Filip Georgescu
Filip Georgescu
Ședința Camerei Deputaților din 7 februarie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.6/17-02-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Interogare > Rezultate > 07-02-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 7 februarie 2006

 Fragmente relevante pentru următoarea interogare: 
Vorbitor: Filip Georgescu

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.41 Filip Georgescu - pledoarie în favoarea gestionării durabile a pădurilor;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Filip Georgescu:

Nu știu dacă toți semenii noștri s-au convins, măcar acum, după inundațiile devastatoare din acest an, că pădurea reprezintă un factor de echilibru de neînlocuit în cadrul biosferei, că de existența acestui neprețuit dar al naturii este strict legată dezvoltarea societății și civilizației românești. Din păcate, așa cum am semnalat și cu alte prilejuri, trebuie să spun și astăzi că în țara noastră jaful pădurii întrece prin proporții măsurile de refacere a ei. Ridic din nou această problemă întrucât, în condițiile acțiunilor generale declanșate la scară planetară după reuniunea de la Rio de Janeiro din 1992, România a adoptat o strategie națională pentru dezvoltarea fondului său forestier. În concordanță cu această strategie de dezvoltare durabilă, credem că pădurile în general, și cele de stat în special, trebuie gospodărite de o așa manieră încât pe lângă funcția de producție să se realizeze integral o serie de alte funcții, cum sunt acelea de protecție, care capătă astăzi o însemnătate tot mai mare. În acest sens, întreb autoritățile de resort, rugându-le să ne spună ce măsuri a promovat Guvernul pentru ca în anii următori, când expiră actuala etapă a programului din silvicultură, să fie atins țelul general al politicii noastre forestiere, acela de ridicare a calității vieții, pe baza gestionării durabile a pădurilor.

Deocamdată asistăm la tot felul de acțiuni ilegale împotriva fondului forestier. Tăieri clandestine pe care autoritățile le depistează în mică măsură, exploatarea prădalnică a unor perimetre forestiere obținute prin licitații scandaloase, lipsa de preocupare pentru împădurirea suprafețelor prevăzute în planurile anuale, pierderi însemnate de pe urma exportului de masă lemnoasă, întrucât prețul lemnului nu este întotdeauna cel de piață, stabilit în cadrul raportului dintre cerere și ofertă. Pe de altă parte, asistăm la un nou val de cereri pentru retrocedarea unor întinse suprafețe de păduri, venite din partea fostului rege, a urmașilor unor prinți și grofi, a unor instituții bisericești și a multor cetățeni. După pretențiile unora dintre solicitanți, probabil că dreptul de moștenire va trebui coborât până la Traian și Decebal.

Țin însă să precizez că fondul nostru forestier a scăzut la mai puțin de șase milioane hectare. Or, cu o asemenea suprafață și cu procentul redus de împăduriri, România nu mai poate figura în rândul țărilor cu potențial forestier. Înainte de soluționarea unor asemenea cereri, Guvernul trebuie să perfecționeze managementul specific al schimbărilor intervenite în regimul proprietății asupra terenurilor forestiere, având în vedere că mulți dintre proprietarii privați de păduri au trecut imediat la tăieri masive, fie din cauza nevoii de bani, fie pentru a evita furturile. O asemenea atitudine nefastă față de pădure nu se mai manifestă, astăzi, nicăieri în lume. Așa cum arăta marele nostru înaintaș Marin Drăcea, Anglia, care sub imperiul doctrinelor liberaliste, totdeauna funeste economiei silvice, și-a sacrificat domeniul său forestier în secolul al XIX-lea, purcede acum, de bune decenii, cu mare impetuozitate, la reconstituirea pădurilor sale. În Statele Unite, țara tuturor risipelor, s-a dezlănțuit de la începutul veacului trecut cea mai violentă reacție contra păcatelor forestiere ale trecutului, iar în Franța și Germania, țări care de mai bine de un mileniu ocrotesc vegetația forestieră prin legi, s-a format un adevărat cult al pădurii. Până și Turcia, cu un relief eminamente de stepă, sub imperiul căreia s-au distrus pădurile din sud-estul Europei în decursul a șase secole, reacționează astăzi cu stăruință împotriva barbariilor din trecut. Se pare însă că pe noi, românii, renașterea forestieră a lumii ne lasă indiferenți. În loc să refacem și să conservăm fondul forestier, noi doborâm la pământ codri întregi, neînțelegând că despădurirea înseamnă sărăcie, nesiguranță și lipsă de perspectivă.

În contextul acțiunilor inițiate de comunitatea internațională sub patronajul ONU, însăși integrarea europeană impune silviculturii noastre, așa cum a impus și altor sectoare (economie, finanțe, administrație, mediu, justiție) o serie de prevederi pe care trebuie să le atingem. Pe de altă parte, tendințele schimbărilor care au loc pe plan mondial în cadrul globalizării și regionalizării, precum și măsurile de redresare a mediului ambiant, mai presante ca oricând, vor face din pădure, astăzi, o bogăție națională, un bun universal, menit să asigure omenirii nu numai resurse economice, dar mai presus să salveze Planeta de la pieire, în fața furiei dezlănțuite a naturii. Vrem, nu vrem, pădurea trebuie să devină un mare panteon al omenirii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 22 iulie 2019, 5:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro