Leonida Lari-Iorga
Leonida Lari-Iorga
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
14-10-2019
08-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.57 Leonida Lari Iorga - despre idealul reîntregirii și poemul "Sub privirea Domnului";

Intervenții consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de sedință

 

Doamna Daniela Popa:

  ................................................

Din partea deputaților fără apartenență la un grup parlamentar, doamna deputat Lari Leonida Iorga.

Vă rog să poftiți la microfon, doamnă deputat, și să susțineți declarația dumneavoastră politică.

Aveți cuvântul.

Depuneți în scris, da? E-n regulă, doamna deputat.

  ................................................
 

Doamna Leonida Lari-Iorga:

Dacă m-aș fi născut într-o țară liberă și neatârnată, pesemne nu intram în politică. Îmi scriam poeziile, eseurile metafizice. Dar m-am născut într-o țară ocupată, sfârtecată în bucăți după al doilea război mondial. Dar, ce-i mai trist, într-un neam dezbinat de străini.

Părinții mei, fiind învățători, mi-au spus, bineînțeles, încă din copilărie, că Basarabia este o colonie a Imperiului Sovietic. Mai mult ca atât: tatăl meu, când am plecat la facultate, mi-a spus clar: să nu intri în sistemul Diavolului - partidul comunist și KGB.

Am terminat facultatea, am pornit împreună cu ai mei colegi de breaslă și de luptă, D.Matcovschi, G.Vieru, N.Dabija, P.Buburis, M.Cimoi, I.Vatamanu, I.Istrati și alții, Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională. Am obținut, după 50 de ani de ocupație rusească, dreptul la limbă, grafie, istorie a României, însemne naționale.

Și cum a răspuns România? Recunoscând un stat pe timpul când Parlamentul Republicii Moldova era în majoritate unionist, aceeași R.S.S.M., atât că fără doi de "S". Atunci, mi-am dat seama că am fost trădați. Și am venit în România, știind foarte bine că de-am lupta noi, românii basarabeni, încă 100 de ani, totuna, nu facem nimic pentru Unire, dacă nu e voință politică în țara-mamă.

Dar, după ce că Mișcarea de Eliberare și Reîntregire Națională din Basarabia a fost decapitată, un politolog, jurist în drept internațional, deținut politic în Siberia, domnul Soltoicinu, a evaluat, cu limpezime, ceea ce s-a întâmplat în România: "Istoria contemporană ne-a oferit o șansă, dar, dintr-un simbolism criminal, nu s-a făcut nimic în acest sens. Moscova aștepta, din partea Bucureștilor, o acțiune diplomatică. Însuși M.Gorbaciov s-a exprimat, post factum, că așteaptă o delegație de la București, împreună cu reprezentanții de la Chișinău, care puteau fi și deputații din Basarabia în Sovietul Suprem al U.R.S.S., cu mandat special de a duce tratativele ca teritoriile străbune să revină la Țara-mamă".

Despre aceste lucruri, mai bine zis rapturi teritoriale, săvârșite de U.R.S.S. contra României am vorbit și eu în Parlamentul U.R.S.S., ceea ce mi-a adus mari deservicii ulterior. Întâi în Basarabia, de la cozile de topor. Apoi, în România, de la aceleași cozi de topor. Căci, hai să o luăm așa, omenește, fără înconjur. Pleacă un om la drum de undeva spre altundeva, să împlinească o idee, un scop al său, al națiunii sale. E nevoie, neapărat, ca acea colectivitate în care s-a aflat o vreme să arunce cu pietre în el, din simplul motiv al plecării? Așa ceva e împotriva voinței Domnului, care a lăsat legea liberului arbitru.

În toate evenimentele din țara-mamă am avut parte să văd doar o luptă acerbă pentru putere, iar nu pentru interesul național. De Basarabia se pomenea și se pomenește doar o dată pe an, în martie, la omagierea - a câta oară? - a Marii Uniri din 1918. Dar noi, acei români din 2006, ce facem? Pleacă un om la drum, de undeva spre altceva. În calea sa se lasă ademenit de o sintagmă - "România Mare". E o sintagmă și atât! Omul trece de sintagmă. Pleacă mai departe. Anume, așa am făcut eu ...

Sub privirea Domnului

Vine primăvara, e o schimbare în toți,
Că vor înmuguri copacii, vor înflori florile,
Că ne va fi mai ușor printre netoți,
Pentru că natura își schimbă culorile.

Că vor pieri idoli falși pe acest pământ,
Care pătează Maicii România obrazul,
Că nu vom auzi cum se răsucesc în mormânt
Strămoșii noștri în oști cu Mihai Viteazul.

Împrejmuită cum sînt în porcăieli de mahala,
Având împlântat în sufletul meu cuțitul,
Gândesc: în față-ne e un model de viață grea,
Iisus Cristos, dreptul și răstignitul.

Și mai sînt multe alte modele la rând
Din români: Eminescu, Bacovia, Blaga,
Chiar fratele Leonard, ucis tânăr, pe când
Și-a pierdut într-o armată străină vlaga.

Am văzut moartea cu ochii, apărând mulțimi
Printre tancuri și printre mitraliere,
De ce-aș suferi, când niște bieți anonimi
Atacă dulcele foc al unei sfere?

Conduși de Satan, fiind slujbașii lui,
Se dau drept creștini, uitând de ideea pură,
Învălvorați de izmele grele ale infernului,
Scuipă, latră și fac spume la gură.

Fără credință, fără sprijin din cer
Nehrăniți de când sînt pe pământ cu lumină,
Ei aruncă cu pietre în tot ce-i mister
Și augustă, mare putere divină.

Iată, îi văd perindându-se prin parlament
Plini de sine, ridică la oameni buni sabia,
Maculând destine și, în mod inconștient,
Trădând Țara mamă, Bucovina și Basarabia.

Pentru mărire îi lingușesc pe cei suspuși,
Și, cu o crâncenă nerușinare,
Îi ridică în slăvi pe generalii ruși,
Care-au sfârtecat în bucăți România Mare.

Îngroapă de pe-acum viitorul celor ce vin,
Odată cu idealurile lor frumoase,
Trecând cu vederea că poporul român
A semănat până în Siberia drumul cu oase.

Pășesc peste cadavre, ei, lipsiții de har,
Demonizații, la care lumânarea se stinge,
În urma lor, până chiar și în altar,
Rămân lacrimi și pete de sânge.

Dar a venit primăvara. Copacii, florile râd,
Stopând calea uzurpatorilor, foarte precară,
Dar nici un grandoman nu poate să fie neamului ghid
Sub privirea Domnului, dreaptă și clară.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 15 octombrie 2019, 7:34
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro