Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.208/27-12-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 20-12-2005 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005

2. Prezentarea Raportului - sinteză privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în perioada 2002-2004, de către domnul Radu Timofte, directorul SRI.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Trecem la punctul următor...

Stimați colegi,

V-aș ruga puțină liniște, dacă se poate. Stimați colegi, vă rog, acolo în spate, putem continua lucrările ?! Vă rog să luați loc în bancă. Vă rugăm, haideți să continuăm lucrările ! Nu ne putem auzi !

Stimați colegi, de la pct. 2...

Din sală: Nu am votat !

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este nevoie de vot ! Vă rog foarte mult, nu vă băgați unde nu este cazul.

Stimați colegi, vă rog să mă urmăriți: de la pct. 2, la pct. 7 pe ordinea de zi, avem rapoartele:

Pct. 2 - Raportul privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anul 2002;

Pct. 3 - Raportul privind activitatea desfășurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informații în anul 2002;

Pct. 4 - Raportul privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anul 2003.

Pct. 5 - Raportul privind activitatea desfășurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informații în anul 2003;

Pct. 6 - Raportul privind activitatea desfășurată de Serviciul Român de Informații în anul 2004.

Pct. 7 - Raportul privind activitatea desfășurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informații în anul 2004.

Vă propun, dacă sunteți de acord - vă rog să mă ascultați - dacă sunteți de acord ca domnul director Radu Timofte să facă o prezentare sinteză, pentru toți cei trei ani de activitate; la fel, raportul sinteză prezentat de președintele comisiei noastre parlamentare și să facem o singură dezbatere.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru ? Vă mulțumesc. Împotrivă ? Abțineri ?

Cu o singură abținere - vă mulțumesc că mă atenționați - s-a aprobat această procedură.

Vă rog să-mi permiteți să îl invit pe domnul Alexandru Radu Timofte, directorul Serviciului Român de Informații, pentru a prezenta raportul-sinteză pentru perioada 2002-2004.

Aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Radu Timofte - directorul Serviciului Român de Informații:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Onorat auditoriu,

Mă aflu, astăzi, în fața dumneavoastră, într-o situație similară celei din luna martie 2003, când au fost dezbătute, în ședință comună a celor două Camere, rapoartele de activitate ale Serviciului Român de Informații directorul Serviciului Român de Informații aferente perioadei iulie 1999-decembrie 2000, respectiv anul 2001.

Arătam atunci că prezentarea simultană a mai multor rapoarte este întru totul conformă cu prevederile Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, potrivit căreia, dezbaterea rapoartelor de activitate ale Serviciului Român de Informații are loc anual sau atunci când hotărăște Parlamentul.

Pe de altă parte, vă mărturiseam că ne-am dori ca Legislativul să stabilească drept regulă ca discutarea documentelor de acest tip să aibă loc până la sfârșitul semestrului următor perioadei analizate și nu ne-am schimbat opinia.

De altfel, documentele analizate astăzi au fost puse la dispoziția Comisiei comune permanente a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informații, în termenele convenite: în 2 iunie 2003, raportul pentru 2002; în 3 mai 2004, raportul pentru 2003, respectiv 16 mai 2005, raportul pentru 2004, astfel încât activitatea Serviciului Român de Informații să poată face obiectul dezbaterii în plen, dacă forul Legislativ va decide.

Am făcut această mențiune, nu pentru a răspunde unor eventuale afirmații de genul: "Ceasul lui Timofte a rămas, iar, în urmă cu câțiva ani", ci pentru a sublinia că mecanismele de exercitare a controlului democratic asupra Serviciului Român de Informații, inclusiv cel parlamentar, au funcționat fără sincope, în toată această perioadă.

Mă refer aici la activitățile desfășurate de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciul Român de Informații, la interpelările și întrebările adresate de parlamentari, la evaluările și deciziile Consiliului Suprem de Apărare a Țării, la mandatele emise de instituțiile judiciare abilitate pentru autorizarea anumitor activități specifice și, nu în ultimul rând, la controalele efectuate de Curtea de Conturi.

Astfel, instituțiile statului cu responsabilități în exercitarea controlului democratic asupra activității Serviciului Român de Informații, au avut, în tot acest interval, posibilitatea evaluării exacte atât a obiectivelor prioritare asumate de Serviciului Român de Informații și acțiunilor sale, în realizarea securității naționale, cât și a evoluțiilor instituționale și necesităților resimțite în fiecare etapă.

Dezbaterea în plen a rapoartelor de activitate permite, însă, o mai bună cunoaștere atât la nivelul Legislativului, cât și la cel al societății românești în ansamblu, a evaluărilor periodice ale Serviciului Român de Informații, asupra vulnerabilităților, riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, precum și a instrumentelor, inclusiv de natură legislativă, de care avem nevoie pentru optimizarea activității.

Prezentarea împreună a rapoartelor de activitate pentru 2002, 2003 și 2004 are, însă, și părțile sale bune, oferind posibilitatea de a vedea în ce măsură timpul a confirmat analizele periodice ale Serviciului Român de Informații asupra riscurilor și vulnerabilităților de natură să afecteze procesul de modernizare a societății românești ori succesul demersurilor de politică externă ale României, acordând o atenție deosebită celor asociate corupției, disfuncțiilor de natură economică și evoluțiilor fenomenului terorist internațional, respectiv criminalității organizate transfrontaliere.

Serviciul Român de Informații nu s-a limitat însă la identificarea surselor de pericol pentru securitatea națională, ci a urmărit, totodată, într-o măsură mult mai pronunțată decât în etapele anterioare, susținerea eforturilor naționale de fructificare a unor oportunități pentru promovarea intereselor României. Această orientare pro-activă a avut un impact pozitiv asupra eficienței serviciului, fapt confirmat prin dinamica indicatorilor de evaluare a activității, atât în ceea ce privește acțiunile preventive - și mă refer, în primul rând, la informarea factorilor de decizie - cât și pe cele vizând documentarea unor activități infracționale cu impact asupra securității naționale și sesizarea instituțiilor abilitate să efectueze cercetarea și urmărirea penală a vinovaților.

Este, cred, necesar să fac aici unele precizări. Întreaga activitate a serviciului a fost subordonată principiului prevenirii, astfel că am semnalat cu anticipație principalele vulnerabilități și riscuri de securitate pentru România, punând informarea factorilor de decizie în centrul preocupărilor noastre.

Evoluția parametrilor acestei activități nu a fost însă una liniară, date fiind caracteristicile deosebite ale mediului de securitate în ultimii trei ani, care au impus și modificări în plan organizatoric pentru a asigura răspunsurile adecvate la noile provocări.

Într-o primă etapă a procesului de reformă instituțională, pe fondul necesităților asociate campaniei antiteroriste internaționale ulterioare momentului septembrie 2001, volumul informărilor realizate în 2002 de către SRI a crescut în raport cu anul precedent, fiind puse la dispoziția beneficiarilor autorizați 12.427 de informări.

Concomitent, în conformitate cu obiectivele asumate, inclusiv prin raportul de activitate pe 2002, în anul 2003, accentul a fost pus pe asigurarea unui nivel sporit de integrare a informațiilor obținute, ceea ce a indus o ușoară scădere în volum a activităților de informare, 11.950 documente, însă în condițiile unei evidente creșteri a consistenței și gradului de esențializare a documentelor transmise beneficiarilor.

În baza creșterilor calitative realizate în 2003, în anul 2004, a fost posibilă reluarea tendinței ascendente și în ceea ce privește volumul informării, fiind transmise factorilor de autoritate un număr de 12.528 de documente.

Schimbările operative în activitatea de informare au avut efecte pozitive asupra relației cu beneficiarii, marcând un nou tip de comunicare bazat pe atitudinea activă a destinatarului față de documentele primite.

A crescut numărul reacțiilor la informările transmise de serviciu, dar ceea ce ne bucură în mod deosebit este faptul că, atât la nivel central, cât și la nivelul administrației locale, factorii de autoritate informați au dispus măsuri de înlăturare a unor vulnerabilități, respectiv de prevenire a unor riscuri semnalate de Serviciul Român de Informații.

Analiza comparativă a rapoartelor ce v-au fost prezentate evidențiază totodată că abordarea dimensiunii preventive ca prioritate generică nu a însemnat în nici un fel diminuarea atenției acordate documentării unor fapte ce întruneau elementele constitutive ale unor infracțiuni și sesizării organelor abilitate să efectueze cercetarea penală. Astfel, numărul sesizărilor transmise organelor de cercetare și urmărire penală, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului Național Anticorupție, parchetelor de pe lângă Curțile de apel și tribunale, respectiv structurile Ministerului Administrației și Internelor, s-a înscris pe un curs ascendent, de la 229 de cazuri în 2002 la 313 în 2003 și 457 în 2004. Numărul sesizărilor remise organelor Ministerului Public a crescut de la 127 în 2002 la 242 în 2003, respectiv 341 în 2004, o evoluție similară înregistrându-se în cazul sesizărilor transmise structurilor Ministerului Administrației și Internelor: de la 102 în 2002 la 116 în 2004, cu o ușoară scădere în 2003 - 71 - ca urmare a înființării Parchetului Național Anticorupție și preluării de către această instituție a responsabilităților în combaterea actelor de corupție.

De altfel, din volumul total al sesizărilor, ponderea o dețin cele referitoare la manifestări ale fenomenului corupției ori activități din sfera criminalității economico-financiare, respectiv crimei organizate transfrontaliere capabile să inducă efecte severe asupra eforturilor de modernizare și dezvoltare socio-economică a României.

Cu voia dumneavoastră, mi-aș îngădui să reamintesc unora dintre membrii Parlamentului care au solicitat exemple nominale în susținerea concluziilor din rapoarte că, potrivit legislației actuale, dezbaterea acestora se desfășoară în ședință publică comună a celor două Camere, cadru ce nu permite prezentarea unor aspecte concrete, ci au regim clasificat. Ceea ce a fost posibil să fie prezentat, a fost deja inclus în textul rapoartelor. De altfel, situația este aceeași pentru rapoartele publice ale tuturor serviciilor similare din spațiul euro-atlantic pe care, prin intermediul comisiei, le putem pune la dispoziția Parlamentului.

Aș vrea să subliniez, de asemenea, faptul că abordarea pe larg, în fiecare dintre rapoarte, a vulnerabilităților și riscurilor interne de ordin economico-social nu este în nici un fel expresia unei atitudini critice la adresa unor factori de decizie ori altor instituții ale statului cu atribuții în respectivele domenii, cu atât mai mult cu cât premisele de risc au fost semnalate constant, de o manieră punctuală ori în cadrul unor evaluări periodice beneficiarilor autorizați. Fac această precizare în baza experienței mele parlamentare anterioare, cu rugămintea ca aspectele cuprinse în aceste rapoarte de activitate să fie receptate drept ceea ce sunt, respectiv evaluări neutre asupra problematicii de securitate ale României în ultimii 3 ani și să nu fie transformate în mod artificial în subiecte pentru dezbateri și controverse de ordin politic care exced cu totul ariei de competență și preocupărilor serviciului.

Vă mărturisesc totodată că am avut eu însumi, alături de personalul de conducere al serviciului și de cei care au participat la elaborarea acestor rapoarte, rezerve față de includerea în conținutul lor a unor aprecieri ce ar putea fi percepute drept laudative la adresa beneficiarilor informării ori chiar autolaudative. Cred însă că timpul scurs de la momentele elaborării respectivelor documente a confirmat justețea concluziilor formulate, indiferent că acestea fac trimitere la aspecte pozitive sau negative.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, dezbaterea simultană a celor 3 rapoarte permite oricărui observator atent să evalueze modul în care Serviciul și-a adaptat activitatea la modificările mediului de securitate și prioritățile statului român. Din această perspectivă, alocarea resurselor disponibile a ținut întotdeauna seama de necesitățile situației operative și potențialului de pericol al riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, respectiv de responsabilitățile atribuite instituțiilor noastre prin normele în vigoare. Ne-am concentrat de aceea atenția asupra acelor acțiuni și fenomene cu impact major în planul securității. Riscurile asociate manifestărilor corupției, criminalității economico-financiare de mari proporții și, pe de altă parte, terorismului și celorlalte amenințări cu caracter transfrontalier au fost plasate în centrul preocupărilor de zi cu zi ale serviciului.

Trebuie însă făcută mențiunea că progresele obținute în creșterea capacității de control, din punct de vedere informativ, asupra evoluțiilor cu potențial de risc pentru securitatea națională nu au asigurat și nici nu era posibil o diminuare automată a gradului lor de periculozitate intrinsecă. Astfel, proliferarea actelor de corupție și criminalitate economică s-a repercutat sever asupra ritmului unor procese de modernizare economico-socială, determinând creșteri semnificative ale costurilor, nu doar financiare, ci și sociale ale reformei.

În ceea ce ne privește, am pus la dispoziția factorilor de decizie informațiile pe care le-am obținut - și se poate verifica acest lucru - fie că era vorba despre deficiențe în derularea unor procese de privatizare, de prejudicierea intereselor unor agenți economici cu capital de stat, menținerea unor disfuncții în implementarea proiectelor de reabilitare și dezvoltare a infrastructurii naționale, de valorificare în interes propriu a oportunităților conferite de programele europene sau naționale din domeniul agriculturii sau de acte de evaziune fiscală de proporții.

De asemenea, intensificarea manifestărilor asociate criminalității organizate transfrontaliere, în condițiile creșterii responsabilităților ce revin României în calitate de viitor stat de graniță al Uniunii Europene, a impus sporirea atenției acordate de către Serviciul Român de Informații acțiunilor care, prin amploare, periculozitate și mod de operare, ar fi putut afecta securitatea națională. Mă refer la proliferare, la traficul cu produse materiale și tehnologii supuse controlului destinației finale, la operațiunile de contrabandă și trafic ilegal cu produse puternic accizate, la migrația ilegală și traficul de carne vie, traficul de droguri etc. Creșterea contribuției serviciului pe această dimensiune, materializată inclusiv în documentarea faptelor infracționale a fost posibilă și ca urmare a intensificării cooperării cu celelalte instituții din sistemul de securitate națională, cu responsabilități pe linia prevenirii și contracarării riscurilor și amenințărilor de această natură.

De asemenea, statutul României de membru al NATO și responsabilitățile ce revin Serviciului Român de Informații în calitate de autoritate desemnată de securitate, au impus alocarea de resurse în creștere pentru coordonarea generală a activității de protecție a informațiilor clasificate și verificările de securitate, fapt consemnat ca atare în ultimele două rapoarte.

Nu în ultimul rând, am acordat un spațiu din ce în ce mai important pentru prezentarea activităților derulate în cooperare cu celelalte instituții din sistemul de securitate națională, respectiv cu partenerii externi, pe care le considerăm esențiale pentru atingerea obiectivelor statului român în acest domeniu.

În ceea ce privește evoluția riscurilor și amenințărilor teroriste, atentatele produse în Spania, Turcia, Marea Britanie au demonstrat că nici o țară nu se poate considera la adăpost de eventuale inițiative de această natură.

Fideli principiului conform căruia "e mai bine să previi decât să tratezi", am încercat, în primul rând, să descurajăm, inclusiv prin acțiuni ofensive, activități asociate terorismului despre care factorii de decizie și opinia publică au fost informați la momentul oportun.

Fără a intra în detalii, întrucât nu se încadrează în intervalul la care se referă rapoartele de activitate, țin, totuși, să subliniez eforturile pe care serviciul nostru le-a depus în gestionarea unor amenințări directe la adresa vieții unor compatrioți, respectiv a unor cetățeni din state occidentale și mă refer aici la contextul mai larg al cazului răpirii jurnaliștilor. Contribuția pe care Serviciul a fost în măsură să o aducă la eliberarea ostaticilor a fost recunoscută și apreciată atât în plan național, cât și de către partenerii noștri occidentali.

Doamnelor și domnilor parlamentari, veți observa, fără îndoială, scăderea progresivă a referirilor explicite la derularea reformei instituționale. În raportul de activitate pe 2004, acest subiect nu este abordat în mod distinct. Așa cum am precizat și comisiei parlamentare de control, suntem de părere că, la 15 ani de la crearea Serviciului, cea mai potrivită măsură pentru evaluarea succesului oricărui proces de reformă o reprezintă analiza rezultatelor obținute, aceasta cu atât mai mult cu cât am considerat întotdeauna că reforma nu este și nici nu poate fi un scop în sine, ci un proces natural a cărui dinamică este deplin convergentă cu evoluția generală și nevoile societății românești.

Pentru acei domni parlamentari care, timp de mai multe legislaturi, au avut contact direct, ca membri ai comisiei, cu evoluțiile din cadrul Serviciului, efectele pozitive înregistrate după 2001 în procesul de reformă sunt, cred, mai mult decât elocvente.

Documentele ce v-au fost puse la dispoziție confirmă viabilitatea și eficiența măsurilor de organizare operate în ultimii 3 ani, fiind atinse principalele obiective ale reformei, dintre care țin să menționez: creșterea ponderii informațiilor provenite din surse secrete prin valorificarea tuturor categoriilor de resurse disponibile, consolidarea rolului componentei analitice pe toate palierele fluxului informațional. Mai menționez îmbunătățirea comunicării și cooperării intra și inter-instituționale în îndeplinirea unor sarcini cu caracter complex. De asemenea, atingerea obiectivelor fixate pe linia managementului resurselor umane, în primul rând, cele ce țineau de completarea schemei de personal specializat, mai ales în domeniile informativ-operative și tehnic-operative, unde se înregistrau deficite semnificative, și de optimizare a actului managerial prin promovarea unor ofițeri tineri și bine pregătiți profesional în funcții de conducere la diferite niveluri. Aș menționa și valorificarea adecvată a resurselor materiale și financiare disponibile, în pofida insuficientei acoperiri a nevoilor reale de finanțare. Sumele alocate în 2002 au reprezentat 65% din necesar, în 2003 59,3%, iar în 2004 67,4%.

Doamnelor și domnilor, rapoartele ce v-au fost supuse astăzi dezbaterii vă prezintă și demersurile Serviciului în cadrul realizării controlului civil asupra activității sale, respectiv în relația cu societatea românească. Vreau să remarc dezvoltarea continuă a raporturilor cu Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității Serviciului Român de Informații.

Controalele efectuate de comisie, precum și participarea activă a membrilor acestuia în alte categorii de activități, în cadrul instituției, au confirmat respectarea întocmai a normelor legale și criteriilor de eficiență pe toate coordonatele de activitate ale Serviciului, precum și cheltuirea justă a resurselor alocate de la bugetul statului.

În ceea ce privește raporturile cu societatea românească în ansamblul său, cred că am reușit, treptat, să depășim situația nefirească în care Serviciul beneficia, în plan extern, de aprecieri mult mai favorabile decât în țară, iar nivelul ridicat al încrederii populației părea a nu se reflecta în comentariile lansate în spațiul public. În calitatea mea de director al Serviciului, am putut vedea cum și cât lucrează personalul acestuia, am constatat și deficiențe pe care le-am corectat sau, după caz, le-am sancționat cu fermitate, mergând până la a deferi justiției ofițeri care au încălcat principiile onoarei și demnității militare, implicându-se în activități ilegale. Nu cred că este nevoie să dau exemple. Cazurile respective au fost făcute publice.

Concluzia este aceasta: prin calitatea oamenilor săi și a muncii depuse de ei, Serviciul Român de Informații este o instituție pe deplin autonomă în raport cu evoluțiile politice, subordonată exclusiv intereselor naționale și normelor care reglementează activitatea de siguranță națională, o instituție credibilă și eficientă a statului de drept.

Mă bucur că această realitate începe să fie mai bine reflectată în percepția publică, instituția noastră fiind în mod constant plasată în primele 5 poziții, în cvasitotalitatea sondajelor de opinie efectuate în ultimii ani.

Mă bucur, de asemenea, să constat o îmbunătățire continuă a cooperării între Serviciul Român de Informații și celelalte instituții ale statului nostru, precum și a raporturilor cu societatea civilă în ansamblul ei, realitate ce este clar percepută de aliații și partenerii noștri externi.

Onorat auditoriu, aș vrea să vă mulțumesc, în nume personal și al cadrelor serviciului, tuturor acelora dintre dumneavoastră care, indiferent de poziție și opțiuni doctrinare, prin responsabilitate și echilibru, au contribuit la demersurile noastre destinate menținerii Serviciului în afara jocurilor politice partizane, evitând astfel ca o instituție extrem de importantă pentru apărarea și promovarea intereselor fundamentale ale statului să fie expusă la evoluții subiectivate, prin excelență contraproductive.

Luând în calcul aspectele cu care ne confruntăm zilnic în activitatea noastră, considerăm că adoptarea legilor esențiale pentru sfera activității de realizare a securității naționale este o necesitate stringentă. Evident, sprijinul Parlamentului României în acest sens este esențial întrucât succesul eforturilor noastre depinde de existența unor instrumente normative solide, aflate încă, din păcate, la stadiul de proiect.

Îmi exprim totodată încrederea că vor fi identificate resursele financiare absolut necesare menținerii cursului ascendent al activității Serviciului Român de Informații, prin asigurarea condițiilor atât pentru achiziționarea de echipamente specifice unui serviciu modern de informații, cât și pentru o echitabilă recunoaștere a statutului și eforturilor profesionale ale angajaților serviciului. Sper că veți susține alocarea unor fonduri care să permită desfășurarea activităților de realizare a securității naționale la parametrii ceruți de societatea românească și să facă posibilă menținerea și aducerea în continuare în Serviciul Român de Informații a unor oameni valoroși. Am formulat această solicitare sau aceste solicitări deoarece, așa cum s-a și menționat în rapoartele de activitate adresate Parlamentului, fără a-și permite intruziuni în actul legislativ sau de aplicare a legii, Serviciul Român de Informații a pornit întotdeauna de la premisa că efortul unei singure părți, oricât de intens ar fi, nu este suficient.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, mulțumindu-vă pentru atenția acordată, vă invit să formulați întrebări referitoare la activitatea desfășurată de serviciul nostru, în perioadele acoperite de rapoartele supuse astăzi dezbaterii. Voi încerca să răspund pe loc, iar acolo unde complexitatea aspectelor abordate nu va permite răspunsul imediat sau complet, vă asigur că îl veți primi în scris în cel mai scurt timp posibil.

Vă mulțumesc pentru atenție. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc domnului director.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 6:02
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro