caste, căști și clientele care sacrifică valorile democratice pentru interesele lor. Reforma justiției, pe care am promovat-o, creează cadrul legal pentru a combate corupția. Am luat și măsuri sectoriale, cum ar fi: crearea Direcției Generale de Anticorupție din Ministerului Administrației și Internelor, întărirea competențelor Departamentului Național Anticorupție sau simplificarea procedurilor vamale pentru a reduce corupția în vămi.

Am transmis și un semnal politic consistent: în cadrul echipei mele și în subordinea mea nu tolerez acte de corupție.

În al treilea rând, am asigurat libertatea de expresie, am reglementat utilizarea publicității de stat, tocmai pentru a elimina posibilitatea ca puterea politică să poată cumpăra bunăvoința presei. Consider că o presă liberă și profesionistă este un barometru al democrației.

De asemenea, am ținut cont de sugestiile și de criticile care au venit din partea societății civile. Cred că Guvernul are datoria să încurajeze participarea societății civile la actul de decizie și să nu se ferească de ea sau să o submineze, așa cum s-a întâmplat în trecut.

De aceea, de exemplu, am decis ca legislația privind achizițiile publice să fie modificată de un grup de lucru, din care fac parte reprezentanți ai societății civile.

A treia direcție în care au mers reformele în acest an vizează domeniul social. Am demarat reforma educației, care urmărește tocmai adaptarea sistemului românesc de învățământ la modelul european. Am introdus sistemul de calitate în educație, am reorganizat învățământul preuniversitar și universitar, conform practicilor europene. Am luat măsuri pentru dezvoltarea învățământului rural.

Scopul nostru este să pregătim generațiile viitoare pentru a se putea integra într-o societate europeană.

La nivelul Guvernului este în lucru cadrul legal pentru aplicarea reformei în domeniul sănătății. Scopul nostru este să asigurăm servicii medicale de calitate pentru pacient, eliminarea abuzurilor și a corupției din sistem. Nu putem intra în Europa cu un sistem sanitar de tip fanariot.

Iar în calitate de șef al Guvernului, între interesele baronilor din medicină, ale firmelor de import și distribuție de medicamente, a rețelelor de farmacii, vă avertizez că mă preocupă numai și numai interesul oamenilor, interesul bolnavilor.

Este pentru prima dată, după 1990, când am readus echitatea în sistemul de pensii. Este important să-i avem în vedere pe pensionari când vorbim de Uniunea Europeană. Valorile Europei comunitare vorbesc despre solidaritate și incluziune socială și de aceea nu avem voie să sacrificăm categoriile sociale defavorizate.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Cea de-a treia victorie majoră, pe care a înregistrat-o România în 2005, vine din faptul că am devenit jucători activi în structurile europene. Semnarea Tratatului de aderare a permis României să participe ca observator în instituțiile europene. Chiar dacă nu avem drept de vot, am putut să ne promovăm interesele naționale în toate structurile comunitare.

Președintele țării și cu mine am participat la cele două Consilii Europene din acest an. Miniștrii și secretarii de stat au mers la grupurile de lucru de la Bruxelles. Ministerul Integrării Europene și Ministerul Afacerilor Externe au contribuit la coordonarea inter-instituțională, pentru a asigura reprezentarea unitară a poziției României în aceste structuri. În plus, Ministerul Integrării Europene a gestionat coordonarea internă pentru îndeplinirea angajamentelor de aderare.

Dialogul cu reprezentanții Comisiei Europene, Parlamentului European și ai altor foruri europene a vizat asigurarea condițiilor pentru desfășurarea cu succes a pregătirii de aderare, ca și pentru reflectarea progreselor realizate în evaluările Comisiei.

Un rol important în creșterea prezenței României în cadrul instituțiilor europene a fost jucat de euro-observatorii români. Din semnalele primite până acum, pot să vă spun că euro-observatorii români au reușit să se adapteze cu succes la modul de lucru al Parlamentului European. Îi felicit sincer pentru aceste rezultate și îi încurajez să continue. M-am implicat și personal în dialogul cu grupul de euro-observatori și m-am întâlnit cu aceștia atât la București, cât și la Bruxelles. Iar Guvernul, prin intermediul Ministerului Integrării Europene și al Ministerului Afacerilor Externe, este deschis să comunice euro-observatorilor elementele de poziție, pentru a-i ajuta să reprezinte interesele României în Parlamentul European.

Stimate colege și stimați colegi,

Guvernul intră în anul 2006 conștient că suntem în linie dreaptă pentru aderarea la Uniunea Europeană. Doar 12 luni și câteva zile ne mai despart de statutul de membru al Uniunii Europene. Vă asigur, însă, că vom rămâne cu picioarele pe pământ. Știm clar ce avem de făcut, care este ordinea priorităților pentru perioada următoare. Despre aceste lucruri vă voi vorbi în continuare.

Prima prioritate este ca Raportul Comisiei Europene din mai 2006 să transforme obiectivul României de a adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007 într-o certitudine.

Ce avem de făcut?

În câteva cuvinte simple, aș spune că trebuie să apăsăm pedala de accelerație pentru pregătirile de aderare. Imediat, după publicarea Raportului de monitorizare, Guvernul a adoptat un plan de acțiuni prioritare pentru a îndeplini angajamentele de aderare, conform calendarului convenit cu Uniunea Europeană. Ne-am structurat eforturile pe două planuri: în primul rând, până în aprilie 2006, ne-am programat îndeplinirea măsurilor semnalate în Raportul de monitorizare, cu stegulețele roșii și galbene, precum și a celor care au termene în această perioadă; în al doilea rând, până la sfârșitul anului 2006, vom continua să aplicăm acquis-ul comunitar, conform angajamentelor europene.

Așadar, primele 4 luni ale anului viitor sunt decisive pentru România și fac un apel, în acest context, la dumneavoastră, toți parlamentarii, să acordați o atenție maximă proiectelor de lege din portofoliul integrării. Mai există, în diverse faze de dezbatere, proiecte de lege înaintate de Guvern și care reglementează, de fapt, probleme ce trebuie soluționate din perspectiva aderării la Uniunea Europeană.

În ceea ce privește Guvernul, vă asigur că vom acționa cu motorul turat la maxim. Am să dau câteva exemple de domenii asupra cărora ne vom apleca cu prioritate în 2006: preluarea noului acquis comunitar în domeniul achizițiilor publice, dezvoltarea capacității administrative a Autorității privind Achizițiile Publice, întărirea luptei împotriva contrafacerilor și a contrabandei pentru asigurarea drepturilor de proprietate intelectuală, continuarea reformei în agricultură și implementarea normelor de protecție sanitar-veterinară, precum și asigurarea securității alimentare; impozitarea, inter-operabilitatea sistemelor IT în domeniul impozitelor, întărirea capacității administrative a tuturor organismelor la nivel național, regional și local implicate în utilizarea fondurilor structurale; îmbunătățirea protecției mediului și diminuarea poluării industriale.

Bugetul pentru anul 2006 conține sumele de bani necesare pentru punerea în aplicare a tuturor măsurilor prevăzute în planul de acțiune.

Cât privește cele două capitole de care este legată clauza de salvgardare, vă spun sincer că, în acest moment, doar cea legată de combaterea corupției mă preocupă în mod special: semnarea acordului din cauza dumneavoastră. Semnarea acordului renegociat cu EADS permite Guvernului să pună în aplicare toate angajamentele legate de asigurarea securității frontierelor, chiar înainte de termenele convenite.

România va asigura securitatea frontierei estice, conform standardelor europene, dar criteriile după care Comisia Europeană evaluează lupta împotriva corupției depind, de-acum, prea puțin de Guvern. Noi am luat deja măsurile care depindeau de noi și am dat semnalul politic adecvat. Rapoarte ale Băncii Europene de Reconstrucție și Dezvoltare și ale Băncii Mondiale au arătat că percepția asupra corupției s-a ameliorat în anul 2005. De-acum, instituțiile statului trebuie să dea randament pentru a merge mai departe.

Parchetul și Consiliul Superior al Magistraturii au, poate, cel mai important rol în acest efort de curățare și de credibilizare a justiției românești. Viitorul european al României depinde și de conștiința fiecărui angajat din sectoarele bugetare. Corupția măruntă îngrijorează pe partenerii europeni în egală măsuri.

Stimate colege și stimați colegi,

Vă asigur că fiecare progres care va fi înregistrat de România în perioada următoare va fi comunicat rapid partenerilor noștri de la Bruxelles și țărilor membre ale Uniunii Europene.

Diplomația românească se va angaja într-o campanie susținută pentru promovarea țării. Dumneavoastră, parlamentarii, puteți să jucați un rol cheie în acest proces și vă adresez, în acest sens, rugămințile mele. Efortul Senatului și al Camerei Deputaților, pe linia diplomației parlamentare, este extrem de important pentru a ne îndeplini cel de-al doilea obiectiv prioritar pentru anul 2006 și anume ratificarea Tratatului de aderare de către toate statele membre ale Uniunii Europene.

În ce mă privește, am susținut, am pledat pentru ratificarea tratatului în toate vizitele și întâlnirile oficiale din țările membre ale Uniunii Europene și voi continua să o fac și pe parcursul anului 2006.

Doamnelor și domnilor,

Aderarea europeană este un proces de construcție, trebuie să reformăm în profunzime și să avem viziune. Reformele demarate în acest an vor fi continuate în 2006, pentru că sunt ceea ce trebuie astăzi României. Ele pun în practică viziunea pe care eu și Guvernul meu o avem despre transformarea României într-o țară democratică, modernă, cu o economie performantă și competitivă. Aceasta este viziunea pentru România viitoare. Fondurile europene și Agenda Lisabona reprezintă două oportunități majore de dezvoltare asupra cărora ne vom concentra anul viitor.

În ceea ce privește fondurile europene, după cum știți, recent, Consiliul European a reușit să ajungă la un acord privind bugetul Uniunii Europene pe perioada 2007-2013. România va primi, în cei 7 ani, peste 30 miliarde de euro. Uniunea Europeană ne-a arătat, astfel, o dovadă reală de încredere în capacitatea noastră de a utiliza fondurile, de susținere, pentru a recupera decalajele și, de asemenea, de solidaritate. Acești bani acoperă nevoile de dezvoltare ale României, dar am mai spus-o, și o repet, Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne bagă și în traistă, și, până acum, pot să vă spun că am gestionat fondurile de preaderare cu succes. Am reușit obținerea unei rate de contractare pentru Programul PHARE de peste 97%. Este o bază de pornire foarte bună, pe care vom continua să construim. În 2006 ne-am propus să consolidăm cu prioritate cadrul instituțional și pregătirea administrației centrale și locale pentru a folosi rapid și eficient fondurile structurale și de coeziune.

În mod cert, accesul la finanțare ne va ajuta să reducem decalajele față de Uniunea Europeană, dar mai avem și alte mijloace: Agenda Lisabona, de exemplu, ne oferă soluții pentru a sări peste etape, dacă punem în aplicare reformele pe care le presupun. Miza este să investim în educație, cercetare și inovație, să punem accent pe transferul de tehnologie. Guvernul a făcut deja un prim pas, în acest sens, majorând cu 80% bugetul pentru cercetare și asigurând fonduri de 1 miliard de euro pentru proiecte de dezvoltare în educație, în anul 2006. Încurajez, însă, și firmele private să se implice. În acest domeniu, România are avantajul resurselor umane cu calificare înaltă și vă spun sincer că aș prefera, decât să meargă în străinătate pentru a le fi recunoscută valoarea, să creăm în țară oportunități pentru oamenii talentați. Asumarea Agendei Lisabona ne va permite să devenim o țintă și să fim o țară mai atractivă pentru investitori. În final, totul se cuantifică prin locuri de muncă mai bine plătite și creșterea rapidă a nivelului de trai.

Doamnelor și domnilor,

Vă asigur că Guvernul pe care-l conduc are voința politică să facă toate demersurile necesare aderării la Uniunea Europeană în 2007 și modernizării accelerate a României, dar, așa cum am mai spus, integrarea europeană nu depinde doar de Guvern. Parlamentul, justiția, societatea civilă, presa, fiecare cetățean în parte, au un cuvânt de spus. Fiecare dintre noi poate contribui la accelerarea sau la încetinirea procesului de aderare, nu doar prin fapte mari, ci și gesturi simple de fiecare zi pot să facă diferența.

Acum, la finalul unui an dificil pentru România, dincolo de disputele politice majoritare opoziției, trebuie să ne gândim la acele valori și norme care organizează și definesc o societate europeană. Ce rol au ele, cât de importante sunt pentru noi. Reiterez în fața dumneavoastră promisiunea mea ca om politic: România va adera la Uniunea Europeană pe 1 ianuarie 2007. Cred, însă, că succesul integrării europene a României depinde, în final, de capacitatea tuturor românilor de a-și asuma valorile fundamentale europene.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Adrian Năstase:

Stimați colegi, domnul prim-ministru a prezentat un alt raport decât cel care a fost distribuit ieri. Deci, domnul ministru Bogdan Olteanu ne-a transmis un text al raportului care urma să fie dezbătut astăzi. Domnul prim-ministru, fără îndoială, a decis, și are dreptul să facă acest lucru, să prezinte un alt raport. În aceste condiții, facem o pauză de o jumătate de oră.

Invit membrii Birourilor permanente și liderii grupurilor pentru a decide cum organizăm dezbaterea în continuare. În 5 minute, rog membrii Birourilor permanente și liderii grupurilor să participe la această ședință.

 

- pauză -

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 13 avril 2021, 20:20
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro