Petre Popeangă
Petre Popeangă
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.40 Petre Popeangă - intervenție cu tema "De ce nu sunt utilizate facilitățile Fondului de Solidaritate pentru situații de criză";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Petre Popeangă:

"De ce nu sunt utilizate facilitățile Fondului de Solidaritate pentru situații de criză"

În vederea atenuării efectelor dezastrelor naturale din țările membre sau candidate, la nivelul Uniunii Europene a fost creat un fond financiar cunoscut sub numele de Fondul de Solidaritate pentru situații de criză.

Presupunând că numai necunoașterea de către structurile guvernamentale a modului de utilizare a fondului în scopul acoperirii unei părți din pagubele cauzate, în România, de dezastrele naturale, mi-am propus ca și pe această cale să prezint principalele facilități ale acestei importante surse de finanțare, în noua sa formă propusă de comisiile de specialitate din Parlamentul Europei.

Fondul de Solidaritate destinat finanțării situațiilor de criză din țările Uniunii Europene, ca și din cele candidate, a fost constituit ca urmare a inundațiilor catastrofale din vara anului 2002, ca un instrument de susținere financiară a statelor afectate de catastrofe naturale majore.

Dacă în anul 2002, nivelul fondului a fost de 728 miliarde euro, în 2004 a atins doar suma de 19,6 miliarde euro deși, la nivelul Uniunii și al statelor candidate, au fost înregistrate crize mult mai semnificative decât cele din anii precedenți.

Este adevărat, însă, că efectele acestora nu au fost de natura celor prevăzute a fi finanțate din Fondul de Solidaritate.

Pornind de la această premisă, recent, membrii a patru dintre comisiile cu atribuții în acest domeniu au constatat, pe baza unor materiale documentare prezentate în ședința din 20 martie a.c., necesitatea unor modificări prin care să se realizeze optimizarea punerii în practică a asistenței financiare, lărgirea sferei de acțiune și pentru alte situații de criză decât cele prevăzute, precum și pentru evitarea solicitărilor abuzive.

Această inițiativă se înscrie într-o serie cronologică de măsuri comunitare instituite în scopul prevenirii și înlăturării efectelor catastrofelor naturale, se propune extinderea cazurilor de finanțare din fond la unele situații nou apărute, cum sunt atentatele teroriste, catastrofele industriale și tehnologice sau situațiile de criză în domeniul sănătății publice, precum pandemiile.

Prin aceasta se conferă structurilor Uniunii Europene capacitatea de acțiune de care acestea au nevoie pentru a face față, așa cum s-a precizat, situațiilor de criză generate de noi pericole potențiale. Prin noua propunere se realizează și o mai bună transparență a utilizării Fondului, prin următoarele modificări structurale pe care și le propune:

  • diminuarea pragului de la care se poate accesa Fondul, de la 0,6% din produsul intern brut, la 0,5% sau de la trei miliarde la un miliard euro;
  • suprimarea criteriului "catastrofe regionale extraordinare", obligatoriu pentru obținere unei finanțări, dar foarte dificil, din punct de vedere birocratic, de obținut;
  • introducerea "criteriului politic pentru situații excepționale", care conferă dreptul la accesarea Fondului în asemenea situații.

În scopul eficientizării utilizării Fondului au fost operate unele modificări importante și în instrucțiunile de utilizare a acestuia, astfel:

  • posibilitatea acordării statului sau regiunii afectate, a unui avans în sumă de până la 5% din suma totală a pagubei înregistrate;
  • instituirea unor termene foarte stricte, pentru fiecare fază a accesării Fondului, în scopul evitării întârzierilor în obținerea finanțărilor;
  • constituirea unui buget destinat asistenței tehnice în limitele unui plafon de până la 0,2% din totalul resurselor financiare disponibile în Fond pentru anul în cauză, fondul nu pate fi cumulat cu alte surse de finanțare, iar nivelul care se poate acorda nu poate depăși cota de 50% din suma totală a pagubelor evaluate la nivelul unui stat membru al Uniunii Europene. Mai trebuie precizat, de asemenea, că Fondul poate fi utilizat numai dacă părțile responsabile de criză nu-și asumă, din motive întemeiate, responsabilitatea pagubelor produse, altfel spus, dacă paguba nu poate fi pusă în sarcina unui terț, condiție care se pune, în special, în cazul accidentelor industriale.

Până în prezent, țara noastră a trecut prin aproape toate felurile de crize, inundații, poluări industriale ale unor râuri, alunecări de terenuri, pandemii ș.a., cu efecte mai mult decât dezastruoase. Deși așa cum s-a precizat, în calitate de candidată la integrare, România avea posibilitate obținerii unor fonduri comunitare până la limita a 50% din valoarea pagubelor cauzate de crize, din motive pe care nu le dețin, necunoaștere, rațiuni politice sau de altă natură, această acțiune nu a fost antamată sau, cel puțin nu la nivelul până la care prevederile îi dădeau dreptul.

Este regretabil că mai ales pentru județele care au suferit atât de mult de pe urma dezastrelor naturale, autoritățile centrale și locale nu au întreprins demersurile necesare acoperirii măcar a unei părți din pagube din Fondul de Solidaritate pentru situații de criză.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 august 2019, 3:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro