Petre Ungureanu
Petre Ungureanu
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.46 Petre Ungureanu - declarație politică: "De ce nu avem încredere în justiție?";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Petre Ungureanu:

Declarație politică: "De ce nu avem încredere în justiție?"

Pentru că se minte, pentru că e corupție, pentru că nu mai avem respect, pentru că nu mai avem încredere. Pentru că nu mai avem pe cine să respectăm.

Contrar a ceea ce se crede, consider că prestigiul justiției nu este o noțiune abstractă, ci se compune din prestigiul, reputația fiecărui judecător sau procuror. Această reputație, conform art. 30 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, trebuie să fie apărată de însăși instituția care face obiectul de reglementare al legii menționate.

Paradoxal, Consiliul Superior al Magistraturii nu numai că nu apără prestigiul și reputația profesională a magistraților, ba chiar încearcă să golească de conținut această noțiune.

Vreau să mă refer aici la examenele organizate de această instituție pentru admiterea în profesia de magistrat și la cele, mai recente, organizate pentru ocuparea funcțiilor de conducere de către magistrați. Aceste examene au fost precedate, în ultima vreme, de o așa-zisă testare psihologică, testare a cărei finalitate era evaluarea capacității candidaților de a lua decizii, de a-și asuma răspunderea funcției și de a munci în condiții de stres.

Intenția este lăudabilă. Mi se pare normală urmărirea, mai ales pentru numirea în funcțiile de conducere, a unui profil ideal de candidat, urmărirea unei persoane capabile, a unui bun manager, a unui om ancorat în realitate și cu psihicul neafectat. Însă, de la intenție până la faptă, Consiliul Superior al Magistraturii a comis-o din nou.

Astfel, am avut neplăcerea de a fi sesizat de anumiți magistrați în legătură cu neregularitățile existente în cadrul acestei probe. Unul dintre aspecte ar fi acela că nu se știe dacă a existat o evaluare adecvată a testului psihologic, în sensul analizării obiectivelor urmărite de acesta, o analiză de corelare a conținutului propriu-zis cu finalitatea urmărită (sau obținută). Mi se părea normală o avizare a testului de către Comisia Specială din cadrul Colegiului Psihologilor din România.

Alte aspecte au fost legate de rezultatele obținute la test, acelea de "admis" sau "respins", având îndoieli că acestea ar corespunde noțiunii de "rezultat", astfel cum este aceasta utilizată în legislația specifică profesiei de psiholog.

Publicitatea acestor rezultate a fost o altă latură a concursului ce a ridicat probleme. Testarea psihologică este o activitate specifică, printre alte cărei caracteristici se numără și confidențialitatea, limitele acestei confidențialități fiind reglementate atât în domeniul persoanelor, cât și în privința obiectului.

Astfel, ne întrebăm... Publicitatea rezultatelor nu este oare de natură a afecta statutul și reputația fiecărui judecător și procuror în parte? Pentru că orice persoană neavizată, orice persoană care nu știe ce s-a urmărit prin această testare (denumită generic "psihologică"), văzând rezultatele afișate, are toate șansele să-și creeze o părere mai mult decât eronată despre cei declarați "respinși psihologic".

Confidențialitatea testării, însă, nu este sau nu ar trebui să fie de natură a îngrădi dreptul persoanei evaluate de a fi informată în mod corect și complet cu privire la rezultatul obținut. Fiecare candidat ar fi trebuit să poată fi informat cu privire la elementele necesare notării și interpretării rezultatelor. Persoanele care au participat la testare ar fi trebuit să primească un feedback a ceea ce au scris în lucrare, mai ales cu prilejul analizării contestațiilor. Nimeni însă nu a știut dacă a trecut proba, de ce a trecut-o, iar, dacă a picat, ce nu a fost în regulă, unde s-a greșit, care au fost condițiile pe care nu le-a îndeplinit și care sunt aspectele pe care ar trebui să le îmbunătățească pentru o eventuală viitoare participare la alt concurs. Nici măcar cu prilejul contestației celor respinși nu li s-a oferit această posibilitate, aceștia neștiind nici măcar dacă aceasta a fost analizată de alți specialiști decât cei care au realizat evaluarea inițială.

Cireașa de pe tort a constat însă în folosirea acelorași teste psihologice, atât pentru simpla admitere în profesia de magistrat, cât și pentru numirea magistraților cu vechime în funcții de conducere. Care este, astfel, limita între cele două categorii de persoane care au susținut concursurile? Această modalitate de evaluare ridică mai multe probleme și este de natură să ne întărească ideea conform căreia anterior evaluării nu a fost stabilit un profil adecvat, nici pentru un simplu magistrat, dar nici pentru cel care ar fi dorit să ocupe o funcție de conducere. Lipsa acestui profil, lipsa stabilirii anumitor calități urmărite, lipsa elementelor de natură psihologică specifice unei funcții de conducere au permis, prin urmare, utilizarea aceluiași test în scopuri diferite, fiind astfel apt să conducă la rezultate aleatorii.

Acestea ar fi, pe scurt, aspectele "problematice ale concursurilor organizate de Consiliul Superior al Magistraturii. Nu cred că ne rămâne decât să facem apel la conducerea acestei instituții pentru o organizare mai riguroasă și mai ancorată în realitate, pentru o testare cât mai transparentă în raport cu candidatul și, de asemenea, pentru o cât mai mare corectitudine.

Aceasta doar în scopul de a nu rămâne, în continuare, la nivelul eternei și retoricei întrebări... de ce nu avem încredere în justiție?

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 17 octombrie 2019, 22:03
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro