Manuela Mitrea
Manuela Mitrea
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.43 Manuela Mitrea - declarație politică cu titlul "Teatrul românesc - figurant în distribuția bugetară a unei guvernări de dreapta";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Manuela Mitrea:

"Teatru românesc - figurant în distribuția bugetară a unei guvernări de dreapta!"

Viață de artist: aproape în fiecare zi joci câte un rol. Nu contează dacă îți place sau nu. Mai mult chiar, trebuie să intri în rol, punând suflet, să dai tot ce ai tu mai bun, acolo pe scenă. Mai târziu, când te răpun bătrânețea și boala, nimănui nu-i mai pasă de tine.

Marele actor Radu Beligan spunea: "Ești mai bătrân când ești tânăr și mai tânăr când ești bătrân."

Deși teatrul românesc a apărut târziu (până în secolul al XIX-lea, spectacolele de teatru erau sub forma de spectacole de divertisment jucate în curțile boierești sau sub forma de teatru folcloric), el a evoluat rapid și constant.

În timpul anilor comunismului s-au remarcat mari regizori de teatru: Sică Alexandrescu, Liviu Ciulei, Lucian Pintilie, Andrei Șerban, Ion Cojar și mulți alții. Unii s-au alăturat diasporei și au devenit nume răsunătoare în teatrul internațional.

După 1989, teatrul românesc s-a impus prin reprezentanții de succes pe marile scene ale lumii, mulțumită actorilor săi de excepție: Marcel Iureș, Maia Morgenstern, și nu numai, dar și a unei regii originale datorată unor regizori ca Silviu Purcărete, Cătălina Buzoianu, Mihai Mănuțiu.

Lumea n-a văzut niciodată atâtea situații dramatice câte vedem noi astăzi. Radioul, cinematograful, televiziunea și video-casetele ne invadează toată ziua cu drame. Dar în timp ce toate aceste forme sunt în stare să atragă sau să înfurie publicul, nici una nu permite ca reacția spectatorului să poată modifica însuși actul artistic.

Sărăcia și subdezvoltarea culturală sunt fenomene sociale aflate întotdeauna într-o profundă corelație și interacțiune, în sensul că sărăcia determină subdezvoltarea culturală, iar aceasta, la rândul ei, adâncește sărăcia. Paradoxul epocii contemporane constă în aceea că omenirea, în general, a eșuat în problema reducerii sărăciei și suferințelor umane în această eră a atâtor minuni tehnologice.

Din păcate, azi, în România, avem și sărăcie, și subdezvoltare culturală, iar aceste fenomene trebuie stopate!

Începând cu 1961, UNESCO a decis ca, în fiecare an, la 27 martie, comunitatea internațională să celebreze Ziua Mondială a Teatrului, ca semn de apreciere a uneia dintre cele mai vechi arte, arta scenică.

În România, artiștii sunt dați uitării, ei trăind, nu din teatru sau cinematografie, ci mai mult din reclame sau telenovele. Cu toate că "actorii români sunt formidabili, fiind la același nivel cu actorii francezi sau germani", așa cum declara regizorul Costa Gavras, aceștia nu prea au în ce să mai joace.

Banii destinați culturii, pe care guvernul Tăriceanu i-a considerat necesari, sunt insuficienți. Pentru o țară care trebuie să-și promoveze valorile culturale și să-și respecte oamenii de cultură, fondurile alocate culturii sunt ca și inexistente.

De fiecare dată, ne aducem aminte de artiști, fie ei actori, muzicieni sau pictori, după ce devin amintiri...

De aceea ar trebui să nu uităm că anul acesta, doi mari actori ai scenei românești, Colea Răutu și Dina Cocea, împlinesc 94 de ani, aceștia fiind decanii de vârstă ai artiștilor români și tot anul acesta ar trebui să-l comemorăm la centenar pe marele nostru artist Grigore Vasiliu Birlic.

Ca parlamentar, nu de puține ori am atras atenția asupra problemelor de ordin cultural cu care se confruntă mehedințenii.

Palatului Cultural "Teodor Costescu" din Drobeta Turnu-Severin îi sunt necesare și, în același timp, oportune lucrări de consolidare, reparare și restaurare astfel încât actul cultural să se poată desfășura în cele mai bune condiții, iar Primăria severineană singură nu poate asigura finanțarea necesară.

Am mai spus-o, și o repet, că această clădire de patrimoniu național se află pe lista clădirilor "monument", fiind înscrisă la Ministerul Culturii și Cultelor, iar Primăria din Turnu-Severin a făcut tot ce a ținut de domeniul său. În schimb, Guvernul se complace în aceeași stare de pasivitate ca și în luna octombrie 2005, când am ridicat această problemă.

Guvernul Tăriceanu trebuie să înțeleagă că și cultura trebuie să fie o prioritate. Iar lipsa fondurilor va duce și mai mult la agravarea fenomenului de subcultură.

Românii au nevoie de cultură, de teatru și chiar de circ, însă nu de cel practicat zilnic de anumiți politicieni pentru a deturna atenția opiniei publice de la coșul gol cu care se întoarce de la piață.

Azi, mai mult ca oricând, versurile lui Constantin Tănase ar trebui să ne trezească la realitate:

"Mă mir și, zău, casc ochii-n patru cum ați putut veni la teatru, / Cu ce?"

Însă mai importante consider că sunt tot spusele marelui actor: "Până când, zău, până când?"

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 21 august 2019, 4:22
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro