Liviu-Bogdan Ciucă
Liviu-Bogdan Ciucă
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.15 Bogdan Liviu Ciucă - intervenție politică intitulată "Agricultura românească, la un pas de Uniunea Europeană";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Bogdan Liviu Ciucă:

Declarație politică intitulată "Agricultura românească, la un pas Uniunea Europeană".

Înainte de 1989, procesul de colectivizare a rupt relația dintre țăran și pământul său, cu excepția unor suprafețe restrânse din zonele de deal și de munte și a unor ocupații precum oieritul, agricultura a devenit socialistă, țăranul român devenind salariat pe propriul pământ. Veniturile din agricultură au fost foarte modeste, iar sistemele de asigurări sociale ca și inexistente.

Sistemul cooperatist a distrus baza privată a proprietății în agricultură, a creat un sistem care a subminat mentalitatea țăranului român.

După 1990, viziunea politică cu privire la agricultură a fost haotică și demagogică, ca întotdeauna, țăranul român a fost prima victimă a schimbării. Reforma agrară a fost făcută fără prea multa tragere de inimă, ca dovadă că procesul de punere în posesie și de acordare a titlurilor de proprietate a funcționat foarte lent, nefiind încheiat nici până astăzi. Caracterul defectuos al legii a dus la declanșarea a sute de mii de procese între moștenitori, ca și la numeroase abuzuri din partea celor puși să aplice legea.

În acest moment, proprietatea în agricultură este fărâmițată, proprietatea medie nedepășind 1,5 ha, în aceste condiții, cei mai mulți țărani nu sunt agricultori, ci grădinari, iar România a devenit importatoare de produse alimentare.

Agricultura românească are o bază arhaică, suprafața medie a proprietății deținute de o persoană o face improprie pentru o exploatare rentabilă. Deși pământul este ridicol de ieftin, nu se găsesc cumpărători pentru simplu motiv că rentabilitatea sa este extrem de scăzută.

Singurul lucru pe care-l pot face cei ce dețin suprafețe agricole este să se asocieze în grupuri de producători, conform Ordonanței de Guvern nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole și silvice.

De lăudat este și soluția Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale privind"Programul Fermierul" care, coroborat cu fondurile Sapard, dau o șansă agricultorilor români pentru a se înființa și rezista pe piața comunitară europeană.

Aceasta este starea agriculturii românești la numai 9 luni care ne mai despart de aderarea la U.E., moment după care, probabil, se vor simți și efectele pozitive asupra agriculturii. Integrarea în politica agricolă comunitară va însemna reducerea marjei de variație a prețurilor produselor alimentare cu cel puțin 10%. Creșterea investițiilor în sectorul agroalimentar va reprezenta unul dintre beneficiile aderării. Existența forței de muncă ieftine și subdezvoltarea actuală a industriilor agroalimentare vor atrage investiții importante. Un alt efect pozitiv al aderării va fi creșterea exporturilor unor produse specifice țării noastre, interesante pentru o piață europeană de 450 milioane de consumatori, cum ar fi: mierea de albine, nucile, fructele de pădure etc.

Dezvoltarea agriculturii românești trebuie să fie, așadar, parte a unei strategii unitare la care trebuie să contribuim.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 24 august 2019, 3:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro