Angela Buciu
Angela Buciu
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.54 Angela Buciu - marcarea împlinirii a 88 de ani de la unirea Basarabiei cu România;

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Doamna Angela Buciu:

În ziua de 27 martie mă așteptam ca Parlamentul României să marcheze solemn împlinirea a 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu România. Nu s-a întâmplat așa și nu este de mirare dacă avem în vedere că nici zilei de 1 Decembrie 2005 nu i s-a dat o mai mare atenție. Această atitudine a primei instituții a țării față de momentele de maximă importanță din Istoria românilor, este o dovadă incontestabilă a lipsei de patriotism.

Noi, parlamentarii, suntem chemați a cunoaște bine drumul Basarabiei spre Unirea cu România pentru a-l putea rememora măcar o dată pe an, fiindcă noi suntem cei care pot face și reface actul săvârșit la 27 martie 1918. Acum aproape un secol, înaintașii noștri, oameni luminați și patrioți, au adoptat o metodă înțeleaptă pentru atingerea țelului ce și-l propuseseră demult, pentru a fi sigur de izbândă. Mai întâi și-au proclamat autonomia față de Rusia, în toamna lui 1917; apoi și-au proclamat independența, în ianuarie 1918, iar la 27 martie 1918, au hotărât Unirea cu România. A fost un act plebiscitar, democratic, exprimând dorința majorității locuitorilor regiunii dintre Prut și Nistru; acțiunea inteligentă și patriotică a liderilor români din acel moment și disoluția Imperiului rus. La sfârșitul secolului al XX-lea, s-a pus din nou problema reunificării Basarabiei. Deși era dorită de întreg poporul român și era posibilă, nu s-a înfăptuit. Dacă ne întoarcem la cei trei factori de condiționare din 1918, putem constata că la sfârșitul secolului XX, ca și astăzi, există: drepturile poporului român și asupra regiunii dintre Prut și Nistru; de asemenea, noul Imperiu slav, URSS-ul, a dispărut și el, la fel ca Imperiul țarist. Al treilea factor însă, lipsește: nu mai avem generația de lideri români intelectuali și patrioți, nici la București, nici la Chișinău. De aceea astăzi există două state românești.

Logic, tragem concluzia că pentru a ne reface unitatea spre răsărit, trebuie înlăturați din fruntea țării, care se cheamă România și a țării care se cheamă Moldova, acei conducători care nu au fost în stare, dar nici nu au vrut să acționeze pentru înfăptuirea țelului drept și posibil de atins.

Doamnelor și domnilor colegi, îmi urez mie, vă urez domniilor voastre și urez tuturor românilor, ca țara creată de înaintașii noștri la 1918, România Mare, să devină iarăși, și cât mai curând, o realitate pe harta lumii.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 9:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro