Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  Intervenții ale deputaților:  

Ședința a început la ora 8,30.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților, și, în a doua parte, de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Victor Viorel Ponta, secretari.

   

Doamna Daniela Popa:

Bună dimineața!

Putem să începem, stimați colegi, pentru că este ora 8,30, ora la care începem declarațiile politice.

 
  Dumitru Bentu - declarație politică intitulată Ministrul;

Începem cu Grupul parlamentar al PSD.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

N-am cum să iau în ordinea listei, pentru că unii colegi nu sunt în sală.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, doamnă președintă de ședință.

Stimați colegi, oriunde vă veți afla,

Declarația politică de astăzi se numește "Ministrul".

Fascinat de lumina reflectoarelor și ambianța studiourilor de televiziune, ministrul de la agricultură atacă PSD-ul la nivel central, la nivel regional, la nivel județean, la nivel comunal etc.

Aidoma telegrafului lui nea Iancu, "bate telegraful, bate - ce treabă altă are" domnia sa, după ce a reușit "să rezolve" marile probleme ale agriculturii românești, atins de fandaxie, caută, cu orice preț, motiv de gâlceavă. Ba, mai mult, lansează panseuri pline de "înțelepciune" în viziunea sa, de tipul "Lupta împotriva PSD-ului este apa vie pentru Alianță" sau "PSD este o vulpe care te poate mușca de picior când nu te aștepți" - Președintele-jucător îi aduce de la Bruxelles importanta știre că la agricultură avem un steguleț roșu. Cum ar fi putut să fie altfel când "mărețele" proiecte ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale se ofilesc unul după altul, celebrul program "Fermierul" este inaccesibil țăranului român, în schimb pare a fi conceput pentru fermieri din Olanda, Israel, Austria, Italia, Belgia, care valorifică mâna de lucru ieftină din România, după ce au cumpărat terenuri la fel de ieftine și au investit modest în infrastructură.

Nu-i rău, dar târguri de tip "Emigraria" organizate în Olanda vor crea suficiente dificultăți fermierilor români aflați în fața unui puternic sistem concurențial.

Zeci de mii de hectare de rapiță, orz, orzoaică, grâu, au fost "arse" de gerurile acestei ierni, inundațiile afectează alte zeci de mii de hectare, subvențiile sunt anulate pentru culturi de bază, "amenajările rurale" sunt doar niște amăgiri, pădurile sunt retrocedate și defrișate cu sălbăticie, dezorganizare și primitivism ideatic - acestea sunt câteva dintre realitățile agriculturii portocalii cu steag roșu. În acest timp, terminatorul aviar se ține de butade, panseuri á la Gâgă, ziceri și preziceri, vizite și vorbe de clacă.

Nepriceperea și inadecvarea (să nu uităm, - este totuși silvicultor) nu par să-i dăuneze, în schimb stă cu ochii pe vulpea șireată și transformă frustrări personale în adevărate tragedii naționale.

Vă recomandăm, domnule ministru, identificați soluții realiste, lăsați telecositul, veniți în mijlocul țăranilor dacă aveți simțul responsabilității și nu vă feriți de vulpe - de mușcat tot o va face dacă până atunci nu vă veți pierde urma (metaforic vorbind) în adâncul codrilor Bucovinei.

Aveți de condus un minister dificil, solicitant. Nu vă mai pierdeți în jocuri colaterale și insignifiante!

Nu mai valsați ca himenopterele sub soarele de primăvară și gândiți-vă că din toată zbaterea dumneavoastră la agricultură lumea o să-și amintească doar că "A fost cândva un Tami(flutur)".

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  George Crin Laurențiu Antonescu - apel pentru aflarea adevărului privitor la coșmarul pe care vreme de 45 de ani Securitatea și Partidul Comunist l-au organizat și l-au administrat în România;

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Crin Antonescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Mulțumesc.

Doamnă președintă,

Recenta alegere a unor noi membri în Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității este de natură să încurajeze speranțele tuturor celor care din 1990 până azi au susținut și susțin necesitatea deconspirării complete a activității fostei Securități, principalul organism represiv al statului și Partidului Comunist.

Îmi exprim speranța că domnul Constantin Ticu Dumitrescu, personalitate necontestată a rezistenței anticomuniste, reprezentant prestigios al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și inițiator al Legii de constituire și organizare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, va fi ales președinte al actualului colegiu, ceea ce ar fi o garanție a faptului că în acest mandat Colegiul va reuși să îndeplinească obiectivele pentru care a fost înființată instituția și pe care i le acordă litera și spiritul legii.

Și eu, ca și ceilalți parlamentari liberali și nu numai, așteptăm de la noii membri ai Colegiului, în frunte cu Constantin Ticu Dumitrescu, să realizeze ceea ce fostul colegiu, lipsit de un sprijin hotărât al puterii politice și obstrucționat în bună măsură tocmai de instituțiile obligate de lege să-i fie cei mai apropiați colaboratori, nu a reușit. E vorba de scoaterea la lumină, complet și temeinic, a adevărului care stă ascuns în întunericul arhivelor fostei Securități.

La 16 ani de la căderea regimului comunist din România, chiar dacă mai târziu decât ar fi trebuit și s-ar fi putut, avem nevoie și avem dreptul la acest adevăr.

Societatea românească trebuie să afle tot ceea ce se poate reconstitui din coșmarul pe care vreme de 45 de ani Securitatea și Partidul Comunist l-au organizat și l-au administrat în România.

O parte foarte importantă a acestei activități s-a desfășurat în cadrul fostei direcții de informații externe a Securității. Toate dosarele și toate informațiile legate de activitatea acestei direcții au fost, practic, blocate cunoașterii publice până în acest moment, sub motivul siguranței naționale.

Credem că este momentul și cred că este momentul ca astăzi, când siguranța națională a României se înscrie sub parametrii altor concepte, când suntem o țară membră a NATO, când chiar această organizație NATO și Uniunea Europeană solicită cunoașterea tuturor acestor informații, și aspectele și dosarele legate de activitatea fostei Direcții de informații externe să fie puse la dispoziția Consiliului Național pentru Studiere a Arhivelor Securității statului, complet, până la ultima filă.

Este sau va fi aceasta măsura cea mai exactă a faptului că actualul colegiu, că actuala putere politică, că actuala conducere a Serviciilor speciale din România colaborează într-adevăr pentru aflarea adevărului cu care aceste instituții sunt datoare către noi toți.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Liviu Alexandru Miroșeanu - despre drama bolnavilor care au nevoie de dializă;

Din partea Grupului parlamentar al PD, domnul deputat Liviu Miroșeanu.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul

   

Domnul Liviu Alexandru Miroșeanu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Să ajungi să depinzi de niște aparate înseamnă să te afli la granița dintre viață și moarte. Să te zbați în fiecare zi pentru o clipă în plus, în care să te bucuri de copii și de cel de lângă tine. În această situație se află bolnavii de insuficiență renală. Vin de două sau trei ori pe săptămână la spital pentru a face dializă. Pe fețele lor nu se poate citi decât suferință și neputință. Chiar dacă știu că viața lor depinde de acele aparate ei merg mai departe... Știu că nu este o boală incurabilă, speranța este donarea unui rinichi. Puțini sunt cei, însă, care donează, și mai puțini sunt cei care dispun de banii cu care se comercializează un rinichi.

Bolnavii de insuficiență renală cronică au nevoie, pentru a supraviețui, de dializă - un procedeu medical care joacă rolul unui rinichi artificial. Fără dializă pacienții nu au șanse să supraviețuiască. Costurile dializei sunt însă extrem de mari, iar numărul aparatelor de acest gen, existente la Centrul de dializă din Bacău, nu poate satisface cererea.

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a alocat pentru trimestrul I al acestui an o sumă mult mai consistentă decât în anii precedenți, ajungând la 18,5 miliarde lei.

Bolnavii dependenți de aparatele de dializă care locuiesc în orașele Moinești, Comănești, Dărmănești nu mai sunt nevoiți să se deplaseze la Bacău pentru tratament. La Spitalul din Moinești există două secții de dializă, investiția ridicându-se la peste 300 de milioane de euro.

Numărul centrelor de dializă este mic în comparație cu numărul bolnavilor. Centrele sunt supra-aglomerate iar unele dintre ele funcționează fără servicii elementare. Medicii susțin că în prezent mai mult de jumătate din aparatele utilizate în dializă sunt aproape ieșite din funcțiune. Se estimează că, până în 2008, numărul bolnavilor renali va ajunge la peste 10 mii. Există 71 de unități de dializă în funcțiune la nivel central, 7 dintre ele fiind pediatrice, iar una pentru persoanele cu diabet.

În dotarea unităților de dializă există cel puțin 800 de aparate, 7 tipuri intens utilizate. Potrivit cadrelor medicale un aparat de dializă tratează câte 5 bolnavi, motiv pentru care gradul de uzură este foarte avansat. Aproape o treime din aparatele utilizate în dializă trebuie înlocuite urgent deoarece au peste 27 de mii de ore de funcționare, durata medie de exploatare fiind de 30 de mii de ore.

Specialiștii apreciază că pentru întreținerea aparatelor este nevoie de cheltuirea unor sume foarte mari. Pentru evitarea colapsului considerăm că este nevoie de investiții care depășesc 35 de milioane de euro.

Pornind de la aceste realități, cunoscând faptul că 10% din aparatura existentă a fost achiziționată de Ministerul Sănătății restul fiind procurate prin diferite variante de leasing sau prin donații ale distribuitorilor români în materie de dializă, consider că este absolut necesară implicarea tuturor factorilor de răspundere pentru identificarea soluțiilor optime de rezolvare a situației de fapt existentă în acest sector medical deosebit de important.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Lakatos Petru - intervenție cu titlul Atentatele nu pot fi justificate;

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Petru Lakatos.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Lakatos Petru:

Stimată doamnă președintă de ședință,

Stimați colegi,

Titlul intervenției mele: "Atentatele nu pot fi justificate".

Sâmbăta trecută mijloacele de comunicare în masă au relatat, pe larg despre înjunghierea șefului Agenției Domeniului Statului, Tanczos Barna, în propriul birou, de către Alecu Chitaru.

Acesta este primul caz în care un oficial al unui minister a fost agresat chiar în interiorul instituției la care lucrează. Majoritatea reprezentanților mass-media și-au exprimat dezacordul față de acest fapt, însă ca asemenea evenimente reprobabile să nu se mai producă este nevoie de mai mult.

În primul rând, autoritățile trebuie să dea dovadă de mai multă vigilență. Aflăm ulterior că atentatorul purta mereu la el arma crimei și nu e la primul conflict cu legea, iar șeful ADS nu este prima persoană amenințată cu moartea de către Alecu Chitaru.

În al doilea rând, reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă ar trebui să adopte o poziție comună de condamnare a acestor fapte și de delimitare față de acei colegi de breaslă care sar în ajutorul criminalului, căutând justificare pentru ceea ce nu poate fi justificat.

Articolul cu titlul "Indolența autorităților naște monștri", dintr-un cotidian central, în care tentativa de omor este calificată doar "un incident îngrijorător", iar criminalul prezentat ca simbolul românilor care bat la toate ușile pentru a-și cere dreptate, induce în subconștientul cititorilor părerea conform căreia atentatul, violența fizică, pot fi justificate.

Prin necondamnarea atentatelor și crimelor de către reprezentanții mijloacelor de comunicare în masă și necombaterea acelora care încearcă să justifice asemenea fapte reprobabile, putem ajunge într-un an-doi, la violențe, atentate "justificate" și, în final, la răsturnarea ordinii de drept, la anarhie.

Sper că acest semnal de alarmă nu va rămâne fără ecou.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban - declarație politică intitulată Să trăiți bine, dar toți românii!;

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Ștefan Baban.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, doamna președintă.

Domnilor colegi,

"Să trăiți bine, dar toți românii!"

"Să trăiți bine!" este un slogan deja care a intrat în legendă. După ce a făcut furori în campania electorală, și nu pentru că românii ar fi sperat ca acest lucru să devină realitate, ci pentru că și-au dorit nespus de mult acest lucru în aceste timpuri, urarea fie a devenit o insultă, fie a devenit un mod emblematic de sfidare publică. Marea majoritate a populației acestei țări o duce foarte greu, și nu pentru că nu ar dori să muncească sau pentru că n-ar avea pregătirea necesară, ambele condiții fiind constatate de cei ce s-au realizat în străinătate, ci pentru că nu au unde. Da, acesta este tristul adevăr, adevăr confirmat și de analiștii economici, dar și de experții Uniunii Europene, în afară de industria confecțiilor, marea deținătoare a producției de lohn, adică a muncii multă și de calitate pe bani puțini, celelalte ramuri ale industriei sunt puțin reprezentate atât la nivel național, cât și local.

Nu e de mirare deci că marea majoritate a cetățenilor, indiferent de nivelul de pregătire profesională sau de disponibilitățile personale, reușesc să ducă un trai așa-zis decent, de azi pe mâine. De aceea, este strigător la cer că în timp ce marea majoritate a pensionarilor declamă foametea și moartea lentă la care sunt supuși de actuala guvernare, comparativ cu sediile luxoase și opulente ale unor case județene de pensii și/sau de asigurări de sănătate, lux și opulență care au întrecut chiar imaginația arhitecților firmelor private, iar tinerii preferă calea străinătății, ca actualii guvernanți să epateze prin bogăția ad-hoc din timpul unui singur an de conducere politică și economică.

Este ideal să crezi că doar printr-o bună cunoaștere a fenomenului economic din această țară poți obține foarte multe avantaje bănești, și toate acestea pe cale legală.

Din declarațiile de avere de la sfârșitul anului trecut, care pot fi accesate de orice persoană din țară și străinătate, se poate observa cum o parte din membrii actualului Guvern al României au ajuns să fie, doar într-un singur an, atât de buni profeți și/sau buni și norocoși jucători la ruleta hazardului economic.

Astfel, atât miniștri, cât și secretari de stat au obținut venituri suplimentare fie din comisii de privatizare, fie din participări la consilii de administrație, fie câștiguri la bursă, ca să-i identificăm doar pe cei pe care-i considerăm ca incompatibili cu funcția deținută: domnul prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu, care a reușit, cu o valoare a acțiunilor nesemnificativă să bulverseze întreaga cotație la bursă, obținând câștiguri fabuloase în condițiile în care atât unitățile economice cotate la bursă, cât și SIF-urile își diminuează dividendele de la un an la altul; domnul Mihai Alexandru Voicu - ministru delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, care a făcut parte din Comisia de privatizare CEC, vă dați seama ce greu, alături de alți membri ai Guvernului care, de asemenea, au obținut sume importante; domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, care a fost membru sau mai este chiar, în consilii de administrație, acționar la societăți comerciale, nu este vorba de conflict de interese, oare?; domnul Gheorghe Barbu, ministrul muncii și solidarității sociale, care a făcut parte din Comisia de privatizare a BCR - Când oare a mai avut timp, având în vedere problemele grave cu care se confruntă populația acestei țări? - domnul Ioan Codruț Șereș, ministrul economiei și comerțului, care întâmplător a făcut parte din Comisia de privatizare a S.C. Electrica S.A.; domnul Sebastian Bodu, președintele ANAF, care a făcut parte din Comisia de privatizare CEC și BCR dar care, culmea ironiei, a demonstrat întregii țări că nu poate calcula TVA-ul de pe o banală factură fiscală.

Aceeași situație, adică reprezentanți în comisii de licitație, în consilii de administrație, evidențe contabile la agenții economici pe care-i controlează și chiar sume lunare primite pentru ca aceștia să nu fie amendați pentru nereguli sau măcar să fie anunțați de controalele inopinate se întâlnește și la nivelul instituțiilor publice locale, preponderent în cele din subordinea Ministerului Administrației și Internelor și a celui de Finanțe.

Nu e de mirare că marii evazioniști nu sunt găsiți sau dispar la momentul oportun, pentru că informațiile din interior ajung înaintea organului de control, cum tot de mirare nu mai este faptul că mulți dintre cei care ajung în funcții de conducere la nivel local devin din ce în ce mai bogați și din ce în ce mai influenți, doar pe perioada cât este la conducere Guvernul care i-a propulsat. Și exemplele ar putea continua, le știți foarte bine și dumneavoastră, domnule prim-ministru, care peste noapte ați devenit mai bogat cu o creștere de peste patru ori a valorii nominale a unei acțiuni.

Dorim și noi, oamenii obișnuiți, aceeași majorare, precum și colegii dumneavoastră de guvernare care nestingheriți își văd de afaceri, fie de consilii de administrație sau de cabinete individuale de avocatură, medicină sau profesori în instituții de învățământ.

Întrebare, pentru că totuși am și eu o întrebare: domnule prim-ministru, considerați că a trăi bine se raportează la membrii Guvernului sau trebuie să extindeți arealul la nivelul întregii țări.

Cum explicați veniturile obținute și conflictele de interese încălcate chiar de cei care ar trebui în primul rând să le respecte.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule deputat.

 
  Aledin Amet - intervenție politică intitulată Agricultura, un domeniu de reală importanță;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Amet Aledin.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Aledin Amet:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează "Agricultura, un domeniu de reală importanță".

O agricultură performantă reprezintă, fără îndoială, o etapă a progresului. Trăim într-o țară cu un cadru natural foarte variat, ceea ce obligă la investiții specifice pentru fiecare zonă. Clima, în general, este favorabilă dezvoltării sectoarelor agriculturii românești. Prin urmare, sunt îndeplinite toate cerințele pentru saltul calitativ necesar, agricultura fiind o ramură tradițională, capabilă să acopere nu numai nevoile interne ale țării. Cu siguranță, însă, statul are datoria de a-i sprijini pe agricultori, oferindu-le mai multe facilități materiale. O creștere a rentabilității presupune o tehnologizare a mediului rural. Acest aspect înseamnă, în același timp, susținerea industriei de profil, care să devină principala ofertantă.

România posedă capacitatea de a fi producătoare, într-o piață concurențială din ce în ce mai activă. Acest aspect se poate împlini doar dacă, pe lângă ramura culturii cerealelor, vor fi sprijinite și altele, precum viticultura, zootehnia, pomicultura, apicultura.

Concluziile unui seminar al agricultorilor din județul Constanța demonstrează că subvențiile în acest domeniu sunt încă extrem de necesare, iar o colaborare mai eficientă cu instituțiile statului este benefică.

Se așteaptă mult din punctul de vedere al creșterii calitative iar anii următori trebuie să constituie repere ale modernizării.

Competența specialiștilor români este recunoscută. Ponderea umană nu poate fi trecută cu vederea. Așadar, există toate premisele pentru o nouă etapă în domeniul agriculturii.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Mircia Giurgiu - declarație politică intitulată Dreptate făcută printr-o nedreptate;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

Titlul declarației mele politice de astăzi este "Dreptate făcută printr-o nedreptate".

Așadar, anul trecut au apărut legile proprietății și justiției care, dacă sunt puse în aplicare, populația de etnie română este alungată din zonele centrale ale marilor orașe din Transilvania. Și aici este vorba despre populația din Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Aiud, Odorheiul Secuiesc, Sighetu Marmației, Blaj, Făgăraș și multe altele.

În încercarea de a face dreptate celor care au pierdut aceste imobile, suferă populația care între timp a ocupat aceste locuințe, fără să fie cu nimic vinovată și care nu are nici o altă posibilitate, fiind îmbătrânită, să-și poată procura o locuință.

Urmează să fie evacuate zeci și sute de familii din orașele menționate, nu au nici o posibilitate, așa cum am spus, materială pentru a-și rezolva situația locuinței, și cei care or să intre în proprietatea acestor lăcașuri, unele spun că sunt de cult, altele asociații, fundații și așa mai departe, nu doresc să prelungească contractele de închiriere, dimpotrivă, așteaptă cât mai repede să fie evacuați.

Așadar, o problemă serioasă pe care Guvernul României trebuie să o aibă în vedere și să o rezolve în limita legii, dar să țină cont de realitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Cristian Apostolache - intervenție pe tema întârzierii primirii indemnizației de către mămicile din județul Prahova;

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Mihai Apostolache.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulțumesc, doamna președintă.

Stimați colegi,

"Luna trecută, în Prahova, unele mămici nu au primit indemnizațiile..."Așa sună titlul unui articol publicat luni în unul din ziarele prahovene, iar eu, în calitate de proaspăt părinte, nu numai că pot confirma că așa s-a întâmplat, ci chiar pot completa: iar mămicile care au primit banii, i-au primit cu întârziere.

De altfel, și directorul Direcției de Muncă, Solidaritate Socială și Familie Prahova recunoaște că așa s-a întâmplat: în contractul cu Poșta s-a stabilit data de 10 a fiecărei luni, dar distribuirea propriu-zisă s-a făcut abia începând cu 15, și nu pentru toate persoanele îndreptățite, ci în tranșe, în funcție de momentul când s-au primit banii de la București și în... nu se mai știe ce ordine a priorităților.

Dacă în ceea ce mă privește am reușit să depășesc neplăcerile presupuse de întârzierea plății, nu pot să nu mă întreb cât de dramatice au fost cele 7-12 și chiar mai multe zile de așteptare pentru familiile tinere care, în mod real, se bazează aproape exclusiv pe acești bani!

Să întârzii atât de mult (și încă într-o lună de iarnă, în care numai întreținerea la bloc depășește 3 milioane de lei vechi, în care oamenii se îmbolnăvesc mai des și în care mâncarea este mai scumpă) nu poate fi decât încă o dovadă a incompetenței "Bucureștiului" de gestionare a României reale, aflate sub semnul sărăciei, șomajului, inflației și, nu în ultimul rând, al nepăsării guvernanților!

Luați cu grijile luptelor politice pentru putere, membrii Guvernului au uitat că în țara asta trăiesc și nemembri de partid, care-și măsoară existența de la o chenzină la alta, prin lungi liste de datorii, pe care, ca un făcut, aproape de fiecare dată, se regăsesc taxe, impozite, amenzi și cine mai știe câte alte zeciuieli, puse de stat...

În beneficiul cui?!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Strungă - declarație politică intitulată De la extrema stângă la stânga, numără!;

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Emil Strungă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Emil Strungă:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Titlul declarației politice de astăzi este: "De la extrema stângă la stânga, numără!"

Evenimentul mediatic cel mai prezent în opinia publică îl constituie, fără nici o urmă de îndoială, cutremurul care a început și este în plină desfășurare în Partidul Social Democrat. Am scris și gândesc în continuare împotriva acestui partid cu pretenții de stânga și năravuri de dreapta. Sunt convins că acest spectacol al demisiilor și încercărilor de reformă va mai ocupa încă interesul scenei politice românești. Dar, ceea ce nu sesizăm, orbiți de reflectoarele care se pun pe protagoniști și a căror lumină se revarsă și asupra privitorului aflat mai mult sau mai puțin la distanță, este că tot acest show are, în fapt, alte conotații și alte semnificații.

Auzeam bunăoară un jurnalist aflat la mare cinste, că fostul șef al Camerei Deputaților ar putea foarte lejer să se instaleze în Partidul Național Liberal, tocmai datorită modului în care a înțeles să se formeze și să se manifeste ca om politic, tocmai că ar fi sesizabilă o oarecare înrudire între liderii liberali și ex-liderul social-democrat. Sunt de acord că, din punct de vedere doctrinar, politica românească trece printr-o perioadă de prefacere și cernere, dar, haideți să nu ignorăm problema de fond: unii sunt acuzați și li se instrumentează dosare penale, alții încearcă, prin toate strategiile guvernamentale, să determine Uniunea Europeană la alcătuirea unui cât mai bun raport de țară, în vederea aderării.

Apoi, nu trebuie să ne lăsăm amăgiți și orbiți de aceste succese, fără îndoială etape importante în ceea ce privește credibilitatea României în ochii partenerilor europeni. Însă, dacă cei care conduc acum România se vor opri din acest proces care poate fi numit și chiar are valențe importante de reformă a clasei politice, atunci totul e zadarnic. Această boală de care suferă țara aceasta - și pe care o numim corupție - este prea înrădăcinată între obiceiurile autohtone, încât ceea ce lipsește este, de fapt, o conștiință civică, o moralitate publică care, cultivate, ar putea schimba ceva. Criza, vedem, este atât de profundă, încât ea schimbă - și asta într-un timp foarte scurt - echilibre politice în interiorul unui partid sau în relațiile dintre partide, oameni politici, colegi de partid. Ceea ce ar trebui să fie elita politică a țării se poate transforma, pe fondul acestor conflicte generate de acuzații de corupție, într-o categorie de oameni discutabilă sub raportul moralității civice și al responsabilității pe care o incumbă funcțiile deținute în forurile conducătoare ale țării. Insulte și reproșuri, necesitatea găsirii acelor oameni care să probeze în primul rând moral capacitatea de a exercita funcții publice, neîncredere, turnătorii, urlete, nemulțumiri, refulări și defulări - scena politică românească seamănă cu un Olimp în care unii dintre zei fac și desfac destine, alții încearcă să țină piept nu se știe cărui dușman, fiecare îl suspectează pe celălalt și așa mai departe.

Trafic de influență, tranzacții, procurori - acest spațiu al exercitării Puterii este bulversat de demisii răsunătoare - totul e augmentat pentru a căpăta mai multă importanță decât trebuie. Numai că asta se petrece pentru ochii neștiutori. Cei știutori, aflați în spatele scenei, ar face bine să nu se lase furați de acest spectacol hollywoodian și să vadă ceea ce este mai important: cu cât corupția va fi cercetată și mai jos, cu atât puroiul va fi operat până la capăt - vorba unui tânăr lider social-democrat.

Pericolul ar fi acela de a crede că Europa este mulțumită de ceea ce se vede și este făcută pentru imagine. Sau că noi am punctat la capitolul credibilitate, dacă detronăm un fost premier. Cert este că oportuniști, interesați și incapabili în politica românească, au fost și vor mai fi. Dacă procentul lor ar scădea până la nivelul celui din Occident, încă ar fi ceva. Dar tare mi-e teamă că reformarea unui partid în care aceștia sunt majoritari nu se poate petrece decât prin autodesființarea acelui partid. Aceasta era una dintre ipotezele unui profesor de științe politice care cunoștea foarte bine chiar istoria partidului unic pre-revoluționar, din care Partidul Social Democrat își trage "frageda-i" ființă și legitimare. Nu-i așa că asta ar fi o tristă ironie: să ai soarta tatălui pe care l-ai ucis ...?

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Firczak - intervenție politică intitulată Cui îi este frică de sindicate?;

Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul deputat Gheorghe Firczak.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

   

Domnul Gheorghe Firczak:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Declarația mea politică se intitulează "Cui îi este frică de sindicate?"

Realitățile societății românești au suferit transformări ample în anii care au trecut de la revoluția română anticomunistă din anul 1989. Dacă în anii '90, liderii de sindicat băteau cu pumnul în masă sau ajungeau chiar să schimbe guverne, astăzi suntem în fața unei noi realități. Iată că patronatele își arogă drepturi mai mari decât ar trebui. Mă refer, punctual, la cel de la S.C. Swis S.R.L. din județul Hunedoara.

La această întreprindere, deși există două sindicate - "Renașterea" și "Speranța" -, patronatul refuză dialogul cu acestea, considerându-le nereprezentative. Consecința: negocierile pentru drepturile angajaților se poartă cu reprezentanții acestora.

De ce, oare, suntem suspicioși și ne imaginăm că administrația îi alege pe acei reprezentanți care îi cântă în strună?

Sindicatele s-au adresat Comisiei pentru Dialog Social. Prefectul județului Hunedoara, domnul Cristian Vladu, a invitat la discuții și patronatul de la S.C. Swis S.R.L. Nu s-au prezentat, motivând în scris că la această comisie se discută probleme care nu îi privesc.

Mahomed nu vrea să vină la munte; să meargă muntele la Mahomed. Nici așa nu a fost bine. Patronii au spus că nu discută cu parlamentarii, pentru că dânșii nu fac politică, adoptând și atitudini ireverențioase.

Este foarte clar că la S.C. Swis S.R., patronii au ceva de ascuns. Muncitorii se plâng de tratamentul la care sunt supuși. Patronii afirmă că, dacă nu sunt lăsați în pace, pleacă din județul Hunedoara și dispar 4 mii de locuri de muncă.

Oare sună a șantaj această atitudine? Cu alte cuvinte, - spun dânșii -, dacă nu suntem lăsați să interpretăm legea cum vrem noi, plecăm.

În calitatea mea de demnitar al statului român, ca deputat de Hunedoara, am obligația să apăr interesele cetățenilor și să trag un semnal de alarmă atunci când nu se respectă legea, indiferent cine ar face-o - sindicate sau patronate.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Emil Radu Moldovan - declarație politică intitulată Biruri pentru falimentarea agriculturii;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Emil Moldovan.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

   

Domnul Emil Radu Moldovan:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică de astăzi este intitulată "Biruri pentru falimentarea agriculturii".

Singurul semn al guvernării cu care vă lăudați sunt taxele care cresc de la o zi la alta, înmulțindu-se cu viteza fulgerului căderii economice.

Este o vorbă care spune că nesătulul nu se satură niciodată, oricât de mult ar primi și oricât de mult ar lua de la ceilalți. Nu pot să nu vă asociez cu lăcomia extremă, văzând cu câtă nonșalanță ați pus biruri peste țăranul român, și așa împovărat de greutăți.

După ce ați majorat impozitele pe terenurile agricole de 37 de ori față de anul 2005, ați decis că totuși nu e destul și că agricultorii români mai pot suporta o mărire de taxe adoptată printr-un truc legislativ, tactică pe care o utilizați cu tot mai mult "profesionalism".

Practic, ați decis ca proprietarii de teren extravilan care nu și-au plătit la stat dările în primele două luni ale anului, vor plăti dublu valoarea acestora. La toate acestea se adaugă și reglementările potrivit cărora din anul 2007 agricultorii vor fi obligați să plătească impozit și pentru veniturile obținute ca urmare a produselor vândute la piață, fabrici sau silozuri.

După ce, conform datelor statistice, agricultura, sub conducerea derutantă la care ați supus-o, a fost cel mai neperformant domeniu al anului 2005, am impresia că aruncați pedeapsa tot peste țăranul român, a cărui unică vină este faptul că trebuie să suporte o guvernare nedreaptă.

Știți foarte bine care este valoarea pensiei de agricultor și prin asta demonstrați încă odată cât de puțin vă pasă de cei pe care-i conduceți. În loc să veniți cu proiecte reale, prin care să ajutați locuitorii din mediul rural în vederea unei agriculturi performante, le tăiați orice speranță de supraviețuire, prin noi și noi biruri.

Dacă nu aveți nici o intenție de ajutor, măcar lăsați-i să se descurce, fără a le mai pune noi piedici. Cu un ministru bun de gură și atât, cu zeci de taxe și nici un sprijin, veți duce țăranul român la limita supraviețuirii.

Poate asta v-ați propus de la bun început. În acest caz, vă asigur că vă apropiați de reușită.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
  Leonida Lari Iorga - despre idealul reîntregirii și poemul Sub privirea Domnului;

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, doamna deputat Lari Leonida Iorga.

Vă rog să poftiți la microfon, doamnă deputat, și să susțineți declarația dumneavoastră politică.

Aveți cuvântul.

Depuneți în scris, da? E-n regulă, doamna deputat.

  Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Partidul Social Democrat nu va dispărea de pe scena politică;

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Munteanu. Susțineți? Sunteți trecut pe listă.

     

Domnul Ioan Munteanu:

Am depus-o în scris, doamnă președinte.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Depusă în scris, da?

 
  Mirela Elena Adomnicăi - intervenție politică intitulată Interesele de grup din PD Suceava, mai presus de legalitate, moralitate și respect față de cetățean;

Vă rog, doamnă deputat, aveți cuvântul.

   

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Vă mulțumesc, doamnă președinte.

Declarația mea politică se intitulează "Interesele de grup din P.D. Suceava, mai presus de legalitate, moralitate și respect față de cetățean".

Prin intermediul acestei declarații politice, țin să aduc în atenția opiniei publice o situație fără precedent din județul Suceava și să arăt modalitatea prin care actualii guvernanți înțeleg să-și pună în aplicare mult clamata lor deviză: "Dreptate și adevăr".

Concret, vreau să fac referire la concursurile pentru ocuparea posturilor de director la D.S.P. Suceava, respectiv inspector general adjunct la Inspectoratul Școlar Județean Suceava.

La Direcția de Sănătate Publică, deși în urmă cu două luni s-a desfășurat un concurs pentru ocuparea postului de director, în urma căruia doctorul Alexandru Paziuc a fost declarat câștigător, acesta nu a primit nici până astăzi semnătura Ministerului Sănătății prin care, conform legii, trebuia să fie instalat la conducerea acestei instituții.

Paradoxul acestei situații constă în faptul că doctorul Paziuc, deși este membru P.D. și are o carieră profesională absolut remarcabilă, este contestat chiar de conducerea județeană a P.D. Suceava, în locul acestuia fiind preferată tot o membră P.D., doctor Maria Popp, care a susținut concursul în aceleași condiții ca și doctor Paziuc. Înțeleg că acest post a fost negociat politic și că acesta aparține P.D.-ului, însă nu înțeleg de ce, din cauza intereselor personale și de grup, o instituție de o asemenea importanță este în imposibilitate de a funcționa normal. Precizez că nici la această dată, când fac această declarație politică, Direcția de Sănătate Publică Suceava nu are nici o semnătură autorizată, care să confere legalitate documentelor oficiale pe care le emite această instituție.

O situație oarecum similară se petrece la Inspectoratul Școlar Județean Suceava, unde bătălia pentru postul de inspector general adjunct se dă tot între doi membri P.D.: între Neculai Barbă, cel care a deținut cu titlu de interimat această funcție până acum, și Daniel Hrenciuc. Neîndeplinind condițiile impuse de lege pentru înscrierea la concurs, cel care deține cu titlu de interimat această funcție contestă chiar participarea la concurs a colegului său de partid!!!

Dreptul de a participa la un concurs este garantat prin lege, acest drept neputând fi eludat de vreo normă sau regulă internă a unui partid, fie el și prezidențial.

Iată, stimați colegi, asistăm la un episod ca în celebrul serial american "Twin Peaks", în varianta P.D. Suceava, unde lucrurile se petrec ca în Sălașul Negru: nimeni nu știe nimic, nimeni nu este vinovat, dar toți au dreptate.

Consider că la Suceava trebuie instalată starea de normalitate, astfel încât cetățeanul și interesele sale să nu mai fie la cheremul unor interese de partid.

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamnă deputat.

 
  Iuliu Nosa - declarație politică referitoare la vizita domnului președinte al Camerei Deputaților în Sălaj;

Mai sunt deputați în sală care doresc să susțină declarația politică?

Poftiți, domnule deputat. Grupul parlamentar al P.S.D., da?

Domnul deputat Iuliu Nosa, da? Vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Mă voi referi în intervenția mea la un eveniment punctual și foarte recent: prezența în Sălaj, duminică 26 martie, a noului și tânărului președinte al Camerei, domnul Bogdan Olteanu.

Prin declarațiile programatice deosebit de nobile și altruiste pe care le făcuse cu prilejul învestirii în această înaltă demnitate, ne pregătise pentru așteptări foarte mari. În esență, promiteați, domnule președinte, să schimbați, prin însăși conduita dumneavoastră politică, imaginea Camerei și a Parlamentului. Spre deziluzia mea, domnul președinte a avut o deplasare și un program de rutină, care a constat în participarea la un meci, plantarea unor arbuști într-o acțiune pompieristică a Direcției Silvice și vizitarea unui centru de sănătate, în a cărui finanțare, actuala Putere a înțeles greu și târziu că trebuie să se implice.

M-ați dezamăgit profund, domnule președinte. Nimic din agenda reală și extrem de dureroasă a electoratului, sau din problemele județului! Presupun că nici nu aveați intenția să vă încărcați cu aceste probleme, după modul în care ați abordat vizuita în Sălaj și v-ați stabilit propria agendă. Spre surprinderea mea, parlamentarii de Sălaj n-au fost invitați la o reuniune de lucru cu domnia sa, în care să-i prezentăm nevoile și grijile presante ale oamenilor și ale județului. Aceasta, în condițiile în care, această primă vizită în teritoriu - în câteva locuri din Ardeal - se realizase în calitate de președinte al Camerei Deputaților.

Dincolo de fondul problemei, domnul președinte a încălcat fără reticență o minimală normă a protocolului politic și de reprezentare, prin faptul de a nu se întâlni, în mod formal, cu cei pe care electoratul i-a legitimat să-i reprezinte. Nu știu dacă acest gest impardonabil a fost unul de ignoranță sau dictat de aroganță. Probabil, cu timpul, vom avea o explicație.

În afara scorului meciului la care ați participat pentru un modest exercițiu de imagine, ce ați aflat despre problemele Sălajului, domnule președinte?

Revin la declarațiile dumneavoastră radicale din perioada învestirii, în care vă propuneați o conduită de substanță și de imagine total schimbată. Cu regret și sinceritate, vă asigur că ați început cu stângul la această recentă vizită în Ardeal.

Lipsa de respect și colegialitate față de colegii de Cameră reprezintă nu înjosirea noastră, ci a Parlamentului, ca instituție.

Ineleganța gestului dumneavoastră de duminică coboară demnitatea Camerei în micimea prestațiilor partizane cu care înțelegeți să conduceți țara.

Noblețea și eleganța vechilor liberali vă sunt cu totul străine, se pare. Rămâneți urmașul loial al strămoșilor dumneavoastră (familiei) de nomenclatură stalinistă. Păcat!

Vă mulțumesc.

 
   

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
   

Au depus declarațiile politice în scris: din partea Grupului parlamentar al P.S.D. - domnul deputat Vasile Mocanu, domnul deputat Ioan Munteanu, doamna deputat Manuela Mitrea, domnul deputat Mihai Apostolache, domnul deputat Costică Macaleți, domnul deputat Gheorghe Chiper, doamna deputat Mihaela Rusu; din partea Grupului parlamentar al P.N.L. a depus în scris declarația politică domnul deputat Ioan Ghișe; din partea Grupului parlamentar al P.D., au depus în scris declarațiile politice domnii deputați: Dumitru Ioan Puchianu, Traian Igaș, Roberta Anastase, Daniel Buda și Marius Rogin; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, doamna deputat Daniela Popa, iar din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, doamna deputat Leonida Lari-Iorga.

Dacă în sală mai sunt deputați care vor să susțină declarația politică?

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., și domnul deputat Vasile Pușcaș a depus declarația politică în scris.

Mai sunt doamne, domni deputați care vor să susțină declarația politică, prezenți în sală? Nu sunt.

În aceste condiții, ca președinte de ședință, mă văd obligată să închei ședința de astăzi.

Vă mulțumesc.

Se reia la ora 10,00 ședința în plen.

 
     

(Următoarele intervenții au fost consemnate conform materialelor depuse de deputați la secretariatul de ședință)

 
    Ioan Aurel Rus - declarație politică intitulată A sosit timpul adevărului;

Domnul Ioan Aurel Rus:

Declarație politică intitulată "A sosit timpul adevărului"

Motto: " Puțini sunt aceia care vor să spunătot ce cred", R. Descartes.

Poate că unii dintre bistrițeni își mai amintesc de atacurile furibunde ale PSD-ului aflat în plină glorie, cu vreo 2 ani în urmă, la adresa PRM. Pe atunci, o doamnă cu un condei și un verb admirabile, de doamna Melania Cuc este vorba, pe care încă o asigurăm de considerația noastră, și-a pus talentul în slujba defăimării partidului nostru și a liderului județean. Fără doar și poate la ordin, în calitate de purtătoare de cuvânt și slujbașă a PSD, a scris ce i s-a cerut.

Nu ne-a interesat și ar fi tardiv și fără obiect să aflăm acum, când PSD a depășit faza degringoladei, aflându-se în cea a disperării, ce l-a determinat la o atitudine de-a dreptul ostilă față de noi. Nu ne bucurăm de situația în care a ajuns, mai ales că între PSD și PRM, cu toate deosebirile ce le despart, au existat și există unele afinități. Nu o dată, domnul senator Corneliu Vadim Tudor, președintele PRM, a propus o colaborare fructuoasă în folosul țării și poporului român, care a crezut în ceea ce numim îndeobște revoluție, termen ce nu mai are de mult acoperire, fiind calp. Condiția era una singură: PSD să se debaraseze de corupții care i-au maculat imaginea și din a căror cauză mulți dintre români se îndepărtează de el.

Reproșurile nu își mai au rostul, dorim să amintim că în replicile date atunci, printre altele, am atras atenția că și PSD, «este pus pe tapet», ca să folosim o sintagmă uzuală, să urmeze aceeași cale ca și aceea a suratelor PUNR și PSM, adică să dispară de pe arena politicii românești. Ne pare rău, dar am avut dreptate, și dacă nu se vor lua măsuri radicale în partid, de înlăturare a cauzelor reale, și nu găsirea unui singur țap ispășitor, chiar dacă acesta se numește Adrian Năstase și este un fost prim-ministru.

Nici PRM nu a scăpat de tot soiul de tentative de compromitere a sa, de mituire a unor oameni de bază, cu funcții înalte, precum și de «cadorisire» cu tot felul de invective, de epitete defăimătoare, de atac în haită din partea presei, care face jocuri murdare pentru interese la fel de murdare. În sensul acesta suntem convinși că PSD știe mai multe decât noi, doar nu a stat la guvernare peste 10 ani chiar degeaba.

Ceea ce deosebește PRM de PSD, în curs de destrămare, precum și de celelalte partide deja dispărute, este aceea că cel dintâi a luat măsuri imediate, fără menajamente, împotriva oricăror tendințe centrifuge și «s-a scăpat» la timp de balastul ce îl trăgea la fund, a exclus escrocii și hoții care s-au strecurat în partid, și așa va face și mai departe. Pace cu corupții și hoții nu va fi niciodată în PRM.

Unii zic, se pare, dar noi suntem siguri, că există cineva și ceva care coordonează din umbră o întreagă strategie de distrugere a societății românești, în toate componentele sale, cu deosebire politică, economică, socială, națională etc. Elemente din PSD, unii cu bună știință, alții duși de val sau dintr-un mizerabil oportunism, au contribuit substanțial la aducerea României în dezastruoasa situație în care se află azi. Cu riscul de a ne repeta, dar dorim să ne facem bine înțeleși asupra faptului că ne pare rău de situația în care a ajuns PSD, și cu cele mai bune intenții, îi atenționăm pe cei care au urechi să audă că acesta este doar începutul. Abaterea acestui partid de la doctrina social-democrată, înșelarea încrederii maselor de alegători, a propriilor membri de rând care l-au susținut, crearea unei pături de conducători politici corupți, îmbogățiți pe căi mai mult sau mai puțin cinstite, simultan cu sărăcirea tot mai accentuată a imensei majorități a populației țării, sunt numai câteva din cauzele care fac din PSD o pradă ușoară în mâna acelora care îi poartă sâmbetele. Și să nu se uite că în istoria României, PSD a constituit o pepinieră a partidului liberal, cu deraieri frecvente spre dreapta, ceea ce a și determinat trecerea la comuniști a membrilor de rând proveniți din mediile muncitorești.

Parcă totul pare de domeniul fantasticului, a unui vis urât: mai ieri măreție și grandoare, azi la un pas de prăbușire, purtând stigmatul corupției și hoției, a abuzurilor de tot felul.

    Bogdan Liviu Ciucă - intervenție politică intitulată Agricultura românească, la un pas de Uniunea Europeană;

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "Agricultura românească, la un pas Uniunea Europeană".

Înainte de 1989, procesul de colectivizare a rupt relația dintre țăran și pământul său, cu excepția unor suprafețe restrânse din zonele de deal și de munte și a unor ocupații precum oieritul, agricultura a devenit socialistă, țăranul român devenind salariat pe propriul pământ. Veniturile din agricultură au fost foarte modeste, iar sistemele de asigurări sociale ca și inexistente.

Sistemul cooperatist a distrus baza privată a proprietății în agricultură, a creat un sistem care a subminat mentalitatea țăranului român.

După 1990, viziunea politică cu privire la agricultură a fost haotică și demagogică, ca întotdeauna, țăranul român a fost prima victimă a schimbării. Reforma agrară a fost făcută fără prea multa tragere de inimă, ca dovadă că procesul de punere în posesie și de acordare a titlurilor de proprietate a funcționat foarte lent, nefiind încheiat nici până astăzi. Caracterul defectuos al legii a dus la declanșarea a sute de mii de procese între moștenitori, ca și la numeroase abuzuri din partea celor puși să aplice legea.

În acest moment, proprietatea în agricultură este fărâmițată, proprietatea medie nedepășind 1,5 ha, în aceste condiții, cei mai mulți țărani nu sunt agricultori, ci grădinari, iar România a devenit importatoare de produse alimentare.

Agricultura românească are o bază arhaică, suprafața medie a proprietății deținute de o persoană o face improprie pentru o exploatare rentabilă. Deși pământul este ridicol de ieftin, nu se găsesc cumpărători pentru simplu motiv că rentabilitatea sa este extrem de scăzută.

Singurul lucru pe care-l pot face cei ce dețin suprafețe agricole este să se asocieze în grupuri de producători, conform Ordonanței de Guvern nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

De lăudat este și soluția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale privind"Programul Fermierul" care, coroborat cu fondurile Sapard, dau o șansă agricultorilor români pentru a se înființa și rezista pe piața comunitară europeană.

Aceasta este starea agriculturii românești la numai 9 luni care ne mai despart de aderarea la U.E., moment după care, probabil, se vor simți și efectele pozitive asupra agriculturii. Integrarea în politica agricolă comunitară va însemna reducerea marjei de variație a prețurilor produselor alimentare cu cel puțin 10%. Creșterea investițiilor în sectorul agroalimentar va reprezenta unul dintre beneficiile aderării. Existența forței de muncă ieftine și subdezvoltarea actuală a industriilor agroalimentare vor atrage investiții importante. Un alt efect pozitiv al aderării va fi creșterea exporturilor unor produse specifice țării noastre, interesante pentru o piață europeană de 450 milioane de consumatori, cum ar fi: mierea de albine, nucile, fructele de pădure etc.

Dezvoltarea agriculturii românești trebuie să fie, așadar, parte a unei strategii unitare la care trebuie să contribuim.

    Claudius Mihail Zaharia - declarație politică intitulată Despre necesitatea schimbării mentalității românești;

Domnul Claudius Mihail Zaharia:

Declarație politică intitulată "Despre necesitatea schimbării mentalității românești".

Întâmplările și evenimentele sociale din ultima perioadă, printre care: reticența sinistraților de a se muta în casele acordate de Guvern, pe motiv că ar fi constrânși să plătească tot curentul electric pe care îl consumă, violențele înregistrate pe arenele fotbalistice, între suporteri și organele de ordine, neascultarea recomandărilor autorităților, de către cetățenii aflați în pericol, complacerea în situația de a înota prin noroi chiar și după cea mai mică ploaie, mă determină să mă gândesc dacă românul este pregătit din punctul de vedere al mentalității să se integreze Uniunii Europene.

Vina este foarte probabil atât a autorităților, cât și a fiecărui cetățean în parte, pentru că această lipsă de modele pozitive de care țara noastră duce lipsă, scăderea credibilității instituțiilor publice către aproape de zero și numărul mare de cazuri de afaceri în urma cărora sume imense din banii publici au ajuns în buzunarele unora, au determinat românii să nu mai creadă în nimic altceva decât în propria persoană.

Tot aceste cauze au transformat românii în vânători de oportunități prin care pot ocoli legislația, în special în plata dărilor către stat.

Nerespectarea legii a devenit un motiv de laudă în ziua de astăzi printre români, iar grija pentru domeniu public este nu egală cu zero, pentru că acest lucru ar însemna neafectarea acestor spații, ea este una destructivă, românul fiind dezinteresat dacă un parc, un drum public este distrus de acțiunea vreunei persoane care dorește să-și realizeze interesul propriu mai presus de interesul public.

Această atitudine agresivă față de autorități se exprimă în cele mai violente forme de obicei pe arenele sportive și în special la meciurile de fotbal. Astfel, suporterii, protejați de spiritul de mulțime și de anonimat, uită pur și simplu de statutul lor social și ajung să se comporte practic ca forță dornică să-și exprime sentimentele negative față de reprezentanții statului.

Concluzia, stimați colegi, este că fiecare instituție publică trebuie să înceapă lupta pentru câștigarea demnității și dobândirea încrederii populației.

Sunt mulțumit să spun faptul că instituția în care lucrez a început această luptă, iar prin intermediul noului Președinte al Camerei Deputaților sunt ferm convins că vom servi ca model pentru instituțiile din întreaga țară.

    Costache Mircea - intervenție politică intitulată Marea întrebare;

Domnul Costache Mircea:

"Marea întrebare"

Oriunde mergi, prin sate, prin piețe, dar și prin birourile firmelor, prin sediile administrației locale, prin piețe și prin alte locuri publice, pretutindeni întâlnești în capetele și în sufletele oamenilor lipsă de orizont, ceață și negură când vine vorba despre viitor, inclusiv despre viitorul apropiat. Vom intra, nu vom intra în UE? Cum o fi acolo? Ne dă ceva? Se vor opri furturile? Va răspunde cineva vreodată de prăduirea României? Ne mai aduce cineva înapoi petrolul și gazele vândute, cimentul și oțelul, aurul și pădurile, fabricile și băncile? Când se va termina cu jaful, cu hoțiile și cu minciuna?

Și întrebarea întrebărilor: Se mai poate face ceva? Ne mai poate salva cineva din ghearele mafiei atotstăpânitoare?

Mulți militanți ai principalelor partide le promit oamenilor vindecarea de rele, de toate relele, prin aderarea la UE. Ei susțin că vor veni funcționari de acolo să le dea peste mână hoților de pe aici, impunându-le modelul lor. Până și eu mai eram înclinat să sper în asemenea minuni, deși eram conștient că o Uniune fără putere juridică, neavând o Constituție - Constiuția fiind respinsă la vot de francezi și nu numai de ei - este deocamdată o construcție improvizată care urmărește, ca întotdeauna în istorie, satisfacerea, cu prioritate, a intereselor celor mari și puternici.

Dubii aveam și mai am, dar mă gândeam, ca tot românul credul, că modelul comportamental al celor ce au reușit să asigure cetățenilor lor condiții bune de trai și o ținere sub control a infracționalității ne va contamina și pe noi, prin conlucrarea în cadrul structurilor comunitare. Mi-a pierit însă cheful să mai cred în astfel de paleative când văd, printre înalții funcționari europeni, șmecheri, aranjori, fustangii și personaje dubioase, lipsite de cultură și de morală. Cine credeți că sunt aceia care dijmuiesc fondurile europene alocate României? Toate licitațiile pentru marile programe sunt câștigate de firme străine, la indicația delegației UE la București. Cine n-a auzit de versatilul Ficarelli sau de alți trimiși ai Bruxelles-ului, și de modul cum dirijează ei banii europeni, tot spre firmele străine, dar în contul României, nu știe nimic! Colac peste pupăză, a mai venit deunăzi să ne fericească cu augusta sa făptură domnul Frattini, înaltul comisar pentru libertate, justiție și securitate al UE.

Și ce credeți că a făcut el aici, în colonia macabră a subdezvoltării și economiei de junglă în care au prosperat analfabeții și creaturile primitive, iar poporul zace în mizerie și debusolare? În primul rând, el a pus moț colosalei minciuni naționale acreditând, prin girul Uniunii pe care o reprezintă, ideea mișelească, aiuritoare, că în România singurii deținători ai monopolului adevărului absolut sunt Președintele, Guvernul și deasupra tuturor, ministresa justiției, cabalina lor preferată, Monica Macovei. Auzind laudele deșănțate la adresa doamnei care până mai ieri era apolitică și apolinică, furajată cu banii lui Soros, iar azi smintește lumea cu justiția ei televizată care nu judecă pe nimeni, făcând doar o hărmălaie de bâlci medieval, îți vine să te îndoiești cartezian de bunele intenții ale trimișilor Europei.

Ba, mai mult, maestrul Frattini, campion al democrației, își permite insolența de a da satisfacție trucurilor prezidențiale și ifoselor macoviste, trăgând de urechi Parlamentul României, care, chipurile, se joacă cu soarta țării! Păi, măi frate Frattini, tu te simți bini, ori îți bați joc de mini?! (cum ar zice moldoveanul). Care va să zică, nu te burzuluiești la bandiții care ne-au jefuit economia, la guvernele mafiote, la justiția putredă de coruptă, și te iei de instituția fundamentală a democrației, singura pe unde se mai aude, dinspre PRM cel puțin, glasul adevărului? Cine a vândut totul, cine a jefuit, cine a tranzacționat, cine a devalizat România? Parlamentul, cu opoziția, cu PRM-ul sau Guvernul din care noi n-am făcut niciodată parte? Președinția care îi plimba pe marii borfași în avionul prezidențial, Justiția care a legalizat toată devalizarea țării sunt bune, iar Parlamentul e rău? Prin urmare, frate Frattini, ia să faci bini să ne spui și nouă dacă mafia a apărut în România sau pe la alde matale. Nu eram noi destul de bombardați cu diversiunile diabolice ale mass-media, mai vii și dumneata să pui vârf cufundării noastre pe veci în manipulare, diversiune și intoxicare?

P.S. Dacă te-ai referit la Parlament pentru votul contra percheziției lui Năstase, ar trebui să-ți crape obrazul de rușine.

Deputații au înțeles că termopanele se pot vedea și din stradă, că îi puteați cere ridicarea imunității parlamentare și, mai ales, că îl puteți judecata pe Năstase și pe oricine, dacă vreți cu adevărat, fără nici un circ mediatic și fără fițe de prost gust.

Răspunsul la întrebarea "Ne vom redresa vreodată?", este acesta: Dacă vom reuși să luminăm poporul, scoțându-l de sub uriașa cupolă a mafiei, a minciunilor, diversiunilor, manipulării și intoxicării prin presă, la care se mai adaugă, din când în când, emisari europeni ca Frattini, ne vom ridica la lumină și vom reînscrie țara pe orbita normalității. Dacă nu, nu!

    Ioan Oltean - despre necesitatea ca loteria Română să își recâștige rolul de instituție caritabilă;

Domnul Ioan Oltean:

În momentul înființării sale, în 1906, Loteria de Stat ocupa un loc extrem de important în lupta pentru îmbunătățirea stării de sănătate și igienă a locuitorilor țării.

În 1931 a fost votată Legea pentru înființarea și organizarea Loteriei de Stat pe clase, scopul acesteia fiind cel de a asigura sănătatea publică și ocrotirea socială a populației. Astfel, veniturile nete ale acestei instituții erau vărsate la Fondul General Sanitar și de Ocrotire.

Trei ani mai târziu, în 1934, se înființează Regia Loteriei de Stat cu scopul organizării de loterii, în colaborare cu instituțiile culturale existente la acea perioadă.

Loteria Română trebuie să se întoarcă la origini și la scopurile inițiale pentru care a fost înființată.

Această instituție de stat este una profitabilă și, prin urmare, nu are nevoie să beneficieze de facilitățile fiscale pe care statul le acordă în mod normal societăților aflate în proces de restructurare sau celor care fac investiții importante în programe de protecție a mediului sau de cercetare și dezvoltare.

Totodată, activitatea Loteriei Române nu justifică păstrarea profiturile obținute de pe urma organizării jocurilor de noroc, deoarece această instituție nu a făcut nici o investiție de interes public care să demonstreze necesitatea utilizării în interes propriu a acestor fonduri. În acest context, cu atât mai puțin se justifică plata unor salarii exorbitante conducerii instituției în cauză.

Soluția optimă și viabilă pentru ca Loteria Română să-și regăsească misiunea socială este ca profitul obținut de aceasta să fie încasat la bugetul de stat.

Un procent considerabil din sumele încasate va alimenta Fondul Național de Solidaritate, administrat de Ministerul Muncii, în scopul reducerii gradului de sărăcie din cadrul familiilor aflate în situații de extremă dificultate.

Banii rămași după alimentarea Fondului Național de Solidaritate vor fi distribuiți, în funcție de necesități, bugetelor ministerelor celor mai defavorizate de condițiile financiare restrictive actuale. (Ex.: Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Culturii etc.)

În consecință, Loteria Română trebuie să-și justifice existența și să-și recâștige rolul de instituție caritabilă, contribuind, în același timp, la consolidarea bugetului de stat, ca bun contribuabil.

    Costică Macaleți - intervenție politică intitulată Impozitul pe terenul agricol și bălăriile ministrului Flutur;

Domnul Costică Macaleți:

Declarație politică intitulată "Impozitul pe terenul agricol și bălăriile ministrului Flutur".

Ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale, distinsul domn Gheorghe Flutur, a declarat recent la Rădăuți că "Impozitul pe teren va duce la dispariția pământurilor lăsate în paragină de ani buni de către unii țărani și pe care astăzi cresc bălării". De asemenea, consideră domnul ministru, "Populismul exagerat al ultimilor ani a făcut ca în România să nu ne valorificăm potențialul și să emigrăm în Spania să lucrăm la ei."

Ce ar mai fi de comentat la afirmațiile domnului Flutur? Ce critici și cât de mari ar trebui să fie cele pe care să le mai poți aduce, în plus, unui membru al unui guvern care a decis să crească chiar și cu 600% impozitele pe care țăranii trebuie să le plătească pe hectarul de teren agricol de pe munca căruia își hrănesc familiile? Domnul ministru vorbește de "bălării". Consider că adevăratele "bălării" sunt afirmațiile domniei sale vis-à-vis de acest subiect! Ce vină au țăranii că politica păguboasă a lui 16% a lăsat bugetul descoperit și el trebuie cârpit prin orice mijloace de tip pompieristic? Ce vină au țăranii că prețul lucrărilor agricole a ajuns atât de exorbitant încât cei care nu lucrează măcar cu plugul tras de boi, ca în evul mediu, nu au posibilitatea să cultive nimic? Ce vină au țăranii că, în timp ce în Uniunea Europeană fermierii sunt sprijiniți, la noi ministrul Flutur a decis să le dea cupoane, numai bune de schimbat în piață la speculanți pentru te miri ce?

Domnul ministru vorbește de potențial. Dar ce potențial mai pot fructifica țăranii pe care noile biruri de tip feudal îi fac să nu mai poată face față unui sistem care le mai cere în plus și competitivitate pe viitoarea piață comună europeană? Cum sa vorbim de competitivitate, domnule ministru, când pentru a-și asigura numai autoconsumul o familie de țărani trebuie să muncească din zori și până în seară la câmp, cu mijloace rudimentare, și asta în condițiile de acum, d-apoi să mai plătească și 60 de RON impozit pentru un ha de teren agricol, de la 11 RON, cât este în prezent, așa cum prevede o ordonanță de guvern adoptată recent? Asta înseamnă populismul, domnule ministru, să vorbim despre greutățile țăranilor și despre nedreptățile pe care Guvernul din care faceți parte le aplică lor?

Și dacă tot veni vorba de populism, ar putea să ne spună domnul ministru cât din promisiunile electorale făcute de Alianța D.A. s-au materializat? Unde este sprijinul promis agricultorilor, unde sunt banii destinați lor, obținuți de la Uniunea Europeană, unde sunt subvențiile și investițiile în dezvoltare rurală? În bălării s-au dus, într-adevăr, domnule ministru Gheorghe Flutur! Tot unde ar trebui să se ducă și guvernarea dumneavoastră iresponsabilă!

    Cristian Mihai Adomniței - declarație politică intitulată Două proiecte liberale = două reforme pentru România;

Domnul Cristian Mihai Adomniței:

Declarație politică intitulată "Două proiecte liberale = două reforme pentru România"

Așa cum era de așteptat pentru un partid liberal, așa cum am și convins până acum, într-un an și jumătate de guvernare, PNL aplică managementul pe bază de proiecte, singurul capabil să producă rezultate măsurabile, să genereze modele de acțiune, să capaciteze toate resursele în mod constructiv și eficient.

Venim acum în fața dumneavoastră cu două noi proiecte la nivel național, de interes major pentru România, două reforme majore inițiate de cabinetul Tăriceanu și de reprezentații PNL din Parlamentul României pentru 2006: reforma în sănătate și reforma în dezvoltarea rurală. Ambele proiecte cuprind pachete legislative importante, menite să reglementeze două domenii de maxim interes pentru populație.

Reforma în sănătate, amplu discutată și disputată, vrea să introducă concepte noi la nivelul administrării și managerierii unui sistem sanitar putred și care nu răspunde nevoilor populației, sistem care, fără o intervenție de "chirurg", va ajunge foarte curând în colaps.

Reforma în dezvoltarea rurală are la bază o idee pe cât de generoasă pe atât de greu de dus la îndeplinire, eliminarea decalajului de dezvoltare socială, economică și nu în ultimul rând informațională a mediului rural românesc, mediu care a fost permanent uitat la capitolul investiții, mediu care a fost privit doar ca masă de manevră electorală, mandate în șir. Presiunea socială a celor din mediul rural, și nu în ultimul rând cerințele Comunității Europene, ne obliga la inițiativă și acțiune în ceea ce privește condițiile de trai ale oamenilor de la sate.

Salut cele două inițiative ale PNL, le doresc concretizarea în două reforme de succes pentru România și vă invit pe toți joi, 30 martie, la Teatrul Național București, la lansarea publică a celor două proiecte, pentru ca popularizarea cât mai largă și explicarea cât mai în detaliu a celor două reforme este cheia succesului implementării lor.

    Cristian Silviu Bușoi - intervenție politică intitulată Recâștigarea încrederii cetățenilor în Parlamentul României;

Domnul Cristian Silviu Bușoi:

Declarație politică intitulată "Recâștigarea încrederii cetățenilor în Parlamentul României".

România a fost în trecut un avanpost al parlamentarismului și al liberalismului în sud-estul și răsăritul Europei, afirmându-se în lume ca o țară cu vocație liberală și democratică.

Sub cupola Parlamentului au răsunat voci care s-au identificat cu cele mai acute năzuințe naționale, s-au afirmat oratori care prin capacitate, curaj și talent au reușit să exprime gândurile și așteptările unui întreg popor.

În prezent, în rândul cetățenilor României, instituția Parlamentului nu se bucură de o imagine pozitivă. Românii percep negativ această instituție, deși Parlamentul ar trebui să reprezinte un simbol al democrației, o barieră care ar trebui sa stopeze orice încercare de totalitarism, locul în care ideile devin propuneri legislative și proiecte de lege.

Parlamentul, o instituție politică indispensabilă în opera de guvernare a statului, fundamentală pentru destinele democrației românești, a ajuns astăzi să fie privit cu suspiciune de către populație, suspiciune ce se întinde asupra clasei politice.

De obicei încrederea se câștigă greu, dar românii, dornici să trăiască într-o țară cu o economie de piață funcțională, care sa le aducă prosperitatea mult așteptată, au crezut în promisiuni. După 1990, într-o prima fază, românii au alocat un fond imens de încredere politicienilor, dar în cei 15 ani de tranziție încrederea a fost înlocuită cu dezaprobarea comportamentului clasei politice.

Este adevărat că un element obiectiv, independent de comportamentul parlamentarilor, este acela că românii au cea mai mare încredere în instituții non-conflictuale, ca Biserica sau Armata, iar Parlamentul, scenă a dezbaterilor aprinse sau chiar a certurilor între politicieni, este privit cu suspiciune de cetățeni.

Noului președinte al Camerei Deputaților îi revine acum dificila sarcină de a schimba imaginea negativă a Parlamentului României, de a înlocui atitudinea fostului președinte al Camerei Deputaților cu o atitudine profesionistă, modernă, în litera și spiritul regulamentului.

Dar până la urmă toți parlamentarii, fie ei ai coaliției de guvernare sau ai opoziției, trebuie să înțeleagă că în funcție de comportamentul lor în timpul dezbaterilor din comisii și plen, de responsabilitatea cu care își îndeplinesc promisiunile față de electorat, de activitatea de relaționare directă cu cetățenii din circumscripția electorală, încrederea populației în această instituție poate fi recâștigată.

    Daniel Buda - comentariu pe marginea actualei crize din P.S.D.;

Domnul Daniel Buda:

Actuala criză din PSD este un excelent prilej pentru liderii acestui partid de a-și da arama pe față, pozând care-cum fie în postură de lupi moraliști, fie de înțelepți sau de mici Napoleoni revoluționari, uitând că în fapt problema nu este cum se conduce PSD-ul, ci PSD-ul însuși.

Amplitudinea acestui scandal ne oferă explicația simplă a motivului pentru care PSD-ul nu s-a reformat pe vremea când era la guvernare sau de ce PSD-ul a refuzat cu obstinație să-i împingă în spate pe cei compromiși de la conducerea partidului: pentru că acest lucru ar fi însemnat ca PSD-ul să se autodecimeze.

Pierderea puterii de către PSD a constituit o "oportunitate" pentru acest partid de a se curăța de persoanele corupte. După episodul «Mischie», care a condus la punerea sub urmărire penală a celebrului baron local gorjean, tânărul Victor Ponta atrăgea cu mândrie atenția superiorilor săi că dacă PSD-ul nu se curăță singur de corupți, aceasta curățenie va fi făcută de Parchet.

După cum «gura păcătosului adevăr grăiește» sau «ai grijă ce îți dorești, pentru că s-ar putea să se împlinească», profețiile Micului Titulescu au început a se împlini cu vârf și îndesat. Așa se face că în acest moment aproape întreaga conducere a PSD face cărare la Parchet, începând cu Adrian Năstase și terminând cu Șerban Mihăilescu, a cărui poreclă - «Miki Șpagă» - a devenit renume.

În loc să lase justiția să-și facă datoria - fără a-i pune bețe în rotițele procedurale și legislative -, fapt care ar fi în primul rând în interesul lor, dacă ar fi nevinovați, liderii PSD se ocupă cu datul declarațiilor și chiar sfaturilor pentru justiție.

În acest sens, mi se par cu totul nepotrivite în acest moment declarația domnului Miron Mitrea, secretarul general al PSD, prin care acesta cerea redeschiderea dosarului penal al ministrului Gheorghe Flutur, dosar fabricat artificial pe vremea când acesta se afla în opoziție. Această luare de poziție trădează o mentalitate specifică PSD și aduce aminte de maniera guvernării acestui partid în perioada 2000-2004. Această declarație explică o dată în plus de ce România a încheiat negocierile de aderare cu clauză de salvgardare pe justiție: justiția, în timpul guvernării Adrian Năstase - din care a făcut parte cu onor și Ministrul «Manivelă» -, a devenit o simplă unealtă în mâinile puterii, un instrument de anihilare a opoziției, un mijloc de lichidare a adversarilor politici, sau, altfel spus o anexă a partidului-stat.

Din păcate, domnul Mitrea nu mă poate contrazice, pentru că există dovezi de notorietate în acest sens. Scandalul «stenogramelor» a adus în lumină un ministru al justiției, în persoana doamnei Rodica Stănoiu, care cerea undă verde de la președintele PSD, Adrian Năstase, în a da drumul «dosarului Flota», deci cerea undă verde pentru anihilarea liderului Opoziției de la acea dată, Traian Băsescu. Rezultatul l-am văzut cu toții: «dosarul Flota» a fost redeschis, iar Traian Băsescu a fost purtat la Parchet cu un an înainte de alegerile generale și prezidențiale.

Aceasta este rețeta PSD și iată că pe domnul Mitrea l-a trădat subconștientul, sau probabil a uitat că PSD-ul nu mai este la putere, iar justiția nu mai face dosare politice. Țin să reamintesc pe această cale domnului secretar general al PSD faptul că ministrul justiției nu mai este doamna Rodica Stănoiu, ci un ministru neangajat politic, Monica Macovei, un ministru apreciat de opinia publică și de oficialii de la Bruxelles deopotrivă. Țin să-i mai reamintesc aceluiași domn că vremurile în care justiția era considerată o anexă de partid s-au încheiat, tocmai pentru că România dorește să adere la UE la 1 ianuarie 2007 și pentru aceasta are nevoie de o justiție independentă.

Ca și cum gafa nu ar fi fost îndeajuns, domnul Mitrea și-a găsit pe cine să atace: pe ministrul Gheorghe Flutur, ministru apreciat atât de presă cât și de cetățeni drept unul dintre cei mai buni miniștri ai actualei Guvernări. Mai mult, ministrul Flutur a declarat public faptul că garantează cu funcția sa de ministru aderarea la termen a României la Uniunea Europeană. Probabil că, dacă ministrul Flutur nu s-ar fi preocupat atât de mult de combaterea gripei aviare, acest flagel ar fi ajuns și în PSD....

    Ioan Oltean - declarație politică intitulată Partidul Social Democrat trăiește într-o realitate paralelă;

Domnul Ioan Oltean:

Declarație politică intitulată "Partidul Social Democrat trăiește într-o realitate paralelă".

Actualul președinte al PSD a acuzat, nu cu mult timp în urmă, puterea, că are "un plan diabolic" prin care șantajează membrii săi de partid pentru ca, în final, să creeze un partid prezidențial, plan care, din punctul său de vedere, este oricum sortit eșecului.

Nimic mai fals!

PSD știe că, potrivit unei statistici recente, circa 160 de primari și aleși locali, din totalul de 1700 pe care îi avea acest partid, au plecat către PD și PNL. Dintre aceștia, aproximativ 55-60% s-au orientat către PD.

Este clar pentru oricine că, la nivel național, situația din PSD nu este tocmai încurajatoare. Dar PSD trăiește în continuare într-o lume paralelă și refuză să vadă realitatea. De ce? Fiindcă este mai comod să dai vina pe alții și să vezi peste tot "planuri diabolice", decât să îți recunoști propriile lipsuri, mai ales atunci când te afli în opoziție.

Cei care acum se victimizează și arată cu degetul către Alianța D.A., "uită" sau se fac că nu observă un lucru esențial: că aceste declarații lipsite de temei și răutăcioase nu mai surprind pe nimeni.

Probabil că, datorită scandalurilor de corupție care zguduie în această perioadă mai tare ca oricând PSD-ul, actualul președinte al acestui partid a început să piardă controlul.

De aceea, fără să vrea, strigă acum cu voce tare exact ce au făcut cei din PSD în perioada 2000- 2004. Atunci, prin diverse metode, s-au racolat cu adevărat primari din comune și orașe.

Nu se poate compara situația de acum, în care cei care vin către Alianță o fac pentru că așa este corect și normal, și nu există motive pentru a-i opri, cu situația din perioada 2000- 2004, când șantajul și amenințările erau o practică uzuală.

Oricât ar părea de incredibil pentru unii, Alianța D.A. are nevoie de o opoziție adevărată, care să își poată duce la îndeplinire rolul ei.

Din acest motiv, este clar că Partidul Social Democrat are o percepție eronată asupra realității, iar aceste afirmații nu reprezintă decât încă o încercare disperată de a ieși dintr-o situație-limită, care însă nu fac decât să îl scufunde și mai mult, chiar și în ochii propriului electorat.

    Daniela Popa - declarație politică privind necesitatea urgentării achitării față de profesori a drepturilor salariale restante pentru perioada 2001-2004;

Doamna Daniela Popa:

Declarație politică privind "Necesitatea urgentării achitării față de profesori a drepturilor salariale restante pentru perioada 2001 - 2004"

În urma protestelor profesorilor din noiembrie 2005 s-a încheiat un Acord între Comisia de negociere a Guvernului României și președinții federațiilor sindicale reprezentative din învățământ, prin care s-a decis creșterea salariilor, dar și achitarea drepturilor salariale restante din perioada 2001 - 2004.

Ca urmare, Ordonanța de urgență nr. 17/2006 cu privire la plata diferențelor salariale din perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 pentru personalul didactic din învățământul de stat stabilește modalitatea de achitare a acestor datorii. Analizele și estimările Guvernului au relevat o sumă totală de peste 6000 miliarde lei vechi, din care în anul 2006 vor fi plătite aproximativ 3000 miliarde lei vechi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Educației și Cercetării, numărul persoanelor nedreptățite în perioada 2001-2004 se ridică la circa 300.000.

Articolul 3 din Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3351/2006 privind aprobarea Metodologiei de calcul a salariilor personalului didactic din învățământul de stat în vederea determinării diferențelor salariale pentru perioada octombrie 2001 - septembrie 2004 prevede că direcțiile generale și direcțiile din Ministerul Educației și Cercetării, inspectoratele școlare județene și al municipiului București, unitățile de învățământ de stat și alte unități subordonate vor duce la îndeplinire prevederile legale.

Există însă unele semnale cum că se înregistrează întârzieri la plata restanțelor salariale și blocaje la nivelul consiliilor județene și locale, care trebuie să solicite direcțiilor județene de finanțe alocarea acestor sume. Potrivit declarațiilor reprezentanților Guvernului, întârzierea s-a produs și din cauza volumului foarte mare de date care a trebuit să fie procesat de Inspectoratele Școlare Județene, care au reușit să finalizeze evaluarea sumelor datorate la 10 februarie 2006, în timp ce Acordul prevedea ca termen final data de 31 ianuarie 2006.

Pentru a respecta drepturile profesorilor și pentru buna desfășurare a actului educațional, facem un apel către colegii noștri din Guvern să identifice și să elimine de urgență obstacolele în realizarea acestei măsuri. Considerăm că profesorii au așteptat destul îndreptarea acestei situații, iar orice întârziere nu face altceva decât să îngreuneze și mai mult viața acestora.

    Gabriel Sandu - intervenție politică intitulată Necesitatea trecerii Brăilei de la feudalism la capitalism;

Domnul Gabriel Sandu:

"Necesitatea trecerii Brăilei de la feudalism la capitalism"

Cu foarte mare regret, mă văd nevoit să constat că în acest moment Brăila este o enclavă total ruptă de necesitățile și realitățile economice din 2006.

Din păcate, în ultimii ani, nimic nu s-a schimbat la Brăila, care este condusă în continuare de un grup bazat pe interese economice proprii, interese care transcend culoarea sau convingerile politice.

Pentru a putea păstra monopol pe banii cetățenilor transformați, fără voie, în consumatori, acest grup de oameni a închis, pur și simplu, granițele Brăilei, izolând-o de restul țării și împiedicând, cu orice preț, dezvoltarea de care ar trebui să se bucure.

Mi se pare inacceptabil ca un județ de mărimea Brăilei, având resurse naturale de importanță strategică, să se afle aruncat în cea mai mare sărăcie posibilă. Nu înțeleg cum un județ care are: Insula Mare a Brăilei, port la Dunărea maritimă, relieful natural al Insulei Mici a Brăilei - unic în lume, potențial agricol imens, poate fi pe ultimele locuri din țară ca dezvoltare economică.

Se pare că unicul sistem care funcționează cu adevărat la Brăila este sistemul de respingere din start a oricăror încercări de aducere de investiții sau de capital. Adevărul este că zidul creat de-a lungul anilor de către cei care conduc Brăila ca pe o afacere personală, funcționează mai bine decât orice.

Parcă vorbim de un tărâm feudal, desprins din Evul Mediu. Nu trebuie să uităm că orașul a fost condus, după decembrie 1989, de fostul secretar de partid al județului. Nu îmi explic cum acest lucru a fost posibil. Este ca și cum, la Brăila, Revoluția nu a avut loc. Acești oameni nu trăiesc într-un sistem economic capitalist, ci într-un sistem în cel mai bun caz socialist, falimentar.

Eficiența economică este o sintagmă abstractă pentru locuitorii județului, șomajul fiind singurul lucru care se găsește din plin la Brăila.

Rata șomajului, înregistrată în 2005, este cu 3 procente mai mare decât media națională. Sărăcia instalată la nivel general a avut ca efect o creștere a infracționalității fără precedent. Faptul că marea majoritate a veniturilor aduse este realizată de către populația de sex feminin mi se pare cel puțin îngrijorător.

Concluzia este că ceva trebuie făcut cu orice preț, din cauză că impactul integrării României în Uniunea Europeană în 2007 va fi devastator asupra locuitorilor Brăilei. Consider că barierele puse în calea investitorilor trebuie dărâmate cu orice preț. Brăila trebuie să crească, indiferent de interesele celor care o conduc direct sau din umbră în acest moment.

Județul Brăila ar putea fi un generator veritabil de valoare adăugată și nu avem voie să lăsăm acest județ în starea critică în care se află în acest moment.

    Aurel Vlădoiu - declarație politică intitulată Ciorba de urzici a ajuns un lux;

Domnul Aurel Vlădoiu:

"Ciorba de urzici a ajuns un lux"

Electoratul pe care-l reprezentați este disperat. În mare parte, flămând și dator vândut. Doar potentații pot trăi bine în țara scumpirilor constante. Nu cu multă vreme în urmă, atrăgeam atenția asupra valului de scumpiri care va lovi năprasnic. Ei bine, aceasta a avut loc și, nu este nici o păcăleală, de la 1 aprilie va lovi din nou. Se scumpesc din nou gazele, deși actuala putere a reușit deja să le dubleze prețul într-un singur an. Și prețul la zahăr s-a dublat, dar românul nu are nevoie de îndulciri. Cel puțin așa cred actualii guvernanți care continuă circul televizat și cinismul timbrat.

Mă refer la nesimțirea de a trimite milioane de scrisori pensionarilor, care sunt cea mai defavorizată categorie. Acești oameni care au muncit din greu o viață întreagă desfac, cu mâinile tremurânde, plicurile cu antetul Caselor de Pensii, în speranța că primesc vestea unei majorări a pensiei. Ei bine, 99% dintre ei află, cu stupoare, că, de fapt, au pensia mai mare și că cei de la Putere dau dovadă de mare mărinimie și nu le-o micșorează. Dar nici nu le pun măcar un leu în plus. Cum astfel puteți cataloga, dragi colegi, decât cinism acest demers. Știți bine situația în circumscripțiile pe care le reprezentați. Știți că sunt pensionari care, cu a zecea, a douăzecea, unii, parte din salariul dumneavoastră trebuie să facă față unor prețuri crescânde la utilități, unor cheltuieli din ce în ce mai mari pentru sănătate, pentru supraviețuirea acestora. Românii duc o luptă disperată pentru supraviețuire, în timp ce Puterea duce o luptă mediatică pentru distrugerea adversarilor politici și lichidarea opoziției.

Poporul are parte din ce în ce mai des de circ, dar din ce în ce mai rar de pâine. Președintele Băsescu se comportă ca un rege despotic și se face că nu vede adevărata realitate în România. Acest om, ca fost marinar, ar trebui să știe că și cel mai răbdător și disciplinat echipaj se revoltă atunci când foamea îl scoate din minți. Iar echipajul țării noastre nu mai poate. Milioane de români nu mai au bani de pâine, nu mai pot face față scumpirilor, în condițiile în care salariile și pensiile de bază sunt insuficiente supraviețuirii. Magnații liberali și latifundiarii P.D.-iști riscă să devină victimele unei revolte generale tocmai datorită acestei politici disprețuitoare față de oameni.

Oameni care nu mai pot fi mințiți de sondajele comandate și de statistici halucinante privind creșteri economice și ale salariului mediu. Statisticile nu țin de cald și foame. Mai ales că și ciorba de urzici a ajuns un lux.

    Rareș Șerban Mănescu - prezentarea câtorva date despre Programul de marketing și promovare turistică și Programul de dezvoltare a produselor turistice;

Domnul Rareș Șerban Mănescu:

Guvernul României a aprobat recent un program de marketing și promovare turistică și unul de dezvoltare a produselor turistice, pentru anul 2006, în scopul de a crește vizibilitatea oportunităților în acest domeniu din România.

Programele vor permite finanțarea integrală sau cofinanțarea, în proporție de 50 %, împreună cu diverși parteneri - autorități locale, organizații neguvernamentale sau asociații profesionale - atât a programelor de promovare, cât și a celor de dezvoltare a turismului.

Programul de marketing și promovare turistică urmărește promovarea produselor turistice din România pe piața internă și pe principalele piețe turistice din străinătate. Prin intermediul acestui program vor fi finanțate tipărirea de broșuri, pliante, afișe, bannere de prezentare, realizarea de filme de promovare a ofertei turistice generale, CD-ROM-uri, DVD-uri, postere, precum și crearea de obiecte specifice de reclamă sau protocol.

Acest program de dezvoltare a produselor turistice este binevenit, deoarece urmărește dezvoltarea durabilă a turismului din România. Se are în vedere, în mod special, crearea unui cadru de creștere a calității serviciilor, prin finanțarea pregătirii personalului din turism.

Persoanele care vor beneficia de finanțare în programele de instruire vor fi obligate, contractual, să rămână în domeniul turismului.

De asemenea, vor putea fi cofinanțate programe de formare profesională a adulților din sectorul turistic și din domeniul învățământului turistic, precum și programele pentru îmbunătățirea calității serviciilor în turism.

    Gheorghe Dragomir - intervenție politică intitulată Persoanele cu handicap trebuie ajutate;

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Persoanele cu handicap trebuie ajutate"

Problema persoanelor cu handicap a fost una dintre cele mai delicate ale sistemului de sănătate din România, iar începând din anul 2005 dorim ca și aceste persoane să devină o prioritate în ceea ce privește integrarea lor în societate.

La nivelul Guvernului există deja un proiect de lege referitor la protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, la inițiativa Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, în care au fost introduse câteva dintre condițiile elementare, credem noi, pentru ca și aceste persoane să fie integrate pe deplin în societate. Cele mai importante se referă la amenajarea unor spații destinate nevoilor acestor persoane, fie că este vorba de ateliere, centre de reabilitare, dar și centre de zi sau rezidențiale, pentru a degreva cât mai mult instituțiile spitalicești absolut insuficiente acestui scop.

În ceea ce privește accesibilitatea, proiectul de lege are prevederi foarte largi, binevenite, considerăm noi, atât în ceea ce privește instituțiile publice, care au obligații bine definite, dar și în ceea ce privește accesul în instituții, prevedere existentă de altfel, dar pe care unele instituții publice sau nu, nu au pus-o în aplicare nici până în ziua de azi.

La nivelul județului Constanța există două centre destinate cu precădere persoanelor cu probleme psihice, unul la Palazu Mare și unul la Techirghiol, dar care sunt confruntate în momentul de față cu mari probleme de ordin financiar, iar Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Constanța se confruntă și ea cu probleme majore în problema instituționalizării persoanelor cu probleme psihice.

Prin acest proiect de lege, am convingerea că soarta persoanelor cu handicap va deveni mai bună, iar gradul de integrare și recuperare va crește exponențial.

    Adriana Mihaela Rusu - declarație politică intitulată Marii demagogi ai timpului;

Doamna Adriana Mihaela Rusu:

"Marii demagogi ai timpului"

Din declarațiile politice ale unor parlamentari aflați "la putere" observăm ca mulți sunt interesați mai mult de Partidul Social Democrat în general sau, de ce să nu o spunem, de unii lideri ai PSD, în special.

Aceștia sunt politicienii noștri. În loc să fie interesați de problemele acestei țări, unii sunt interesați doar de ceea ce fac sau spun unii lideri PSD, cum sunt Mircea Geoană sau Adrian Năstase. Acestea sunt marile lor probleme. În loc să fie preocupați de situația economică a României, de dezastrele existente, și aici aș exemplifica noile inundații sau alunecări de teren din ultima perioadă, situația problemelor românilor cu factura la întreținere sau a multor pensionari care nu își pot cumpăra o pâine sau un lapte pe zi. Acestea nu sunt pe agenda problemelor țării și ale cetățenilor. Cred că cei care i-au votat pe acești "politicieni" nu i-au votat pentru a asista la promisiunile făcute electoratului pentru o viață mai bună.

Dar care este acea viață mai bună oferită de actualul Guvern, pentru că nu s-a făcut simțită în rândul oamenilor care v-au votat?

Cu toții știm la nevoie să fim demagogi! Dar unii sunt adevărați, nu falși.

După aproape un an și jumătate de "guvernare portocalie" dăm în continuare vina pe PSD. Aceasta este arma celor din alianță. Până când credeți că veți continua acest circ? Nu cred că mult timp. Pe când PSD a rezolvat anumite probleme (nu pot să spun că pe toate după ce s-a lăsat urma guvernării voastre anterioare), multă populație a acestei țări și-a dat seama că într-un an și jumătate actuala guvernare nu a făcut nimic din ceea ce a promis.

Vina este tot a PSD că nu ați reușit!

În cei patru ani de guvernare (1997-2000) nu ați demonstrat prea multe, într-un an și jumătate nu ați demonstrat aproape nimic. V-ați ocupat doar de ceea ce nu a făcut PSD în guvernarea trecută și nu de cea ce aveți voi cei din Alianță de făcut!

Problemele pe care le aveți, ați încercat a le ascunde, ridicând la rang suprem ceea ce a făcut rău PSD-ul. Să știți că Guvernul Năstase a făcut și lucruri bune. Acestea sunt ascunse de cei de la putere, așa cum încercați să ascundeți și problemele care sunt în actuala guvernare, inclusiv taberele și problemele pe care mulți le au chiar în rândul organizației de bază din care provin.

Stimați colegi ai Alianței,

Cei care se ocupă cu declarații politice împotriva PSD-ului sau a liderilor săi, mai bine s-ar uita în propria ogradă. Și încă un sfat din popor: Roata se învârte, stimați colegi!

    Dumitru Ioan Puchianu - declarație politică cu titlul Ministerul Sănătății - organism birocratic și factor de haos național;

Domnul Dumitru Ioan Puchianu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

"Ministerul Sănătății - organism birocratic și factor de haos național"

Deși declarațiile ministrului sănătății sună cât se poate de optimist, realitatea este cu totul alta. Criza de medicamente compensate s-a extins la nivel național și nu există județ în România în care, după prima săptămâna a lunii, să mai poți găsi o farmacie care să onoreze o rețetă compensată. Fondul alocat de Casa Națională de Asigurări se epuizează din primele zile ale lunii și această situație pare a deveni o obișnuință pentru pacientul român.

Și, ca și cum toate acestea nu ar fi destul, Ministerul Sănătății intenționează să introducă o nouă prevedere aberantă: sistemul de spitalizare de o zi. Sunt în discuția ministerului o serie de norme stricte referitoare la criteriile de spitalizare, iar bolnavii care după 24 ore de la internare nu se simt în stare fizică ameliorată și solicită să continue tratamentul în spital, vor suporta spitalizare în regim hotelier. O lege care stabilește cine și când să poată fi internat, o lege care stabilește cât are dreptul să nu stea bolnavul în spital... asta ar fi într-adevăr o premieră medicală.

Ce mai contează că fiecare organism reacționează diferit la boală și la tratamentul medical? Legea este lege și bietul medic va fi obligat să o respecte, dacă nu dorește să fie tras la răspundere pentru ca în saloanele lui spitalicești sunt prea mulți oameni bolnavi și ca aceștia nu doresc să se însănătoșească mai repede.

Nu cred că cineva dintre dumneavoastră are cunoștință de vreun caz în care cineva a mers din plăcere la medic și a preferat să zacă prin spitale. Știm cu toții care sunt condițiile din unitățile spitalicești publice și ar fi absurd să credem așa ceva. Și, până acum medicul, fără nici un fel de lege care să-l oblige, consultă pacienții, le prescria tratamentul și decidea internarea lor în spital. Deci, medicul era cel care decidea, fiind singurul calificat în acest sens. Acum se va transforma într-un birocrat veșnic cu legea în mână și calificarea profesională va trece pe rândul doi. Medicii sunt și așa destul de stresați ca să-și mai împovărăm inutil și cu temerea ca la sfârșitul anului vor fi sancționați pentru că au avut prea mulți pacienți și aceștia au refuzat să se însănătoșească în 24 ore.

Probabil că, în spiritul unei maxime eficiențe, doar bolnavii în comă sau la reanimare vor putea să rămână în spital mai mult de o zi, pentru restul pacienților Ministerul Sănătății a pregătit tarife de tipul celor hoteliere. Decizia medicului nu mai există, practic casa de asigurări fiind cea care stabilește decontarea cheltuielilor de spitalizare.

Fiecare spital va avea o listă, impusă de casa de asigurări, cu medicamentele care vor putea sau nu să fie prescrise pacienților. Dacă o persoană are neșansa să se îmbolnăvească și să ajungă într-un spital care nu are pe lista un anumit medicament vital pentru el, cheltuielile cu medicamentele nu vor fi decontate.

În continuarea aceluiași proiect de lege, denumit Contractul-cadru privind condițiile de acordare a asistenței medicale, Ministerul Sănătății propune introducerea noțiunii de coplata pentru servicii medicale. Concret, asigurații vor fi obligați să plătească separat consultațiile acordate de medici primari sau specialiști, precum și eventualele investigații propuse de aceștia.

Toate aceste aberații sunt propuse pentru "reducerea inflației de consultații medicale în raport cu nevoia reală de îngrijiri a populației".

Domnilor funcționari din Ministerul Sănătății, nu uitați că discutăm despre oameni, nu despre mașini, nu uitați că toți cei la care faceți referire sunt cetățeni-asigurați și plătesc pentru asta. Populația României este îmbătrânită, este bolnavă, dar este și săracă. Cum credeți că o lege va putea să legifereze îmbolnăvirea unui om sau gravitatea unei maladii?

    Horea Dorin Uioreanu - declarație politică intitulată Migrația - cât pare că am câștigat și cât pierdem de fapt...;

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Migrația - cât pare că am câștigat și cât pierdem de fapt..."

Stimați colegi,

Constat, de câteva luni de zile, crearea unui sport național la nivelul partidelor politice din România, și anume anunțurile "senzaționale" în legătură cu cine a racolat mai mulți primari, mai mulți consilieri locali, mai mulți parlamentari. Puterea în politică a ajuns a se număra în câți parlamentari poți corupe pentru a trece alături de tine la altă formațiune politică, dacă se poate din arcul puterii. Aproape oricine își poate crea, pentru a se antrena la acest sport, un grup de presiune, un mijloc de șantaj, oamenii politici devenind monede de schimb; ce mai înțelege omul de rând din toate această degringoladă... cui îi mai pasă? Jocul politic se desfășoară în spatele ușilor bine închise, cu arme ce nu au nici o legătură cu agenda cetățeanului sau cu nevoile lui.

Nu vreau să blamez prin această declarație politică nici un partid din România, majoritatea dintre ele trecând, o dată aflate la putere, prin atracția fatală dintre El, Partidul și Ei, bieții Aleși ai poporului, care descoperă subit că nu mai au nimic în comun cu formațiunea care i-a promovat pe liste. Iar totul culminează cu declarații de dragoste demne de transmis în emisiunea "Iartă-mă", traseistul explicând, cu lacrimi de crocodil în ochi, ce greu i-a fost printre foștii frați și câte a trebuit să îndure din cauza mentalităților lor.

Partidul Național Liberal a demonstrat, la nivelul Parlamentului României, prin promovarea unui proiect de lege, că dorește stoparea migrației politice. S-a pornit, bineînțeles de la nivelul de jos, de la aleșii locali, care ar fi trebuit să-și piardă mandatul o dată cu părăsirea partidului care i-a pus pe liste. Un principiu normal, atâta timp cât cel puțin la nivelul consiliilor locale, oamenii de pe liste sunt foarte puțin cunoscuți de către electorat, prin urmare mandatul respectiv aparține de drept partidului și nu persoanei aflate, printr-o întâmplare fericită, pe un loc eligibil. Este normal ca, atâta timp cât este încă folosit scrutinul pe bază de liste, persoanele alese în funcții de reprezentare să nu dea doi bani pe voința celor care i-au mandatat, voluntar sau involuntar, să le susțină interesele în anumite foruri de decizie. Din păcate, ca orice proiect de anvergură, și acest proiect de lege privind migrația politică este tergiversat, invocându-se tot felul de încălcări ale drepturilor celor aleși. Uităm însă cu toții despre unul din drepturile fundamentale ale celor care aleg, și anume cel al reprezentării în conformitate cu ceea ce electoratul a decis, nu în funcție de calculele trecătoare ale unor politicieni cu caractere la fel de stabile precum calculele respective.

Migrația politică, pe lângă implicațiile de imoralitate pe care le are, nu este tratată destul de serios în sensul în care, la un anumit grad, poate duce la o distrugere, la o măcinare interioară a partidelor politice. Nu putem, domnilor, ca, de dragul unei statistici sau pentru a deține puterea în comuna X, să îi transformăm în colegi de partid pe oameni care s-au atacat reciproc, care au luptat cu toate forțele într-o competiție electorală. Este o dovadă de amatorism în actul politic, un semn că nu ne prețuim oamenii din teritoriu, oamenii care sunt și au fost baza partidelor, care ne-au fost fideli la greu. Nu-i putem desconsidera acum, nu putem trata noi în locul lor, nu putem negocia cine le vor fi partenerii într-o anumită construcție politică trecătoare.

Sunt doar câteva aspecte pe care le-am sintetizat, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu simpli membri de partid sau cu oamenii cu care mă întâlnesc în teritoriu.

Soluția? După cum am mai spus-o: votul uninominal, începând în primă instanță cu consiliile locale, pentru ca un punct final al acestei reforme electorale să-l constituie votul uninominal pentru Parlament. Am să o spun de fiecare dată când voi avea ocazia: soluția cu cele mai multe avantaje pentru reformarea clasei politice din România o constituie votul uninominal. Sper ca prin insistențele mele și prin argumentele pe care vi le aduc la fiecare discuție privind reformarea clasei politice, să vă conving a-mi susține un proiect legislativ pe aceasta temă, pe care îl voi susține în scurt timp.

Vă mulțumesc.

    Ioan Munteanu - declarație politică cu tema Partidul Social Democrat nu va dispărea de pe scena politică;

Domnul Ioan Munteanu:

Tema: "Partidul Social Democrat nu va dispărea de pe scena politică"

În urmă cu un an și jumătate, atunci când PSD câștigase alegerile locale, când peste 70% dintre primari și consilieri făceau parte din rândul social-democraților, nimeni nu-și putea imagina că, în scurt timp, partidul ar putea ajunge în situația dezastruoasă din prezent. Optimismul și încrederea din iunie 2004 au fost înlocuite cu o stare de incertitudine, nesiguranță și dezbinare.

Voi încerca să găsesc explicații credibile pentru aceste schimbări nedorite și să propun și câteva soluții privind ieșirea din impasul în care ne aflăm:

I. De ce am pierdut președinția Camerei Deputaților?

Simplu: pentru că așa a vrut actuala putere. Presiunile la care a fost supus Adrian Năstase, de la începutul acestui an, au condus la acest deznodământ. Consider că PSD ar fi avut de câștigat dacă Adrian Năstase și-ar fi depus demisia după ce Curtea Constituțională i-a dat câștig de cauză.

Este păcat că s-a întâmplat așa, de vină sunt oamenii pe care Năstase i-a susținut (care l-au executat, ulterior) și politica pe care a promovat-o (care s-a întors împotriva lui).

Cazul Năstase, care a ocupat prea mult spațiu și timp în mass-media, a reușit să distragă atenția oamenilor de la adevăratele probleme ale actualei guvernări fără a soluționa corupția din România. Cât despre o eventuală retragere, sunt convins că Adrian Năstase va mai avea multe de făcut și de spus în politica românească.

II. Este necesară organizarea unui congres extraordinar?

Există numeroase voci care cer cu insistență convocarea unui congres extraordinar, imediat după Consiliul Național. Cei mai mulți dintre lideri doresc un congres-revanșă, pentru a reveni pe funcții, în condițiile în care nici acum ei nu recunosc actuala conducere, aleasă în mod democratic. Aceștia nu înțeleg că există o disciplină de partid care este mai presus de interesele personale și care trebuie respectată în totalitate.

În ceea ce mă privește, consider că acest congres nu se justifică, chiar dacă în cadrul său s-ar putea clarifica unele aspecte ce țin de structurile organizatorice (prea stufoase), de mesajul către electorat ori de ideologia partidului.

Sunt extrem de dezamăgit de atitudinea unora dintre vicepreședinții partidului care vor congres pentru schimbarea conducerii, dar ei, înșiși, fac parte din structurile de conducere. Probabil, e vorba doar de Mircea Geoană care ar trebui lăsat, totuși, să-și ducă mandatul la capăt, fără tracasări zilnice.

Se vorbește prea mult despre congres și se ignoră munca efectivă din cadrul organizațiilor de partid. Dacă PSD stătea cel mai bine la acest capitol, comparativ cu celelalte partide, acum cei răspunzători se feresc să meargă în rândul membrilor de partid tocmai pentru a nu fi nevoiți să răspundă la întrebările lor, perfect justificate, dar fără explicații plauzibile.

Dacă, totuși, în mod statutar, democratic se va hotărî organizarea acestui congres extraordinar, mă voi supune deciziei luate.

III. Ce se întâmplă la Consiliul Județean Neamț?

Normal ar fi ca PSD să-și păstreze funcția de președinte al Consiliului Județean, ținând seama de efortul deosebit pe care l-am depus în ultimii ani pentru bunul mers al organizației.

Deci, potrivit voinței electoratului, ar fi normală rămânerea lui Dan Vasile Constantin la conducerea instituției, evitându-se, astfel, o nouă procedură de alegeri și reinstalându-se starea de normalitate.

Dacă se va ajunge, totuși, la alegeri vom face tot posibilul să câștigăm, ținând cont că intrăm în competiție cu 16 consilieri județeni și am mai avea nevoie doar de două voturi. Vom vedea ce va fi.

IV. Propuneri de redresare a partidului și de recâștigare a credibilității

Deși ne aflăm într-o situație dezolantă, aparent fără ieșire, credința mea de om devotat principiilor promovate de către această formațiune politică este că Partidul Social Democrat nu va dispărea, dimpotrivă va ieși fortificat și purificat din aceste încercări.

Sunt de acord ca cei care au de plecat să plece, ca cei care au de dat socoteală să dea socoteală, iar cei certați cu legea să fie judecați. Cei care doresc dispariția partidului și complotează pe la colțuri ar trebui să-și vadă de alt drum, dacă nu mai vor să fie social-democrați.

Cel mai important lucru în acest moment este recredibilizarea partidului și aceasta se poate face în cadrul unui Consiliu Național bine organizat, într-un climat democratic autentic. Este locul în care va trebui să stabilim, cu claritate, strategia partidului (ideologie, programe etc.), reașezarea statutului (care este destul de stufos și, pe alocuri, imperfect).

Sunt convins că PSD nu se va rupe, nici nu va dispărea de pe scena politică pentru că este absolută nevoie de un partid de stânga în această Românie, sărăcită și mai mult în urma experimentărilor din ultimul an și jumătate.

Mizez pe inteligența și spiritul de echipă care-i caracterizează pe oamenii din partid, chiar dacă alții doresc distrugerea acestei formațiuni politice, chiar dacă partidul este slăbit din cauza luptelor interne, a plecărilor din ultima vreme și a numeroaselor atacuri din afară. Sunt sigur că PSD va reveni pe scena politică mai stabil și mai puternic decât a fost înainte.

    Ioan Oltean - atenționare în privința eficienței și competenței societăților private de pază;

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Stimați colegi deputați,

Cazul directorului Agenției Domeniilor Statului, înjunghiat, săptămâna trecută, în propriul său birou, de un cetățean nemulțumit de răspunsurile primite din partea instituției, atrage atenția publică asupra unei probleme mai vechi referitoare la eficiența și competența societăților private de pază, angajate să asigure ordinea și protecția în instituțiile statului.

Direct răspunzători de incidentul petrecut au fost considerați angajații serviciului de protecție și pază din cadrul Agenției Domeniilor Statului care nu și-au îndeplinit îndatoririle de serviciu.

Astfel de acte de violență reprezintă consecințe deosebit de grave ale faptului că multe dintre firmele din sectorul privat contractate pentru prestarea serviciilor de protecție și pază, în cadrul instituțiilor publice, nu au fost verificate, în prealabil, de autorități.

Autoritățile statului sunt cele care trebuie să analizeze și să decidă asupra competenței, profesionalismului și seriozității societăților specializate în domeniu, realizându-se o selecție dură a acestora din urmă.

În consecință, în urma efectuării selecției, instituțiile publice nu vor mai putea încheia contracte decât cu acele firme de protecție și pază agreate de stat, angajații acestor societăți fiind direct răspunzători față de orice incident petrecut în instituțiile unde își desfășoară activitatea.

Prin această măsură, se va pune capăt oricărei tentative de a se organiza licitații și de a se încheia contracte între instituții publice și diverse societăți particulare și prin care se urmărește obținerea unor favoruri și a unor avantaje materiale nejustificate.

Pentru asigurarea respectării măsurilor menționate mai sus, se impune o verificare și o renegociere a tuturor contractelor încheiate, până în acest moment, între instituții de stat și firme private de pază și protecție. În acest scop, este absolut necesar ca toate licitațiile și contractele încheiate să fie făcute publice și să respecte principiul transparenței.

    Ion Dumitru - declarație politică intitulată Prospețime pe hârtie!;

Domnul Ion Dumitru:

"Prospețime pe hârtie!"

Gripa aviară continuă să-și facă de cap în România. Agricultorii zac în continuare în marea deznădejdii. Programul "Fermierul" rămâne încă o necunoscută pentru agricultorul simplu, care se vede încorsetat între neputință și birocrație.

Totul este numai joc de imagine. Țăranilor români li se prezintă în adunări populare binefacerile sistemului agricol european. Li se arată filme, pliante, utilaje, soiuri de plante, rase de animale, primesc sfaturi cu nemiluita. Atât. Apoi, merg acasă și își curăță de rugină plugul moștenit de la bunici sau străbunici, de care agață câte o mârțoagă flămândă.

Și cum ar fi altfel? De unde să vină speranța? Pe de o parte, izolăm gospodăriile, satele, ucidem păsările, îi băgăm pe cetățeni în carantină și apoi îi îndemnăm să practice agricultura modernă, să acceseze credite. De unde să mai apară încrederea populației, când se vede clar că aproape totul îi este împotrivă, că statul ne strânge în chingi, că dezvoltarea și prosperitatea au devenit doar norme păstrate în dosarele integrării. În rest, peste tot bântuie sărăcia.

    Ion Dumitru - declarație politică cu titlul Bal și... sărăcie!;

Domnul Ion Dumitru:

De la o vreme, descreșterea nivelului de trai merge mână-n mână cu organizarea de baluri. Bineînțeles, după metode celebre. Vieneze, pariziene... reprezentanții puterii nu pierd nici un prilej atunci când este vorba să se adune în locuri publice, arhicunoscute, pentru a zâmbi în fața camerelor de luat vederi, pentru a-și etala grandoarea, orgoliul, puterea și, de ce nu, ignoranța față de cei mulți. Țara arde și baba se piaptănă!

Așa ar numi omul de rând respectivele manifestări. Cum să mergi la un bal, să valsezi, să arunci cu nonșalanță 500 de euro din buzunar ca și cum nu ar fi nimic, când semeni de-ai tăi, oameni care, până la urmă, te-au înscăunat, suferă?

În condițiile în care mai sunt bătrâni care primesc pensii de 30-40 lei noi, când statul polițienesc bate la ușă, inundațiile stau și ele adiba, răzbunările politice se mențin la cote înalte? Și, între toate acestea, balurile, ca formă de echilibru, de liniștire, de civilizație. Au mai fost perioade în istorie când în saloane se dănțuia de mama focului, iar țara gemea de foame! Istoria, bag de seamă, se repetă acum. Doar mijloacele sunt altele.

    Roberta Alma Anastase - declarație politică cu tema Libertatea de opinie și de exprimare;

Doamna Roberta Alma Anastase:

"Libertatea de opinie și de exprimare"

"Orice persoană are dreptul la libertatea de opinie și de exprimare; acest drept include libertatea de a avea opinii fără nici o ingerință și de a solicita, de a primi și de a răspândi informații și idei prin media și fără a ține cont de frontiere". (Declarația universală a drepturilor omului - Articolul 19)

Este de necrezut că în societatea de azi, caracterizată de o multitudine a mijloacelor de informare, încă mai putem vorbi de o criză acută de informație, ce se manifestă nu numai în contextul unor comunități, mai mult sau mai puțin izolate, însă și în cadrul anumitor instituții ce au ca menire de cele mai multe ori chiar informarea cetățenilor.

Acest lucru este observabil atât în publicațiile care de multe ori ajung în mâna cititorilor cu neînțelegerile de rigoare, ca și rezultat al unor surse nevalidate, cât și în faptul că, fiind chestionați în probleme de actualitate, o bună parte din cetățenii României se dovedesc a fi neinformați.

Întrebarea care trebuie pusă în acest caz este: cine este vinovatul? Cel care dă informația, cel care o prelucrează sau cel care este așteptat să se informeze? În alte cuvinte, problema informării este regăsită între activitatea mass-media și lipsa dorinței de informare în cazul cetățenilor.

De aceea, soluția trebuie aplicată la ambele nivele: atât în ceea ce privește activitatea diferitelor publicații, cât și în ceea ce privește dezvoltarea unei atitudini cetățenești proprii oricărui stat democratic al secolului XXI, caracterizată de o dorință de informare nu doar eficientă însă și eficace, ducând la un rezultat vizibil. Astfel spus, atât emițătorul, cât și mai ales receptorul informației trebuie vizați în problema lipsei de informare din România.

Aceasta este o concluzie trasă din situații concrete, cum pot fi regăsite în nenumărate comune și chiar orașe din România. În primul rând, din cauza faptului că de cele mai multe ori ziarele și revistele românești își opresc activitatea în orașe și nu continuă prin a distribui publicațiile și în diferite sate ori comune, rezultatul este în măsură dezastruos.

Este adevărat că pentru a-și distribui materialele, publicațiile au nevoie de asigurarea vânzării unui anumit număr, ceea ce este riscant în aceste localități izolate. Însă a nega, chiar și indirect, dreptul la informare prevăzut în însăși Declarația Drepturilor Omului nu poate fi justificat.

Un om nu poate lua o decizie corectă, oricare ar fi natura acestei decizii, decât având un fond de informație bine pus la punct - o concluzie nu poate fi trasă decât din premise, ori dacă cetățeanul (fie acesta dintr-o comună sau din capitală) nu își poate alcătui acest fond de informare, nu va putea lua decizia corectă sau nu va lua nici o decizie, întrucât nu se va considera a fi un pilon de susținere chiar în societatea din care face parte. În acest fel, este explicabilă și absența la vot ori dezinteresul cetățenilor în ceea ce privește anumite evenimente de interes major.

Se ajunge, astfel, la cel de-al doilea nivel al problemei informației, sau mai bine zis, al problemei informării, întrucât acest aspect vizează atitudinea cetățenilor în acest proces al distribuirii informației și, mai exact, dorința lor de a fi informați și de a se informa din proprie inițiativă.

Această problemă nu este una de natură instituțională, cât o problemă de atitudine și de accentuare a spiritului civic. Ceea ce trebuie subliniat este că printr-o modalitate sau alta, este necesar să se dezvolte un anumit program de informare a cetățenilor, aici incluzând și cetățenii din sate și comune, în legătură cu problemele actuale ale societății românești.

În final, să nu uităm că, nu numai ca cetățeni, însă ca oameni, fiecare dintre noi are nevoie de informație și, mai ales, are dreptul de a fi informat.

    Adrian Emanuil Semcu - aducerea în atenție a problemei SNIF;

Domnul Adrian Emanuil Semcu:

Stimați colegi,

De aproape două luni, salariații Societății Naționale de Îmbunătățiri Funciare (SNIF) nu și-au primit salariile, datorită faptului că Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a blocat accesul SNIF la conturi. Motivul îl reprezintă datoria de 3000 de miliarde de lei vechi, pe care societatea o are la stat.

Această datorie este însă rezultatul contractului Romag '98, prin care au fost importate utilaje de irigații din SUA care nu au fost niciodată utilizate. În plus, datoria ar fi trebuit achitată de fosta administrație, din perioada 2000-2004.

Lipsa de responsabilitate a foștilor angajați pune actuala administrație a SNIF, condusă de Luigi Bergheș împreună cu Ministerul Agriculturii, într-o situație dificilă.

Problema SNIF este cu atât mai gravă întrucât se așteaptă topirea zăpezilor, ceea ce ar putea duce la alte inundații. În acest caz, ministerul va suplimenta bugetul SNIF.

Cu toate acestea, actul domnului Bodu nu poate fi calificat altfel decât exces de zel, dumnealui refuzând să adapteze politica instituției pe care o conduce la realitățile socio-politice românești. Mai mult, gestul său pune într-o postură delicată și Ministerul Finanțelor, care caută soluții pentru deblocarea situației.

Ca membru al legislativului și reprezentant al poporului, consider deci, necesar, ca Parlamentul să-și îndeplinească rolul constituțional, de control al puterii executive și să demareze acțiuni care să reglementeze situația. Un stat funcțional este un stat în care instituțiile își îndeplinesc rolurile, iar nu unul de tip polițienesc, în care se creează blocaje pentru a satisface setea de notorietate a unora.

Vă mulțumesc.

    Ion Luchian - referire la un fenomen dezagreat de populația României - migrația politică;

Domnul Ion Luchian:

Doamnelor și domnilor deputați,

Unul din fenomenele cele mai dezagreate de către populația României de după 1989 îl constituie migrația politică, atât la nivel local - în ceea ce îi privește pe primari, consilieri locali și județeni -, cât și la nivel central, referitoare la parlamentari.

Eu consider că lucrul care este cel mai deranjant, în ceea ce privește migrația politică, este acela că prin intermediul acestui fenomen se modifică în mod artificial dorința liber exprimată a electoratului, fapt care duce chiar la o pierdere a încrederii în procesul electoral, migrația politică fiind probabil unul dintre motivele care explică absenționismul la alegeri; dar aceasta este o altă discuție.

Eu pot fi de acord cu faptul că oamenii își pot schimba, chiar și în mod radical opiniile, convingerile politice așa încât să dorească să treacă de la un partid la altul, nu pot fi însă de acord cu acei oameni politici care își schimbă "convingerile" de 4-5 ori și care se orientează întotdeauna către partidele aflate la guvernare.

Aici trebuie să fac o precizare, referitor la perioada guvernării PSD când, printr-o politică de recrutare extrem de agresivă a oamenilor cu funcții din toate partidele, acest partid a reușit să-și însușească un mare număr de aleși locali și de parlamentari ai altor partide, în încercarea PSD de a se constitui ca partid atotputernic pe scena politică românească. Și se vede astăzi cât de mult bine le-a făcut această manieră de recrutare politică.

Vreau să remarc însă faptul că, dincolo de orice aspect legal sau constituțional, migrația politică este în primul rând o problemă de moralitate și de conștiință a oamenilor politici.

Or, eu nu cred că poți să impui o anumită conduită morală prin lege, așa cum a arătat-o, de exemplu, și tentativa americană de la începutul secolului XX de interzicere, prin lege, a băuturilor alcoolice, inițiativă la care, după doar câțiva ani, legiuitorii americani au trebuit să renunțe, efectele fiind mai degrabă negative.

În ceea ce privește migrația politică din România consider că, în perspectiva aderării noastre la Uniunea Europeană, dar și pentru o mai bună funcționare a instituțiilor în general, este foarte importat ca acest fenomen să fie stopat, însă cred că sancționarea acestuia trebuie să vină mai ales din partea alegătorilor, din partea oamenilor politici înșiși, care ar trebui să valorizeze mai mult dorințele alegătorilor, și nu în ultimul rând din partea partidelor politice care ar trebui să-și elaboreze modalități mai eficiente de recrutare a personalului politic, decât au făcut până acum.

Vă mulțumesc,

    Ionel Palăr - declarație politică cu titlul Incompetență, inconsecvență, indiferență;

Domnul Ionel Palăr:

"Incompetență, inconsecvență, indiferență"

Nu mai este nici un secret faptul că România a început deja să se confrunte cu o problemă deosebit de gravă - incapacitatea de absorbție a fondurilor europene, chestiune care ne poate afecta integrarea.

Specialiștii din Ministerul Integrării avertizează asupra pericolului ca, din 2007, să fim nevoiți a cheltui aproximativ 5 milioane de euro zilnic pentru a putea absorbi toate fondurile structurale direcționate de Uniune înspre țara noastră. Avertismentul este real, iar realitatea din teren vine să confirme aceste temeri. În teritoriu, oamenii nu sunt pregătiți pentru aceste fonduri, nu știu să redacteze și să gestioneze proiecte. Oamenii trebuie consiliați, iar profesioniștii trebuie să fie în primul rând acolo, în județele țării, aproape de beneficiarii direcți ai acestor fonduri.

Aici însă apare cea de-a doua întrebare: care profesioniști? Avem cu adevărat suficienți specialiști care să fie motorul economiei unei țări proaspăt aderate la performantul oprganism european? Adevărul este că nu.

Este prea târziu să mai plasăm vini, nu mai avem timp să ne uităm înapoi, la cauzele acestui dezastru, fiind presați de viitor.

Totuși, este important de știut ce a generat situația de față. Despre aceste fonduri se știa încă din 2000, de la începutul negocierilor de aderare. De ce nu a existat o preocupare a puterii de atunci pentru formarea specialiștilor în management de proiecte? De ce nu s-au pus bazele viitoarei absorbții de fonduri încă de atunci de vreme ce au existat fondurile de preaderare, gen SAPARD, la adminsitrarea cărora am fost, de asemenea, corigenți. Din păcate, răspunsul la toate aceste întrebări este trist: fosta guvernare a interpretat greșit termenul de "absorbție" a fondurilor comunitare, înțelegând prin aceasta direcționarea unor sume generoase de bani înspre propria clientelă politică.

Nenumăratele cazuri în care beneficiarii au fost nevoiți să ramburseze aceste sume stau mărturie pentru gestionarea catastrofică a problemelor unei țări întregi. Țară care, acum, se zbate pentru pierderi minimale, când normal era să se lupte pentru beneficii maximale.

Mai mult decât atât, există voci din fosta guvernare care acuză acum executivul și întregul aparat administrativ de o proastă gestionare și implementare a programelor europene, gen "Fermierul". Pe lângă faptul că acuzațiile sunt complet nefondate, realitatea din teren demonstrând că oamenii devin din ce în ce mai receptivi față de aceste realități, ele sunt, în primul rând imorale. Cum se poate clădi rapid o construcție sănătoasă și durabilă, când fundamentul lăsat moștenire este putred?

Din păcate, întrebările retorice sunt la fel de contraproductive precum sunt acuzațiile aberante lansate parșiv de adversarii politici. Este momentul ca întreaga clasă politică să susțină programele de instruire a acelor specialiști de care o țară întreagă are nevoie. Nu în ultimul rând, fiecare om politic trebuie să aibă grijă ca oamenii de care se înconjoară și pe care îi servește prin funcția pe care o are, să fie complet informați, pentru că ei sunt adevărații beneficiari ai fondurilor europene.

    Petre Popeangă - intervenție cu tema De ce nu sunt utilizate facilitățile Fondului de Solidaritate pentru situații de criză;

Domnul Petre Popeangă:

"De ce nu sunt utilizate facilitățile Fondului de Solidaritate pentru situații de criză"

În vederea atenuării efectelor dezastrelor naturale din țările membre sau candidate, la nivelul Uniunii Europene a fost creat un fond financiar cunoscut sub numele de Fondul de Solidaritate pentru situații de criză.

Presupunând că numai necunoașterea de către structurile guvernamentale a modului de utilizare a fondului în scopul acoperirii unei părți din pagubele cauzate, în România, de dezastrele naturale, mi-am propus ca și pe această cale să prezint principalele facilități ale acestei importante surse de finanțare, în noua sa formă propusă de comisiile de specialitate din Parlamentul Europei.

Fondul de Solidaritate destinat finanțării situațiilor de criză din țările Uniunii Europene, ca și din cele candidate, a fost constituit ca urmare a inundațiilor catastrofale din vara anului 2002, ca un instrument de susținere financiară a statelor afectate de catastrofe naturale majore.

Dacă în anul 2002, nivelul fondului a fost de 728 miliarde euro, în 2004 a atins doar suma de 19,6 miliarde euro deși, la nivelul Uniunii și al statelor candidate, au fost înregistrate crize mult mai semnificative decât cele din anii precedenți.

Este adevărat, însă, că efectele acestora nu au fost de natura celor prevăzute a fi finanțate din Fondul de Solidaritate.

Pornind de la această premisă, recent, membrii a patru dintre comisiile cu atribuții în acest domeniu au constatat, pe baza unor materiale documentare prezentate în ședința din 20 martie a.c., necesitatea unor modificări prin care să se realizeze optimizarea punerii în practică a asistenței financiare, lărgirea sferei de acțiune și pentru alte situații de criză decât cele prevăzute, precum și pentru evitarea solicitărilor abuzive.

Această inițiativă se înscrie într-o serie cronologică de măsuri comunitare instituite în scopul prevenirii și înlăturării efectelor catastrofelor naturale, se propune extinderea cazurilor de finanțare din fond la unele situații nou apărute, cum sunt atentatele teroriste, catastrofele industriale și tehnologice sau situațiile de criză în domeniul sănătății publice, precum pandemiile.

Prin aceasta se conferă structurilor Uniunii Europene capacitatea de acțiune de care acestea au nevoie pentru a face față, așa cum s-a precizat, situațiilor de criză generate de noi pericole potențiale. Prin noua propunere se realizează și o mai bună transparență a utilizării Fondului, prin următoarele modificări structurale pe care și le propune:

  • diminuarea pragului de la care se poate accesa Fondul, de la 0,6% din produsul intern brut, la 0,5% sau de la trei miliarde la un miliard euro;
  • suprimarea criteriului "catastrofe regionale extraordinare", obligatoriu pentru obținere unei finanțări, dar foarte dificil, din punct de vedere birocratic, de obținut;
  • introducerea "criteriului politic pentru situații excepționale", care conferă dreptul la accesarea Fondului în asemenea situații.

În scopul eficientizării utilizării Fondului au fost operate unele modificări importante și în instrucțiunile de utilizare a acestuia, astfel:

  • posibilitatea acordării statului sau regiunii afectate, a unui avans în sumă de până la 5% din suma totală a pagubei înregistrate;
  • instituirea unor termene foarte stricte, pentru fiecare fază a accesării Fondului, în scopul evitării întârzierilor în obținerea finanțărilor;
  • constituirea unui buget destinat asistenței tehnice în limitele unui plafon de până la 0,2% din totalul resurselor financiare disponibile în Fond pentru anul în cauză, fondul nu pate fi cumulat cu alte surse de finanțare, iar nivelul care se poate acorda nu poate depăși cota de 50% din suma totală a pagubelor evaluate la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene. Mai trebuie precizat, de asemenea, că Fondul poate fi utilizat numai dacă părțile responsabile de criză nu-și asumă, din motive întemeiate, responsabilitatea pagubelor produse, altfel spus, dacă paguba nu poate fi pusă în sarcina unui terț, condiție care se pune, în special, în cazul accidentelor industriale.

Până în prezent, țara noastră a trecut prin aproape toate felurile de crize, inundații, poluări industriale ale unor râuri, alunecări de terenuri, pandemii ș.a., cu efecte mai mult decât dezastruoase. Deși așa cum s-a precizat, în calitate de candidată la integrare, România avea posibilitate obținerii unor fonduri comunitare până la limita a 50% din valoarea pagubelor cauzate de crize, din motive pe care nu le dețin, necunoaștere, rațiuni politice sau de altă natură, această acțiune nu a fost antamată sau, cel puțin nu la nivelul până la care prevederile îi dădeau dreptul.

Este regretabil că mai ales pentru județele care au suferit atât de mult de pe urma dezastrelor naturale, autoritățile centrale și locale nu au întreprins demersurile necesare acoperirii măcar a unei părți din pagube din Fondul de Solidaritate pentru situații de criză.

    Gheorghe Chiper - apel în privința unor măsuri adecvate în ceea ce privește protecția mediului;

Domnul Gheorghe Chiper:

Puhoaiele care s-au revărsat recent - în destule locuri ca să ne facă iar mari griji pentru o posibilă extindere a lor pe arii extinse - au scos la iveală și un alt mare necaz cu care ne confruntăm din '89 încoace. Este vorba de faptul că odată cu apele mari au venit la suprafață și gunoaiele, tonele de deșeuri aruncate în albii, tot ceea ce se arată mai urât și mai dezolant ca urmare a lipsei noastre de preocupare pentru curățenie, pentru prevenirea poluării generate și de astfel de fenomene.

Consider că avem cu adevărat de-a face cu un fenomen când se vorbește de mizerie și lipsă de salubritate, mai ales în spațiile publice, pe malul apelor și în zonele de agrement, pe văi și în calea torentelor, pe marginea drumurilor publice și în jurul terasamentelor de cale ferată.

Am mai spus și cu alt prilej folosind această cale de acțiune parlamentară: nu suntem cei mai mari consumatori de produse ambalate, nu suntem singurii care "păstrăm" mentalitatea necurățeniei, nu avem doar noi înclinația spre "merge și așa".

Din păcate, aș spune fără să greșesc, doar noi nu avem o legislație adecvată pentru a preîntâmpina acest fenomen; doar la noi instituțiile statului și autoritățile locale nu se simt obligate să acționeze pentru salubrizarea spațiilor publice și pentru crearea unei opinii favorabile în acest sens.

Nu vreau să exagerez. Unele reglementări în domeniu există, atât în plan departamental cât și la nivelul localităților. Cred însă că ele nu au o anumită coerență, nu delimitează și armonizează răspunderile, nu creează acel cadru organizatoric și funcțional care să pună eficient în aplicare normele adoptate și măsurile operative stabilite.

Mai exact spus, nu creează constrângeri la nivel instituțional (și chiar social) pentru a combate fenomenul poluării cu deșeuri menajere, prin aplicarea de sancțiuni pecuniare și materiale peste tot acolo unde se impun astfel de mijloace.

Este și temeiul pentru care prezint această declarație politică, dorind prin ea să aduc un plus de interes pentru subiectul în cauză, mai ales din partea celor responsabili de protecția mediului.

    Lia Olguța Vasilescu - intervenție cu tema Plângeri în justiție împotriva prefecților și subprefecților care se ocupă de racolări;

Doamna Lia Olguța Vasilescu:

"Plângeri în justiție împotriva prefecților și subprefecților care se ocupă de racolări"

Stimați colegi,

Legea privind combaterea migrației aleșilor locali nu putea fi adoptată într-o perioadă mai propice decât cea de acum, când Partidul Democrat a realizat că nu are oameni cu care să guverneze și a început să facă ochii roată ca să vadă ce mai poate aduna de pe la PC, PNL, PRM, PSD sau alte partide neparlamentare. Nu contează! Să iasă la grămadă și să aducă voturi la viitoarele alegeri.

Din păcate, însă, nu doar politicienii care făceau până mai ieri spume la gură incriminând fenomenul s-au dedat la acțiuni care irită în primul rând clasa politică și apoi electoratul ce a votat programe politice sau idei, ci și (atenție!) prefecții sau subprefecții numiți de PD, care nici măcar nu mai au dreptul să facă politică. Amenințări de genul "Treci la PD dacă mai vrei bani pentru localitatea pe care o conduci!" au loc în județul Dolj, așa cum se întâmplă este tot în țară, iar domnul Emil Boc, odinioară mare combatant împotriva racolărilor, se preface că i s-au aburit ochelarii și că nu vede ce fac subordonații săi, disperați că dintr-o gloabă râioasă și slăbănoagă, dar cu coada pe sus, n-au cum să facă un cal de rasă în a cărei șa să se cocoațe Făt- Frumos din Dealul Cotrocenilor.

Și dacă domnul Boc s-a îmbolnăvit de chioreală, că doar e condiție sine qua non ca să conduci PD-ul, ne întrebăm ce se întâmplă cu domnul Vasile Blaga, ministrul administrație și internelor? Nici el nu vede că prefecții și subprefecții fac politică în favoarea PD, deși legea interzice expres? Sau îi convine de minune? Vom vedea în momentul în care vom face plângeri în justiție pe această temă și, în acest sens, îi invit pe toți colegii parlamentari care sesizează asemenea nereguli în județele pe care le reprezintă în Parlament să se adreseze și ei justiției atunci când au dovezi că funcționarii publici depășesc cadrul legal și trec la amenințări. Eu, fără îndoială, așa voi face!

În ceea ce privește neconstituționalitatea unui articol din Legea privind combaterea migrației aleșilor locali, trebuie să fac precizarea că, atunci când aceasta s-a dezbătut la Camera Deputaților, numai eu și domnul deputat Mircea Dușa, de la PSD, am cerut de la tribuna Parlamentului eliminarea alineatului care se referă la pierderea funcției și în cazul excluderii din partide și am menționat că acest lucru va da naștere unor abuzuri din partea reprezentaților partidelor în teritoriu. Din păcate, alți colegi deputați n-au sesizat aceste aspecte atunci când se dezbătea legea la Cameră, ci după ce ea a trecut de noi în această formă. Ne-ar fi ajutat mult dacă ar mai fi vorbit și reprezentanții altor partide, fie ei și independenți, pe această temă, atunci când era locul și momentul. Acum este egal cu zero pentru lege, dar foarte important pentru ei ca să apară la televizor și să pretindă că le pasă.

    Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul Teatrul românesc - figurant în distribuția bugetară a unei guvernări de dreapta;

Doamna Manuela Mitrea:

"Teatru românesc - figurant în distribuția bugetară a unei guvernări de dreapta!"

Viață de artist: aproape în fiecare zi joci câte un rol. Nu contează dacă îți place sau nu. Mai mult chiar, trebuie să intri în rol, punând suflet, să dai tot ce ai tu mai bun, acolo pe scenă. Mai târziu, când te răpun bătrânețea și boala, nimănui nu-i mai pasă de tine.

Marele actor Radu Beligan spunea: "Ești mai bătrân când ești tânăr și mai tânăr când ești bătrân."

Deși teatrul românesc a apărut târziu (până în secolul al XIX-lea, spectacolele de teatru erau sub forma de spectacole de divertisment jucate în curțile boierești sau sub forma de teatru folcloric), el a evoluat rapid și constant.

În timpul anilor comunismului s-au remarcat mari regizori de teatru: Sică Alexandrescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Ion Cojar și mulți alții. Unii s-au alăturat diasporei și au devenit nume răsunătoare în teatrul internațional.

După 1989, teatrul românesc s-a impus prin reprezentanții de succes pe marile scene ale lumii, mulțumită actorilor săi de excepție: Marcel Iureș, Maia Morgenstern, și nu numai, dar și a unei regii originale datorată unor regizori ca Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu, Mihai Mănuțiu.

Lumea n-a văzut niciodată atâtea situații dramatice câte vedem noi astăzi. Radioul, cinematograful, televiziunea și video-casetele ne invadează toată ziua cu drame. Dar în timp ce toate aceste forme sunt în stare să atragă sau să înfurie publicul, nici una nu permite ca reacția spectatorului să poată modifica însuși actul artistic.

Sărăcia și subdezvoltarea culturală sunt fenomene sociale aflate întotdeauna într-o profundă corelație și interacțiune, în sensul că sărăcia determină subdezvoltarea culturală, iar aceasta, la rândul ei, adâncește sărăcia. Paradoxul epocii contemporane constă în aceea că omenirea, în general, a eșuat în problema reducerii sărăciei și suferințelor umane în această eră a atâtor minuni tehnologice.

Din păcate, azi, în România, avem și sărăcie, și subdezvoltare culturală, iar aceste fenomene trebuie stopate!

Începând cu 1961, UNESCO a decis ca, în fiecare an, la 27 martie, comunitatea internațională să celebreze Ziua Mondială a Teatrului, ca semn de apreciere a uneia dintre cele mai vechi arte, arta scenică.

În România, artiștii sunt dați uitării, ei trăind, nu din teatru sau cinematografie, ci mai mult din reclame sau telenovele. Cu toate că "actorii români sunt formidabili, fiind la același nivel cu actorii francezi sau germani", așa cum declara regizorul Costa Gavras, aceștia nu prea au în ce să mai joace.

Banii destinați culturii, pe care guvernul Tăriceanu i-a considerat necesari, sunt insuficienți. Pentru o țară care trebuie să-și promoveze valorile culturale și să-și respecte oamenii de cultură, fondurile alocate culturii sunt ca și inexistente.

De fiecare dată, ne aducem aminte de artiști, fie ei actori, muzicieni sau pictori, după ce devin amintiri...

De aceea ar trebui să nu uităm că anul acesta, doi mari actori ai scenei românești, Colea Răutu și Dina Cocea, împlinesc 94 de ani, aceștia fiind decanii de vârstă ai artiștilor români și tot anul acesta ar trebui să-l comemorăm la centenar pe marele nostru artist Grigore Vasiliu Birlic.

Ca parlamentar, nu de puține ori am atras atenția asupra problemelor de ordin cultural cu care se confruntă mehedințenii.

Palatului Cultural "Teodor Costescu" din Drobeta Turnu-Severin îi sunt necesare și, în același timp, oportune lucrări de consolidare, reparare și restaurare astfel încât actul cultural să se poată desfășura în cele mai bune condiții, iar Primăria severineană singură nu poate asigura finanțarea necesară.

Am mai spus-o, și o repet, că această clădire de patrimoniu național se află pe lista clădirilor "monument", fiind înscrisă la Ministerul Culturii și Cultelor, iar Primăria din Turnu-Severin a făcut tot ce a ținut de domeniul său. În schimb, Guvernul se complace în aceeași stare de pasivitate ca și în luna octombrie 2005, când am ridicat această problemă.

Guvernul Tăriceanu trebuie să înțeleagă că și cultura trebuie să fie o prioritate. Iar lipsa fondurilor va duce și mai mult la agravarea fenomenului de subcultură.

Românii au nevoie de cultură, de teatru și chiar de circ, însă nu de cel practicat zilnic de anumiți politicieni pentru a deturna atenția opiniei publice de la coșul gol cu care se întoarce de la piață.

Azi, mai mult ca oricând, versurile lui Constantin Tănase ar trebui să ne trezească la realitate:

"Mă mir și, zău, casc ochii-n patru cum ați putut veni la teatru, / Cu ce?"

Însă mai importante consider că sunt tot spusele marelui actor: "Până când, zău, până când?"

    Marius Iriza - comentariu în legătură cu sistemul de recolări din partidele aflate în opoziție;

Domnul Marius Iriza:

În urmă cu doi ani, actuala guvernare critica PSD-ul că politiza totul, lua la grămadă primari de la alte partide și impunea imaginea unui nou partid stat. Acum, când locul PSD-ului a fost luat de Alianța D.A., aceștia continuă aceeași politică de racolare din vremea fostei puteri.

Nimic nu s-a schimbat între cele două guvernări. Ajunși la putere, foștii contestatari ai sistemului de racolări ale aleșilor din partidele aflate în opoziție, recurg acum la aceleași metode folosite de predecesorii lor, pentru a îngroșa rândurile primarilor, consilierilor și funcționarilor publici ai Alianței D.A.

Deși funcționarii publici nu au voie să facă parte dintr-un partid politic, este știut faptul că, pentru a-și păstra slujbele, aceștia sunt nevoiți să intre tacit într-un partid, adesea la cel care conduce instituția de care aparțin.

Și Președintele României, domnul Traian Băsescu, face aceeași greșeală ca și predecesorul său, Ion Iliescu, implicând politicul acolo unde nu-i este locul. Afișarea acestuia cu conducătorii formațiunilor aflate la guvernare și implicarea lui în problemele interne ale Partidului Democrat și ale Alianței D.A., implică un joc de imagine care are ca scop promovarea acestora.

Partidul România Mare a considerat întotdeauna că luptele politice își au locul doar în campania electorală, după care cei aleși în funcții au datoria de a servi cetățeanul indiferent de concepțiile lui politice. De asemenea, funcțiile, care implică o responsabilitate trebuie acordate celor care într-adevăr demonstrează prin valoare că le merită și sunt în stare să le dețină.

    George Adrian Scutaru - susținerea demersului societății civile de a înființa un memorial al victimelor comunismului la Râmnicu Sărat;

Domnul George Adrian Scutaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin această declarație doresc să mă alătur demersului societății civile de înființare a unui memorial al victimelor comunismului la Râmnicu Sărat, penitenciar în are au fost încarcerați fruntași ai partidelor istorice din România. La 6 iulie 1966, când închisoarea de la Sighet a fost desființată, unii dintre supraviețuitori au fost eliberați, iar restul au fost transferați la închisoarea politică de la Râmnicu Sărat. Un alt eveniment a fost consemnat la 10 august 1957, la transferarea unui alt lot de deținuți politic de la închisoarea de la Aiud, printre care s-a aflat și Corneliu Coposu.

Fostă închisoare județeană, înființată în timpul lui Carol I, Râmnicu Sărat a început să fie folosită ca penitenciar pentru deținuți politici de la 4 decembrie 1948, odată cu numirea unui nou director de către Direcția Generală a Penitenciarelor. Astfel, între 1948 și 1963, o serie de personalități ale vieții politice românești interbelice au suferit prigoana comunistă, fiind încarcerați în acest "Auschwitz românesc", după cum a fost el caracterizat de supraviețuitorii acestuia.

Acest loc, în care și-au ispășit anii de temniță supraviețuitori ai Guvernului Antonescu și alți liberali, deși a fost desființat ca închisoare politică la 13 aprilie 1963, a fost transformat ulterior în depozit comercial, destinație pe care o păstrează și în prezent.

Alături de eforturile făcute de actuala coaliție de guvernare, care vizează acordarea de reparații morale foștilor deținuți politic și condamnarea crimelor comunismului, susținute de promovarea unui nou colegiu și a unei noi strategii pentru CNSAS, precum și de înființarea unui institut de cercetare a crimelor comunismului, consider necesară realizarea unui Memorial Râmnicu Sărat, asemenea celui de la Sighet, prin care o dovadă a gulagului comunist să devină loc de comemorare a eroilor luptei anticomuniste.

În încheiere, în spiritul idealurilor Revoluției din 1989, consider că inițiativa societății civile este un pas important în păstrarea vie a memoriei celor care, mai bine de 50 de ani, s-au luptat pentru ca poporul român să păstreze drepte valorile morale, umane și politice.

Vă mulțumesc.

    Petre Ungureanu - declarație politică: De ce nu avem încredere în justiție?;

Domnul Petre Ungureanu:

Declarație politică: "De ce nu avem încredere în justiție?"

Pentru că se minte, pentru că e corupție, pentru că nu mai avem respect, pentru că nu mai avem încredere. Pentru că nu mai avem pe cine să respectăm.

Contrar a ceea ce se crede, consider că prestigiul justiției nu este o noțiune abstractă, ci se compune din prestigiul, reputația fiecărui judecător sau procuror. Această reputație, conform art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, trebuie să fie apărată de însăși instituția care face obiectul de reglementare al legii menționate.

Paradoxal, Consiliul Superior al Magistraturii nu numai că nu apără prestigiul și reputația profesională a magistraților, ba chiar încearcă să golească de conținut această noțiune.

Vreau să mă refer aici la examenele organizate de această instituție pentru admiterea în profesia de magistrat și la cele, mai recente, organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere de către magistrați. Aceste examene au fost precedate, în ultima vreme, de o așa-zisă testare psihologică, testare a cărei finalitate era evaluarea capacității candidaților de a lua decizii, de a-și asuma răspunderea funcției și de a munci în condiții de stres.

Intenția este lăudabilă. Mi se pare normală urmărirea, mai ales pentru numirea în funcțiile de conducere, a unui profil ideal de candidat, urmărirea unei persoane capabile, a unui bun manager, a unui om ancorat în realitate și cu psihicul neafectat. Însă, de la intenție până la faptă, Consiliul Superior al Magistraturii a comis-o din nou.

Astfel, am avut neplăcerea de a fi sesizat de anumiți magistrați în legătură cu neregularitățile existente în cadrul acestei probe. Unul dintre aspecte ar fi acela că nu se știe dacă a existat o evaluare adecvată a testului psihologic, în sensul analizării obiectivelor urmărite de acesta, o analiză de corelare a conținutului propriu-zis cu finalitatea urmărită (sau obținută). Mi se părea normală o avizare a testului de către Comisia Specială din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

Alte aspecte au fost legate de rezultatele obținute la test, acelea de "admis" sau "respins", având îndoieli că acestea ar corespunde noțiunii de "rezultat", astfel cum este aceasta utilizată în legislația specifică profesiei de psiholog.

Publicitatea acestor rezultate a fost o altă latură a concursului ce a ridicat probleme. Testarea psihologică este o activitate specifică, printre alte cărei caracteristici se numără și confidențialitatea, limitele acestei confidențialități fiind reglementate atât în domeniul persoanelor, cât și în privința obiectului.

Astfel, ne întrebăm... Publicitatea rezultatelor nu este oare de natură a afecta statutul și reputația fiecărui judecător și procuror în parte? Pentru că orice persoană neavizată, orice persoană care nu știe ce s-a urmărit prin această testare (denumită generic "psihologică"), văzând rezultatele afișate, are toate șansele să-și creeze o părere mai mult decât eronată despre cei declarați "respinși psihologic".

Confidențialitatea testării, însă, nu este sau nu ar trebui să fie de natură a îngrădi dreptul persoanei evaluate de a fi informată în mod corect și complet cu privire la rezultatul obținut. Fiecare candidat ar fi trebuit să poată fi informat cu privire la elementele necesare notării și interpretării rezultatelor. Persoanele care au participat la testare ar fi trebuit să primească un feedback a ceea ce au scris în lucrare, mai ales cu prilejul analizării contestațiilor. Nimeni însă nu a știut dacă a trecut proba, de ce a trecut-o, iar, dacă a picat, ce nu a fost în regulă, unde s-a greșit, care au fost condițiile pe care nu le-a îndeplinit și care sunt aspectele pe care ar trebui să le îmbunătățească pentru o eventuală viitoare participare la alt concurs. Nici măcar cu prilejul contestației celor respinși nu li s-a oferit această posibilitate, aceștia neștiind nici măcar dacă aceasta a fost analizată de alți specialiști decât cei care au realizat evaluarea inițială.

Cireașa de pe tort a constat însă în folosirea acelorași teste psihologice, atât pentru simpla admitere în profesia de magistrat, cât și pentru numirea magistraților cu vechime în funcții de conducere. Care este, astfel, limita între cele două categorii de persoane care au susținut concursurile? Această modalitate de evaluare ridică mai multe probleme și este de natură să ne întărească ideea conform căreia anterior evaluării nu a fost stabilit un profil adecvat, nici pentru un simplu magistrat, dar nici pentru cel care ar fi dorit să ocupe o funcție de conducere. Lipsa acestui profil, lipsa stabilirii anumitor calități urmărite, lipsa elementelor de natură psihologică specifice unei funcții de conducere au permis, prin urmare, utilizarea aceluiași test în scopuri diferite, fiind astfel apt să conducă la rezultate aleatorii.

Acestea ar fi, pe scurt, aspectele "problematice ale concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Nu cred că ne rămâne decât să facem apel la conducerea acestei instituții pentru o organizare mai riguroasă și mai ancorată în realitate, pentru o testare cât mai transparentă în raport cu candidatul și, de asemenea, pentru o cât mai mare corectitudine.

Aceasta doar în scopul de a nu rămâne, în continuare, la nivelul eternei și retoricei întrebări... de ce nu avem încredere în justiție?

    Minodora Cliveti - declarație politică cu titlul Cartonaș roșu pentru Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați - ANES;

Doamna Minodora Cliveti:

Declarație politică "Cartonaș roșu pentru Agenția Națională pentru Egalitatea de șanse între Femei și Bărbați - ANES".

Săptămâna trecută s-au desfășurat două evenimente importante pentru domeniul egalității de șanse pentru femei și bărbați în România: lansarea volumului "Cartea neagră a egalității de șanse între femei și bărbați", realizat de Societatea de Analize Feministe AnA și ședința publică de încheiere a Proiectului Phare "Înființarea Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați".

Două unghiuri de vedere diferite asupra unui singur subiect. Din perspectiva mișcării de femei, mai sunt încă multe de făcut pentru a se putea afirma că s-au realizat progrese vizibile în ceea ce privește promovarea și respectarea drepturilor femeilor și a egalității de gen, așadar, o situație mai mult gri spre negru. Din prezentarea festivistă a reprezentanților Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, situația apare altfel, fiind evaluată cantitativ: s-au înființat structuri centrale (Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, Comisia Națională pentru Egalitatea de Șanse) și teritoriale (41 de comisii județene și a municipiului București în domeniul egalității de șanse între femei și bărbați - COJES), s-au elaborat acte normative, regulamente de organizare, statute, strategii și planuri de acțiune.

Pare mult, dar mult nu înseamnă și bine. Și, mai ales, nu înseamnă că problemele femeilor din țara noastră au fost rezolvate: o mare parte trăiesc în sărăcie, se confruntă cu probleme specifice de sănătate, ocupă locuri de muncă mai prost plătite, câștigă mai puțin decât bărbații, sunt victime ale violenței domestice și ale traficului în scopul prostituției, nu participă la decizie decât într-un procent nesemnificativ (10,66% în Parlament, 12% în Guvern, 7,14% dintre prefecți). De asemenea, sunt categorii de femei care au o situație și mai grea datorită cumulării formelor de discriminare(vârstă, etnie): femeile rome, cele în vârstă, precum și cele din mediul rural.

România a avut o șansă extraordinară în 2003, când Guvernul PSD a obținut o finanțare de 2 milioane de euro prin Programul Phare pentru înființarea unei instituții care să aplice legislația nediscriminatorie și să promoveze egalitatea de șanse pentru femei și bărbați în toate domeniile de activitate. Acest proiect urma să se aplice în colaborare cu experții spanioli, într-un proiect de twinning.

Ce s-a întâmplat pe parcursul celor aproape trei ani cât a durat proiectul? Banii au fost cheltuiți pentru a se înființa Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, o structură instituțională a Ministerului Muncii, care nu are buget propriu (este ordonator secundar de credite), în care lucrează persoane angajate pe alte criterii decât cele de competență. Agenția, deși funcționează din martie 2005, este o instituție necunoscută opiniei publice, care nu s-a făcut remarcată prin nici un program sau proiect concret.

La nivel național, s-au constituit, tot de formă, comisii județene, constituite din persoane mai mult sau mai puțin pregătite pentru domeniul egalității de gen și care, mai grav, nu știu care este rolul și responsabilitățile pe care le au și ce activitate trebuie să desfășoare pentru realizarea egalității de gen. Astfel, un proiect ambițios, susținut de Uniunea Europeană, a fost compromis de actualul Guvern, care a dovedit că nu consideră acest domeniu o prioritate și că nici nu respectă angajamentele luate în cadrul procesului de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană.

De pierdut, însă, a pierdut întreaga societate, atât femeile, cât și bărbații. Pentru nerealizările agenției portocalii, societatea civilă îi acordă bile negre, iar femeile din România arată cartonașul roșu guvernanților.

    Mircea Ciopraga - declarație politică cu titlul Contribuția României la Reuniunea Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice și de Mediu a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră;

Domnul Mircea Ciopraga:

Contribuția României la Reuniunea Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice și de Mediu a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră

În calitate de președinte al Delegației române la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice la Marea Neagră, săptămâna trecută vă informam în legătură cu desfășurarea la Palatul Parlamentului, pe data de 22-23 martie,a unui important eveniment legat de problematica Mării Negre. Era vorba de cea de-a 26-a Reuniune a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice și de Mediu a Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, care a avut pe agenda de lucru două importante subiecte de actualitate, respectiv: "Combaterea criminalității economice în zona Mării Negre" și "Măsuri de prevenire a unei posibile pandemii de gripă aviară."

Precizez că această conferință de la București are loc în perioada în care România deține președinția Organizației Cooperării Economice a Mării Negre (OCEMN, 1 septembrie 2005 - 30 aprilie 2006), organizație din care fac parte 12 state din zona Mării Negre.

La această reuniune au participat reprezentanți ai unora dintre cele mai relevante instituții internaționale, alături de reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Administrației și Internelor, Poliției de Frontieră, Ministerului Economiei și Comerțului, Ministerului Justiției, Ministerului Agriculturii, Oficiului Național pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

În cadrul acestei Reuniuni a Comisiei Economice, Comerciale, Tehnologice și de Mediu, România s-a bucurat de două importante realizări. Astfel, a fost desemnată, prin vot, cu exercitarea funcției de vicepreședinție a Comisiei, revenind astfel, după o absență considerabilă, în forurile de conducere ale Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră.

A obținut aprobarea în unanimitate a unei propuneri de recomandare care să întărească actualul cadru de măsuri adoptat de țările din regiunea Mării Negre în lupta comună dusă împotriva răspândirii gripei aviare pentru evitarea amenințării pandemice. Recomandarea a fost adresată, în numele Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră, parlamentelor și guvernelor membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră.

Pentru o informare mai concretă, permiteți-mi să vă redau mai jos punctele cheie ale recomandării făcute de România cu privire la măsurile de prevenire a unei posibile pandemii de gripă aviară în regiunea Mării Negre:

  1. asigurarea opiniei publice cu o permanentă și cuprinzătoare informare în legătură cu imensul pericol pe care îl reprezintă răspândirea gripei aviare pentru bunăstarea și prosperitatea țărilor din regiunea Mării Negre;
  2. mobilizarea populației pentru a respecta cu strictețe reglementările pentru combaterea răspândirii gripei aviare și adoptarea unei noi legislații în domeniu, în concordanță cu cadrul legal elaborat de Uniunea Europeană și de Organizația Mondială a Sănătății; întărirea cooperării între țările membre ale APCEMN precum și între OCEMN și Uniunea Europeană și Organizația Mondială a Sănătății, în scopul stabilirii unei strategii comune de prevenire în vederea promovării, implementării unor măsuri urgente în lupta comună dusă împotriva răspândirii gripei aviare, pentru evitarea amenințării pandemice.

Documentul elaborat de România urmează să fie adoptat ca text oficial al Adunării Parlamentare a Cooperării Economice la Marea Neagră la Reuniunea Comisiei Permanente de la Yerevan, din 6 iunie 2006, Comisia având ca principală atribuție supravegherea implementării deciziilor Adunării.

    Ovidiu Ioan Silaghi - apel pentru stoparea violenței pe stadioane;

Domnul Ovidiu Ioan Silaghi:

O Românie întreagă a văzut îngrozită evenimentele petrecute în tribunele și în afara stadionului municipal din Constanța. Violența de pe stadioane se pare că a ajuns aproape la apogeu. Spun aproape, pentru că încă nu s-au înregistrat și decese în confruntările dintre așa-zisele galerii. Dar nici mult nu mai este pentru ca să se ajungă și aici.

Consecințele acestor adevărate lupte dintre galerii, fie că se desfășoară în tribune sau în afara stadioanelor pot fi cumplite. Să ne aducem aminte numai de finala Cupei Campionilor Europeni din 1985 unde s-au înregistrat zeci de morți și sute de răniți.

Mă așteptam ca după evenimentele de la Constanța, reprezentanții clubului Dinamo să adopte o serie de măsuri. Nu numai că nu s-a întâmplat așa ceva, dar oficialii clubului s-au dezis de orice responsabilitate și au atacat măsurile disciplinare luate în regim de urgență de Federația Română de Fotbal.

Evident, evenimente de acest gen se petrec și pe stadioane din alte țări din Europa. Numai că în aceste state, sancțiunile sunt extrem de dure și se poate observa de câțiva ani o curbă descendentă a violențelor. Din păcate, în România curba este ascendentă.

Poate vă mirați că această temă constituie subiectul declarației mele politice de astăzi. Nu este însă nimic insolit. Este și datoria clasei politice să se implice pentru a contribui decisiv la eradicarea violenței din sport. Și să nu uităm că în Uniunea Europeană, combaterea violenței în sport reprezintă o prioritate, inclusiv a zonei politice.

Știu că actualul Guvern a emis în luna ianuarie a acestui an Ordonanța nr. 11 privind combaterea violenței în sport și că am inițiat chiar eu la Parlament o propunere legislativă pe aceeași temă. Consider însă că trebuie făcut mai mult. Partea legislativă existentă se pare că este totuși ușor depășită de evenimentele recente. Trebuiesc înăsprite la maximum sancțiunile împotriva violenței din sport. Care este diferența dintre rănirea sau uciderea unui om în urma unei tâlhării și rănirea sau uciderea unui om pe un stadion? Personal consider că nici una, cu mențiunea că tragediile ce se pot înregistra în urma violențelor din sport pot avea o amploare mai mare. De aceea pledez pentru o înăsprire la maximum a sancțiunilor, care trebuie să meargă pînă la măsura radicală a eliminării din activitatea sportivă a cluburilor care nu-și pot stăpâni suporterii. Să ne aducem aminte că spre sfârșitul anilor 80, guvernul din Bulgaria a decis desființarea (din păcate temporar) a cluburile Levski și ȚSKA Sofia, în urma unor incidente petrecute la un meci de campionat. Ar trebui să ne amintim că punctul de plecare al războiului din fosta Yugoslavie l-au constituit încăierările dintre galeriile echipelor Steaua Roșie Belgrad și Dinamo Zagreb.

Știu că foarte mulți dintre dumneavoastră aveți o influență destul de puternică, la o serie de cluburi sportive din teritoriu. Fac un apel la toți colegi implicați într-un fel sau altul în susținerea mișcării sportive de a propune acolo unde, repet, au o oarecare influență, reguli interne stricte pentru a se evita escaladarea violenței pe stadioane. Pentru că evenimentele de la Constanța reprezintă doar partea vizibilă a aisbergului violenței din sport.

    Relu Fenechiu - un avertisment legat de rolul femeilor în politică;

Domnul Relu Fenechiu:

Istoria a demonstrat că, în numeroase cazuri, femeile au jucat un rol major în politică. Am să dau doar patru nume: Elisabeta I-a a Angliei, Ecaterina cea Mare, Indira Gandhi și "doamna de fier" a Marii Britanii, Margaret Thatcher. Dar, tot atât de adevărat este și faptul că a existat și cealaltă extremă, și anume a femeilor care, prin influența lor nefastă, au distrus sau pus în pericol sisteme și țări. Să ne amintim de personajul legendar Elena din Sparta, care a fost la originea războiului troian, război care a dus la dispariția poporului troian. Să ne amintim ce au însemnat pentru România interbelică sfaturile pe care Elena Lupescu le dădea regelui Carol al II-lea, sau rolul negativ jucat de Elena Ceaușescu în ascensiunea dictaturii de până acum 16 ani.

Subiectul declarației mele politice este tot o Elenă. Udrea. Păstrând proporțiile, pentru că totuși nu are potențialul distructiv al celorlalte trei Elene. Cu toate acestea, Elena Udrea poate aduce, prin unele declarații pe care le face unui post TV unde se pare că a devenit vedeta unui talk-show, prejudicii unei categorii de cetățeni care au avut de suferit în timpul regimului comunist.

Concret, este vorba de campania furibundă declanșată împotriva Fondului Proprietatea. Despre care nu știe aproape nimic, din moment ce l-a confundat în mai multe rânduri cu sistemul loteriei naționale. Dar nu contează că nu ai cunoștințe privind subiectul. Ai o misiune, trebuie să o îndeplinești. Chiar și fără argumente. Astfel, în viziunea doamnei Udrea-Cocoș, Fondul Proprietatea s-ar afla în mare pericol, deoarece o gașcă liberală, mai precis prietenii lui Bogdan Olteanu, care "administrează fondul", abia așteaptă să se înfrupte cu "cașcavalul" instituției. O mare eroare. Nici Bogdan Olteanu și nici prietenii lui nu administrează fondul, ci o firmă de avocatură de renume mondial din Marea Britanie, acceptată prin licitație. Dar când vrei să demolezi ceva, nu contează o astfel de eroare.

Mai multe voci, chiar și din cele care au lucrat la legislația privind Fondul Proprietatea au minimalizat atacurile Elenei Udrea. Nu sunt de acord cu aceste voci, pentru că telespectatorul care nu deține informațiile complete privind fondul, ar putea cădea în capcana Elenei Udrea. O capcană abilă care are un singur scop: scăderea încrederii în Fondul Proprietatea. Or, se știe că în sistemul bancar și în cel al fondurilor de investiții, scăderea încrederii reprezintă un prim pas spre colaps. Un colaps care ar avea efecte dezastruoase pentru cei jefuiți de proprietăți în regimul comunist și care nu au mai avut acum șansa de a-și prelua în natură ceea ce le-a fost confiscat. Acțiunile Fondului Proprietatea reprezintă singura modalitate posibilă de despăgubire pentru respectiva categorie de cetățeni. Un colaps provocat intenționat Fondului Proprietatea ar însemna pentru cei mai de sus o a doua naționalizare sau chiar o a treia pentru cei cărora regimul Iliescu le-a luat ce au recâștigat prin justiție după 1990.

Cred că nu greșesc dacă spun că Elena Udrea face parte din categoria acelor politicieni care se opun restituirii proprietăților sau despăgubirilor prin echivalent. Sau din categoria celor pentru care proprietatea este "un moft".

    Romeo Raicu - declarație politică referitoare la conceptul de bună guvernare;

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică referitoare la conceptul de "bună guvernare"

Discuția despre buna guvernare, ca și pilon al securității naționale din viitoarea strategie națională de securitate a suscitat dezbateri aprinse în mediile politice, cu atât mai mult cu cât o parte importantă a clasei politice, și în special opoziția, s-a simțit mai mult sau mai puțin vizată. "Proasta guvernare" sau "guvernarea ineficientă" nu sunt însă decât termene antitetice paradigmei de "bună guvernare", folosită în mediile internaționale, cu precădere la nivelul instituțiilor financiare internaționale sau la nivelul organizațiilor pentru dezvoltare economică. Potrivit Băncii Mondiale, termenul de "guvernare" semnifică exercițiul autorității politice și utilizarea resurselor instituționale pentru realizarea managementului nevoilor și intereselor societății și statului.

Dacă termenul de guvernare semnifică procesul de luare a deciziilor și procesul prin care acestea sunt implementate, sau, în alte cuvinte, modul în care puterea este exercitată de guvern în procesul de management al resurselor sociale și economice, termenul de "bună guvernare" implică, conform unor definiții atât ale Fondului Monetar Internațional cât și ale Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite, 8 caracteristici majore: este participatorie, orientată spre consens, responsabilă, transparentă, receptivă, eficientă, echitabilă și incluzivă, se supune domniei legii. Totodată paradigma de "bună guvernare " implică minimalizarea corupției și respectul față de drepturilor minorităților. Per a contrario, proasta guvernare va reprezenta neîntrunirea cumulativă a acestor caracteristici.

Participarea. Caracterul participativ al bunei guvernări implică participarea întregii societăți, în egală măsură al ambelor sexe la procesul de luare al deciziilor. Această participare poate fi fie directă, fie indirectă prin intermediul instituțiilor legitime reprezentative. Totodată caracterul participativ are două dimensiuni: una referitoare la libertatea de expresie și asociere și cealaltă referitoare la existența unei societăți civile organizate.

Orientată spre consens o bună guvernare necesită implicarea în medierea între diferitele segmente ale societății, între diferitele sectoare de activitate, între diferite interese ale membrilor societății, în scopul obținerii unui consens general asupra perspectivei de dezvoltare pe termen lung. Acest aspect este esențial pentru evitarea apariției unor falii majore între diversele grupuri sociale sau de interese, pentru evitarea fragmentării societății care conduce în mod inevitabil la convulsii sociale și chiar la un proces de dezintegrare dacă există și o coordonată geografică.

Responsabilitatea. Responsabilitatea este o cerință esențială pentru o bună guvernare. Atât instituțiile internaționale, cât și sectorul privat și societatea civilă trebuie să-și asume responsabilitatea în fața instituțiilor abilitate.

Transparența. În procesul de luare a deciziilor și al implementării lor trebuie să se respecte procedurile și regulamentele legale, liberul acces la informație al celor afectați de deciziile luate trebuie să fie garantat în mod direct și gratuit, fiind necesară implementarea unui sistem de furnizare eficientă și efectivă a informațiilor și mediatizarea lor.

Receptivitatea. O bună guvernare implică un feed-back rapid, sau cel puțin într-o perioadă rezonabilă de timp al instituțiilor statului în rezolvarea solicitărilor tuturor actorilor societali.

Eficiența. În contextul "bunei guvernări" conceptul de eficiență semnifică faptul că instituțiile vor produce rezultate care să corespundă cu necesitățile societății, folosirea echilibrată a resurselor naturale și protecția mediului înconjurător.

Echitatea și incluziunea. Aceste dimensiuni ale unei "bune guvernări" implică egalitatea cetățenilor nu numai în fața legii ci și garantarea egalității în privința implicării în toate aspectele societății, cât și egalitatea de șanse a tuturor cetățenilor.

Domnia legii. Domnia legii este poate aspectul cel mai important al unei bune guvernări. Implică implementarea imparțială a reglementărilor legale, protecția drepturilor omului și în special a minorităților, existența unui cadru legislativ relativ stabil, omogen, echitabil, precum și existența unui sistem coercitiv eficient, efectiv, independent politic, respectiv o justiție independentă și imparțială și o forță de poliție incoruptibilă.

În mod evident toate standardele unei "bune guvernări" sunt obiective dezirabile, dar imposibil de atins în totalitate. Însă opțiunea României pentru întrunirea standardelor este un eveniment fericit. Recunoașterea unor disfuncționalități este primul pas spre remedierea lor. O evaluare a tuturor disfuncționalităților la nivelul guvernării este mijlocul cel mai eficient pentru găsirea unor soluții în combaterea lor, fie chiar și prin lansarea unor dezbateri publice pe această temă.

Fondul Monetar Internațional este instituția care și-a declarat în mod explicit interesul pentru dezvoltarea țărilor prin promovarea și susținerea unor inițiative care să întărească "buna guvernare". FMI furnizează consultanță în privința politicilor economice, suport financiar și asistență tehnică, în scopul îmbunătățirii eficienței și responsabilității sectoarelor publice și pentru combaterea corupției.

Corupția, înțeleasă în mod generic ca abuz de autoritate publică în beneficiu privat, este elementul cel mai distructiv al "bunei guvernări". Raportul Transparency International pentru anul 2005 plasează România pe locul 85 din 158 de țări, chiar în urma unor țări ca Ruanda. Din păcate, inexistența unui sistem național eficient de evaluare calitativă și control al ofensivei anticorupție ne face să apelăm la aceste pârghii evaluative internaționale.

    Valentin Adrian Iliescu - intervenție cu titlul Vinovații fără vină cer să se facă lumină - dreptate și adevăr pentru salariații de la S.C. ARO câmpulung;

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

"Vinovații fără vină cer să se facă lumină - dreptate și adevăr pentru salariații de la S.C. ARO Câmpulung"

Una dintre ideile care a impus alianța D.A. PNL-PD la alegerile din noiembrie 2004 a fost ideea de dreptate și adevăr pentru cetățenii României, idee extrem de necesară pe fondul jafului, hoției și corupției care definea România la acea dată.

Suntem la mai mult de 14 luni de la preluarea puterii de către reprezentanții Alianței D.A. PNL-PD și încă există multe cazuri grave de corupție care nu au fost soluționate și care își așteaptă rezolvarea. Unul dintre ele, care a produs o adevărată dramă socială este privatizarea S.C. ARO S.A. Câmpulung.

În anul 2003, după ce mai mulți ani la rând mafia PSD locală a căpușat sistematic această societate, s-a trecut la atacul final: vânzarea pe mai nimic a cunoscutei societăți argeșene. Autori morali ai acestei afaceri păguboase pentru statul român sunt: Nicolae Văcăroiu, senator PSD de Argeș și președinte al Senatului, Constantin Nicolescu, senator PSD de Argeș și vicepreședinte al Senatului, Adrian Năstase, senator PSD și prim ministru al României, Ovidiu Mușetescu, deputat PSD și președintele APAPS, Dan Ioan Popescu, deputat PSD și ministrul industriei și resurselor, Mihai Tănăsescu, deputat PSD și ministrul finanțelor publice.

Cine era beneficiarul acestei uriașe escrocherii: firma Cross Lander USA Inc., care provine dintr-o firmă de apartament, Lacaro Auto Distributors Inc., cu un singur angajat. Firma are cel mai ridicat grad de risc posibil în SUA din moment ce cel mai mare credit pe care a fost în stare să-l obțină vreodată de la o bancă din America a fost de 5.000 de dolari, o sumă pe care în România o poți obține lejer printr-un credit doar cu buletinul.

Direcția de Corporații Florida susține că firma Cross Lander USA Inc. a fost înregistrată la data de 19 septembrie 2003, cu doar o săptămână înainte de semnarea contractului de privatizare a ARO S.A. cu APAPS, firma mamă - Lacaro Auto Distributors Inc. încadrându-se în grupa 5 de risc în SUA, adică cea mai mare.

În ciuda faptului că încă de la început, sindicatul de la ARO și-a manifestat suspiciunea față de capacitatea și potențialul financiar ale așa-zisului investitor american, John Perez, și ale firmei sale, Cross Lander USA Inc., salariații APAPS, sub presiunea politică a liderilor PSD care au nășit această megaescrocherie, nici măcar nu au verificat bonitatea firmei.

Dar iată cum văd angajații societății ce s-a întâmplat la ARO.

Sindicaliștii de la ARO afirmă că există dubii în privința modalității de privatizare. Totul a fost făcut în mare grabă pentru a se primi o singură ofertă, declară liderul de sindicat, domnul Apostu. El spune că dosarul de privatizare nu trebuia acceptat deoarece lipsea proba bonității investitorului. Prețul tranzacției este năucitor: 150.000 de dolari pentru un patrimoniu de circa 20 de milioane de dolari. Aceasta în condițiile în care sunt șterse societății, în vederea privatizării, datorii de peste 1.500 miliarde lei vechi, adică 50 milioane de dolari.

Contractul de privatizare întocmit ca pentru prieteni și, evident, în defavoarea statului român, nu prevede decât o singură clauză de reziliere și aceasta se referă la neplata sumei de 150.000 de dolari. Un rol important în favorizarea Cross Lander USA Inc. l-a jucat doamna Cerasela Barbone, salariat al APAPS, membră a comisiei de negociere a contractului care, la două săptămâni după parafarea actelor, a devenit membră a Consiliului de Administrație al ARO, numită de noul proprietar.

În ciuda angajamentelor de a efectua investiții, de a moderniza producția fabricii și de a promova produsele acesteia, inclusiv în SUA, investitorul Perez a trecut la vânzarea activelor societății și la dezmembrarea ei și la vânzarea ca fier vechi. Fabrica de matrițe, vândută cu 2,7 milioane de dolari, fără evaluare și fără licitație, în condițiile în care aceasta valora 6-7 milioane de dolari, o hală vândută cu 200.000 de euro, în condițiile în care aceasta valora 1-2 milioane de euro, peste 3.000 de tone de fier vechi la prețul de 1.500 lei/kg., un preț de trei ori mai mic decât prețul de piață. Au fost vândute o mulțime de utilaje la prețuri infime, evident toate ascunzând marile matrapazlâcuri ale investitorului Perez, ales de capii PSD pentru privatizarea acestei societăți.

Cum s-a realizat, în fapt, această megaescrocherie (suveica ARO - Perez - PSD) susținută de importante personalități ale fostei puteri?

Prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 45/26.09.2003, firma Cross Lander USA Inc. a lui Perez a cumpărat inițial 68,7% din acțiunile ARO la prețul de 133.000 de dolari (prețul echivalent a 8 autoturisme marca ARO). Contractul de privatizare a fost, în mod intenționat, făcut cu rea credință de partea română permițându-i lui John Perez să mai cumpere, în martie 2005, când procurorii noștri îl suspectau de înșelăciune, alte 14,47% din acțiuni la prețul de 46.283 de dolari.

Perez și firma sa au ajuns practic stăpâni la ARO pentru colosala sumă de 180.000 de dolari. Această tranzacție acoperea o și mai mare fraudă guvernamentală. Având de recuperat de la ARO suma de 45,307 miliarde lei vechi pentru facturile neachitate, în 2004, Electrica SA a primit directive de la fostul ministru al industriei și resurselor, Dan Ioan Popescu să convertească această datorie în acțiuni la ARO. Electrica SA s-a trezit peste noapte posesoarea unui pachet de acțiuni de 14,16% la ARO. Aceeași dispoziție a primit-o și Distrigaz Sud S.A., care a convertit o datorie de 10,5 miliarde lei vechi în acțiuni ARO.

Un calcul matematic arată clar, fără dubii, hoția decidenților PSD în detrimentul statului român: pentru 68% din acțiunile ARO Perez a plătit 4,5 miliarde lei, pentru 14% din acțiunile ARO Electrica SA a plătit 45 miliarde lei. Escrocheria nu s-a oprit aici, acțiunile ARO deținute de Electrica SA și Distrigaz Sud SA, cumpărate cu aproximativ 55 miliarde lei, au fost preluate de APAPS și vândute lui John Perez în martie 2005 cu 46.283 dolari, adică 1,5 miliarde lei vechi.

De menționat că anterior Perez mai primise un cadou important de la statul român de 1.566 miliarde lei vechi, datorii la stat, șterse de ministrul Mihai Tănăsescu prin Decizia nr. 408/2004, pe ultima sută de metri ai guvernării Adrian Năstase.

Toate aceste favoruri făcute lui John Perez reprezintă, în opinia mea, cea mai elocventă dovadă de corupție la cel mai înalt nivel, cu grave consecințe împotriva intereselor statului român și cu consecințe dezastruoase în plan social pentru salariații acestei societăți.

Se impun câteva întrebări:

  1. Cine se face vinovat de această situație?
  2. Ce măsuri s-au luat împotriva celor vinovați?
  3. Ce se poate face pentru cei aproximativ 1200 de angajați de la ARO Câmpulung, lăsați de izbeliște de investitorul american, care în absența unei conduceri legitime (nu mai există director și nici consiliu de administrație de câteva luni), nu și-au mai încasat salariile din luna octombrie 2004.

Sunt întrebări la care Guvernul României și instituțiile abilitate ale statului trebuie să răspundă de urgență.

    Marius Rogin - declarație politică cu titlul Importanța depolitizării instituțiilor statului;

Domnul Marius Rogin:

"Importanța depolitizării instituțiilor statului"

Instituțiile statului sunt câteva dintre principalele organisme ale căror principal scop este acela de a fi în slujba cetățeanului și la dispoziția acestuia, indiferent de vârsta, categoria socială din care provine sau domeniul în care activează. Pentru a funcționa la un nivel cât mai bun nu este suficient ca personalul inclus în aceste instituții să fie unul bine pregătit din punct de vedere profesional, ci trebuie să fie coordonat de un manager cu înaltă ținută profesională.

În ultimii 16 ani, majoritatea aflați sub guvernarea PSD, promovarea acestor manageri pe care i-am găsit la conducerea instituțiilor aflate în subordinea statului, au fost numiți și promovați doar pe baza criteriului politic. Din acest motiv, nu puține au fost instituțiile care s-au trezit coordonate de persoane care n-aveau nici o tangență cu domeniul de activitate al instituției. Rezultatul este unul ușor de bănuit: instituții prost organizate, cu rezultate sub așteptările cetățeanului și folosite doar ca mijloc de promovare a intereselor celor aflați în structurile de conducere a acestor instituții.

Am ajuns astfel ca și la acest capitol, din punct de vedere al criteriilor impuse de Uniunea Europeană pentru o eventuală aderare a României la structurile acesteia, să nu fie atinse de către aceste instituții.

Ne-am trezit astfel în anul 2005 în situația de a ridica standardul de performanță a acestor instituții ale statului, lucru care nu putea fi făcut însă decât prin atragerea în structurile acestor instituții a unor profesioniști adevărați. Se impune astfel un lucru pe care cu toții îl așteptăm: depolitizarea instituțiilor, numirea unor manageri care să facă dovada capacităților de care dispun, pe baza unor concursuri și renunțând astfel la ideea de a mai promova nonvalori.

Un exemplu concret în care s-a încercat, încă se mai încearcă și unde este de dorit o depolitizare a instituției, este și cel pe care îl întâlnim în cazul Societății Române de Radiodifuziune (SRR) și al Societății Române de Televiziune (SRTV). Se impune din partea acestor două instituții o echidistanță. Aceasta se poate obține însă doar printr-o depolitizare a instituțiilor, depolitizare impusă cu atât mai mult cu cât aceste posturi sunt plătite din bani publici, dar care e un proces foarte greu de realizat. Proiectul de lege la care încă se lucrează trebuie să introducă criterii foarte clare și precise pentru selecția viitorilor manageri. Acesta este însă un proces lung, el presupune multă muncă și nu se poate face peste noapte sau doar printr-o lege. Pentru a putea vorbi însă de o depolitizare a SRR și SRTV, proiectul de lege trebuie să interzică orice fel de ingerință politică sau de orice altă natură în activitatea consiliilor de administrație ale celor două societăți. Cred că doar în acest fel vom putea vorbi de o depolitizare a instituțiilor.

În alt sector spre care trebuie să ne îndreptăm atenția, pentru a putea ajunge la rezultate îmbunătățite, este și cel al educației și cercetării. La fel ca și în alte instituții, și aici se poate vorbi, fără nici o îndoială, de o politizare în toți anii ce au trecut, a tuturor funcțiilor de conducere, începând de la cel mai mic nivel și până la cel mai ridicat, cel academic.

Cercetarea și educația din România sunt printre domeniile care au avut de suferit foarte mult în toate guvernările din 1990 până în prezent, deși acestea reprezintă investiția unei societăți în propriul ei viitor. Sistemul educativ românesc are nevoie în acest moment de o schimbare. Lupta pentru supremația economică și tehnologică, în care sunt angajate acum mai ales marile puteri, este dublată de o luptă pentru supremația intelectuală în care se înscriu statele, indiferent de mărimea acestora.

România n-a dus niciodată lipsă de intelectuali foarte bine pregătiți. N-am avut însă grijă de ei până acum, n-am știut să-i ținem lângă noi. Am lăsat astfel ca altele să fie țările care să beneficieze de rezultatele muncii lor. S-a preferat promovarea în învățământ, doar pe criterii politice, a persoanelor care nu făceau față responsabilităților, astfel încât aceștia s-au preocupat în permanență de cu totul alte interese decât cele ale învățământului. În momentul în care fonduri europene de cercetare sunt monopolizate prin relații clientelare, sub oblăduirea unor comisii ministeriale incompetente științific, nu se poate vorbi de lipsă de fonduri ci, mai degrabă, de deturnare de fonduri.

Depolitizarea este astfel un proces ce trebuie aplicat de urgență și în întreg sistemul educațional românesc. În ultimii ani o serie de persoane au fost numite în funcții importante ale învățământului fără ca acestea să facă în vreun fel dovada competențelor pe care le au. Aceste lucruri n-au făcut altceva decât să ducă la murdărirea imaginii pe care dascălul a avut-o în spațiul românesc și a performanțelor pe care acesta le-a obținut de-a lungul timpului.

Învățământul românesc trebuie să scape de această imagine pe care o are în prezent, iar acest lucru nu se poate realiza decât prin promovarea unor valori adevărate pe care să le și dovedească printr-o selecție riguroasă și printr-o debarasare a politicului de acest domeniu atât de important în formarea intelectuală a viitoarelor generații.

Acesta este însă un proces nu ușor de realizat, nu doar la nivelul învățământului, ci și a altor domenii, cum ar fi cel al administrației publice, al justiției etc., presupune multă muncă, dar și multă voință și sunt sigur că poate fi dus la îndeplinire. Trebuie însă să ni-l dorim mult mai mulți dintre noi.

    Angela Buciu - marcarea împlinirii a 88 de ani de la unirea Basarabiei cu România;

Doamna Angela Buciu:

În ziua de 27 martie mă așteptam ca Parlamentul României să marcheze solemn împlinirea a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nu s-a întâmplat așa și nu este de mirare dacă avem în vedere că nici zilei de 1 Decembrie 2005 nu i s-a dat o mai mare atenție. Această atitudine a primei instituții a țării față de momentele de maximă importanță din Istoria românilor, este o dovadă incontestabilă a lipsei de patriotism.

Noi, parlamentarii, suntem chemați a cunoaște bine drumul Basarabiei spre Unirea cu România pentru a-l putea rememora măcar o dată pe an, fiindcă noi suntem cei care pot face și reface actul săvârșit la 27 martie 1918. Acum aproape un secol, înaintașii noștri, oameni luminați și patrioți, au adoptat o metodă înțeleaptă pentru atingerea țelului ce și-l propuseseră demult, pentru a fi sigur de izbândă. Mai întâi și-au proclamat autonomia față de Rusia, în toamna lui 1917; apoi și-au proclamat independența, în ianuarie 1918, iar la 27 martie 1918, au hotărât Unirea cu România. A fost un act plebiscitar, democratic, exprimând dorința majorității locuitorilor regiunii dintre Prut și Nistru; acțiunea inteligentă și patriotică a liderilor români din acel moment și disoluția Imperiului rus. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a pus din nou problema reunificării Basarabiei. Deși era dorită de întreg poporul român și era posibilă, nu s-a înfăptuit. Dacă ne întoarcem la cei trei factori de condiționare din 1918, putem constata că la sfârșitul secolului XX, ca și astăzi, există: drepturile poporului român și asupra regiunii dintre Prut și Nistru; de asemenea, noul Imperiu slav, URSS-ul, a dispărut și el, la fel ca Imperiul țarist. Al treilea factor însă, lipsește: nu mai avem generația de lideri români intelectuali și patrioți, nici la București, nici la Chișinău. De aceea astăzi există două state românești.

Logic, tragem concluzia că pentru a ne reface unitatea spre răsărit, trebuie înlăturați din fruntea țării, care se cheamă România și a țării care se cheamă Moldova, acei conducători care nu au fost în stare, dar nici nu au vrut să acționeze pentru înfăptuirea țelului drept și posibil de atins.

Doamnelor și domnilor colegi, îmi urez mie, vă urez domniilor voastre și urez tuturor românilor, ca țara creată de înaintașii noștri la 1918, România Mare, să devină iarăși, și cât mai curând, o realitate pe harta lumii.

    Vasile Filip Soporan - declarație politică cu titlul Oamenii se judecă după mărimea problemelor pe care le abordează;

Domnul Vasile Filip Soporan:

Doresc să prezint declarația politică "Oamenii se judecă după mărimea problemelor pe care le abordează".

Actuala guvernare P.N.L.-P.D. se apropie de cel mai dificil examen, cel al aprecierilor ce vor fi cuprinse în raportul de monitorizare, din luna mai al Comisiei Europene pentru activitatea desfășurată, în baza angajamentelor luate în vederea integrării în structurile Uniunii Europene.

Președintele Traian Băsescu ne pregătește, asemănător copilului care a luat o notă proastă la școală, că România va fi apreciată cu stegulețe roșii pentru situația existentă numai în agricultură și finanțe.

Chiar dacă ministrul silvicultor garantează cu funcția că agricultura va contribui la integrare, constat că acesta este departe de cunoașterea realității românești și a cerințelor Uniunii Europene.

Mizează pe ultima sută de metri, pe îngrășatul porcului în ajun, pe măsurile nepopulare pentru cei 1,5 milioane de fermieri, pe banii care vor fi primiți de la Uniunea Europeană, începând de anul viitor, fiind convins că lucrurile se vor rezolva prin intermediul celor 40-50 de euro care vor fi alocați pe hectar.

Specializat în gripă aviară și în pui santinelă, ministrul Flutur duce România încet și sigur în situația de a nu mai putea exporta produse de origine animală în țările membre ale Uniunii Europene. Există temerea că, până la termenul stabilit, România nu va putea da în folosință punctele de frontieră pentru controlul sanitar-veterinar, neputând să introducă pe teritoriul său produse de origine animală din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană.

Președintele României vine în sprijinul ministrului și exprimă speranța că "la agricultură ar fi bine măcar să ne îngălbenim stegulețele până în noiembrie", asemenea părintelui grijuliu care nu vrea să-și streseze suplimentar copilul neputincios, aflat în preajma unui examen.

Se spune că poți judeca dimensiunile unui om prin mărimea problemelor pe care le abordează. Aproape întotdeauna oamenii se apucă instinctiv să rezolve ceva pe măsura lor, lăsându-le pe celelalte în seama unora mai mari sau mai mici ca ei înșiși.

Nu știu cât de mare sau mic este domnul Flutur, dar știu precis că alta trebuia să fie aplecarea unui ministru asupra unei probleme fundamentale pentru România.

Este mult mai ușor să te consideri în permanentă campanie electorală, dând în permanență cu pseudoanalizele perioadei 2001-2004 și este mult mai greu să faci o construcție care este necesară, durabilă și europeană în fundamentele ei.

Ce alegeți pentru dumneavoastră și pentru istorie, domnule Flutur?

    Grigore Crăciunescu - aprecieri la adresa noii conduceri a Camerei Deputaților;

Domnul Grigore Crăciunescu:

Alegerea noului președinte al Camerei Deputaților, în persoana domnului Bogdan Olteanu, reprezintă un moment important pentru coaliția aflată la guvernare și, în același timp, este începutul unei adevărate schimbări la nivelul clasei politice. Pentru prima dată, un tânăr ocupă o funcție atât de importantă în stat și mă bucur că acesta aparține P.N.L. Până acum, funcția de președinte al Camerei era percepută ca fiind una care privea în primul rând partidul care câștiga alegerile, deoarece, în mod automat, acesta obținea această funcție. După ultimele alegeri, această funcție a căpătat o conotație specială datorită faptului că partidul care a câștigat alegerile nu a mai ajuns să formeze Guvernul, ca urmare a intervenției președintelui Băsescu, conform atribuțiilor conferite de Constituție, în numirea primului-ministru.

Parlamentul este perceput de către cetățeni ca o instituție ruptă de realitățile și interesele celor aleși, o instituție care nu face nimic pentru a îmbunătăți nivelul de trai al populației. Ultimele decizii votate în plenul Camerei Deputaților, și anume statutul parlamentarului cu privire la pensii și indemnizația de tranziție, votul privind ordonanțele Guvernului legate de funcționarea D.N.A., sau votul negativ privind percheziția din dosarul Zambaccian au fost bile negre pentru parlamentari. Acestea au făcut ca electoratul să crediteze această instituție cu doar 12 procente, la capitolul încredere.

Ca urmare a acestei situații și ținând cont de puterea pe care o conferă Regulamentul Camerei Deputaților președintelui, pe parcursul desfășurării ședințelor în plen, este important ca această funcție să fie deținută de un reprezentant al coaliției aflate la guvernare. Mă întreb cum ar fi putut reprezentantul P.S.D. să schimbe percepția electoratului în ceea ce privește instituția Parlamentului când, în perioada 2000-2004, cât a deținut funcția de președinte al Camerei Deputaților, nu s-a făcut remarcat în mod deosebit decât poate prin aceea că, fiind parlamentar de Iași, a făcut jocul unor colegi de partid și importante instituții cu caracter regional au fost mutate la Bacău sau la Piatra Neamț, deși, din totdeauna, au funcționat în municipiul Iași.

Mă miră faptul că P.C. a crezut că poate obține acest post având ceva mai mult de 20 de parlamentari intrați în Parlament, așa cum au intrat. Este clar că P.C. este un partid care are probleme de moralitate, verticalitate și de loialitate.

Cei peste 10 ani de politică, dorința de a schimba nivelul de încredere a cetățenilor în oamenii politici, precum și dorința de reformare a clasei politice sunt doar câteva dintre atuurile care au determinat alegerea domnului Bogdan Olteanu în funcția de președinte al Camerei Deputaților.

Îmi exprim convingerea că Bogdan Olteanu, noul președinte, va reuși să imprime un suflu nou instituției și să redea Parlamentului credibilitatea necesară unei asemenea instituții pe măsura importanței pe care o are într-un stat democratic. Noi, cei din coaliție - și sper că și colegii din opoziție vor face la fel - vom sprijini pe Bogdan Olteanu să ducă la bun sfârșit reforma instituțională și morală a Parlamentului, pe care a anunțat-o ca obiectiv al mandatului său. Introducerea votului uninominal, legea lustrației și de modificare a legii C.N.S.A.S. sunt principalele proiecte de lege susținute de noul președinte al Camerei.

Bogdan Olteanu este primul președinte al Camerei Deputaților care nu s-a numărat printre membrii partidului comunist. Nu este cunoscut ca un politician care a obținut averi peste noapte, numele lui nu a fost compromis în nici o situație și, mai mult, ne-a dovedit nouă tuturor că este un politician fără complexe, capabil, ponderat, echilibrat, dând dovadă de maturitate în gândire și având un mare potențial în acest domeniu.

A venit momentul ca țara să fie condusă de oameni tineri, capabili, care să nu mai privească spre trecut. Acesta poate fi începutul formării unei noi clase de politicieni care să lupte pentru a transforma România într-un stat cu adevărat democratic, în care legea să fie aceeași pentru toți, indiferent de poziția pe care o au pe scara socială.

    Leonida Lari Iorga - despre idealul reîntregirii și poemul Sub privirea Domnului;

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Dacă m-aș fi născut într-o țară liberă și neatârnată, pesemne nu intram în politică. Îmi scriam poeziile, eseurile metafizice. Dar m-am născut într-o țară ocupată, sfârtecată în bucăți după al doilea război mondial. Dar, ce-i mai trist, într-un neam dezbinat de străini.

Părinții mei, fiind învățători, mi-au spus, bineînțeles, încă din copilărie, că Basarabia este o colonie a Imperiului Sovietic. Mai mult ca atât: tatăl meu, când am plecat la facultate, mi-a spus clar: să nu intri în sistemul Diavolului - partidul comunist și KGB.

Am terminat facultatea, am pornit împreună cu ai mei colegi de breaslă și de luptă, D.Matcovschi, G.Vieru, N.Dabija, P.Buburis, M.Cimoi, I.Vatamanu, I.Istrati și alții, Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională. Am obținut, după 50 de ani de ocupație rusească, dreptul la limbă, grafie, istorie a României, însemne naționale.

Și cum a răspuns România? Recunoscând un stat pe timpul când Parlamentul Republicii Moldova era în majoritate unionist, aceeași R.S.S.M., atât că fără doi de "S". Atunci, mi-am dat seama că am fost trădați. Și am venit în România, știind foarte bine că de-am lupta noi, românii basarabeni, încă 100 de ani, totuna, nu facem nimic pentru Unire, dacă nu e voință politică în țara-mamă.

Dar, după ce că Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională din Basarabia a fost decapitată, un politolog, jurist în drept internațional, deținut politic în Siberia, domnul Soltoicinu, a evaluat, cu limpezime, ceea ce s-a întâmplat în România: "Istoria contemporană ne-a oferit o șansă, dar, dintr-un simbolism criminal, nu s-a făcut nimic în acest sens. Moscova aștepta, din partea Bucureștilor, o acțiune diplomatică. Însuși M.Gorbaciov s-a exprimat, post factum, că așteaptă o delegație de la București, împreună cu reprezentanții de la Chișinău, care puteau fi și deputații din Basarabia în Sovietul Suprem al U.R.S.S., cu mandat special de a duce tratativele ca teritoriile străbune să revină la Țara-mamă".

Despre aceste lucruri, mai bine zis rapturi teritoriale, săvârșite de U.R.S.S. contra României am vorbit și eu în Parlamentul U.R.S.S., ceea ce mi-a adus mari deservicii ulterior. Întâi în Basarabia, de la cozile de topor. Apoi, în România, de la aceleași cozi de topor. Căci, hai să o luăm așa, omenește, fără înconjur. Pleacă un om la drum de undeva spre altundeva, să împlinească o idee, un scop al său, al națiunii sale. E nevoie, neapărat, ca acea colectivitate în care s-a aflat o vreme să arunce cu pietre în el, din simplul motiv al plecării? Așa ceva e împotriva voinței Domnului, care a lăsat legea liberului arbitru.

În toate evenimentele din țara-mamă am avut parte să văd doar o luptă acerbă pentru putere, iar nu pentru interesul național. De Basarabia se pomenea și se pomenește doar o dată pe an, în martie, la omagierea - a câta oară? - a Marii Uniri din 1918. Dar noi, acei români din 2006, ce facem? Pleacă un om la drum, de undeva spre altceva. În calea sa se lasă ademenit de o sintagmă - "România Mare". E o sintagmă și atât! Omul trece de sintagmă. Pleacă mai departe. Anume, așa am făcut eu ...

Sub privirea Domnului

Vine primăvara, e o schimbare în toți,
Că vor înmuguri copacii, vor înflori florile,
Că ne va fi mai ușor printre netoți,
Pentru că natura își schimbă culorile.

Că vor pieri idoli falși pe acest pământ,
Care pătează Maicii România obrazul,
Că nu vom auzi cum se răsucesc în mormânt
Strămoșii noștri în oști cu Mihai Viteazul.

Împrejmuită cum sînt în porcăieli de mahala,
Având împlântat în sufletul meu cuțitul,
Gândesc: în față-ne e un model de viață grea,
Iisus Cristos, dreptul și răstignitul.

Și mai sînt multe alte modele la rând
Din români: Eminescu, Bacovia, Blaga,
Chiar fratele Leonard, ucis tânăr, pe când
Și-a pierdut într-o armată străină vlaga.

Am văzut moartea cu ochii, apărând mulțimi
Printre tancuri și printre mitraliere,
De ce-aș suferi, când niște bieți anonimi
Atacă dulcele foc al unei sfere?

Conduși de Satan, fiind slujbașii lui,
Se dau drept creștini, uitând de ideea pură,
Învălvorați de izmele grele ale infernului,
Scuipă, latră și fac spume la gură.

Fără credință, fără sprijin din cer
Nehrăniți de când sînt pe pământ cu lumină,
Ei aruncă cu pietre în tot ce-i mister
Și augustă, mare putere divină.

Iată, îi văd perindându-se prin parlament
Plini de sine, ridică la oameni buni sabia,
Maculând destine și, în mod inconștient,
Trădând Țara mamă, Bucovina și Basarabia.

Pentru mărire îi lingușesc pe cei suspuși,
Și, cu o crâncenă nerușinare,
Îi ridică în slăvi pe generalii ruși,
Care-au sfârtecat în bucăți România Mare.

Îngroapă de pe-acum viitorul celor ce vin,
Odată cu idealurile lor frumoase,
Trecând cu vederea că poporul român
A semănat până în Siberia drumul cu oase.

Pășesc peste cadavre, ei, lipsiții de har,
Demonizații, la care lumânarea se stinge,
În urma lor, până chiar și în altar,
Rămân lacrimi și pete de sânge.

Dar a venit primăvara. Copacii, florile râd,
Stopând calea uzurpatorilor, foarte precară,
Dar nici un grandoman nu poate să fie neamului ghid
Sub privirea Domnului, dreaptă și clară.
    Vasile Mocanu - declarație politică cu tema Cine urmărește compromiterea Parlamentului?;
Domnul Vasile Mocanu:

Declarație politică cu tema: "Cine urmărește compromiterea Parlamentului?"

Pentru a deveni cu adevărat o țară europeană, România are nevoie de instituții puternice și credibile, iar Parlamentul României nu trebuie să facă rabat de la această regulă de bun simț.

Pentru a îndeplini dezideratul de mai sus, forul legislativ este obligat să-și joace cât mai bine rolul pentru care a fost învestit - potrivit Constituției. Un Parlament are menirea să elaboreze legi, simple și eficiente, neuitând nici o clipă că reprezintă interesele cetățenilor. În România însă, de doi ani, lucrurile au luat-o razna. Președintele se comportă ca un prim-ministru, Executivul a început să se creadă Legislativ, iar Parlamentul aproape că nu mai contează.

Într-o țară în care se guvernează pe baza ordonanțelor de urgență, ce rol mai au parlamentarii ? - evident, în afara celui de a vota la foc automat proiectele guvernanților...

În aceste condiții, nu este de mirare că, în toate sondajele de opinie, credibilitatea forului legislativ se degradează, atingând cote alarmante.

Insistența cu care actuala Putere se luptă pentru a reduce Parlamentul doar la un rol decorativ trebuie să ne îngrijoreze. Pe noi și întreaga populație. Cine urmărește compromiterea forului Legislativ ? De ce ?

Aflată la porțile Europei, România mimează încă democrația. Vai de țara în care Parlamentul a ajuns o jucărie în mâinile Puterii.

Vă mulțumesc.

    Vasile Pușcaș - despre absorbția fondurilor europene în agricultură;

Domnul Vasile Pușcaș:

Revin, în această dimineață, cu o atenționare asupra unei serioase probleme cu care se confruntă sectorul agricol românesc - și anume capacitatea scăzută de absorbție a fondurilor europene în domeniu.

În cursul zilelor trecute, cu ocazia vizitei la București a Comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală, d-na Mariann Fischer Boel, Președintele României o asigura de faptul că "România își va concentra toate eforturile în direcția creșterii capacității de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Se pare însă că reprezentanții Executivului nu sunt pe aceeași lungime de undă cu șeful statului.

Deși, în cursul întâlnirilor la nivel înalt, oficialii români au afișat optimism în ceea ce privește eforturile românești de creștere a capacității de absorbție a fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală, declarațiile recente ale domnului Kaj Mortensen, șeful unității SAPARD a Direcției pentru Agricultură de la Bruxelles contrazic zisele autorităților române.

Totodată, la nivelul Ministerului Agriculturii s-a exprimat deja temerea că există riscul ca o parte din cele 600 milioane de euro primite prin intermediul programului SAPARD, sumă care trebuie cheltuită până la sfârșitul anului în curs, să fie returnată la Bruxelles.

Trebuie să insistăm asupra importanței deosebite a absorbției acestor fonduri precum și asupra faptului că pierderea acestora nu va dovedi decât faptul că autoritățile din România nu sunt pregătite să opereze la standardele Uniunii Europene.

Oficialul european, citat mai sus, s-a arătat a fi foarte sceptic că programul SAPARD va putea fi aplicat eficient, în ciuda măsurilor anunțate de autoritățile române, anul trecut. Totodată, domnul Mortensen a arătat că ritmul de realizare a investițiilor, după contractarea lucrărilor, a încetinit drastic. Nu putem decât să constatăm că, în afara anunțurilor de intenții, actuala guvernare nu mai face efortul solicitat pentru pregătirea României în vederea aderării la Uniunea Europeană, la 1 ianuarie 2007.

Cu astfel de avertismente venite de la autoritățile europene - care încearcă să stimuleze Guvernul României să accelereze ritmul de pregătire pentru aderarea la Uniunea Europeană - ne-am aștepta măcar ca autoritățile vizate să depună toate diligențele pentru realizarea acestui obiectiv declarat strategic pentru țara noastră. Cu toate acestea, nu observăm decât un complet dezinteres al guvernanților actuali față de prioritățile naționale, completat cu accese politicianiste, menite să amăgească atât cetățenii români și să deruteze autoritățile Uniunii.

    Viorel Oancea - declarație cu titlul Parlamentul României în criză de imagine;

Domnul Viorel Oancea:

Declarație politică: "Parlamentul României în criză de imagine".

Constituția României arată că "Parlamentul este organul reprezentativ al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării". Existența Parlamentului reprezintă însăși baza funcționării democrației. În România zilelor noastre, însă, această bază începe să se clatine în ochii cetățenilor.

Parlamentul se confruntă cu o gravă criză de imagine și credibilitate. Criza de imagine ne afectează pe toți. Atât parlamentari, cât și simpli cetățeni ai țării. În exterior, România este percepută ca o țară cu mulți corupți, iar încrederea în instituțiile statului român începe să scadă. În interior, această încredere nu mai există de mult. În perioada de guvernare a P.S.D.-ului oamenii și-au pierdut încet, încet încrederea în președinție, în Guvern, în Parlament. Iar, în ultimul timp, neîncrederea în puterea legiuitoare s-a adâncit. Cu toții suntem răspunzători pentru această stare!

Cauze multiple stau la baza pierderii credibilității. În primul rând, este evident că există o campanie dusă de o parte a mass-media împotriva Parlamentului, dar campania este alimentată de dezinteresul multor parlamentari față de modul în care populația percepe această instituție.

De asemenea, imaginea negativă a fostului președinte al Camerei Deputaților, domnul Adrian Năstase, a avut grave consecințe asupra credibilității instituției. Proiecte de legi ilare, votul împotriva percheziției casei din Zambaccian, înțelegerile din culisele unor partide, fără a se ține seama de ideologii sau programe politice, traseismul politic, faptul că încă primează interesul personal în fața interesului poporului, toate acestea au avut repercusiuni nedorite asupra imaginii unei instituții vitale pentru democrație.

Evenimentele din ultima săptămână ne fac însă să ne gândim că ceva se va schimba în bine. Alegerea liberalului Bogdan Olteanu în funcția de președinte al Camerei Deputaților este primul pas spre o reformă morală și instituțională la Parlamentului.

Domnul Bogdan Olteanu s-a arătat dispus să înceapă această reformă. Și cu ajutor din partea noastră, a tuturor, o va putea duce la bun sfârșit. Țin să precizez însă că nu poate exista o reformă morală reală fără legea lustrației. Fiind unul dintre inițiatorii acestei legi, știu că nu putem progresa dacă nu ne debarasăm de trecutul comunist și, mai ales, de oamenii care aparțin acestui trecut.

    Petru Călian - declarație politică cu titlul Vestea sosirii președintelui asfaltează străzi în Cluj-Napoca;

Domnul Petru Călian:

Declarație politică: "Vestea sosirii președintelui asfaltează străzi în Cluj-Napoca".

La 21 martie, președintele Traian Băsescu semna decretul prin care politicul dădea Bisericii Ortodoxe Române girul de modificare a structurii organizatorice, aprobând înființarea unei noi Mitropolii la Cluj-Napoca.

Sâmbătă, 25 martie, în cadrul unui eveniment religios de o mare anvergură și însemnătate istorică, Teoctistul României înmâna însemnele noii mitropolii, ÎPS Sale Bartolomeu Anania.

Deși câteva înalte fețe bisericești au lipsit din motive obiective de la această manifestare, numirea Mitropolitului Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului la Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca a fost văzută și considerată de conducătorii bisericii române ca o măsură unificatoare a puterii bisericești și ca o redare a drepturilor istorice unui important centru al creștinătății răsăritene.

Dar nu acest aspect vreau să-l comentez, ci jocurile politice și disprețul afișate de Traian Băsescu și de P.D.-Cluj din spatele cortinei creștinești. Mă refer la sosirea și plecarea intempestive ale lui Traian Băsescu la Cluj, ambele tulburând apele de pe scena politică clujeană și nu numai.

În cadrul unei conferințe de presă, o jurnalistă clujeancă l-a întrebat pe președinte cum vede "hărnicia" celor de la Regia de Drumuri și Poduri, care peste noapte au asfaltat străzi întregi după ce un an de zile nu au găsit resurse pentru acest lucru, și asta chiar în noaptea de dinaintea sosirii aeronavei prezidențiale. Traian Băsescu a considerat că presa clujeană nu are dreptul să pună astfel de întrebări "deranjante", drept pentru care a răspuns în doi peri că dacă ziariștii l-ar fi informat, n-ar mai fi venit la Cluj.

Chiar și Emil Boc, primarul Clujului și șeful de copertă al P.D.-ului, a părut că susține această opinie, dacă o putem numi așa, având grijă să încheie conferința de presă înainte ca vreun alt ziarist să ridice și alte întrebări serioase.

Ce să înțelegem din această atitudine? Că evenimentul central care a determinat sosirea președintelui în provincie nu era atât de important încât să fie onorat cu prezența sa, oricum anunțată în ultimul moment și menită să pună pe jar toate autoritățile și serviciile de pază? Sau că presa clujeană nu merită respectul de a i se răspunde corect la o întrebare legitimă?

Și gafele prezidențiale de la Cluj nu s-au încheiat aici. Imixtiunea șefului statului în politică a fost din nou mai mult decât evidentă. La o consfătuire cu personalitățile politice locale, au fost lăsați să intre doar cei cu carnete de P.D. în buzunar, ceilalți fiind ușor și elegant poftiți afară de agenții SPP, pe motiv că nu ar mai fi loc.

Cei care nu aparțineau de P.D. și au reușit totuși să se strecoare înăuntru, extrem de puțini la număr, confirmă regula acestei consfătuiri cu aspect de "cină de taină" a P.D.-ului de la Cluj, cu șeful său deghizat în președinte.

În ansamblu, după plecarea grăbită a lui Traian Băsescu, atât presa locală, cât și personalitățile politice și apolitice din Cluj au rămas cu gustul amar al deziluziei provocate de comportamentul agresiv (nu știm care să fi fost motivul) și sfidător al președintelui la adresa unui oraș realmente european și care a contribuit în mod accentuat la alegerea sa în funcția din care acum își permite să ne disprețuiască pe toți.

    Constantin Traian Igaș - intervenție cu titlul Ce mai aduce nou schimbarea conducerii CNSAS?.

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică: "Ce mai aduce nou schimbarea conducerii CNSAS?".

Așa după cum bine știți, în aceste zile, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității aduce câteva schimbări dorite și așteptate de foarte mult timp, iar aceste schimbări se referă nu doar la cele de la nivelul conducerii acestei instituții, ci și la situația care există până în prezent cu privire la posibilitățile fiecărui cetățean de a-și cunoaște și studia dosarul întocmit de securitate. În cazul, desigur, al existenței unuia de acest gen. În această perioadă, Alianța "DA" - P.N.L.-P.D. și-a desemnat nu numai persoanele care să facă parte din acest Consiliu, ci și acea persoană pe care și-o dorește la cârma acestei instituții. Persoana domnului Constantin Ticu Dumitrescu cred cu convingere că este cea mai îndreptățită pentru a conduce acest Consiliu, cunoscută fiind de fiecare dintre dumneavoastră activitatea, din urmă cu ceva vreme, pe care domnia sa a desfășurat-o pentru promovarea legii care-i poartă numele, nr.187/1999, lege care oferea fiecărui cetățean posibilitatea de a-și cunoaște dosărelul și nu numai atât.

Ceea ce era cel mai important: persoanele desemnate să presteze munci pentru fosta securitate, cei care au slujit cu atâta devotament această instituție ce a făcut atâția oameni să sufere, să poată fi cunoscuți, deconspirați și judecați.

În acest an, au fost aduse modificări importante acestei legi, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2006, ce a intrat în vigoare în luna februarie a acestui an. Aceasta va fi urmată, însă, de o serie întreagă de modificări în întreaga legislație națională, dorind a se ajunge în acest fel la o armonizare a acesteia la cea a Uniunii Europene.

Modificările s-au impus, cu atât mai mult cu cât de prevederile Legii Ticu vor beneficia nu numai cetățenii români, ci și cei ai Organizației Atlanticului de Nord, precum și cei ai Uniunii Europene, din momentul în care țara noastră va fi și ea parte a acestei organizații.

Deși Legea nr.187 a intrat în vigoare în anul 1999, practic, prevederile ei nu au fost puse în aplicare, deoarece începând cu anul 2000, după cum bine știți, Partidul Social Democrat a reușit, din păcate pentru România, să câștige nu numai alegerile, ci și să-și instaleze din nou fidelii slujitori în funcțiile importante ale statului, între care și cea a conducerii CNSAS-ului.

În aceste condiții, s-a făcut tot ce era posibil pentru ca cei care au slujit cu devotament securitatea, până în 1989, să nu fie deconspirați, dintr-un motiv cât se poate de simplu și de-a dreptul pueril: majoritatea acestor informatori se regăsea, sau mai bine zis se regăsește încă, în rândurile acestui partid și, din păcate, nu doar a lui, bine așezați în locuri călduțe și nu lipsite de importanță.

Nu putem să ne mai mirăm acum, doamnelor și domnilor deputați, că au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a se proteja unii pe alții, pentru a se acoperi, iar azi, cu atât mai mult, ne dorim să schimbăm această situație, practic să intrăm în normalitate, așa cum e de așteptat de noi, românii, cât și de Uniunea Europeană.

Destul timp am fost arătați cu degetul și puși la colț pentru simplul fapt că în ochii puterilor europene, și nu numai, am continuat să protejăm securiștii, acei comuniști de care de mult ar fi trebuit să ne debarasăm. Prea mult timp am purtat după noi, de-a lungul timpului, această umbră care n-a făcut altceva decât să ne așeze, și la acest capitol, în coada listei fostelor țări din blocul comunist, care a scăpat doar teoretic de aceștia.

Cred că a sosit timpul ca, în sfârșit, să facem ceea ce trebuia făcut de 16 ani.

În capitolul referitor la drepturile celui care solicită eliberarea dosarului, regăsim și salutăm două lucruri deosebit de importante pe care orice solicitant le poate pune în aplicare și care până în prezent n-au fost recunoscute:

  1. Solicitantul va putea efectua xeroxarea actelor aflate la dosar, lucru care până acum nici nu putea fi pomenit.
  2. Va putea fi făcută nominalizarea persoanelor care au făcut acte de spionaj împotriva solicitantului.

Sunt doar două lucruri pe care doresc să le salut cu acest prilej și care cred că vor fi salutate de mulți alți cetățeni care au avut de suferit.

Sper, la fel ca mulți dintre dumneavoastră și ca mulți alți cetățeni români, că această nouă echipă ce se va angaja să slujească în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, să aducă în instituție reforma pe care cu toții o așteptăm și, nu în ultimul rând, transparența pe care până acum nu a avut-o niciodată.

Dacă stăm să privim numărul celor care au slujit porțile securității până în 1989, ajungem să ne îngrijorăm de cât de întinsă și de bine pusă la punct era rețeaua acestei instituții. Nu mai puțin de peste 2000 ofițeri de securitate au lucrat sub acoperire, au slujit în timpul dictaturii comuniste, mulți dintre aceștia fiind în prezent "mari" în România. Aleși "pe sprânceană" dintre absolvenții de facultate cei mai promițători, bine îndoctrinați, aceștia au fost propulsați, după '89, în funcții de conducere în diferite instituții.

Cum să mai putem vorbi de reforme în perioada P.S.D.-ului? Reforme făcute de cine? De securiști care ne-au persecutat părinții, rudele, cunoștințele, vecinii sau prietenii? Imposibil de folosit acest cuvânt până acum. Sperăm că, de acum înainte, vom putea vorbi de schimbare în acest domeniu, vom putea să vedem cine sunt vinovații ce trebuie trași la răspundere. Acesta este și motivul pentru care SRI-ului îi este cerut să pună la dispoziția CNSAS-ului nu doar documentația pe care o deține, ci și toate tipurile de suport folosit.

În acest moment nu dorim altceva din partea Consiliului decât să devină acea instituție condusă de oameni care să nu pună pe primul loc privilegiile sau alte interese, să fie una născută din adevăr și dreptate, care să aibă în slujba sa oameni morali, drepți, neșantajabili și care să fie dispuși să-și pună la dispoziția cetățenilor energia. Oameni fără datorii către un anumit partid sau persoană.

Avem, însă, o altă datorie, mult mai importantă, pe care trebuie să o respectăm: față de toți cetățenii care au avut de suferit din cauza acestui flagel, față de cei asupra cărora s-au comis crime în regimul comunist, față de supraviețuitorii și familiile martirilor, a celor care au luptat împotriva comunismului și care n-au fost puțini, doamnelor și domnilor.

Lor le suntem încă datori.

  Dezbateri asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (rămas pentru votul final).  

(Pauză între orele 9,15- 10,15. În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Bogdan Olteanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Dan Radu Rușanu și Victor-Viorel Ponta, secretari.)

   

Domnul Bogdan Olteanu:

Bună ziua!

Doamnelor și domnilor deputați,

Am rugămintea la liderii de grupuri să-și invite colegii în sală.

Doamnelor și domnilor deputați,

Reluăm lucrările ședinței de astăzi, anunțându-vă că din totalul celor 331 de deputați, și-au înregistrat prezența 214. Sunt absenți 117, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 39.

Intrăm în ordinea de zi și urmează să luăm în dezbatere inițiativele legislative înscrise pe ordinea de zi pentru ședința de astăzi, marți, 28 martie 2006.

Primul proiect, pct.7 de pe ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Proiectul se dezbate în procedură de urgență.

Timpul de 90 de minute stabilit a fost epuizat.

S-au aprobat toate articolele din proiectul de lege, cu excepția Cap.VI5, care a fost retrimis la comisie.

Dau cuvântul președintelui comisiei, în vederea prezentării raportului suplimentar și în vederea propunerii timpului de dezbatere pentru Cap.VI5.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule președinte,

În primul rând, vă felicit și, în al doilea rând, vă mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001.

Pentru acest proiect de lege a fost întocmit raportul în 3 martie 2006. Prin raportul comisiei, s-a propus aprobarea acestuia.

În ședința din 16 martie 2006, s-a propus ca proiectul de lege să fie restituit comisiei, pentru reexaminarea Cap.VI5 - "Sancțiuni și contravenții".

Cap.VI5 - "Sancțiuni și contravenții" din proiectul de lege și din raportul aferent, a fost dezbătut în ședința comisiei din 21 martie 2006.

Comisia a reanalizat capitolul și a hotărât, cu unanimitate de voturi, menținerea acestuia în forma prezentată în raportul inițial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Timpi de dezbatere, vă rog?

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Propun 10 minute pentru dezbaterea acestui capitol.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus de către președintele comisiei.

Vă rog să vă exercitați votul, electronic.

Cine este pentru varianta propusă? Prezența și votul. (Conform afișajului, sunt prezenți 82 de deputați, și se înregistreaza 78 voturi pentru, nici unul împotrivă, 3 abțineri.)

 
   

Da. Vă mulțumesc. Încheiem procesul de votare. S-a aprobat propunerea comisiei.

Vă rog să verificăm din nou. Vă rog să vă manifestați prezența pe cale electronică, pentru a verifica faptul că sistemul funcționează.

Da, prezența. Vă rog să vă exercitați prezența. (Conform afișajului, sunt prezenți 100 de deputați.)

Vă mulțumesc.

 
   

Și voturi pentru propunere? Da. Vă mulțumesc. S-a adjudecat propunerea.

Trecem la dezbaterea proiectului.

Avem Cap.VI5.

La art.12010, dacă există observații sau mențiuni față de propunerea comisiei?

Domnul deputat Ioan Ghișe.

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Doresc să ridic o chestiune pe care am prezentat-o și în comisie, care a fost până la urmă respinsă prin vot. Este vorba de posibilitatea ca prefecții să sancționeze primarii pentru alte atribuții decât cele pe care primarii le exercită în calitatea de reprezentanți ai statului; mai precis, alin.a) și alin.b).

Am arătat în comisie că trebuie făcută distincție între cele două tipuri de funcții pe care primarii, ca autorități executive locale, exercită, pe de o parte, atribuții în numele statului, iar, pe de altă parte, exercită atribuții în cadrul autonomiei locale. Și am arătat că este neprincipial și este o încălcare a principiilor autonomiei locale ca relația dintre consilii locale și primari să se regleze prin sancțiuni pe care prefecții le pot da în aceste situații.

Și, atunci, propunerea pe care am formulat-o și v-o supun atenției dumneavoastră este ca alin.a) și alin.b) să fie eliminate și singura posibilitate prin care prefecții să poată sancționa primarii să fie aceea în care primarii, în exercitarea atribuțiilor ca reprezentanți ai statului, nu își îndeplinesc aceste atribuții.

Vă rog să acceptați ideea că lit.a) și lit.b) de la Capitolul "Sancțiuni" merită eliminate prin vot.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Alte intervenții?

Vă rog.

 
   

Domnul Viorel Pupeză:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctul de vedere exprimat de domnul deputat Ghișe îl împărtășim și noi. Am discutat pe larg acest capitol în cadrul ședinței de comisie și credem că dezvoltarea autonomiei locale, descentralizarea activității în administrația locală nu se pot realiza prin normativizarea excesivă a atribuțiilor prefectului și posibilitatea lui de a amenda președintele de consiliu județean sau primarul localității respective, pentru încălcarea unor lucruri care țin efectiv de autonomia consiliului local, de atribuțiile unui primar sau ale unui președinte de consiliu județean, care sunt în concordanță directă cu prevederile Legii descentralizării.

Din acest punct de vedere, vă rog să aveți în atenție această chestiune, și noi, Grupul parlamentar al P.S.D., susținem punctul de vedere al domnului Ghișe, pentru a elimina lit.a) și lit.b) din prevederile acestei legi, rămânând ca, într-adevăr, prefectul să poată acționa asupra primarilor și președinților de consilii județene, atunci când nu respectă legile care vizează atribuțiile lor în calitate de autoritate a statului în teritoriu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Crăciunescu. Vă rog.

 
   

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ascultând cele două intervenții ale colegilor mei, îmi pun o întrebare, după mine, firească: ori domniile lor nu cunosc situația din teren, ceea ce se întâmplă în consiliile locale - și mai ales în mediul rural și în orașele mici, ori sunt de rea-credință?

Există 3 mii și ceva de comune în România. În consiliile locale de la țară, deci din mediul rural, primarii, hai, să nu spun că abuzează, dar fac exces de zel și, de foarte multe ori, nu iau în considerare hotărârile pe care le stabilesc consiliile locale. Același lucru se întâmplă în orașele mici.

Eu nu cred că este un lucru rău ca primarul să fie sancționat financiar pentru anumite abuzuri sau pentru nepunerea în aplicare a hotărârilor consiliilor locale.

Acum, este în lucru Legea privind migrația, adică trebuie să fie promulgată; migrația politică. Cunoașteți cu toții următorul aspect: în momentul în care se termină alegerile, majoritatea consilierilor joacă pe mâna primarilor, indiferent de apartenența politică. Acesta a fost unul dintre motivele pentru care vrem să sistăm migrația politică.

De aceea, dacă luăm situația reală din teren și cunoaștem această situație cu adevărat, trebuie să fim de acord cu lit.a) și cu lit.b), pentru că, atât timp cât nu răspunde personal pentru aplicarea hotărârilor consiliului local, nu vom putea să mergem mai departe, la nivelul comunelor și al orașelor mici. Pentru că în orașele mari, compoziția consiliilor locale, județene, municipale, în orașele mari și în municipii este alta, pe când în mediul rural, în orașele mici, practic, primarul este un mic despot: el hotărăște, el pune în aplicare.

Și, atunci, cred că este necesar ca aceste două articole să fie susținute și puse în aplicare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Un lucru este foarte clar: hotărârile consiliului local sunt obligatorii pentru primar, în vederea punerii lor în aplicare.

Există foarte multe acte normative care reglementează această situație - situația în care un primar nu ar pune în aplicare o hotărâre a consiliului local. Însă, noi nu putem să venim, acum, să mai aducem în plus alte sancțiuni, când noi discutăm aproape în fiecare zi despre aplicarea principiului descentralizării. Inclusiv electoratul poate sancționa acel primar care nu-și face datoria și încalcă legea. Dar, repet, avem suficiente acte normative care să reglementeze această situație.

Grupul parlamentar al Partidului Conservator sprijină, așadar, eliminarea celor două articole propuse de domnul deputat Ghișe, și aș mai avea de adăugat doar un singur lucru, în privința migrației politice. Cred eu că migrația politică pornește tot de la fonduri, pornește de la bani. Nici un primar, nici un consiliu local nu poate să-și pună în aplicare anumite proiecte, fără bani.

Or, din momentul în care cei în drept nu acordă sume în mod egal, fără să țină cont de culoarea politică, migrația mi se pare un lucru firesc. Pentru că este normal ca toți cei aleși să încerce să-și onoreze promisiunile din campania electorală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Arpad Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Am venit la acest microfon pentru că, de obicei, Grupul parlamentar al UDMR este consecvent în apărarea unor idei.

Conform Constituției noastre, suveranitatea aparține poporului și și-o exercită prin reprezentanții aleși. Or, reprezentanții aleși sunt parlamentarii din Parlamentul României, respectiv consilierii locali și județeni, la nivel local.

Este normal ca Executivul să activeze conform deciziei acestor foruri decizionale, să le execute. Și, nu invers, cum cred unii. Mi se pare, ca atare, corect, ca acel executiv, chiar dacă este compus dintr-o singură persoană sau locțiitorul acestuia, cum este cazul primarului, să aibă un comportament conform deciziilor consiliului. Și, dacă nu are acest comportament, să fie pe undeva sancționat. Deci ni se pare corect. Ceea ce nu ni s-a părut corect și ni se pare în continuare că n-a fost cea mai bună soluție, că această sancționare să se realizeze de către prefect, care este tot o persoană numită de Executiv, o persoană care pe deasupra nu este aleasă, cum este ales primarul, nici direct, cum este ales primarul, nici indirect, cum este ales președintele consiliului județean. Deci ar fi trebuit să se găsească o altă soluție. Din păcate, comisia nu a reușit să o găsească, nu avem altă soluție decât să votăm această variantă, cu o singură mențiune. Aici s-a vorbit despre stoparea migrării. Trebuie să vă spun că prin această decizie a noastră nu vom stopa migrația politică, ci, din contră, din acest moment, prefectul va avea în mână un argument destul de important să înduplece primarii să migreze în zona puterii de oricând, nu vorbesc de puterea actuală. Pentru că, orice lege votăm azi, trebuie să ne pregătim, s-ar putea ca mâine să nu fim noi cei care facem parte din Coaliția de guvernare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc, domnule deputat. Timpul de dezbatere a expirat. Dacă mai există un punct de vedere al comisiei, și vom trece după aceea la vot pe articole pentru toate proiectele. Nu mai există un punct de vedere al comisiei de exprimat, înțeleg.

În aceste condiții, pentru art.12010 există la amendamente respinse o propunere din partea domnilor deputați: Mircea Dușa, Ion Călin, Costică Macaleți, Viorel Pupeză, Vasile Soporan. Evident că voi supune mai întâi votului dumneavoastră acest amendament respins, care presupune eliminarea lit.a) și b) de la art.12010 . Vă rog să votați pentru acest amendament. Dacă votați acest amendament, înseamnă că se elimină cele două lit.a) și b).

Vă rog să votați electronic. Da. Vă mulțumesc. (Conform afișajului, s-au înregistrat 57 voturi pentru, 81 împotrivă și 3 abțineri).

Propunerea a fost respinsă.

 
   

Dacă există alte comentarii sau observații la textul de la art.12010, așa cum a fost formulat în raportul comisiei? Nu sunt. Se consideră aprobat.

La art.123 există observații sau comentarii? Nu, mulțumesc, se consideră aprobat.

Pct.90 din raportul comisiei, introducerea alin.4 la art.123. Observații? Comentarii? Nu. Adoptat.

Pct.92. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.93 din raportul comisiei. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.94. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.95. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.96. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.97. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.98. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.99. Observații? Comentarii? Adoptat.

Pct.100. Adoptat. Vă mulțumesc.

Pct.102. Observații? Comentarii? Adoptat.

Am încheiat dezbaterea pe articole, legea este organică și votul final va fi dat în sesiunea de vot final de la ora 12,30.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative privind zonele metropolitane (retrimis comisiei).  

Pct.8 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă privind zonele metropolitane. Caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Dacă din partea inițiatorului există intervenții?

Din partea inițiatorilor, domnul deputat Fenechiu.

   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că cel puțin în acest mandat este o premieră faptul că inițiator de această dată pentru această lege este însăși Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

Am dorit să inițiem această propunere legislativă datorită faptului că cel puțin în sesiunea trecută, comisia a fost sesizată cu nu mai puțin de patru propuneri legislative diferite, pentru dezvoltarea zonelor metropolitane, unele din ele cu caracter general, altele din ele cu caracter special; pentru zona metropolitană București au fost două propuneri legislative.

Din cele patru propuneri legislative unele erau neconstituționale, altele aveau niște caractere foarte largi sau foarte punctuale, motiv pentru care comisia a hotărât ca, împreună cu specialiști, împreună cu asociațiile municipiilor, ale orașelor, ale comunelor, împreună cu toți inițiatorii care de-a lungul existenței Parlamentului au avut astfel de inițiative, să încercăm să promovăm o lege pentru dezvoltarea zonelor metropolitane care se dorește a fi o lege-cadru pentru acest tip de asociere. Această propunere legislativă vine datorită faptului că în Constituția României mai sus de municipii nu avem o unitate locală administrativ-teritorială. Noi dorim ca într-o viitoare revizuire a Constituției să propunem și organizarea unității administrativ-teritoriale denumită metropolă, care să fie o unitate administrativ-teritorială cu un rang mai înalt decât municipiile reședință de județ, dar până atunci am vrut să creăm un cadru care nu s-a putut crea decât în baza Legii asociațiilor, un cadru, repet, pentru a putea avea posibilitatea, cei care trăiesc în zone foarte aglomerate, să se asocieze cu comunele din jur, pe o rază de aproximativ de 30 de km, pentru a constitui aceste asociații pe care le-am denumit noi "zone metropolitane".

O să-mi permit, domnule președinte, cu voia dumneavoastră acum să citez și raportul comisiei.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog președintele comisiei să prezinte raportul asupra acestei inițiative.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulțumesc.

Deci comisia a examinat propunerea legislativă în ședința din 21 martie 2006 și a hotărât cu majoritate de voturi susținerea acesteia și întocmirea unui raport favorabil. Era și logic, de altfel, fiind propunerea noastră. Examinând conținutul propunerii legislative, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic susține promovarea propunerii legislative, propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acesteia.

Prin obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice. La lucrările comisiei din data de 21 martie 2006 au fost prezenți 27 de deputați din 28 de membri ai comisiei, raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru, 2 abțineri din numărul celor care au votat. În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Cred că am să vă corectez și se încadrează între legile organice.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Inițiatorul este ...

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Andreica, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andreica (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea nr.351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, Secțiunea a IV-a - "Rețeaua de localități" - sunt prevăzute prevederi în legătură cu constituirea și organizarea zonelor metropolitane. În forma în care acest proiect de lege a fost inițiat nu aducea modificări semnificative, de aceea Guvernul consideră că în Legea nr.351 sunt suficiente prevederi privind funcțiunea zonelor metropolitane, din acest punct de vedere.

La dezbateri, în cadrul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic s-a făcut o modificare esențială și anume s-a atribuit personalitate juridică acestei asociații ca zonă metropolitană, lucru care schimbă radical conceptul inițial, dar nu s-au făcut și alte modificări în ceea ce privește atribuțiile unei instituții care are personalitate juridică și mai ales în ceea ce privește evitarea unor suprapuneri cu autoritatea publică locală.

De aceea, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, mizând sau oferind varianta modificării Legii nr.351 sau, mai mult, în proiectul de Lege nr.215, care este deja în dezbatere la Camera Deputaților, sunt prevederi suficiente pentru organizarea și funcționarea zonelor metropolitane. Deci considerăm că nu e necesar un nou proiect de lege pe această temă, mai ales că nu este armonizat cu legislația de până acum.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

A cerut cuvântul domnul deputat Ghișe?

 
   

Domnul Ioan Ghișe:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate doamne și stimați domni colegi deputați,

Vin în fața dumneavoastră ca să argumentez o dată în plus temeinicia punctului de vedere al Guvernului.

Conform Constituției statul român se organizează bazat pe principiul separației puterilor în stat, mă refer la art.1 alin.4.

În particular, separației între puterile executivă și deliberativă, sau, dacă vreți, deliberativă și executivă. Acest principiu este valabil întregii structuri a puterii de stat. Și, atunci, problema de fond a acestui proiect de lege este următoarea.

Veți găsi la art.10 că "se constituie un consiliu metropolitan alcătuit din primarii unităților administrativ-teritoriale și câte un reprezentant al fiecărui consiliu local, componente ale zonei metropolitane, precum și reprezentantul consiliului județean și al consiliilor județene".

Practic, se constituie o adunare care amestecă autorități executive, autorități deliberative de la diferite niveluri, județean sau local, cărei adunări, numită Consiliul metropolitan, i se conferă prin proiectul de lege competențe în a lua decizii pe probleme bugetare sau decizii de coordonare urbanistică a zonei respective.

Care este problema de fond? Problema de fond este că acest consiliu metropolitan care amestecă autorități executive și deliberative prin componența lui încalcă atât principiul constituțional, cât și faptul că autoritățile locale nu sunt reprezentate prin organele lor reprezentative, și aici vreau să spun că la județ este vorba de președintele consiliului județean și la localitate este primarul.

Subliniez faptul că aceste persoane, președintele de consiliu județean și primarul, sunt cele care în justiție și în relații cu alte persoane fizice sau juridice reprezintă unitatea administrativ- teritorială.

Actualele prevederi ale Legii nr.215/2001 a administrației locale conferă suficiente instrumente legale prin care comunitățile locale să se asocieze, să-și coordoneze dezvoltarea urbanistică. Comisia a fost de bună intenție în dorința de a da totuși un proiect de lege prin care să rezolve o problemă care aduce mai multe inițiative legislative în dezbatere pe același subiect. Însă, față de buna intenție a membrilor comisiei ca totuși să aducă un proiect de lege, pentru că altfel ar fi trecut prin aprobare tacită, trebuie să facem distincție între eroarea care s-ar comite dacă acest proiecte de lege, în forma în care este el, ar fi promovat. Cred că cei care au competențe juridice de înalt nivel își vor da seama că acest proiect de lege conține inclusiv elemente de neconstituționalitate, care justifică argumentul ca acest proiect de lege să nu fie adoptat în forma în care s-a propus.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Domnul deputat Viorel Constantinescu.

 
   

Domnul Viorel Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De această dată, Guvernul are dreptate. Suntem puși în situația de a vota o lege care nu are obiect. Cred că s-a extrapolat un pic. Dacă se spunea Legea conurbațiilor, atunci era și un corespondent științific în ceea ce privește organizarea teritoriului și nu aveam nici o problemă.

Dacă e să vorbim de zone metropolitane, România ar trebui să aibă cam trei zone, la populația de peste 20 de milioane.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, a solicitat cuvântul.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Apreciem buna-credință și entuziasmul membrilor comisiei care au propus o lege care se dorește a fi lege-cadru și aduce elemente generale în reglementarea zonelor metropolitane. Sunt însă două lucruri aici care mai trebuie discutate.

Pe de o parte, există suprapuneri cu prevederi din alte legi care reglementează administrația locală, pe de altă parte, această lege cuprinde prevederi care exced totuși conținutul unei legi-cadru și intră chiar în reglementarea unor aspecte mai intime, care ar fi trebuit lăsate, conform legii asociațiilor, la îndemâna celor care intră în astfel de asociații și își stabilesc singuri regulile de funcționare.

Astfel de suprapuneri complică legislația. De altfel, eu observ că și în interiorul comisiei, după cum ne-a spus domnul președinte, 13 membri au fost pentru, doi au fost împotrivă și 12 nu și-au exprimat votul. Deci, pesemne că și acolo a fost o mare confuzie referitoare la necesitatea legii în forma aceasta. Am luat act și de faptul că Guvernul cam pe aceleași obiecții nu sprijină această propunere legislativă. Deci am avea posibilitatea să trimitem această lege la comisie, pentru ca împreună cu Guvernul să se decanteze acele elemente care sunt necesare, de elementele de suprapunere, care să fie eliminate.

Pe de altă parte, însă, observ că pe 31, deci peste câteva zile expiră termenul și această lege poate fi aprobată tacit. Punctul nostru de vedere este că legea trebuie respinsă și comisia trebuie să reia inițiativa, am văzut că are destulă inițiativă, și să decanteze doar acele elemente care sunt într-adevăr necesare și aduc un plus la legislația existentă acum. Deci, noi o să fim împotriva acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Denes Seres.

 
   

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că proiectul de lege vine să facă niște precizări vizavi de prevederile modificării Legii nr. 215, care este în momentul de față în adoptare la Camera Deputaților.

În proiectul de lege se fac referiri clare la asociațiile intercomunitare și la zonele metropolitane. Deci, practic, cadrul legislativ va exista; o dată cu amendarea Legii nr.215 noi, practic, oferim cadrul legislativ pentru constituirea zonelor metropolitane. De fapt, și zonele metropolitane sunt niște asociații intercomunitare. Numai că, se constituie în jurul metropolelor, a orașelor mari și, de aceea, trebuie să aibă o reglementare specifică.

Eu cred că și referirea Guvernului vizavi de personalitatea juridică este greșită, pentru că Legea nr.215 permite acestor asociații intercomunitare să aibă personalitate juridică. Altfel nu pot încheia contracte și nu pot avea practic anumite atribute cu caracter civil. Sigur că ar fi fost benefic să putem încă amenda legea, eu spun să o adoptăm, stimați colegi, vă rog să sprijiniți această inițitivă, iar la Senat, împreună cu Guvernul se pot face anumite amendamente care să îmbunătățească mersul ei. Ar fi o greșeală, să o respingem, în condițiile în care face practic și corespunde prevederilor legale pe care le preconizăm noi cu modificările Legii nr.215.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Mircea Dușa.

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

în această sesiune și în sesiunea trecută au existat mai multe inițiative legislative privind reglementarea zonelor metropolitane. Și pentru că fiecare inițiativă legislativă avea câteva neajunsuri, comisia a încercat să elaboreze un act normativ care să reglementeze această zonă foarte importantă.

Nu sunt de acord aici că se spune că există prevederi în Legea nr.351, sigur, există cele care oferă cadrul general pentru constituirea zonei metropolitane; de asemenea, în Legea nr.215 modificată există aceste prevederi.

Eu cred că această inițiativă legislativă, chiar dacă nu este perfectă și trebuie corectată pe ici pe colo, trebuie să fie adoptată în Camera Deputaților și, așa cum spunea colegul Denes, să fie rezolvate acele probleme care se consideră că nu sunt în conformitate cu celelalte acte normative, la Senat.

Ar fi inoportun să retrimitem la comisie sau să respingem această inițiativă, pentru că cei din marile metropole așteaptă acest act normativ, așteaptă această posibilitate de a se asocia în zone metropolitane și cred că dorința administrației locale cu care, de altfel, noi am avut discuții, atunci când am elaborat proiectul de lege, trebuie să o îndeplinim.

De aceea, vă propun să adoptăm acest proiect de lege și, cu corecturile necesare la Senat, să devină o lege viabilă și o lege în sprijinul administrației locale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Petru Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege își are izvorul în solicitările venite de la nivelul localităților municipii reședințe de județ. Este un lucru foarte adevărat, tocmai de aceea au existat foarte multe tentative, să spun așa, de proiecte de lege, care practic s-au cumulat în acest proiect de lege inițiat de Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

S-a greșit cu acest proiect de lege din start. Eu consider, și la fel și grupul nostru parlamentar, că și în Comisia juridică, de disciplină și imunități acest proiect de lege trebuia să fie dezbătut pe fond, pentru că apar foarte multe frânturi din alte legi, frânturi care nefiind atent aranjate pot să ducă la o tentă de neconstituționalitate anumitor prevederi în acest proiect de lege.

În opinia noastră, avem două variante. Prima variantă ar fi respingerea, așa cum au susținut și alți colegi din Coaliție, iar varianta a doua ar fi să-i dăm o importanță deosebită acestui proiect de lege, să-și prelungim termenul de adoptare la 60 de zile, iar în situația în care, în mod normal, ar fi retrimisă la comisie această inițiativă, să intre în dezbaterea pe fond a celor două comisii reunite, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Hotărâți care dintre variante le acceptați, în orice caz, în situația în care nu va fi acceptată prelungirea termenului la 60 de zile, noi vom vota, la fel ca și ceilalți colegi, pentru respingerea acestui proiect de lege.

Din păcate, spun acest lucru, că îl vom respinge.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. O să rog colegii să nu mai stea masați în fața domnilor deputați care stau așezați. A cerut cuvântul domnul deputat Calimente, după aceea, domnul deputat Oltean.

Am reținut cele două propuneri care s-au făcut aici, de prelungirea termenului de dezbatere și cea de retrimitere la comisie, și le voi pune ulterior în discuție.

 
   

Domnul Mihăiță Calimente:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Ca unul care am avut un proiect de lege referitor la zona metropolitană București, am considerat, consultând legislația internațională, pentru că proiectul pe care l-am făcut pleca de la zona metropolitană a Romei și a Parisului, că în general la acest tip de unitate administrativă se pretează marile aglomerații urbane, cu peste un milion de locuitori.

În proiectul de lege pe care îl avem în față, sigur, datorită condițiilor din România acest număr al locuitorilor a fost coborât la 300 de mii și am considerat că este bine pentru că, în condițiile înainte expuse de mine, numai Bucureștiul ar fi intrat în această categorie. Coborând ștacheta vor fi mai multe municipii, în jur de 4 sau 5, care vor intra în această categorie.

Sigur că, așa cum au spus și colegii mei care au vorbit înainte, legea are câteva inadvertențe din punct de vedere juridic, dar mie mi se pare că ea este foarte importantă pentru dezvoltarea urbanistică a anumitor zone din țară și tergiversarea acestui lucru va duce până la urmă la îngroparea legii, așa cum se întâmplă de multe ori la noi. De aceea, aș propune ca ea să treacă în această formă și, având în vedere că Senatul este cameră decizională, toate modificările care sunt necesare să se facă la Senat, având în vedere că din câte am văzut toate grupurile parlamentare susțin acest proiect de lege pe fond, sigur, cu micile deosebiri și cu corectarea de rigoare din punct de vedere juridic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Oltean, după care înțeleg că se încheie șirul intervențiilor la dezbateri generale.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Îngăduiți-mi să exprim o părere care este a grupului parlamentar al PD. Eu cred că o problemă care este extrem de importantă, aceea a zonei metropolitane, și care, în opinia mea, ar trebui să fie tratată, gândită și reglementată de către Guvernul României este privită cu o doză mare de superficialitate prin această propunere care astăzi face obiectul dezbaterii la nivelul Camerei Deputaților.

Eu am serioase îndoieli asupra oportunității acestui act normativ în momentul de față. Vreau să vă spun că avem reglementări, un cadru general și în Legea 351 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului, avem o reglementare cu caracter general și în Legea 215.

Deci, în opinia noastră, există reglementări care să dea posibilitatea acelor aglomerări mari de populație să gândească o zonă metropolitană.

Neoportunitatea acestui act normativ rezidă și din faptul că, deși avem un cadru legal de câțiva ani, nici măcar Bucureștiul n-a fost tentat să gândească organizarea unei zone metropolitane.

Mai mult, actul în sine cuprinde reglementări insuficiente pentru a gândi o zonă metropolitană în sensul modern al acestei noțiuni și care să răspundă unor necesități concrete de dezvoltare economică și socială a unei anumite zone.

Și nu cred că această chestiune atât de importantă trebuie să fie lăsată la îndemâna unui grup de parlamentari care, în opinia mea, n-a avut și nu va avea toate datele care să fie necesare în dezvoltarea unui proiect, a unei propuneri care, într-adevăr, să fie în strictă concordanță cu realitățile cu care se confruntă România și cu posibilitățile de dezvoltare a marilor aglomerări urbane.

De aceea, eu cred că singura măsură care se poate lua în această situație este respingerea acestei propuneri legislative și să lăsăm Guvernului care, ați sesizat și ați reținut cu toții, nu susține această propunere legislativă, să gândească un act normativ care să reglementeze în stil modern și în concordanță și cu normele europene acest domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Șirul intervențiilor la dezbateri generale s-a încheiat.

Din partea inițiatorului, domnul deputat Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Da. Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, stimați colegi.

O să încerc să mă încadrez într-un timp limitat în această luare de poziție pe care o voi avea. Vreau, în primul rând, să-mi exprim regretul asupra câtorva aspecte.

Vreau, în primul rând, să-mi exprim regretul asupra faptului că noi am inițiat și am făcut publică această intenție încă din luna noiembrie a anului 2005. Ministerele de resort au primit inițiativa noastră legislativă încă de acum două sau trei luni.

Toate asociațiile asociative, repet, au primit această inițiativă. Din nefericire, până când am ajuns în plen cu această inițiativă, în afara membrilor comisiei, nu a venit nimeni cu nici un fel de amendament. Acest lucru mi se pare să spun o dovadă a faptului că interesul nu a fost major până în momentul în care s-a văzut că această lege ajunge în Parlament, s-a văzut că această lege va trece de plenul Camerei Deputaților și vreau să vă spun, domnule reprezentant al Guvernului, că nu există nici un fel de suprapunere, nici cu Legea 351, nici cu Legea 215. În Legea 215 este prevăzută posibilitatea dezvoltării zonelor metropolitane, iar noi, prin această lege, stabilim cadrul în care se pot dezvolta aceste zone, nimic mai mult.

Vreau să vă spun, de asemenea, că nu cred că este nici un element de neconstituționalitate. Consiliul Legislativ analizând cu foarte multă atenție această lege, noi am luat act de propunerile Consiliului Legislativ și, mai mult decât atât, vreau să vă spun că, în acest moment, în două locuri din țară, în Iași și în Oradea, funcționează două zone metropolitane care se bazează pe acest principiu asociativ.

De asemenea, mi se pare, nu aș putea să spun diletantism, dar nu puteți amenda faptul că îi dăm acestei zone metropolitane o formă juridică. Este foarte logic să aibă o formă juridică ca să poată lucra.

De asemenea, conform tuturor legilor care stabilesc organizarea și funcționarea asociațiilor, ați văzut că în această zonă metropolitană, toate deciziile se iau prin consens. De aceea, nu se suprapun sub nici o formă deciziile, cu deciziile consiliilor locale, nici ale consiliului județean.

Totuși, pentru că dorim, într-adevăr, membrii comisiei, ca această lege să ajungă cât mai aproape de perfecțiune, suntem de acord și m-am consultat și cu colegii mei, și suntem de acord cu retrimiterea la comisie, suntem de acord cu analizarea legii și de către Comisia juridică, dar nu suntem de acord ca niște oameni care nici măcar nu au citit legea, să facă comentarii pe marginea legii și să spună că această lege nu este bună.

Așa încât, vă rog să supuneți la vot propunerea de prelungire a termenului de dezbatere până la 60 de zile, având în vedere că am văzut colegii mei consideră că este de foarte mare importanță această lege și să cereți un punct de vedere, chiar raport comun dacă este cazul, și de la Comisia juridică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Mai este necesară o intervenție din partea Guvernului?

Un minut, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Pentru o bună informare, aș vrea să fac două precizări: Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului și, respectiv, Guvernul, nu a fost invitat la dezbateri la comisie, deși noi am trimis amendamente în scris, pe fondul primei propuneri. Și, a doua observație, noi nu ne opunem sau nu credem că este o eroare că această asociație să aibă personalitate juridică, dar dacă citim cu atenție toate atribuțiile care sunt prevăzute în lege nu sunt potrivite unei asociații cu personalitate juridică.

Deci, această asociație, practic, nu devine ordonator de credite. Și nu poate face nimic. Iar dacă îi modificăm atribuțiile, să-i conferim drepturile depline unei instituții cu personalitate juridică, trebuie să ne gândim că în general legat de patrimoniu și finanțe hotărăsc consiliile locale și nu primarii care sunt membri ai acestei asociații. Deci, legea trebuie să suporte modificări de fond.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Pe procedură, domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Cred că se impune cu necesitate restituirea acestei propuneri la comisie pentru că pe procedură, raportul comisiei nu a fost adoptat. Și citez din raportul comisiei: "La lucrările comisiei, au fost prezenți 27 de deputați din totalul de 28 de membri ai Comisiei pentru administrație publică. Raportul comisiei a fost adoptat cu 13 voturi pentru și 2 abțineri".

Or, este cunoscut, conform Regulamentului comisiei, pentru adoptare este nevoie de jumătate plus unu din numărul total al parlamentarilor prezenți la comisie. Au fost prezenți 27 la comisie, au votat 13 pentru, nu e jumătate plus unu. În consecință, raportul nu putea fi admis, domnule președinte, în forma în care este prezentat aici.

Din aceste considerente, în mod obligatoriu, se impune cel puțin din acest punct de vedere restituirea raportului comisiei pentru a fi adoptat favorabil sau nefavorabil, în strictă concordanță cu prevederile Regulamentului Camerei și cu Regulamentul Comisiei de administrație publică.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc, domnule deputat.

Plenul, cu siguranță, va lua în considerare și argumentul ridicat de dumneavoastră. (Domnul deputat Petru Călian dorește să intervină)

Nu, nu vă mai dau cuvântul, domnule deputat, pentru că oricum voi supune la vot prin retrimiterea la comisie și fiecare dintre doamnele și domnii deputați vor lua în considerare argumentele pe care le consideră potrivite.

Voi supune însă mai întâi votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului, de modificare a termenului, dată fiind complexitatea legii. Nu doresc să creăm un precedent prin care legile să se adopte tacit, propun de aceea modificarea termenului în condițiile art.75 din Constituție și 113 din Regulament.

Vă rog să vă exprimați prezența și votul. (Conform afișajului, se înregistrează: prezenți, 166; voturi pentru 154; voturi împotrivă 2; abțineri 2).

 
   

Da. Vă mulțumesc. s-a adoptat această propunere.

Urmează ca noul termen să fie 15 aprilie.

Supun acum votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați. (Conform afișajului, se înregistreazăi: prezenți, 177; voturi pentru 169; voturi împotrivă, 4; nici o abținere)

 
   

Vă mulțumesc. s-a decis retrimiterea la comisie.

Termen pentru comisie, propun o săptămână, dacă și domnul președinte e de acord.

Propun, de asemenea, dacă veți fi de acord să se solicite și un aviz din partea Comisiei juridice. S-a solicitat aici această chestiune.

Domnul deputat Călian.

 
   

Domnul Petru Călian:

Procedură.

Domnule președinte, eu am cerut discutarea pe fond a acestui proiect de lege și nu avizarea. Avizarea a fost, a trecut prin Comisia juridică și i-am dat aviz favorabil. Deci, nu avem altă soluție.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog, domnule deputat Fenechiu.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Da. Vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul.

În primul rând, aș vrea să dau un răspuns referitor la ce s-a întâmplat cu cei 12 care au lipsit...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Fenechiu, v-am dat cuvântul pe chestiunea necesității avizului sau raportului.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Îmi cer scuze, dar vreau să vă spun că erau la fumat împreună cu domnul deputat Oltean.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat Fenechiu, vă rog foarte mult să vă referiți la chestiune.

 
   

Domnul Relu Fenechiu:

Dar, cred eu că atât timp cât o comisie își dă un aviz fără nici un fel de amendament, nu este logic să vină acea comisie și să spună că nu este corect să treacă legea.

Atâta am vrut să vă spun. Deci, mi se pare corect să mai cerem încă o dată aviz Comisiei juridice și dacă Comisia juridică are amendamente, acceptăm amendamentele dumnealor.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule Fenechiu.

Ați creat domnului Oltean un drept la replică pe care i-l ofer.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

În primul rând, îngăduiți-mi să mă refer la solicitarea de a fi sesizat în fond Comisia juridică. Conform regulamentului Camerei Deputaților, în această fază nu mai poate fi atribuită acestei comisii posibilitatea de a analiza în fond actul normativ.

Și, în al doilea rând, referitor la afirmația domnului Fenechiu, nu fac decât precizarea că eu n-am fumat niciodată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă felicit, domnule deputat, pentru această opțiune.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative de modificare a Legii nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea IV-a Rețeaua de localități (retrimis comisiei).  

În aceste condiții, trecem la punctul 9 de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă de modificarea Legii 351/2001 privind aprobarea planului de amenajarea teritoriului național, Secțiunea a IV-a, rețeaua de localități.

Lege organică. Raport de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Sunteți inițiator? Domnul deputat Ungureanu.

   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aici avem de-a face cu o ineleganță, s-o numesc elegant, a comisiei și avem de-a face și cu o nelegalitate a votului, o neconformitate cu Regulamentul.

De aceea, eu împreună cu domnul deputat Viorel Oancea, care astăzi nu este prezent pentru că susține la Senat un alt proiect de lege, am inițiat această lege cu gândul, și vreau să vă explic acest lucru, cu gândul că vom veni în sprijinul primarilor atunci când se hotărăște de către noi înființarea sau reînființarea unor comune, modificarea limitelor unor localități.

Toate prevederile din completarea legii au izvorât din practică și mă adresez dumneavoastră cu gândul că sunteți cei care aveți o vastă experiență. Mulți dintre dumneavoastră ați fost primari, președinți de consilii județene, ați fost consilieri județeni sau locali, ați fost chiar prefecți, deci știți foarte bine ce se întâmplă în realitate.

Din păcate, spun, la comisie s-a întâmplat un lucru neelegant. Atât eu, cât și domnul deputat Oancea, am ținut foarte mult să fim prezenți acolo, am și fost prezenți la un moment dat împreună, după aceea, pe rând, pentru că aici se desfășurau alte activități, însă ni s-a spus să plecăm pentru că legea va fi reprogramată, discuția va fi reprogramată. După ce am plecat, ea a fost luată în discuție.

Vreau să vă rog să eliminăm acest fel de a lucra, pentru că suntem colegi și este inelegant să se procedeze așa. Sunt convins că dacă am fi fost prezenți unul dintre noi măcar, dintre inițiatori, e adevărat că domnul Oancea a fost întors de pe drum, era plecat deja din Palatul Parlamentului, poate că am fi reușit să-i convingem pe colegii noștri de la comisie.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că din 25, vă rog să vedeți raportul, din 25 de membri prezenți ai comisiei au vota doar 9. Ca atare, ca și la raportul precedent, nu avem majoritatea necesară. Cu toate acestea, eram în măsură să vă cer restituirea la comisie, însă nu pot s-o fac din eleganță, pentru că altfel completarea ar trece prin aprobare tacită, se împlinește termenul în curând.

De aceea, am să vă rog să votați împotriva raportului, în cunoștință de cauză. Și am să vă explic doar într-o frază. Atunci, (asta vizează modificarea) atunci când se hotărăște dintr-un motiv sau altul înființarea unei comune sau reînființarea, există discuții legate de limita teritoriului între cele două localități. Cea nouă nu poate, n-are argumentul istoric sau geografic, iar cea veche nu vrea să renunțe la unele prerogative ale sale.

Și atunci, am dat prefectului posibilitatea să arbitreze această dispută între cele două localități și din exemplele pe care domnul Oancea le-ar fi putut da la comisie, dar n-a fost ascultat, avem deja câteva cazuri de comune care au legea, s-a făcut referendumul, s-a făcut procedura legală, au legea de înființarea comunelor, dar nu pot trece la punerea în practică din cauza diferendului legal de delimitare a teritoriului, așa cum a fost el în 1968, prin Legea nr.1.

De aceea, vă rog să aveți în vedere, mă rog, experiența noastră, a mea ca jurist, a domnului Oancea, ca fost primar, și să citiți cu atenție legea și să votați împotriva propunerii de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Din partea comisiei.

Dacă există un punct de vedere al comisiei. Dacă nu, nu insistăm.

Din partea Guvernului.

Domnule Igaș, vorbiți din partea comisiei? Da.

 
   

Domnul Ioan Andreica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul salută această inițiativă pentru că își propune să aducă câteva clarificări privind înființarea sau reînființarea unor comune, dar lipsește un lucru esențial, și anume acela că o dată cu referendumul care se organizează privind oportunitatea creării sau reînființării unei comune, în același referendum trebuie supuse aprobării populației și hărțile cadastrale și respectiv limitele teritoriale ale celor două comune sau ale comunei care se reînființează.

Proiectul de lege nu are această prevedere. Sub această rezervă, Guvernul dacă acceptă cele patru amendamente propuse de Guvern care să înglobeze acest lucru, atunci Guvernul susține această inițiativă parlamentară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Comisia.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Da, domnule președinte. Mulțumesc.

Este adevărat că raportul comisiei este unul negativ, dar solicităm retrimiterea acestui proiect legislativ la comisie și solicităm prelungirea termenului pentru depunerea unui nou raport.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog pe cei care solicită prelungirea termenului să justifice caracterul complex al unei legi cu două articole.

Justificați, vă rog, ca să avem baza votului.

 
   

Domnul Traian Constantin Igaș:

Solicităm retrimiterea la comisie datorită faptului că Guvernul va veni cu elemente suplimentare tocmai pentru a îmbunătăți acest proiect legislativ și solicităm încă o săptămână termen de prelungire a termenului.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dușa. Doriți să luați cuvântul?

 
   

Domnul Mircea Dușa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este adevărat că este un proiect de lege cu trei articole care modifică Legea 351, dar este un proiect de lege necesar având în vedere că în ultimii ani au fost înființate foarte multe localități noi și administrativ-teritorialul nu a fost delimitat pentru că primarii, consiliile locale nou înființate nu se înțeleg asupra granițelor noilor localități.

Pentru a face acest lucru, sigur că e necesar să se reîntoarcă la comisie și să prelungim termenul la 60 de zile, pentru a completa acest proiect de lege cu acele măsuri care vizează delimitarea localităților administrativ-teritoriale, respectiv a cere hărți atunci în momentul organizării referendumului, și alte proceduri care, într-adevăr, o dată cu apariția legii de înființare a noi localități, să fie rezolvată și problema delimitării administrativ-teritoriale.

Necesitatea este aceea de a completa proiectul de lege, a-l aduce la stadiul de a fi folosit de către administrațiile locale pentru delimitarea localităților.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat Călian, avem două propuneri înaintate, dacă doriți să interveniți și pe aceste două propuneri legate de procedura de dezbatere în continuare.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Punctul de vedere al inițiatorului, al domnului deputat Ungureanu, este foarte clar. Să nu uităm că suntem doar prima Cameră sesizată și deja precedentul cu prelungirea termenului în vederea adoptării tacite, s-a creat. Astăzi, deja suntem la al doilea proiect de lege. Nu este în regulă.

V-aș propune să votăm în forma existentă acest proiect de lege, respectiv să votăm pentru respingerea raportului de respingere, iar la Senat, Guvernul să vină cu acele amendamente și în forma finală legea să fie într-adevăr și pe placul Guvernului. Ideea de bază este de a nu crea un precedent cu prelungirea acestor termene.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Cristian Rădulescu.

 
   

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este posibil și ceea ce a propus colegul antevorbitor, însă eu unul simt un disconfort observând că tot încercăm să lăsăm pe seama Senatului să corecteze ceea ce noi nu suntem capabili să facem aici, la Cameră, având niște proceduri comune. De aceea, n-aș avea certitudinea că ceea ce noi dăm imperfect către Senat, Senatul chiar va putea până la urmă, presat de aceleași termene, să corecteze. Și știm și acolo cam cum se lucrează, din păcate.

Această propunere legislativă nu este neapărat una proastă. Eu înțeleg că raportul de respingere a ieșit dintr-un vot care este rezultatul unui vot care a fost făcut într-o oarecare confuzie în cadrul comisiei și nu reflectă neapărat raportul de forțe sau evaluarea calitativă a propunerii legislative respective.

Pe de altă parte, și Guvernul ne spune că dacă s-ar introduce și referiri la acele planuri cadastrale, dacă s-ar mai face unele cizelări, propunerea legislativă ar putea aduce elemente pozitive în plus față de legislația existentă.

De aceea, mă asociez și eu propunerilor care au fost făcute anterior, pe care le sintetizez, în sensul că să le retrimitem la comisie cu prelungirea termenului la 60 de zile și comisia, împreună cu reprezentantul Guvernului, să ne dea un produs mai bun pe care să-l votăm în plen.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru sinteză, domnule deputat.

Voi propune plenului mai întâi prelungirea termenului de dezbatere, dat fiind caracterul extrem de complex al acestei reglementări.

Cine este pentru modificarea acestui termen? Vă rog să vă exprimați prezența și votul. (Conform afițajului, se înregistrează: prezenți, 149; voturi pentru, 136; voturi împotrivă, 5; abțineri, 3)

Da. Vă mulțumesc. s-a aprobat.

 
   

Propun acum trimiterea la comisie a proiectului. Termen, domnule vicepreședinte? O săptămână.

Vă mulțumesc.

Vă rog să vă exprimați votul pentru această propunere. (Conform afișajului, se înregistrează: prezenți, 154; voturi pentru, 151; voturi împotrivă, 0; abțineri, 1)

Da. Vă mulțumesc. s-a adoptat.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraților (rămas pentru votul final).  

Trecem la pct.10 de pe ordinea de zi: Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 303/2004 privind statutul magistraților.

Legea are caracter organic. Raportul Comisiei juridice este de respingere.

Dacă inițiatorul dorește să intervină.

Domnul deputat Florin Iordache.

   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Practic, din această propunere legislativă, inițiatorii vizează modificarea art.54 din Legea 303. Practic, numirea procurorului general al României, la propunerea ministrului justiției, eu o consider o încălcare a Constituției, datorită faptului că, potrivit art.133 din Constituție, C.S.M.-ul este garantul independenței justiției.

De aceea, mi se pare normal ca numirea și revocarea procurorului general al României să se facă la propunerea C.S.M.-ului. Propunerea și revocarea să se facă de președintele României, dar, repet, la propunerea C.S.M.-ului. Pentru că numai astfel putem face ca implicarea ministrului justiției, care este coleg cu procurorul general între cei 19 reprezentanți ai C.S.M.-ului, face ca această numire să fie o numire politică.

De aceea, ținând cont că am primit un aviz favorabil, atât de la Consiliul Legislativ, dar am primit un aviz favorabil și de la C.S.M., propun colegilor să nu respecte propunerea de respingere a Comisiei juridice și să fie de acord cu această propunere care vizează propunerea de numire și de revocare a procurorului general.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, doamna Katalin Kibedi.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Problema independenței procurorilor este o problemă sensibilă care nu a fost rezolvată unitar nici la nivelul Organizației Națiunilor Unite. Din punctul nostru de vedere, apreciem însă că prevederile art.132 din Constituția României rezolvă această problemă pentru că aici regăsim definiția potrivit căreia procurorii își desfășoară activitatea, sigur, se înșiruie toate principiile de legalitate, de imparțialitate, dar, pe de altă parte, sub autoritatea ministrului justiției.

Or, în măsura în care legea fundamentală rezolvă această problematică, apreciem că nu există o primejdie în ce privește situația numirii procurorului general atâta timp cât și în strategia de reformă și în tot ceea ce ne impune Uniunea Europeană la capitolul "Justiție", ministrul justiției are un rol deosebit și poate fi tras la răspundere pentru o greșită implementare a acestei practici.

De aceea, ne menținem punctul de vedere negativ cu privire la această inițiativă legislativă cu tot respectul față de inițiator.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna secretar de stat.

Din partea comisiei.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat propunerea legislativă în ședința din 22 martie a.c., dispunând de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii, exprimat prin avizul nr.237/2006, de punctul de vedere al Guvernului care era acela de a nu susține propunerea legislativă și de avizul favorabil al Comisiei pentru muncă și protecție socială și Comisiei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

La dezbatere a fost invitată și a fost prezentă doamna ministru al justiției, Monica Luiza Macovei. Comisia a lucrat în cvorum legal de 20 de membri prezenți din 25, și, în urma discuțiilor, cu un vot strâns, respectiv 11 voturi pentru, 8 voturi contra și o abținere, comisia a hotărât să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii 303/2004.

În raport cu obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În cadrul dezbaterilor generale, dacă există cumva persoane care doresc să ia cuvântul?

Da, domnul deputat Victor Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am așteptat și ca declarațiile de presă ale colegului meu, Cosmin Gușă, să se încheie, ca să pot să exprim un punct de vedere al Partidului Social Democrat referitor la această lege, o lege mult mai importantă decât am putea să credem la prima vedere.

În 2003, președinta Asociației APADOR-CH, doamna Monica Macovei, spunea că, atât timp cât ministrul justiției numește pe procurorul general și pe ceilalți șefi ai Parchetelor, nu vom avea o justiție independentă.

Faptul că și-a schimbat opiniile de atunci nu mă miră foarte tare. Însă, eu cred, în continuare, în ceea ce spunea domnia sa atunci, nu ceea ce afirmă acum, că, într-adevăr, dacă vrem să avem o justiție independentă trebuie să lăsăm ca toate funcțiile de conducere, începând cu cea de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, să fie numite de președintele României, la propunerea CSM-ului.

Vreau să vă spun că aceasta este, în primul rând, o concepție europeană. Am văzut, când domnul vicepreședinte al Comisiei Europene, domnul Franco Frattini, a venit la București, a uitat din ce țară provine domnia sa. Nu l-a întrebat nimeni pe domnul Frattini dacă în Italia procurorul general este numit de ministrul justiției, pentru că l-ar fi pus într-o situație penibilă, să spună că în Italia nu, în Italia se numește de către Consiliul Superior al Magistraturii; dar el venea să ne spună cum trebuie să facem noi aici.

Când va fi doamna Macovei singurul membru al CSM-ului, probabil că atunci domnul Frattini ne va spune că este bine să-l numească CSM-ul.

Deci, vreau să vă spun că în toate țările din Europa, care au o justiție ceva mai independentă decât a noastră, procurorul general este numit de către președinte, la propunerea CSM-ului.

Sigur, când domnul Franco Frattini ne spune nouă cum să facem ceea ce nu se-ntâmplă la el în țară, probabil că se gândește la problemele șefului său, ale domnului Berlusconi. Dar, mie nu-mi este de Berlusconi acum, ci mi-e de o justiție de care avem foarte mare nevoie.

Mai mult, în discuțiile pe care le-am avut cu președintele Traian Băsescu, atunci când am încercat și am reușit, toți parlamentarii, să reparăm greșelile din Ordonanța privind DNA-ului, acesta a fost punctul principal pe care grupul nostru l-a invocat, și inclusiv președintele țării a spus că este o propunere interesantă și importantă, dar probabil că nu a putut să treacă peste voința manifestă a unei singure persoane, a ministrului justiției, de a ține în mâini Justiția.

Vreau să vă spun că dacă o să avem până la urmă un procuror general numit de CSM, poate că nu o să se mai întâmple ce s-a întâmplat aseară cu Dinu Patriciu, care nu este p.s.d.-ist deloc, este liberal de-al dumneavoastră. Poate că o să vedem dacă o justiție funcționează cu adevărat independent.

De când Adrian Năstase nu mai este președintele Camerei, eu n-am mai văzut la ora 7,10 seara ieșind procurorii de la percheziție de la dânsul.

Dacă vrem să avem, în continuare, un ministru care, când se enervează, când se mai întâlnește cu cineva la o cafea, după aceea iarăși anunță că-l schimbă pe procurorul general, nu votăm această lege.

Dar cred că este în interesul a ceea ce Parlamentul și toate obligațiile noastre europene ne cer: să avem un procuror general numit de către CSM, nu de către ministrul justiției.

Aș vrea să vă rog, încă o dată ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog Grupul parlamentar al P.S.D. să-l asculte pe domnul Ponta.

 
   

Domnul Victor Viorel Ponta:

Aici, să știți, mai mult vorbeam cu liberalii, că mă gândeam că după Dinu Patriciu mai urmați câțiva.

Voiam doar să vă rog să vă gândiți dacă astăzi votăm să scoatem Parchetul General de sub puterea unui ministru. Astăzi este un ministru P.D., motiv pentru care nici un lider P.D. nu este anchetat, sunt cercetați cei de la P.S.D., P.N.L. și din alte partide. Mâine va fi un alt ministru, de la alt partid, și acel partid va avea imunitate, în timp ce toate celelalte vor avea oameni cercetați.

Haideți să scoatem procurorul general de sub ministrul justiției, indiferent că o cheamă Monica Macovei sau altfel, și să avem un Parchet General cu adevărat independent, care să-i cerceteze pe cei corupți, indiferent dacă sunt de la P.D. sau sunt din orice alt partid.

Vă rog mult de tot și vă solicit, nu numai în numele grupului P.S.D., și în numele celor care vor o justiție independentă, să votați această lege, care este nu numai de bun-simț, este și în spiritul Constituției, și să scoatem, în sfârșit, în 2006, Justiția și Parchetul General de sub un ministru în care nu trebuie sau nu putem să avem încredere atât timp cât face parte dintr-un Guvern politic.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Arpad Marton.

 
   

Domnul Márton Árpad-Fráncisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se pare că la capitolul "Corupție", într-adevăr, avem probleme și, în această luptă împotriva corupției, forurile europene cred că ministrul justiției este persoana cea mai avizată în a duce această luptă la bun-sfârșit, pentru că avem o justiție în care nici măcar populația țării nu prea are o mare încredere.

Și, de aceea, se susține că ar fi bine ca procurorul general, adică tot ceea ce înseamnă Procuratură, adică tot ceea ce înseamnă o luptă împotriva acestei corupții, să fie sub oblăduirea, în această mână de fier a ministrului, care va duce această luptă la bun sfârșit.

Putem fi de acord cu această opțiune, pe care se pare că o au forurile europene, numai cu un lucru nu putem fi de acord: să zicem că această măsură este depolitizarea, că această măsură este o măsură care duce la independența Justiției. Nu putem spune așa ceva.

Această măsură este una politică, este o măsură care duce cel puțin o parte a Justiției în subordinea Executivului, în subordinea politicului, care are o decizie politică de a duce la bun sfârșit o idee: această luptă anticorupție.

Atunci nu este nici o problemă. Dar să zicem că independența Justiției ține de subordonarea politicului, este cel puțin exagerat. De altfel, trebuie să știți, poate vă și amintiți, grupul U.D.M.R. întotdeauna a fost împotriva ideii politizării Justiției, chiar și atunci când am fost la președintele Băsescu și am discutat în legătură cu acel proiect de lege, noi am fost de acord ca să fie modificată ici, colo, în punctele esențiale, inclusiv cu ideea de a readuce, așa cum societatea civilă până mai ieri a și solicitat, în subordinea, adică în atribuțiunea CSM-ului de a face propuneri și la decizia președintelui României, dacă să numească sau nu acea persoană, că și asta este foarte important, lucru cu care noi am fost de acord.

Pe de altă parte, noi nu credem că legile trebuie să fie făcute pentru sau în considerarea anumitor persoane. Deci, dacă o persoană este ministru al justiției este bine să fie această competență în sarcina sa, dacă o altă persoană este ministru al justiției nu mai este bine. Nu credem că așa trebuie să fie făcute legile.

Legile țării trebuie făcute pentru toți, indiferent cine va fi persoana care va fi ministrul justiției, cine va fi președintele României, cine va fi la guvernare și cine va fi în opoziție. Și credem, în consecvență, că așa trebuiesc făcute legile.

Eu nu știu dacă acest proiect de lege pe care-l avem în față este cel mai bine realizat, vă spun sincer, nu știu. Dar, știu un lucru sigur și în mod cert: o dată și o dată propunerea pentru procurorul general trebuie să se facă de un CSM, poate curățit puțin.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Petre Ungureanu.

 
     

Doamna Florina Ruxandra Jipa și domnul Mircea Costache (din sală):

Vă rugăm să invitați la tribună și din partea stângă a sălii, nu numai din partea dreaptă.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., am să vă rog să votăm cu toții pentru respingere, așa cum a propus Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Sunt serioase argumente pentru care ar trebui respins proiectul de lege, tot așa cum cred, într-un viitor foarte apropiat, am putea merge pe ideea pe care au susținut-o inițiatorii, pe care îi respect, ca persoanele nominalizate acolo să fie numite de către CSM.

Însă, așa cum au spus și antevorbitorii mei, nu trăim într-o Românie ideală, nu trăim într-o Românie perfectă, ci trăim într-o Românie profundă, reală, pe care o știm cu toții, iar referirea la Italia sau alte state în care procurorul general și procurorul-șef al DNA sunt numiți de către CSM s-a făcut după o reformă făcută în Justiție, reformă căreia i-au căzut la propriu victime oameni cu mâinile curate.

De aceea, eu cred că n-ar trebui, cel puțin în acest moment, pentru mai multe argumente pe care am să le relev, să schimbăm regulile în timpul jocului.

Au fost nenumărate exemple în timpul acestei legislaturi în care noi, din diverse grupări politice, am susținut că n-ar fi oportun să schimbăm regulile în timpul jocului, și doar să vă amintesc cele privind alegerea președintelui Consiliului județean, dacă ar fi să ne referim la alte și alte aspecte pe care le țineți minte, și cu toții ați spus: nu acum, nu în timpul jocului, doar în următorul mandat.

Și, până la urmă, cu înțelepciune, am căzut de acord că așa este bine. Aici, însă, vreau să vă amintesc că suntem într-o profundă reformă a Justiției. Ne place sau nu place ministrul justiției, este plăcut sau neplăcut acesta de către mulți dintre parlamentari, este o problemă care excede discuției.

Cert este că raportul vicepreședintelui Comisiei Europene, al lui Frattini, care săptămâna trecută nu mai departe, a spus că, și a felicitat Justiția, și reforma din Justiție, și avansatul stadiu al reformei, eu cred că ar trebui să ne dea de gândit.

Iată că ar trebui să facem abstracție de faptul că suntem în diverse partide politice, vă cer acest lucru doar ca un time-out pentru perioada de aderare, și să mergem pe raport. Nu cred că ar fi acum cazul să bulversăm sistemul judiciar, pentru că închipuiți-vă ce s-ar întâmpla!

Așa cum repetam la momentul când am cerut să aprobăm proiectul de lege privind amânarea intrării în vigoare a Codului penal, dacă am schimba aceste reguli acum, toate dosarele - indiferent ce s-ar spune de către specialiști - toate dosarele în anchetă vor avea de suferit și se va cere o pauză pentru repunerea lor în funcție.

Vreau să vă reamintesc că unul dintre inițiatori, și mă refer aici la doamna fost ministru al justiției, Rodica Stănoiu, a produs o bulversare a sistemului judiciar, care se simte de 2 ani încoace și se va mai simți încă 3 ani: celebra ordonanță prin care a trecut toate dosarele de recursuri la Înalta Curte de Casație.

Ca avocat, vă spun, cu experiență de aproape 30 de ani, au trecut 2 ani de atunci și încă mai trec 3 până se va termina valul de urmări negative ale acestei propuneri. Nu am spus decât... doar v-am amintit acest lucru și, de aceea, vă rog, încă o dată, încheind, să votați pentru raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., și după aceea P.D., dau cuvântul în ordinea înscrierii, întrucât nu s-au făcut înscrieri de la toate grupurile de la început.

Doamna deputat Jipa, vă rog, aveți cuvântul.

O să ia cuvântul câte un singur parlamentar de grup și, după aceea, dacă mai există intervenții.

 
   

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi pare rău, dar de ani de zile vorbim de un stat de drept și ne dorim să trăim într-un stat de drept, dar văd că în loc de acest lucru se invocă cu totul alte lucruri.

Nu pledez aici nici pentru fostul ministru al justiției, nici pentru actualul ministru al justiției. Ba, mai mult, pot să vă spun că de cel puțin 10 ani de zile, într-o teză de doctorat, am susținut că procurorii sunt subordonați ierarhic. Or, dacă ei sunt oricum subordonați ierarhic, și vorbim de independența aceea, așa-zisa independență a lor, pe care o vedeți cu toții, dacă îi mai subordonăm și pe procurorul general ministrului justiției, înseamnă că ne întoarcem la o perioadă foarte îndepărtată pe care bănuiesc că nici unii dintre dumneavoastră n-o doresc. Ne întoarcem, eventual, la perioada stalinistă.

Deci, nu văd de ce, din moment ce am creat Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general să nu fie numit de acest Consiliu Superior al Magistraturii, bun-rău, așa cum tot noi, Parlamentul, i-am trecut pe acești oameni care fac parte din ... Deci, noi i-am avut în față, i-am audiat, am știut cine sunt și i-am acceptat.

Or, în această situație, îmi vine greu să cred acum că putem spune despre un organ care este înființat după Revoluție și care s-a crezut că este înființat pentru a duce la independența Justiției, acum să fie hulit. Nu mai este bun CSM-ul, nu CSM-ul este cel care trebuie să-l desemneze pe procurorul general al României, ci acum este ministrul justiției.

Eu cred că noi nu facem un pas înainte în acest mod, ci, dimpotrivă, v-am spus, ne întoarcem undeva unde probabil toți dintre noi nu mai vrem să ajungem. Deci, cred că situația cea mai favorabilă și cea mai de bun-simț, dacă vreți, în ultimă instanță, este a lăsa CSM-ului această calitate, și nu ministrului justiției. Ministrul justiției, nu uitați, este reprezentantul Executivului.

Or, dacă vrem să fim un stat de drept, haideți să nu încurcăm cele trei puteri ale statului de drept.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Daniel Buda.

 
   

Domnul Daniel Buda:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Partidul Democrat va vota împotriva acestei propuneri legislative, bazându-se în principal pe trei argumente: în primul rând, știm cu toții că această chestiune a numirii procurorului de către ministru a fost supusă controlului Curții Constituționale, care apreciază în mod clar și neîndoielnic că așa cum este acum este conform Constituției. Prin urmare, nu putem să acceptăm criticile că în momentul de față această variantă de lucru ar fi contrară Constituției.

În altă ordine de idei, domnilor colegi, toată lumea știe că Franco Frattini a apreciat în mod laudativ activitatea ministrului justiției și activitatea Justiției în momentul de față.

Este incorect și este, aș putea spune chiar imoral să schimbăm ceva ce merge bine. De altfel, noi - politicienii - ne-am obișnuit să facem acest lucru, dar cred că totuși este cazul să punem capăt la acest stil de lucru de a schimba întotdeauna ceea ce merge bine.

Referitor, însă, la discuția pe care am avut-o la președintele României, vizavi de această problemă, domnilor de la P.S.D., haideți să fim corecți cu noi înșine și să ne aducem aminte că președintele a spus că această chestiune va fi discutată în viitor, și nicidecum nu s-a mers pe varianta să se accepte această schimbare astăzi.

Prin urmare, domnule președinte, noi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat, vom vota împotriva acestei propuneri legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petru Călian, din partea Grupului parlamentar al PC.

 
   

Domnul Petru Călian:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă are vechime pentru că sunt convins de un lucru: înregistrarea ei s-a făcut cu cel puțin 6 luni înainte de astăzi, se spune.

În această perioadă, lucrurile s-au lămurit din foarte multe puncte de vedere. Este cert că Justiția în România începe să funcționeze. Că ne place, că nu ne place Monica Macovei, mecanismul funcționează, efectele sunt categorice, apar și rezultatele. Noi nu putem să bulversăm acum tot acest mecanism, mai ales în faza în care noi mai avem câteva luni și sper să aderăm la Uniunea Europeană.

Avem stegulețul bun, să spun așa, la acest capitol, și noi trebuie să rămânem consecvenți pe varianta propusă de partidele politice și acceptată de președintele României.

Din acest motiv, Grupul parlamentar al Partidului Conservator rămâne consecvent și va vota împotriva acestei inițiative legislative, deci pentru raportul de respingere, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții la dezbateri generale? Nu.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, reamintindu-vă că raportul comisiei sesizată în fond este de respingere, va trebui să procedăm la un vot asupra respingerii propunerii legislative.

Întrucât legea este de domeniul organic, o voi supune votului la ora 12,30.

Da, doamna Kibedi, dacă doriți să interveniți din partea Guvernului.

 
   

Doamna Kibedi Katalin Barbara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doream doar cu două argumente să vă mai rețin atenția, având în vedere că s-a făcut trimitere și la legislație comparată. Și aș lăsa la aprecierea dumneavoastră măsura în care se pune în discuție care state au proceduri de numire și de revocare a procurorului general, aceleași cum este prevăzută în legislația din România, pentru a putea face o comparație, dacă funcționează sau nu bine sistemul de Justiție în acele state. Aceste state sunt: Danemarca, Finlanda, Suedia, Germania, Spania, Portugalia, Cehia, Slovenia, Estonia.

În măsura în care, și aici aș mai voi să meditați și dumneavoastră: Suedia este, de pildă, statul care este dat drept exemplu că se închid porțile penitenciarului, spre deosebire de alte state, unde este supraaglomerare, în mod cert că funcționează bine sistemul și nimeni nu a pus sub semnul întrebării dacă procurorul general este numit la propunerea ministrului justiției sau numit, efectiv, nu numai propus, ar afecta independența procurorului.

Garanțiile noastre se regăsesc atât în Legea nr.303, pentru că niciodată ministrul justiției nu va interveni la soluții, pentru că nu are această competență, dar chiar de Codul de procedură penală, în care procurorul poate ataca oricând decizia organului ierarhic superior, cu privire la soluția sa, indiferent că este de trimitere sau de netrimitere în judecată.

De aceea, dacă acestea au fost argumente, vă rog să reflectați asupra lor dacă statele acestea într-adevăr funcționează bine sau nu și merită să mergem pe acest sistem.

Pe de altă parte, în statele pe care nu le-am înșiruit, nu neapărat Consiliul Superior al Magistraturii este cel care patronează numirile și revocările, pentru că în alte state Parlamentul este cel care va da verdictul final cu privire la cine să fie procurorul general. Deci, sub acest aspect nu este în acest sens.

Dar aș mai dori să fac trimitere și la Recomandarea Comitetului de Miniștri din Consiliul Europei nr.2000(19) care, de fapt, face remarci în legătură cu modul în care trebuie să dea socoteală procurorii și cine este responsabil de activitatea acestora.

În consecință, vă mulțumesc și vă rog să reflectați în acest sens la acordarea votului final.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul? Nu.

Dacă președintele comisiei dorește să ia cuvântul?

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Nu că aș dori, dar cred că sunt obligat. Vă mulțumesc că-mi dați cuvântul.

Stimați colegi,

Această propunere legislativă a fost dezbătută în ședința comisiei din 26 martie a.c.

Am dispus de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii - ambele avize favorabile, am zis - și de punctul de vedere al Guvernului, care nu susține propunerea legislativă.

Obiectul, după cum se anunța, este de fapt o încercare de corectare, putem spune, a unor aspecte discutabile constituțional din pachetul de legi adoptat anul trecut și anume: față de prevederea din pachetul de legi ca în circumscripțiile în care există o populație majoritară sau ...

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă rog să mă scuzați, domnule președinte, vă dădusem cuvântul dacă doreați să interveniți la sfârșitul dezbaterilor generale de la punctul anterior, pentru că doamna Kibedi a dorit să intervină din partea Guvernului.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

A, scuzați! Îmi cer scuze. Nu doresc să intervin.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă voi da cuvântul la următoarea inițiativă.

Această inițiativă rămâne pentru vot final la ora 12,30.

Vă invit, domnule președinte, să așteptați doar un moment.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.30 și art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămas pentru votul final).  

Trecem la pct.11. (Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.)

Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care v-am propus-o este o inițiativă deosebit de importantă și în totală concordanță cu Constituția.

Vreau, de la bun început, să subliniez acest lucru, pentru că știu că s-au născut probleme pro și contra. Adică, în primul rând, a apărut un aspect, și anume: Consiliul Superior al Magistraturii dă aviz favorabil; Comisia pentru muncă și protecție socială dă aviz favorabil; toată lumea, în principiu, deși această inițiativă legislativă este a mai multor deputați de la diverse partide, deci P.R.M., dar și P.S.D., și P.N.L. și P.D. Și totuși din partea Guvernului apare un aviz nefavorabil care, de fapt, se transformă în avizul nefavorabil a Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La ce aș dori să mă refer sau care este obiectul acestei inițiative legislative pe care doresc să o discutăm? Este vorba de statutul magistraților și judecătorilor, care la art.30 spune: "În cazul examenelor de capacitate, - respectiv, la art.46 -, în cazul examenelor de promovare pe funcții, la egalitate de medii, prioritate are candidatul care cunoaște limba în care se discută cu precădere în zona respectivă".

Eu aș dori să subliniez aici o idee: nu discutăm aici aspecte legate de legea și statutul minorităților. Discutăm aspecte legate de statutul majorității, dacă-mi permiteți să spun așa. Pentru că problema se pune cam în felul următor: în marea majoritate a țării, românii sunt cei majoritari.

Ce-ar însemna, atenție, vă rog frumos să rețineți acest aspect, ce-ar însemna ca un candidat, un jurist care dorește să ia examenul de capacitate, respectiv de promovare pe post, minoritar, să plece de la început discriminat, că la egalitate de puncte candidatul român are dreptul să ocupe postul respectiv?

Deci, propunerea noastră, inițiativa noastră legislativă este cât de poate de clară și de simplă, și anume: care este criteriul care totdeauna trebuie să domine în această țară? Păi, simplu, criteriul valorii. Cum se poate pune în evidență acest criteriu al valorii? Prin concurs.

Deci, în cazul de față, și aceasta este propunerea pe care o facem, și anume la medii egale se vor organiza examene de departajare la care participă candidații care au optat pentru acel post. Ce poate să fie mai corect decât acest punct de vedere?

Întrebarea s-ar putea pune și în felul următor: dar câte concursuri de departajare? Câte vor fi necesare, exact așa cum pot să fie și în cazul UEFA, la meciurile de fotbal, dacă e vorba de prelungiri, dacă este vorba de lovituri de la 11 metri și, în final, cineva, cel care este mai bun, va reuși să se impună.

Eu cred și sper că în acest fel, de fapt, se face și un anumit sprijin care se acordă și tineretului, cu această ocazie, pentru că, în felul acesta, tineretul poate să se stabilească oriunde în țară. Atenție, din acest punct de vedere, și susțin aici și faptul că Constituția României, la art. 25 alin. 1, spune că dreptul la liberă circulație este garantat pe teritoriul țării, iar la alin. 2 spune că fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra ș.a.m.d.

Deci, în felul acesta, nu i se pun bețe în roate cetățeanul respectiv, deci, magistratului acesta tânăr și de valoare (că valoarea este cea ca impune, n-am făcut nici referiri la doctorate obținute cândva, n-am făcut referire decât la valoarea care se poate demonstra prin examen).

Stimați colegi,

Alte argumente, nu știu... Poate că voi mai reveni pe parcurs și, la dezbateri generale sau după cuvântul reprezentantului Guvernului, poate, voi mai lua cuvântul.

Eu vă rog să vă gândiți și v-aș ruga frumos să credeți și să susțineți acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă există alte intervenții?

Inițiatorul, vă rog? Dumneavoastră sunteți inițiatorul, mă scuzați.

Punctul de vedere al Guvernului?

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ, trecut prin filtrul mai multor considerente.

În primul rând, este de remarcat faptul că un examen de capacitate este un examen foarte dur. Într-adevăr, acolo se filtrează dacă vei fi definitivat pe funcția de judecător sau procuror și exigențele sunt crescute în materie, dovadă este rezultatul care s-a văzut la examenele de capacitate din anii anteriori, cât de mulți nu au reușit să le absolve.

Și atunci, se pune o întrebare firească: dacă noi supunem acei candidați, care e posibil să fi avut o medie chiar foarte mare la acest examen, încă o dată, să treacă prin acest filtru, numai ca să-i departajăm, cât este de discriminator, față de ceilalți, care probabil că au obținut doar medie de trecere, cea de 7, și sunt numiți în funcție și stau liniștiți și cuminți în banca lor?

De aceea, acesta este primul argument pentru care noi apreciem că nu poți supune o persoană de două ori la aceeași, să zicem noi, încercare, destul de solicitantă.

Dar, al doilea argument pe care îl avem, nu este singurul criteriu de departajare și în înșiruire ocupă ultimul loc criteriul cunoașterii limbii minorităților, care se axează pe argumentele care au fost expuse.

Primul criteriu este locul unde își desfășoară activitatea. Este firesc să existe acest criteriu și este și cel bun, dat fiind faptul că există niște obligații date prin Legea nr. 303, de a asigura locuință de serviciu; în caz că nu, de a-i deconta chiria și alte facilități și este util să păstrezi magistratul, și pentru continuitate, și judecătorul, și procurorul, în locul unde el, până atunci, și-a desfășurat activitatea de stagiatură.

Al doilea criteriu, care este tot un criteriu absolut obiectiv, este vechimea în magistratură, care, iarăși, poate departaja.

Deci, este foarte posibil ca în practică să nici nu fie necesar să aplici acest al treilea criteriu, pentru a veni și a bulversa un sistem foarte serios pus la punt pentru examenul de capacitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu scuze pentru neatenția de data trecută, când urmam unul din sfaturile dumneavoastră, dar cu mai puțin succes, și anume să îndreptăm și cu ajutorul presei activitatea noastră și mă lăsam sedus la telefon de o doamnă teleastă.

Deci, asupra acestui proiect de lege, al cărui obiect a fost pe larg expus de unul dintre reprezentanții inițiatorilor, comisia vă învederează următoarele:

În primul rând că, într-adevăr, inițiatori sunt mai mulți deputați, din mai multe partide, inclusiv din partea Partidului Social Democrat, Partidului Conservator, Partidului Democrat.

Comisia a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

Punctul de vedere al Guvernului, cum se anunța, a fost de nesusținere.

Suntem primă Cameră sesizată față de acest proiect.

La dezbateri au participat 19 deputați din cei 25 de membri ai comisiei.

Ca invitat, Ministerul Justiției a fost reprezentat de doamna ministru Monica Luiza Macovei.

Și, în urma discuțiilor, comisia a hotărât, cu 11 voturi pentru, 6 contra și 2 abțineri, să propună plenului respingerea propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Domnul Cristian Dumitrescu, din partea Grupului PSD.

 
   

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Ca să-l parafrazez pe domnul președinte al Comisiei juridice, trebuie să spun că pe mine argumentele doamnei ministru nu m-au sedus. Și vreau să vă spun că, în opinia mea, acest text și mai ales ultima parte, cea cu privire la posibilitatea diferențierii pe un criteriu care ține de cunoașterea unei limbi a unei minorități are locuiește în zona respectivă nu este un criteriu european, nu este un criteriu care să poată fi luat în considerare. Pentru că introduce în fals (pentru că nu cred că acesta a fost intenția inițiatorului legii, vorbesc de legea care urmează a fi modificată), ca, la un moment dat, să se poată face semnul egalității între naționalitatea minorității respective, sau, în sfârșit, etnia limbii respective.

În al doilea rând, este un argument inexact, legat de faptul că noi am mai discutat de foarte multe ori și a fost o discuție întreagă chiar și în Comisia juridică, în legătură cu una din garanțiile procesuale însemnate, legată de dreptul de a avea, cel care participă la un proces, traducere în limba sa de referință.

Or, acest lucru ne-a pus încă de atunci problema calificării. Pentru că suntem aici la o discuție legată de un concurs care privește ocuparea unei funcții și vorbim de o competiție și vorbim de pregătire profesională.

Și atunci, s-a ridicat problema care trebuie să fie nivelul e calificare, și o întreb și eu pe doamna ministru, ce înseamnă "cunoașterea limbii unei minorități din zona respectivă"? Care este gradul: scris și vorbit, vorbit, descurcat?

Or, noi știm că în proces, atunci când se cere, este obligatorie traducerea, indiferent dacă cel care conduce procesul respectiv sau judecă procesul respectiv este vorbitor de limba respectivă.

În aceste condiții, eu cred că criteriul acesta nu este corect introdus și sunt de acord cu colegii mei care vor să amendeze legea. Ar fi putut să fie un criteriu acela al cunoașterii unei limbi de circulație internațională, atestate conform unei forme de atestare. Nu este acesta un criteriu de competiție, poate fi însă utilizat ca atare. Însă, această introducere îmi pare mie că vrea să acopere altceva și nu cred că este cazul să creăm măcar iluzia unei discriminări pozitive. Mai ales în ceea ce înseamnă domeniul justiției. Din aceste considerente, cred că textul propus de colegii noștri se impune.

Sigur că - trebuie să recunosc - și argumentul Guvernului, acela potrivit căruia o dublă examinare pentru departajare este un lucru care se opune sistemului de promovare prin concurs și nu este uzual din acest punct de vedere, pentru că niciodată condițiile unui concurs nu se mai pot reface a doua zi, în ziua respectivă, ai fost pe fază, ai fost bun, a doua zi sunt alte condiții, nimeni nu este o persoană care să se comporte identic în condiții identice și vorbim de șanse egale.

Dar, din păcate, și argumentele dumneavoastră, așa cum am expus, nu țin la cel de al treilea criteriu. Aș fi de acord cu primele două, țin de politica în domeniul justiției. Haideți să-l scoatem pe al treilea și am scăpat de o grijă!

Propun eliminarea celui de al treilea criteriu, dacă se mai poate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

 
   

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pragmatic, dar cred că nici eu și nici alții nu ne orientăm votul numai după considerente de pragmatism imediat, înțelegând prin acesta scorul electronic, nu ar trebui să mă asociez favorabil acestui proiect, văzând, așa, și compoziția sălii și cunoscând și anumite prejudecăți pe care, din păcate, le avem și față de unii dintre semnatarii inițiativelor legislative. Spun asta pentru că, adesea, sunt confruntat în comisie sau chiar și eu încurajez întrebări de felul: "Cine a inițiat un proiect de lege?", când, în realitate, ar trebui să ne intereseze numai substanța lui.

Am făcut această introducere pentru că se pare că proiectul a pornit puțin dezavantajat, datorită, cel puțin, unuia dintre semnatari. Ba chiar am auzit discuții de felul, dacă nu-i cutare sau mă înscriu eu proiectul acesta ar trebui să treacă, și așa este. Încât revin la un principiu de viață pe care mi l-au insuflat înaintașii mei, și anume, ce-i drept și lui Dumnezeu îi place. Iar acest proiect de lege nu numai că este drept, dar readuce o reglementare care ne-a scăpat în pachetul de legi privind reforma în justiție și care, indiferent ce ar fi zis Curtea Constituțională, este neconstituțională. Această prevedere din art. 29 al legii, repet, este neconstituțională, în călcând în mod direct și evident art. 16 din Constituție în mai multe din prevederile sale, și anume articolul egalității de șanse.

Dacă la înscrierea în concursuri ar figura în programa concursului și cunoșterea limbii din zona respectivă, alta ar fi situația. Dar dacă în programa concursului nu figurează un asemenea criteriu și doi candidați sau mai mulți candidați ajung la rezultate egale, ca să se introducă un criteriu de departajare, altul decât cel avut în vedere la pornirea în cursă, este discriminatoriu față de prevederile constituționale și de textul constituțional, care prevede expres că accesul la funcțiile publice se face în condiții de deplină egalitate. Deci, este o hibă a pachetului de legi care poate fi îndreptată prin această reglementare.

Eu m-am abținut în Comisia juridică, dar am reflectat asupra proiectului, am citit atent Constituția și consider că el este necesar. Și-mi exprim speranța că, indiferent de rezultatul votului, cândva va reveni această reglementare și legea va fi îndreptată, pentru că nu se poate ca în sistemul nostru, privind tocmai magistrații începători, să introducem elemente de neegalitate și, respectiv, de neegalitate de șanse.

Aș vrea să închei combătând un argument al distinsei doamne secretar de stat Katalin Kibedi, și anume că examenul de departajare ar repune în cursă și candidații care nu s-au dovedit competitivi în primul tur. Eu nu asta înțeleg din reglementare, înțeleg din reglementarea propusă că vor participa finaliștii, deci va fi un examen de departajare la care vor participa cei care au obținut acele medii egale de vârf, cu condiția cealaltă prevăzută de reglementare, candidând pentru același post.

Deci, propunerea mea, pe care o adresez și colegilor din Grupul parlamentar conservator, este să votăm împotriva propunerii de respingere a proiectului de lege, respectiv, în favoarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Árpád Márton, din partea Grupului UDMR.

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi dorit să intervin la această discuție, dacă nu aș fi auzit două susțineri care m-au surprins neplăcut.

În primul rând, trebuie să spun acelora care caută pe la art. 16 rezolvarea constituționalității acestui text de lege, un text de lege care, după cum ați și spus, aparține acelui Guvern pe care îl susțineți, și nu în cap. VI - autoritatea judecătorească art. 128, care vorbește despre folosirea limbii în justiție.

Acesta este sediul materiei, stimați colegi, care, într-adevăr, în alin. 1, spune așa: "Procedura judiciară se desfășoară în limba română".

 
     

Domnul Mircea Costache (din sală):

Bravo! Așa este!

 
   

Domnul Francisc Árpád Márton:

Așa este, corect!

Hai să citim și alin. 2: "Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice". Deci, va trebui să avem o lege organică, care ne va spune cum.

Ia să mai citim și alin. 3, și atunci vedem dacă este neconstituțională acea prevedere pe care tocmai doriți să o eliminați: "Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alin. 2, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traducere - deci, și alte modalități - se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați". Iată, tocmai o soluție: dacă dintre doi concurenți egali unul are în plus o competență. Și e o problemă de competență pe care dumneavoastră doriți să o atribuiți numai persoanelor care aparțin unei comunități sau alteia. Nu, cunoașterea unei limbi e o competență, indiferent dacă această limbă este cea engleză, cea germană sau cea maghiară sau cea sârbă.

Aceasta este cunoașterea unei limbi care, în conformitate cu prevederile altor legi și ale Constituției României, în circumscripția respectivă e posibil să fie folosită de către petenți în fața instanței.

Și atunci, cea mai bună soluție este ca dintre cei doi care sunt la egalitate perfectă să alegem persoana care are în plus această competență, pentru că prin faptul că persoana respectivă cunoaște limba acelor persoane care au acest drept conform legii, de a se adresa în instanță în limba proprie, va înțelege mai bine ceea ce spune persoana în justiție, în limba sa maternă. Și mi se pare corectă această delimitare.

Poate, după soluțiile dumneavoastră, ar fi bine, într-adevăr, poate și mai bine ar fi, ca în acele situații să avem un element în plus, un concurs în limba respectivă. Noi nu am solicitat așa ceva, noi am propus altceva, acest proiect propune altceva, dar nu e contrar Constituției, cum s-a susținut, ci v-am demonstrat interpretarea corectă a art. 128 este aceasta, cred eu, este conform Constituției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Mircea Costache.

 
   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuția de față comportă o abordare ceva mai largă, și anume ideea de concurs în general. Până la concursul pe care ni-l propune onor Ministerul Justiției, la care se bagă și un al treilea element de departajare, care nu are nimic cu competența și cu pregătirea de specialitate a unui viitor magistrat care se prezintă la un concurs.

Dar constatăm un lucru, cu toții și cu toți concetățenii noștri: se organizează concurs pentru ocuparea postului de director de școală și câștigă, devin dintr-o dată buni manageri și buni oameni pregătiți numai dintr-o zonă; organizăm concurs pentru inspector școlar general și sunt numai de o culoare politică și restul devin dintr-o dată decrepiți, se deprofesionalizează, nu mai au nici un fel de competență profesională; organizăm concurs pentru prefecți și se întâmplă că alții n-au curajul să se ducă și câștigă și devin inteligenți și buni profesional numai și numai oamenii dintr-o zonă; și mai venim acum cu concurs în zona justiției, un domeniu în suferință, pe care alții îl consideră acum urcând culmile gloriei, iar eu îl văd undeva pe fundul prăpastiei diferență de vederi, de optică, venim și aici și în loc să departajăm la capacitate profesională, să vorbim despre carte, dăm concurs la limba de acasă. Ca și când ne-ar interesa că un cetățean român de altă limbă maternă, turcă sau tătară, care vrea să profeseze magistratura în România, ce mai face el pe acasă...

A introduce astfel de elemente în discuție înseamnă să perpetuăm de 16 ani un abuz, o discriminare, care nu duce niciodată la o conviețuire și la o performanță și la o emancipare a societății românești.

Vecinii noștri bulgarii, pe care unii îi iau în râs câteodată, zicând că au capul tare, "tucăna glava", au un standard foarte clar și precis, toți cetățenii bulgari recunosc că există de fapt două categorii: cetățeni bulgari de limbă bulgară și cetățeni bulgari de altă limbă maternă. Să le fie de bine! Avem și noi cetățeni români de limbă română și cetățeni români de altă limbă maternă. Să lăsăm limba lor maternă să și-o cultive în familie, să și-o păstreze, le dăm și sume enorme (dacă vreți să știți, numai Asociația Comunitas, a UDMR-ului, consumă 80 de miliarde și 200 de milioane, ca să-și păstreze în acest an, 2006, datina, portul popular, obiceiul, și e un lucru frumos, pe care ar trebui să-l mai învățăm și noi, ca majoritari, că am abandonat această practică) și să ne dăm seama că a introduce în justiție, de la care se așteaptă lecuirea societății românești, dar nu justiția de la televizor și circul mediatic perpetuu, ci justiția adevărată, la care aspirăm cu toții, să se practice de către oameni care știu carte și care vor să facă magistratură în România.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul Petre Ungureanu.

 
   

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar PNL este foarte clar, el s-a exprimat și în comisie și a apărut și în raport ca atare, noi vom vota împotriva proiectului de lege și conform raportului comisiei. Altul, însă, este motivul pentru care am ținut să iau cuvântul.

Poate că dintr-o întâmplare nefericită, azi dimineață, declarația mea politică se intitulează: "De ce nu avem încredere în justiție?" Și, tot astăzi, sper, la această oră, în Consiliul Superior al Magistraturii, să se discute, la cererea mea, o posibilitate a modificării regulamentului de susținere a examenului pentru promovarea pe funcții de conducere a magistraților. Dacă nu știți, în această perioadă, au loc examene, concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere în instanțe. Legea, așa cum a fost modificată, a fost generoasă, în sensul că a spus că orice funcție de conducere se ocupă prin concurs. Însă Consiliul Superior al Magistraturii a golit de conținut această prevedere și a organizat un concurs în baza căruia poate câștiga sau pierde oricine, fără să știe de ce.

Nici un fel de argument, nici un fel de explicații, modul cum este alcătuită comisia, nici un fel de regulă despre cum se întocmește testul psihologic. Ca atare, vreau să vă explic, au fost organizate în cursul acestui an trei categorii de legi de admitere în magistratură, la toate a fost același test psihologic pe care îl găsești pe internet, este tradus din limba engleză. Niciodată, nici un concurent, și după ce a făcut contestație, nu a știut de ce a picat.

Mă veți întreba ce legătură are asta cu proiectul de lege? Are, pentru că nu întâmplător Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, așa cum a dat și la cel precedent. Și nu întâmplător, ori de câte ori punctul de vedere al Guvernului este într-un fel, al CSM-ului este contrar.

De aceea, deplâng ideea că CSM-ul nu este garantul libertății justiției și cred că în examenele de departajare, examenele de promovare în justiție ar trebui să fie criteriul să știi bine limba română și oricâte alte limbi dorești și să fii foarte competent. Criteriul introdus aparent astăzi - sper să nu fie introdus - este adiacent și cred că ar trebui să nu ne referim la el.

De aceea, și pentru celelalte argumente, și pentru acesta, vă rog să votați împotriva proiectului de lege.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții? Nu. Mulțumesc.

Din partea Guvernului, atunci.

 
   

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori doar să aduc o corectură, eu nu am susținut că trebuie, din nou, fiecare candidat să dea examen. Tocmai acest lucru, din punctul nostru de vedere, este absolut injust, ca doi candidați care, de pildă, au obținut media 9,50 să intre și să fie supuși la un nou examen, pe când cel care a avut norocul și șansa că abia cu 7,01, departajat de 7,02, să fie numit la locul lui, unde dorește, și-a luat definitivatul și este definitivat pe funcția de judecător sau procuror. Este injust ca pe celălalt, care, într-adevăr, a transpirat atât de mult să obțină o medie atât de mare, să-l supui unui nou examen. Este corectura pe care doream să o aduc.

Iar celelalte argumente, vizavi de acest criteriu ultim, repet, trebuie cumpănite, dacă s-ar putea întâmpla în practică să nu se departajeze, raportat la alte criterii obiective: locul unde își desfășoară activitatea și vechimea pe care o are în magistratură.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

O să vă dau cuvântul la sfârșit, ca inițiator.

Dacă de la comisie e necesară vreo completare, în urma dezbaterilor? Nu.

Inițiatorul, dacă dorește să aibă un cuvânt final?

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele ce s-au discutat aici, stimați colegi, aș avea de precizat unele aspecte sau să le trecem un pic în revistă referitor la ceea ce au spus diverșii susținători dinainte.

Punctul 1, pentru că aș dori să sistematizez această luare de cuvânt. În primul rând, doresc să mulțumesc domnului președinte al Comisiei juridice, domnului Sergiu Andon, pentru modul în care dânsul a prezentat un anumit punct de vedere atât al dânsului personal, cât și al partidului pe care-l reprezintă aici, în Cameră.

Punctul 2, referitor la cele spuse de către doamna secretar de stat. În primul rând, este vorba de două concursuri; este vorba și de concursul de capacitate și este concursul de promovare pe post. La concursul de promovare pe post, postul este bine stabilit într-o anumită zonă și atunci este normal ca, în acest caz, să se găsească candidatul care este cel mai bun. Este normal ca, în acest caz, să fi fost o medie egală, deci este foarte bine, dar, la un moment dat, trebuie făcută o departajare în favoarea calității iar examenul îl reprezintă calitatea. Examenul a fost dur dar și acestea vor fi în continuare.

Pe de altă parte, eu aș dori să o întreb, în mod retoric, bineînțeles, pentru că nu o să mai aibă cuvântul astăzi, dar întrebarea este retorică: cine stabilește cunoștințele de limbă ale candidatului respectiv? Este stabilit undeva, în vreo lege acest aspect? Nu. Deci, dintr-o dată, se ridică un anumit semn de întrebare. Nu avem această posibilitate.

Și, atunci, am să fac o referire și la un alt aspect pe care mă gândeam să-l pun punctul 3, și anume că este foarte bine dacă un candidat care vrea să ocupe un post știe și o anumită limbă. Așa este, este foarte bine. Dar, după câte știu eu, în Uniunea Europeană se discută foarte mult pe limba engleză. De asemenea, se discută despre limba franceză. Se discută despre o altă limbă de mare circulație, limba spaniolă, sau altele, limba italiană. Întrebarea este: pe acestea nu le punctăm cumva, stimați colegi? Și acesta este un criteriu, în acest caz, dacă ar fi vorba de calitate. Deci nu se pune problema...

Punctul 4 ar veni acum. Este în legătură cu acest aspect, și anume art. 128 din Constituție: "Procedura judiciară se desfășoară în limba română."

Deci, care este concluzia? Indiferent de limba pe care o vorbesc părțile care sunt în discuție...

 
     

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Acasă!

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

... da, acasă, cum spune colegul meu din bancă. Dar, procedura judiciară se desfășoară în limba oficială a statului, în limba română. Grefierul de ședință scrie procesul-verbal al ședinței în limba română. Deci este automat necesar ca atât procurorul, cât și judecătorul și președintele de instanță să cunoască și să poată să își dicteze părerea sa în limba statului, în limba în care se desfășoară acest proces.

Deci este mai mult decât clar și acest aspect.

Pe de altă parte, punctul 5 aș spune. Dar dacă - aș întreba-o iarăși, retoric, pe doamna secretar de stat - candidatul respectiv, și este o posibilitate, locuiește chiar în zonă. Deci dumneavoastră făceați referiri la faptul că acest candidat ar veni dintr-o zonă într-alta. Dar eu cunosc foarte multe cazuri de cetățeni ai acestei țări care locuiesc într-o anumită zonă, unde trăiește o minoritate, au părinții acolo, au averea acolo, au locuința acolo, dar nu cunosc limba minorității respective. Sau nici nu mai facem referire la faptul că poate să se ducă... S-a dus într-o excursie și a văzut o anumită zonă, i-a plăcut modul cum trăiesc cetățenii în zona respectivă și-și spune: acolo vreau să-mi mut reședința, acolo vreau să trăiesc.

De cheltuieli a mai fost amintită aici o chestiune. Dar aceste cheltuieli de limbă, de examen de limbă, nu ar putea să fie?

Și, în sfârșit, ultimul argument, și anume cel care s-a amintit aici de minoritatea maghiară. N-am vrut să mă refer la minoritatea maghiară cu această inițiativă legislativă, dar pun întrebarea: de ce să-l dezavantajez eu pe un cetățean român de naționalitate maghiară care dorește să se stabilească la Giurgiu, în București, poftim, îi place în București - a venit în București, a făcut facultatea de drept în București, vrea să rămână în București - și, în felul acesta, eu îl dezavantajez în fața colegului său român care, de fapt, a avut aceeași medie în concurs.

Mi se pare că proiectul de lege este deosebit de bine gândit și spre ca dumneavoastră să votați pentru respingerea propunerii comisiei, respectiv în favoarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Au luat sfârșit dezbaterile generale.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere. Întrucât legea are caracter organic, votul se va exercita la momentul voturilor finale.

Ținând seama că ședința a început astăzi, conform programului de lucru, la ora 10 fix, va fi 12,30 peste exact un sfert de oră.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare.  

Trecem la punctul 12 de la ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 41/2005 privind reglementarea unor măsuri financiare. Lege cu caracter ordinar.

Proiectul a fost retrimis la comisie pentru întocmirea unui raport suplimentar și vă reamintesc că ne aflăm la Capitolul II, Secțiunea a 5-a a articolului V, punctul 1, art. 286¹.

Există, depusă la președintele de ședință, o solicitare din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare de retrimitere la comisie a proiectului de lege și, desigur, voi începe cu supunerea votului pe această propunere.

Deci rog doamnele și domnii parlamentari să-și ocupe locurile și să asigure liniștea. Și pe reprezentații grupului care a înaintat această propunere de retrimitere la comisie.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect.

Cine este pentru? Vă rog să vă exprimați prezența și votul.

Vă mulțumesc.

Propunerea de retrimitere la comisie a fost respinsă. (Conform afișajului, se înregistrează: prezenți 205; 101 voturi contra, 92 voturi pentru, 5 abțineri.)

   

În aceste condiții, vom reveni la dezbaterea proiectului. Vă reamintesc, ne aflăm în raportul comisiei la pagina 28, Capitolul II, Secțiunea a 5-a, art. V, pct. 1, art. 286¹. Există o propunere a comisiei care se regăsește în raportul suplimentar

Dacă există propuneri sau observații?

 
     

Domnul Dragoș Petre Dumitriu (din bancă):

Procedură!

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Dragoș Petre Dumitriu:

Domnule președinte,

Întrucât prin ședința Biroului permanent și a COZ-ului s-a stabilit că la 12,30 se termină lucrările, vă rog să constatați că votul a avut loc după această oră, deci vă rog frumos să anulați votul și să întrerupeți ședința.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat. Tot în ședința Comitetului ordinii de zi s-a stabilit și că începem la ora 10. În aceste codiții, întrucât dezbaterea a început înainte de ora pentru vot final, vom continua cu dezbaterea acestui proiect și încheiem după acest proiect și trecem la vot final, vă promit.

Vă promit că, până la ora 13,00, încheiem programul de activitate de astăzi.

Există propuneri sau observații la art. 286¹? Așa cum a fost formulat de către comisie raportul suplimentar? Nu există propuneri și observații, atunci este adoptat în această formulă.

Punctul 26 din raport. Dacă există observații sau propuneri?

Vă mulțumesc. Adoptat.

Punctul 27 din raport. Dacă există observații sau propuneri?

Mulțumesc. Adoptat.

Punctul 28 din raport. Observații, propuneri? Adoptat.

Punctul 29 din raport. Observații, propuneri? Adoptat.

Punctul 30 din raport. Observații, propuneri? Adoptat.

Am finalizat textul ordonanței.

Supun aprobării dumneavoastră titlul legii de aprobare.

Dacă există observații, propuneri? Mulțumesc. S-a aprobat.

Articolul unic al ordonanței. Dacă există observații, propuneri? Nu. S-a aprobat.

În aceste condiții, voi supune votului proiectul de lege de aprobare a ordonanței. Votăm acum, întrucât este lege ordinară.

Vă rog să vă exprimați votul electronic. Prezența și votul, vă rog.

Vă mulțumesc. S-a sfârșit votarea. Cu 185 de voturi pentru, 22 de voturi împotrivă și 10 abțineri s-a adoptat proiectul de lege. (Prezenți: 219).

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.167/2005 pentru suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical (retrimis comisiei).  

Mai avem un proiect de prorogare la pct. 13. Expiră termenul pe 31 martie. Sper să dureze foarte puțin. Cu îngăduința dumneavoastră vă propun să-l luăm și pe acesta.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului 167/2005 pentru suspendarea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 110/2005 privind vânzarea spațiilor proprietate privată a statului sau unităților administrativ teritoriale cu destinația de cabinete medicale, precum și a spațiilor în care se desfășoară activități conexe actului medical.

Legea are caracter ordinar. Raportul Comisiei de sănătate este de adoptare.

Are cuvântul inițiatorul.

   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În numele Comisiei de sănătate.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, are cuvântul inițiatorul.

Nu este prezent inițiatorul.

Din partea comisiei?

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Comisia a analizat proiectul de lege care încearcă să facă o armonizare a activității de vânzare a spațiilor în care se desfășoară activitatea medicală, cabinetele medicale cu pachetul legislativ care a fost aprobat de Parlament.

Această lege este o lege cu caracter ordinar, a fost votată în unanimitate de comisie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Este prezent în sală și inițiatorul. Din partea inițiatorului, domnul ministru Eugen Nicolăescu.

 
   

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Raportul comisiei este corect, Ministerul Sănătății susține retrimiterea raportului la comisie, întrucât avem în continuare nevoie de termen ca să putem să rezolvăm această problemă.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare la dezbateri generale există intervenții?

Ne aflăm în procedură de urgență. Rog comisia să fixeze un termen pentru dezbatere. Termen de dezbatere, din partea comisiei.

 
   

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Inițiatorul a propus retrimiterea la comisie. Dacă supuneți la vot întâi retrimiterea la comisie, este o situație. Dacă nu, propun 3 minute.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Înțeleg că a fost însușită și de Grupul liberal.

Votul, vă rog.

Vă mulțumesc.

Cu 120 de voturi pentru, 85 împotrivă, 3 admiteri, s-a admis propunerea de retrimitere la comisie.

 
Supunerea la votul final:  

Trecem la lista de voturi finale. Rog secretariatul. Rog, de asemenea, liderii de grupuri să invite parlamentarii în sală pentru sesiunea de vot final.

Avem un număr de cinci proiecte.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență Guvernului nr.262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale (adoptat);

1. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 262/2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante și produse vegetale.

Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Cu 208 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și o abținere s-a adoptat.

  Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale (adoptat);

2. Proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale. Legea are caracter organic.

Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Cu 215 voturi pentru, 9 voturi împotrivă și 4 abțineri, legea a fost adoptată.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr.215/2001 (adoptat);

3. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001. Legea are caracter organic.

Vă rog să vă exprimați votul. Vă mulțumesc.

Cu 181 de voturi pentru, 33 împotrivă și 10 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

  Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.303/2004 privind statutul magistraților (nu a fost adoptată propunerea de respingere);

4. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților. Legea are caracter organic. Propunerea comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Pe procedură intervine domnul deputat Ponta.

   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Foarte scurt, domnule președinte. Voiam să fie foarte clar pentru toți colegii: propunerea comisiei este de respingere, în măsura în care această propunere nu întrunește numărul de 167 de voturi, practic, legea se consideră adoptată.

Mulțumesc.

Deoarece se împlinește termenul de aprobare tacită.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule secretar, conform Regulamentului, în acele condiții, președintele trimite legea spre reexaminare comisiei sau se trece într-o altă ședință de vot la votarea pe articole, luând în considerare toate amendamentele, și sigur că vom respecta Regulamentul.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere a propunerii legislative, formulată de către comisie.

Vă rog să vă exprimați votul.

Sesiunea de vot a luat sfârșit. Au fost exprimate 128 de voturi pentru respingere, 97 împotrivă respingerii și 3 abțineri. Nu s-a întrunit numărul de voturi necesar, ca atare, vom proceda conform Regulamentului, se va trece la dezbaterea pe articole într-o ședință ulterioară.

 
   

Domnul deputat Victor Ponta dorește să-și explice votul.

 
   

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am dreptul, în numele Grupului social democrat, să explicăm votul nostru, vot prin care nu a fost acceptată respingerea propunerii legislative, într-un mod foarte simplu.

Chiar dorim să scoatem Parchetul de sub autoritatea unui ministru politic și pentru prima și probabil ultima dată am votat în asentiment cu fosta președintă a organizației APADOR-CH, doamna Monica Macovei, așa cum domnia sa susținea în 2003. Ministrul justiției nu are de ce să-l mai numească pe procurorul general.

Vă mulțumesc tuturor pentru vot.

 
   

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc pentru explicație, domnule deputat.

 
  Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (nu a fost adoptată propunerea de respingere).

La punctul 5 avem Propunerea legislativă pentru modificarea art. 30 și art. 46 din Legea nr.303/2006 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Legea are caracter organic.

Propunerea comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Vă rog să votați. Votul pentru înseamnă respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc. Sesiunea de vot a luat sfârșit.

Au fost exprimate 128 de voturi pentru, 96 împotrivă și o abținere. Nu s-au întrunit cele 167 de voturi necesare pentru respingere.

   

Vom proceda conform Regulamentului, supunând la vot pe articole într-o ședință ulterioară, probabil în prima ședință, cea de joi.

Înainte de a închide ședința de astăzi, pentru punctul 13, dacă comisia este de acord cu un termen de o săptămână? Da, vă mulțumesc. Nu sunt obiecții.

Închidem ședința Camerei Deputaților de astăzi.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 12,50.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 9:44
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro