Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.208/27-12-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 20-12-2005 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 20, 2005

9. Prezentarea raportului Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2004.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

  ................................................

Trecem la punctul următor. Raportul Consiliului Superior de Apărare a Țării pentru activitatea desfășurată în anul 2002. Îl invit la microfon pe domnul Viorel Burloi, consilier de stat la CSAT.

Domnule general, vă rog, aveți cuvântul.

Domnul Viorel Burloi - consilier de stat în CSAT:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați, în anul 2004 CSAT a analizat proiecte de legi, strategii, concepții, planuri de activitate, rapoarte, informări, regulamente și acte normative care au vizat consolidarea instituțiilor statului de drept, angajarea susținută la nivel diplomatic pentru asigurarea securității statului, a unei prezențe active a României pe arena internațională și asumarea răspunderilor ce ne revin ca membră NATO.

Majoritatea hotărârilor adoptate în acest sens au fost îndeplinite. Coordonarea unitară a activităților referitoare la apărare și securitate au vizat valorificarea poziției noastre geo-strategice, dezvoltarea infrastructurii teritoriale, optimizarea capacității de reacție, în conformitate cu cerințele NATO.

De asemenea, continuarea reformei instituționale, participarea la acțiunile de cooperare internațională pentru combaterea terorismului și a crimei organizate transfrontaliere.

Statutul României în Alianța Nord-Atlantică și aderarea la Uniunea Europeană au constituit priorități ale activității Consiliului Superior de Apărare a Țării în perioada analizată. În acest domeniu s-au adoptat decizii referitoare la promovarea dialogului transatlantic, punerea la dispoziția Alianței a resurselor economice și militare pentru îndeplinirea misiunilor acesteia, sprijinirea dezvoltării într-o manieră coerentă și transparentă a relațiilor NATO-Uniunea Europeană pentru dezvoltarea capacităților la nivelul celor două organizații și deschiderea colaborării cu statele în curs de aderare. La solicitările organismelor internaționale, au fost aprobate și propuse pentru dezbaterea Parlamentului ofertele de participare cu efective și tehnică în cadrul forței de răspuns a NATO, personal de stat major pentru încadrarea unor funcții în comandamentul forței multinaționale din Irak și Afganistan sau în cadrul proiectului pentru reconstrucția provinciilor condus de Marea Britanie.

Periodic s-au desfășurat evaluări privind îndeplinirea responsabilităților asumate de stat în calitate de membru al alianței și participant la dezvoltarea securității pe continentul european. Au fost analizate, de asemenea, prioritățile realizate în raportul de țară al Comisiei europene și a fost aprobat cadrul general de acțiune al Guvernului și celelalte instituții responsabile pentru concentrarea eforturilor de integrare în Uniunea Europeană.

Hotărârile adoptate de consiliu privind evoluția problemelor economico-militare în plan internațional și orientările de bază în domeniul relațiilor privind securitatea națională s-au referit la poziția diplomației românești față de evoluțiile politico-militare din zona Caucazului, Asiei Centrale și Balcanilor de Vest, strategia și obiectivele programelor de colaborare cu Federația Rusă, Ucraina și Republica Moldova, dezvoltarea parteneriatului România-SUA, amplasarea de baze americane pe teritoriul național și negocierea de acorduri cu alte state pe domenii referitoare la securitatea națională sau cu incidențe privind aceasta.

Pentru că fenomenul corupției are impact asupra dezvoltării economice și sociale, distorsionează și distruge regulile economiei de piață și diminuează capacitatea organismelor statului în prevenirea și combaterea acestuia, Consiliul Superior de Apărare a Țării a recomandat Guvernului și instituțiilor abilitate în domeniu să inițieze programe de acțiune pentru îndeplinirea prevederilor legislative specifice luptei împotriva corupției, criminalității organizate de tip transfrontalier, traficului de droguri, de bunuri și persoane, fraude și spălării banilor și, în cooperare cu societatea civilă, să desfășoare activități de prevenire și reducere a criminalității comise cu violență și creșterea gradului de siguranță civică.

Consiliul Superior de Apărare a Țării s-a preocupat de coordonarea activității ministerelor și instituțiilor cu responsabilități în domeniul securității naționale, determinând regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea ordinii publice, apărării și siguranței naționale, precum și misiunile pe care trebuie să le îndeplinească.

Procesul de reformă a instituțiilor sistemului național de apărare a avut ca rezultat reducerea efectivelor, restructurarea și redimensionarea rezervelor de mobilizare ale acestora, pregătirea rezerviștilor în limita fondurilor alocate prin buget.

Consiliului Superior de Apărare a Țării și-a propus, de asemenea, să analizeze măsurile specifice ce trebuie luate în lupta împotriva terorismului internațional și orientarea relațiilor militare externe pentru îndeplinirea obiectivelor de securitate ale României. S-a instituit sistemul național de management al situațiilor de urgență și s-a operaționalizat sistemul informatic integrat care a oferit posibilitatea realizării schimbului de date între instituțiile sistemului național de apărare.

Referitor la aspectele privind starea de sănătate a populației, situația din agricultură și calitatea mediului înconjurător, Consiliul Superior de Apărare a Țării a recomandat Guvernului să ia măsuri pentru elaborarea unui program sistematic de creștere a suprafeței forestiere și a perdelelor de protecție, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundațiilor și a secetei, elaborarea hărților de risc la inundații și alunecări de teren, actualizarea planurilor de apărare împotriva inundațiilor, alimentarea cu apă a localităților, promovarea surselor energetice regenerabile și a programului pentru energie nucleară.

Pregătirea economiei și a rezervei pentru apărare în acord cu noile prevederi legale și cu programele adoptate anterior în acest domeniu, au fost, de asemenea, în atenția Consiliului Superior de Apărare a Țării.

În acest sens, s-a analizat stadiul restructurării industriei de apărare, încărcarea capacităților de producție din acest sector, structura și comenzile propuse pentru anul 2005 și s-au stabilit măsuri de soluționare a acestora.

În condițiile în care protecția informațiilor naționale și NATO-clasificate reprezintă parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, Consiliul Superior de Apărare a Țării apreciază că noul sistem instituțional și standardele aferente acestui domeniu asigură implementarea eficientă a măsurilor necesare realizării protecției informațiilor clasificate și răspunde exigențelor euro-atlantice, realităților și intereselor societății românești.

Potrivit competențelor și atribuțiilor conferite de lege, Consiliul Superior de Apărare a Țării a avizat numirea în funcție și avansarea în grad, participarea la examenul pentru acordarea gradului de general, precum și unele aspecte privind protecția socială a militarilor.

Pe agenda de lucru pentru anul 2005, au fost preconizate activități cu privire la interesele de securitate ale României, aprofundarea reformei în justiție, consolidarea mecanismului de respectare și aplicare a legii, prevenirea și combaterea corupției, dezvoltarea competitivă și funcțională a economiei românești, îmbunătățirea nivelului de trai al populației, asigurarea măsurilor pentru protejarea resurselor naturale și a mediului înconjurător, sprijinirea comunităților românești din afara frontierelor și valorificarea potențialului de colaborare cu acestea, pentru promovarea intereselor naționale.

Vă mulțumesc pentru atenție și vă doresc sărbători fericite și un an bun! (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Vă rog, cine prezintă? Domnul deputat Mihai Stănișoară, președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională prezintă raportul comun. Aveți cuvântul.

Domnul Mihai Stănișoară:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților și Comisia pentru apărare, ordine publică și securitate națională a Senatului au analizat raportul Consiliului Superior de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2004 și au reținut, în sinteză, principalele aspecte și concluzii.

Potrivit prevederilor constituționale și în conformitate cu atribuțiile stabilite prin lege, Consiliul Superior de Apărare a Țării a acționat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate națională, a analizat concepții, strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de lege, regulamente, alte acte normative și a adoptat hotărâri privind menținerea stabilității politice interne, combaterea corupției și marginalizării sociale, consolidarea instituțiilor statului, afirmarea identității naționale, precum și participarea României la gestionarea unor crize regionale și globale în calitate de țară membră NATO.

Activitățile desfășurate de Consiliului Superior de Apărare a Țării în anul 2004 au fost deja prezentate, nu voi insista asupra lor. Pentru anul 2005, Consiliului Superior de Apărare a Țării a prevăzut în programul său de activitate, o serie de măsuri și acțiuni, în scopul orientării cu prioritate a activității instituțiilor statului, cu responsabilități în domeniul securității naționale pentru a putea răspunde noilor provocări ale vieții contemporane, realizării consensului național asupra intereselor generale și de securitate ale României și asigurării condițiilor de integrare în Uniunea Europeană prin conectarea deplină a acestor instituții la mecanismele de securitate euro-atlantice.

Analizând documentul în cadrul ședinței comune din 13 octombrie 2005, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2004 și au hotărât să-l supună spre examinare și aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.2 lit. "g" din Constituția României, republicată.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Sunt înscrieri la cuvânt?

Domnul deputat Merce Ilie, aveți cuvântul. Vă rog, pe scurt, sinteză, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte, stimați colegi parlamentari,

Chiar dacă mai întârziem puțin - și îmi cer scuzele necesare...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar nu mai mult de 3 minute, stimate coleg. Vă rog frumos.

Domnul Ilie Merce:

... dar o să vă spun niște probleme interesante, utile atât pentru C.S.A.T., cât și pentru noi toți, având în vedere importanța instituției pe care o analizăm acum.

Raportul privind activitatea desfășurată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în 2004 reflectă, atât cât se poate, în economia dării de seamă, mai mult tehnică și statistică, o paletă diversificată a ordinilor de zi și a hotărârilor adoptate - peste 250 - poate chiar excesiv de diversificată, în raport cu ceea ce trebuie să stea în preocuparea autorității supreme a securității și apărării naționale.

Doresc să mă refer, ceva mai aplicat, asupra a ceea ce raportul încearcă să ne convingă că ar reprezenta contribuțiile CSAT la îmbunătățirea cadrului legislativ care vizează securitatea națională.

O primă remarcă este aceea că nici în anul 2004 și nici pentru 2005 nu rezultă intenții ferme în ceea ce privește reconstrucția juridică a domeniului securității naționale și activității serviciilor de informații pentru securitate.

Este regretabil că, sub acest aspect, este caducă până și Legea nr.415/2002 privind organizarea și funcționarea C.S.A.T., ale cărei grave deficiențe de fond am aflat că au fost sesizate încă din faza procedurilor de elaborare, consultare și avizare.

Obiectul de reglementare al legii, începând cu denumirea Consiliului, necesită a fi reconsiderat, deoarece evoluțiile mediului internațional au condus la schimbări fundamentale ale conceptului de securitate și la cu totul alte dimensiuni ale componenței apărării militare.

Concepția actuală a Legii de organizare și funcționare a CSAT și instituția în sine sunt reverberația unei etape pe care România a depășit-o. Este mai mult decât evident că nereformarea CSAT se constituie într-o piedică foarte serioasă pentru finalizarea măsurilor de reformare a autorităților pe care le coordonează și organizează.

A doua remarcă. La momentul actual ar fi trebuit să avem o nouă strategie națională de securitate, prima strategie după aderarea României la NATO. Nu o avem, însă.

Între cauzele acestei întârzieri se află și superficialitatea cu care s-a dat avizul CSAT-ului în legătură cu proiectul de revizuire a Constituției în 2003 și cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat, aveți un roman acolo. Vă rog, îl dați la stenogramă. Vă rog eu foarte mult.

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte, eu sunt de acord.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult să încheiați.

Domnul Ilie Merce:

Dați-mi voie să închei, atunci, cu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, e ora 8.00 seara, stimate coleg.

Domnul Ilie Merce:

Dați-mi voie să închei cu remarca că avem obiceiul ca, uneori, să tratăm cu superficialitate niște probleme de siguranță națională.

Vă mulțumesc.

 

(În continuare, textul complet al intervenției domnului deputat Ilie Merce, neprezentat în plenul Parlamentului)

 

Domnul Ilie Merce:

Între cauzele acestei întârzieri se află și superficialitatea cu care s-a dat avizul C.S.A.T. în legătură cu proiectul de revizuire a Constituției, în 2003, și la proiectul de Lege privind planificarea apărării, în 2004.

În prima situație, nu s-a observat că textul revizuit al Constituției induce confuzii conceptuale impardonabile în ceea ce privește securitatea și apărarea națională.

În cea de-a doua situație, Legea privind planificarea apărării, preluând erorile conceptuale din textul Constituției, le transformă în erori practice, subordonând securitatea apărării, în condițiile în care aceasta din urmă este componentă integrată securității, iar Președintelui României, deși prin jurământ este garant al securității, i se stabilesc obligații prin Legea planificării apărării, ceea ce este, cel puțin din punct de vedere constituțional, o "aberatio legis".

O a treia remarcă. Dincolo de formalizarea unor documente și transformarea în hotărâri proprii a unor propuneri venite de la structurile din sistemul securității, apărării, siguranței naționale și ordinii publice, Consiliul Suprem de Apărare a Țării nu a făcut altceva, potrivit menirii și răspunderilor sale.

Ordinele de zi, permanent supraîncărcate, au făcut ca ședințele să se rezume la automatismele adoptării a ceea ce fiecare a crezut de cuviință să supună aprobării. Cu alte cuvinte, toți cei interesați au găsit aici condițiile propice impunerii propriului punct de vedere.

Consecința: un haos al intereselor concurențiale strict departamentale și un fel de a ne face că ne aflăm în treabă.

O asemenea stare de lucruri trebuie să înceteze. Consiliul trebuie reformat, iar militarii și polițiștii care-l domină trimiși în cazărmi sau la pensie.

În staff-ul C.S.A.T. va trebui să aibă loc profesioniștii redutabili, în măsură să transforme acest organism în centrul nervos vital al securității naționale.

Va trebui, de asemenea, să fie bine statuate relațiile C.S.A.T. cu departamentele Administrației Prezidențiale ale căror tendințe de a subordona pot deveni contraproductive.

Departamentul Securității Naționale din cadrul Administrației Prezidențiale, dar și celelalte departamente sunt foarte preocupate de rolul, competența și atribuțiile C.S.A.T. Nu am spune că într-un sens sau altul, dar bine ar fi să-și vadă fiecare de treburile sale, iar în locul actualului C.S.A.T. să se constituie Consiliul Național de Securitate.

O a patra remarcă. Este inadmisibil ca o instituție, ea însăși discutabilă, am numit C.S.A.T.-ul, să-și propună să fie motorul reformei administrației publice. De unde până unde? Am crezut că nu văd bine, dar asta scrie "expresis verbis" în ultimul alineat din pagina 15 a raportului.

A cincea remarcă. În ceea ce privește "eficientizarea cooperării între instituțiile angajate în lupta împotriva corupției", C.S.A.T. să nu se transforme în groparul dosarelor sponsorilor puterii, așa cum s-a mai întâmplat.

Domnul senator Talpeș știe prea bine ce a făcut domnul Dorin Marin, iar domnul Degeratu a aflat poate ce a făcut domnul Talpeș și vom descoperi "ticăloșita" conspirație a protectorilor corupției.

A șasea, și ultima remarcă. Din inventarul hotărârilor C.S.A.T. rezultă că pe ordinea de zi a ședințelor și între problemele soluționate s-au aflat:

  • Desființarea Comandamentului Protecției Civile, a Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari și a brigăzilor de pompieri "Dealul Spirii", "Dobrogea" și "Crișana" și înființarea Inspectoratului general pentru situații de urgență (06.10.2004);
  • Strategia Națională de Protecție Civilă (23.06.2004);
  • Proiectul Legii privind protecția civilă (23.06.2004);
  • Proiectul Ordonanței de urgență privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (15.04.2004);
  • Proiectul Legii privind Sistemul Național Integrat de Gestionare a Crizelor (23.06.2004).

Toate aceste reglementări trebuiau să susțină și acțiunile de prevenire și combatere a calamităților și dezastrelor naturale.

Ce s-a întâmplat, am văzut.

Cum s-a acționat, se vede.

Nu cumva legiferarea într-o așa-zis nouă concepție a acestor probleme a dat totul peste cap, astfel încât nimeni să nu mai știe ce are de făcut?

Sunt destule semnale potrivit cărora s-a dezorganizat întreg sistemul național de apărare împotriva dezastrelor.

Cer imperativ instituirea unei comisii parlamentare speciale de anchetă care să cerceteze modul în care legislația în vigoare răspunde necesităților protecției civile, organizării și conducerii eficiente a acțiunilor de înlăturare a efectelor calamităților și dezastrelor naturale.

În același timp, primul-ministru, miniștrii transporturilor, lucrărilor publice și amenajării teritoriului, economiei și ceilalți membri ai Guvernului, cu răspunderi directe, să prezinte Parlamentului un program de reabilitare a infrastructurilor critice, al căror grad de uzură, degradare și distrugere pun în pericol grav populația și activitățile social-economice.

România, metaforic vorbind, este o țară expirată, domnilor! Și, în pofida acestei realități, din partea C.S.A.T. ne este prezentat, cu aroganță și mai mult în batjocură, un simulacru de raport pe care propun să-l respingem.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Dacă nu, încheiem aici. Luăm act de... (Domnul senator Szabo Karoly Ferenc solicită cuvântul.)

La primul punct, înțeleg, care urmează.

Domnule, eu înțeleg că la Parlamentul European se vorbește maximum 3 minute. Vă rog, să văd cum vă comportați. Vreau să văd cum vă comportați. Maximum 3 minute se vorbește la Parlamentul European. Dați-ne un exemplu.

Aveți cuvântul.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulțumesc frumos.

Domnule președinte, am să mă încadrez în termenul acordat. Vă rog foarte mult să aplicați acest tratament tuturor colegilor, și în Senat, atunci când ne oferă anumite lucruri. O să fiu absolut scurt.

Deci, vreau să atrag atenția asupra unor prevederi din lege, care se referă la termene obligatorii în legătură cu prezentarea la Parlament a acestui raport, termen depășit. Legea scrie că în primul trimestru al anului se face această chestiune.

Următorul subiect, care este tot în competența C.S.A.T., dar o face președintele, și anume, prezentarea strategiei naționale de securitate, suntem în întârziere.

O altă chestiune, referitoare la materialul prezentat. În anexă, foarte bine se evidențiază acele hotărâri, cu menționarea caracterului secret sau nesecret al documentului.

Întrebarea mea este dacă anexa cuprinde enumerarea tuturor hotărârilor C.S.A.T., în care caz ar trebui să fie scris "hotărârile C.S.A.T.", și atunci aș înțelege că este totul O.K. Așa, am dreptul să cred că numai o parte a lor este enumerată aici.

Prin urmare, acest subiect trebuie lămurit astăzi.

A doua chestiune: dacă C.S.A.T. are un site, pe care pot să fie consultate hotărârile cu caracter nesecret, întrucât obligativitatea publicării în Monitorul Oficial nu este prevăzută, dar, fiind nesecretă și fiind vorba de informații de interes public, cred că publicul trebuie să aibă posibilitatea să aibă acces la acelea care au caracter nesecret.

Aștept răspunsuri și mulțumesc pentru cele 3 minute.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Mai sunt intervenții? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi, am ascultat și raportul domnului consilier Viorel Burloi, și raportul comisiei noastre, apreciere, în general, pozitivă, luările de cuvânt, recomandări pentru îmbunătățirea activității.

Să luăm act că s-a dezbătut, în plenul celor două Camere, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării privind activitatea desfășurată în anul 2004.

Trecem la Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfășurată și evoluția pieței de asigurări în anul 2004.

Dau cuvântul...

Din sală: La vot!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog eu, nu vă agitați. Nu se votează așa ceva.

Din sală: Nu se supune la vot?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se supune la vot.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 8:04
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro