Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.208/27-12-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 20-12-2005 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005

  1. Prezentarea Raportului anual 2004 al Băncii Naționale a României.

 

Ședința a început la ora 16,50.

Lucrările ședinței sunt conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președinte al Senatului și de domnul deputat Miron Mitrea, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, și de domnul deputat Titu Nicolae Gheorghiof, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Invit colegii senatori și deputați în sală. Invit colegii senatori și deputați în sală.

Stimați colegi,

Vă invit să luați loc, vă rog să vă ocupați locurile. Vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să vă ocupați locurile în sală, stimați colegi, ca să putem începe.

Vom continua ședința noastră, ordinea de zi a fost aprobată și programul de lucru, până la epuizarea punctelor care le avem înscrise pe ordinea de zi.

Pe cale de consecință, stimați colegi, trecem la partea a treia a ședinței noastre de astăzi și vom începe cu Raportul anual 2004 al Băncii Naționale a României.

Îl invit pe domnul guvernator al Băncii Naționale a României, domnul Mugur Isărescu, pentru a face o sinteză a raportului pe 2004.

Domnule guvernator, aveți cuvântul.

Domnul Mugur Isărescu - guvernatorul Băncii Naționale a României:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Banca Națională a României, potrivit prevederilor legale, vă supune atenției, spre dezbatere, raportul anual pe 2004.

Documentul a fost trimis celor două Camere ale Parlamentului României în termenul stabilit de lege, după ce a fost aprobat de către Consiliul de administrație al Băncii Centrale.

Doresc să precizez, încă de la început, că raportul ce vă este supus spre examinare, arată, detaliat, direcțiile în care a acționat Banca Națională a României, pe întreg parcursul anului 2004, pentru a-și îndeplini obiectivele, susținând, astfel și ajustarea instituțională, structurală și operațională a economiei românești, în concordanță cu cerințele Uniunii Europene.

Vă rog să-mi îngăduiți, încă de la început, să subliniez că, în 2004, Banca Națională a României, dar și întreg sistemul bancar din România și-au încheiat, în linii mari, pregătirile pentru integrarea europeană.

Am beneficiat în acest sens și de un cadru legislativ adecvat pentru care, în numele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, doresc să mulțumesc Parlamentului României.

În acest sens, adoptarea Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, a asigurat egalizarea activității Băncii Naționale a României cu cea a sistemului european al băncilor centrale.

În această lege au fost precizate: unicitatea obiectivului fundamental al B.N.R. de asigurare și menținere a stabilității prețurilor, consolidarea independenței Băncii Centrale sub aspect instituțional, personal și financiar, interzicerea oricărei activități și posibilități de finanțare directă de către B.N.R. a instituțiilor publice și eliminarea accesului privilegiat al instituțiilor publice, la resursele financiare.

Conform prevederilor noului statut, în septembrie 2004, Parlamentul României a numit un nou Consiliu de administrație, membrii acestuia având un mandat de cinci ani.

În ceea ce privește activitatea băncilor comerciale, adoptarea, tot în anul 2004, a Legii nr. 443/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr. 58/1998 privind activitatea bancară, a vizat clarificarea tratamentului instituțiilor de credit din țările membre ale Uniunii Europene, în raport cu țările nemembre, prin prisma asigurării dreptului la libera stabilire și libera prestare de servicii.

De asemenea, au fost prevăzute noi cerințe referitoare la conducători, la conducătorii instituțiilor bancare, la capitalul inițial minim și la criteriile avute în vedere la evaluarea unei cereri de autorizare a unei instituții de credit.

Toate acestea au fost armonizate cu prevederile acquis-ului comunitar. Nu în ultimul rând, au fost completate dispozițiile legale referitoare la crearea condițiilor pentru asigurarea schimbului de informații la nivelul autorităților de supraveghere.

În concordanță cu noul pachet legislativ, Banca Națională a României a adoptat o serie de acte normative care au vizat îmbunătățirea cadrului de reglementare a funcționării pieței valutare, dar și a pieței monetare din România.

În acest sens, a fost emis un nou Regulament valutar care cuprinde prevederi moderne, corespunzătoare statutului de economie de piață funcțională, acordat României de către Uniunea Europeană.

Aș mai menționa că, tot în 2004, prin întărirea activității de reglementare prudențială și supraveghere la nivelul cerințelor Uniunii Europene, Banca Națională a României a urmărit, în continuare, consolidarea unui sistem bancar sigur, modern și competitiv, ceea ce a condus la o bună intermediere financiară și creșterea încrederii publicului în bănci.

În ceea ce privește alte activități, doresc să subliniez faptul că raportul menționează faptul că procesul denominării monedei naționale, obiectiv pus în practică în acest an, își are izvoarele în măsurile adoptate încă din 2004.

Un act normativ important pentru funcționarea sistemului financiar românesc, l-a constituit, astfel, Legea nr. 348/2004, Legea denominării.

Acțiunea de trecere la leul nou marchează, așa cum s-a mai spus, încheierea unei perioade de inflație înaltă și instabilă și contribuie la consolidare dezinflației, valorile nominale mai scăzute și stabilitatea structurii emisiunii sporind încrederea publicului în moneda națională.

Tot la acest capitol, de alte activități, aș menționa faptul că, în 2004, s-au intensificat pregătirile pentru continuarea eliminării restricțiilor privind libera circulație a capitalurilor.

În vederea minimalizării unui posibil impact negativ asupra economiei, Banca Națională a României a acționat pentru descurajarea fluxurilor de capital speculativ, prin acceptarea, încă din noiembrie 2004, a unei flexibilități sporite a cursului de schimb.

De asemenea, în aceeași ordine de idei se înscriu și măsurile prin care a fost inițiat un proces de reducere graduală a dobânzilor. Procesul a fost posibil datorită rezultatelor pozitive, obținute anterior, pe linia dezinflației.

Am răspuns, astfel, unei cerințe obiective, aceea de a reduce diferențialul de dobândă între România și alte țări, în perspectiva liberalizării accesului nerezidenților la constituirea de depozite bancare în lei, dar și necesității ca economia națională să aibă resurse de finanțare mai ieftine.

În 2004, procesul dezinflaționist, în curs de consolidare, a înregistrat o premieră: rata inflației a coborât pentru prima oară după 1990, pe palierul cu o singură cifră - 9,3% pe luna decembrie.

Acest lucru a conferit credibilitate perspectivei de durată a convergenței nominale, către nivelurile din statele membre ale Uniunii Europene.

În acest context, o atenție deosebită a fost acordată, încă din 2004, pregătirii adoptării noului regim de politică monetară, țintirea directă a inflației, la care s-a trecut, efectiv, în august 2005.

A fost constituit Grupul de lucru pentru țintirea inflației, s-a demarat construirea modelului macroeconomic de prognoză al Băncii Naționale, iar Consiliul de administrației și-a adoptat maniera de lucru și calendarul pentru exigențele impuse de noul regim de politică monetară.

În anul 2004, rezervele valutare oficiale au continuat să crească, de la 6,4 miliarde euro, la începutul anului, la 10,8 miliarde euro, la sfârșitul anului. S-a asigurat, în acest fel, menținerea importurilor viitoare de bunuri și servicii la un nivel confortabil, situat în zona de optim internațional de 4-6 luni.

Aș mai menționa faptul că, tot în anul 2004, Banca Națională a României, folosind dotarea tehnică și serviciile TransFond, o societate comercială la care acționari sunt doar băncile și banca centrală, a pregătit condițiile intrării în funcțiune, în 2005, a sistemului electronic de plăți.

Îndeplinirea acestui obiectiv a fost facilitată de adoptarea Legii nr. 253/2004 privind caracterul definitiv al decontării în sistemele de plăți și în sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare.

Totodată, Banca Națională a României a acționat în direcția finalizării proiectului de implementare a sistemului electronic de plăți, structurat pe trei componente: sistemul cu decontare pe bază brută, casa de compensare automată și sistemul de înregistrare și decontare a operațiunilor cu titlu de stat.

Toate aceste sisteme au intrat cu succes în funcțiune, în 2005.

Un capitol important din raport îl reprezintă cel referitor la situațiile financiare ale Băncii Naționale a României, la 31decembrie 2004.

Elaborarea bilanțului B.N.R. s-a efectuat cu respectarea principiilor contabile privind prudența, permanența metodelor, continuarea activității, independența exercițiului, intangibilitatea bilanțului de deschidere și necompensarea elementelor de activ și de pasiv.

Contul de profit și pierderi a fost întocmit pe baza înregistrărilor contabile privind veniturile realizate și cheltuielile efectuate.

Potrivit prevederilor legale, situațiile financiare ale Băncii Naționale a României au fost certificate de un auditor extern, în conformitate cu standardele internaționale de contabilitate I.A.S.F.

După cum se cunoaște, rezultatul financiar al unei bănci central reflectă costul politicii de stabilitate monetară și financiară pe care aceasta trebuie să o promoveze.

În cazul Băncii Naționale a României costurile induse de reducerea inflației au determinat încheierea anului 2004 cu o pierdere operațională care a fost acoperită, conform legii, cu diferențele favorabile din reevaluarea activelor în valută și a rezervei de aur a statului.

Deși ne-am confruntat cu influxuri semnificative de capital străin care au impus intervenții ale B.N.R. pe piața valutară, urmate de operațiuni de sterilizare a surplusului de lichiditate monetară, pierderea operațională înregistrată la finele exercițiului financiar 2004, de 2,4 miliarde RON, s-a situat sub nivelul prevăzut în bugetul de venituri și cheltuieli.

În condițiile în care nici cheltuielile cu salarii și nici cele de administrare a băncii nu au depășit 3% din totalul cheltuielilor, pierderea operațională reprezintă, în esență, costul dezinflației realizate în România, cost reflectat în mod transparent în situațiile financiare ale Băncii centrale.

Singura categorie de cheltuieli care a crescut este, așa cum am spus, cea reprezentată de dobânzile plătite băncilor și Trezoreriei Statului, cele plătite la rezerva minimă obligatorie și la depozitele constituite de bănci la Banca Națională a României, pentru a absorbi excesul de lichiditate cu potențial inflaționist.

La sfârșitul exercițiului financiar 2004, B.N.R. a înregistrat în contul special de reevaluare, diferențe favorabile nete, din reevaluare, în sumă de 2,8 miliarde RON.

În conformitate cu prevederile Legii privind Statutul B.N.R. pierderea operațională, în sumă de 2,04 miliarde lei, a fost acoperită în totalitate din soldul însumând 2,8 miliarde RON, al contului special de reevaluare, rămânând disponibil un sold favorabil de 773,9 milioane RON.

În concluzie, voi sublinia că, în 2004, Banca Națională a României și-a adaptat reglementările specifice la normele utilizate de Banca Centrală Europeană.

Noile reglementări și măsuri practice adoptate de B.N.R. au contribuit la mai buna funcționare a pieței monetare interbancare, la stabilizarea ratelor dobânzilor pe această piață și la o anumită creștere a eficacității mecanismului de transmisie a politicii monetare pe canalul dobânzilor.

Totodată, s-a înregistrat o îmbunătățire substanțială a tuturor indicatorilor sistemului bancar.

Dumneavoastră, doamnelor și domnilor parlamentari, ați examinat documentul de bază.

Sper că expunerea de față, pe care ați avut amabilitatea să o ascultați, a contribuit în mai bună măsură la completarea imaginii dumneavoastră despre activitatea Băncii Naționale a României, așa cum este ea în detaliu reflectată în raportul pe 2004.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, domnului guvernator.

Invit pe domnul președinte Mihai Tănăsescu, domnul deputat Mihai Tănăsescu, pentru a prezenta raportul comun al Comisiilor pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital din Senat și Camera Deputaților.

Aveți cuvântul.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ale celor două Camere, apreciază că Banca Națională a României a reușit să prezinte o analiză coerentă a evoluțiilor economice, financiare, monetare și valutare în anul 2004, cu sublinierea relațiilor de intercondiționalitate între politici, piețe și indicatorii specifici nivelului respectiv.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale și orientările politice monetare promovate de către Banca Națională a României, în anul 2004, au fost în concordanță cu prevederile strategiei naționale de dezvoltare economică pe termen mediu și mediu a României, și cu angajamentele care au fost asumate de autoritățile române, prin documentele programatice elaborate în contextul procesului de negociere și aderare a României la Uniunea Europeană.

În anul 2004, economia românească s-a caracterizat prin continuarea tendințelor favorabile din anii anteriori, în ceea ce privește creșterea economică, procesul de dezinflație, controlul deficitului bugetar și toate aceste obiective ale Programului economic au fost aduse la îndeplinire.

Câteva elemente vizavi de economia anului 2004, au arătat că creșterea produsului intern brut, prognozată inițial la 5,5%, a atins nivelul de 8,3%, mai mare cu 3% față de cât fusese prognozat.

De asemenea, rata inflației a fost în scădere, pentru al cincilea an, consecutiv, situându-se pentru prima oară la nivelul de sub 10 %, cu o singură cifră.

De asemenea, deficitul bugetului general consolidat a fost mai mic decât cel prognozat și mai mic decât în anul 2003.

În general, mixul de politici macroeconomice a fost conceput din perspectiva urmăririi obiectivului strategic al accelerării procesului de convergență nominală și reală a economiei românești, având ca principale ținte: coborârea ratei inflației pe palierul cu o singură cifră, lucru care s-a și întâmplat.

Totodată, politica fiscală a anului 2004 a urmărit ca obiectivele macroeconomice să fie aduse la îndeplinire, în primul rând, deficitul bugetar să fie mai mic și, astfel, bugetul să joace un rol important în dezinflația anului 2004, iar, în al doilea rând, Trezoreria, în anul 2004, nu s-a mai împrumutat de pe piețele externe de capital, atenuând, astfel, presiunile de apreciere și mai accentuate ale cursului de schimb și pe cele legate de sterilizarea contrapartidei în lei.

Totodată, în politica structurală reformele care au avut loc în anul 2004 au fost foarte importante: privatizările unor mari întreprinderi, cum a fost SNP Petrom, cum a fost Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat, Electrica Dobrogea și, în același timp, programul de restructurare prin continuarea procesului de privatizare a 62 de societăți mari și mijlocii.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ale Parlamentului consideră că în implementarea politicii monetare, Banca Națională a României a acționat cu responsabilitate, acțiunile și măsurile întreprinse fiind ferm subordonate asigurării și menținerii stabilității prețurilor, obiectivul său fundamental, prevăzut de Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României.

În același timp, apreciem că raportul astfel analizat, raportul Băncii Naționale a României cu privire la activitatea de autorizare, reglementare și supraveghere prudențiară a adus un plus în anul 2004. Se arată foarte clar că, consolidarea sistemului bancar, prin asigurarea unui acționariat solid, capabil să realizeze un control eficient asupra conducerilor băncilor, a fost un deziderat care a fost îndeplinit.

De asemenea, perfecționarea cadrului legislativ și armonizarea acestuia cu prevederile comunitare și întărirea întregii activități de supraveghere, au jucat un rol important în consolidarea Băncii Centrale.

Totodată, Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ale celor două Camere, au reținut că, și în anul 2004, Banca Națională a României a continuat preocupările pentru asigurarea numerarului necesar și bunei desfășurări a circulației bănești, precum și pentru dezvoltarea și modernizarea sistemului de plăți.

Totodată, cele două comisii consideră că, în 2004, Banca Națională a României a acționat susținut pentru asigurarea rezervelor internaționale și pentru administrarea lor mai eficientă.

Cele două comisii au reținut că Banca Națională a României a avut o participare activă la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul Național de Aderare a României la Uniunea Europeană, pentru domeniul financiar-bancar, precum și la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte instituții financiar-internaționale.

Totodată, comisiile celor două Camere, analizând situația financiară a Băncii Naționale a României, au constatat că bilanțul încheiat la 31 decembrie, este întocmit conform reglementărilor în vigoare.

De asemenea, cele două comisii au constatat că activitatea Băncii Naționale a României, în ansamblu, în 2004, a fost o activitate foarte bună, coroborată cu activitatea guvernamentală.

Pentru aceste considerente, doamnelor și domnilor parlamentari, Comisiile pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital ale Senatului și Camerei Deputaților, au avizat favorabil raportul anual 2004 al Băncii Naționale a României.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimate colege,

Stimați colegi,

Vă consult dacă sunt luări de cuvânt pe marginea celor două expuneri ?! Nu sunt.

Vă rog să-mi permiteți să adaug câteva cuvinte.

Din raportul comun al celor două comisii a rezultat buna activitate a Băncii Naționale a României, în anul 2004. Adevărul este că politica monetară a adus o contribuție substanțială la asigurarea și menținerea echilibrului macroeconomic, la un mai bun control al inflației, la un mai bun control al deficitului bugetar, în general.

Deci putem aprecia ca o activitate pozitivă, o activitate bună, activitatea derulată în 2004.

Să luăm act de raportul prezentat atât de domnul guvernator al Băncii Naționale a României, cât și de reprezentantul celor două Comisii pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital.

Mulțumim reprezentanților Băncii Naționale a României pentru prezență.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 7:51
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro