Romeo Marius Raicu
Romeo Marius Raicu
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.51 Romeo Raicu - declarație politică referitoare la conceptul de "bună guvernare";

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Romeo Raicu:

Declarație politică referitoare la conceptul de "bună guvernare"

Discuția despre buna guvernare, ca și pilon al securității naționale din viitoarea strategie națională de securitate a suscitat dezbateri aprinse în mediile politice, cu atât mai mult cu cât o parte importantă a clasei politice, și în special opoziția, s-a simțit mai mult sau mai puțin vizată. "Proasta guvernare" sau "guvernarea ineficientă" nu sunt însă decât termene antitetice paradigmei de "bună guvernare", folosită în mediile internaționale, cu precădere la nivelul instituțiilor financiare internaționale sau la nivelul organizațiilor pentru dezvoltare economică. Potrivit Băncii Mondiale, termenul de "guvernare" semnifică exercițiul autorității politice și utilizarea resurselor instituționale pentru realizarea managementului nevoilor și intereselor societății și statului.

Dacă termenul de guvernare semnifică procesul de luare a deciziilor și procesul prin care acestea sunt implementate, sau, în alte cuvinte, modul în care puterea este exercitată de guvern în procesul de management al resurselor sociale și economice, termenul de "bună guvernare" implică, conform unor definiții atât ale Fondului Monetar Internațional cât și ale Consiliului Economic și Social al Națiunilor Unite, 8 caracteristici majore: este participatorie, orientată spre consens, responsabilă, transparentă, receptivă, eficientă, echitabilă și incluzivă, se supune domniei legii. Totodată paradigma de "bună guvernare " implică minimalizarea corupției și respectul față de drepturilor minorităților. Per a contrario, proasta guvernare va reprezenta neîntrunirea cumulativă a acestor caracteristici.

Participarea. Caracterul participativ al bunei guvernări implică participarea întregii societăți, în egală măsură al ambelor sexe la procesul de luare al deciziilor. Această participare poate fi fie directă, fie indirectă prin intermediul instituțiilor legitime reprezentative. Totodată caracterul participativ are două dimensiuni: una referitoare la libertatea de expresie și asociere și cealaltă referitoare la existența unei societăți civile organizate.

Orientată spre consens o bună guvernare necesită implicarea în medierea între diferitele segmente ale societății, între diferitele sectoare de activitate, între diferite interese ale membrilor societății, în scopul obținerii unui consens general asupra perspectivei de dezvoltare pe termen lung. Acest aspect este esențial pentru evitarea apariției unor falii majore între diversele grupuri sociale sau de interese, pentru evitarea fragmentării societății care conduce în mod inevitabil la convulsii sociale și chiar la un proces de dezintegrare dacă există și o coordonată geografică.

Responsabilitatea. Responsabilitatea este o cerință esențială pentru o bună guvernare. Atât instituțiile internaționale, cât și sectorul privat și societatea civilă trebuie să-și asume responsabilitatea în fața instituțiilor abilitate.

Transparența. În procesul de luare a deciziilor și al implementării lor trebuie să se respecte procedurile și regulamentele legale, liberul acces la informație al celor afectați de deciziile luate trebuie să fie garantat în mod direct și gratuit, fiind necesară implementarea unui sistem de furnizare eficientă și efectivă a informațiilor și mediatizarea lor.

Receptivitatea. O bună guvernare implică un feed-back rapid, sau cel puțin într-o perioadă rezonabilă de timp al instituțiilor statului în rezolvarea solicitărilor tuturor actorilor societali.

Eficiența. În contextul "bunei guvernări" conceptul de eficiență semnifică faptul că instituțiile vor produce rezultate care să corespundă cu necesitățile societății, folosirea echilibrată a resurselor naturale și protecția mediului înconjurător.

Echitatea și incluziunea. Aceste dimensiuni ale unei "bune guvernări" implică egalitatea cetățenilor nu numai în fața legii ci și garantarea egalității în privința implicării în toate aspectele societății, cât și egalitatea de șanse a tuturor cetățenilor.

Domnia legii. Domnia legii este poate aspectul cel mai important al unei bune guvernări. Implică implementarea imparțială a reglementărilor legale, protecția drepturilor omului și în special a minorităților, existența unui cadru legislativ relativ stabil, omogen, echitabil, precum și existența unui sistem coercitiv eficient, efectiv, independent politic, respectiv o justiție independentă și imparțială și o forță de poliție incoruptibilă.

În mod evident toate standardele unei "bune guvernări" sunt obiective dezirabile, dar imposibil de atins în totalitate. Însă opțiunea României pentru întrunirea standardelor este un eveniment fericit. Recunoașterea unor disfuncționalități este primul pas spre remedierea lor. O evaluare a tuturor disfuncționalităților la nivelul guvernării este mijlocul cel mai eficient pentru găsirea unor soluții în combaterea lor, fie chiar și prin lansarea unor dezbateri publice pe această temă.

Fondul Monetar Internațional este instituția care și-a declarat în mod explicit interesul pentru dezvoltarea țărilor prin promovarea și susținerea unor inițiative care să întărească "buna guvernare". FMI furnizează consultanță în privința politicilor economice, suport financiar și asistență tehnică, în scopul îmbunătățirii eficienței și responsabilității sectoarelor publice și pentru combaterea corupției.

Corupția, înțeleasă în mod generic ca abuz de autoritate publică în beneficiu privat, este elementul cel mai distructiv al "bunei guvernări". Raportul Transparency International pentru anul 2005 plasează România pe locul 85 din 158 de țări, chiar în urma unor țări ca Ruanda. Din păcate, inexistența unui sistem național eficient de evaluare calitativă și control al ofensivei anticorupție ne face să apelăm la aceste pârghii evaluative internaționale.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 12:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro