Traian Constantin Igaș
Traian Constantin Igaș
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.62 Constantin Traian Igaș - intervenție cu titlul "Ce mai aduce nou schimbarea conducerii CNSAS?".  

Intervenție consemnată conform materialului depus la secretariatul de sedință

Domnul Constantin Traian Igaș:

Declarație politică: "Ce mai aduce nou schimbarea conducerii CNSAS?".

Așa după cum bine știți, în aceste zile, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității aduce câteva schimbări dorite și așteptate de foarte mult timp, iar aceste schimbări se referă nu doar la cele de la nivelul conducerii acestei instituții, ci și la situația care există până în prezent cu privire la posibilitățile fiecărui cetățean de a-și cunoaște și studia dosarul întocmit de securitate. În cazul, desigur, al existenței unuia de acest gen. În această perioadă, Alianța "DA" - P.N.L.-P.D. și-a desemnat nu numai persoanele care să facă parte din acest Consiliu, ci și acea persoană pe care și-o dorește la cârma acestei instituții. Persoana domnului Constantin Ticu Dumitrescu cred cu convingere că este cea mai îndreptățită pentru a conduce acest Consiliu, cunoscută fiind de fiecare dintre dumneavoastră activitatea, din urmă cu ceva vreme, pe care domnia sa a desfășurat-o pentru promovarea legii care-i poartă numele, nr.187/1999, lege care oferea fiecărui cetățean posibilitatea de a-și cunoaște dosărelul și nu numai atât.

Ceea ce era cel mai important: persoanele desemnate să presteze munci pentru fosta securitate, cei care au slujit cu atâta devotament această instituție ce a făcut atâția oameni să sufere, să poată fi cunoscuți, deconspirați și judecați.

În acest an, au fost aduse modificări importante acestei legi, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2006, ce a intrat în vigoare în luna februarie a acestui an. Aceasta va fi urmată, însă, de o serie întreagă de modificări în întreaga legislație națională, dorind a se ajunge în acest fel la o armonizare a acesteia la cea a Uniunii Europene.

Modificările s-au impus, cu atât mai mult cu cât de prevederile Legii Ticu vor beneficia nu numai cetățenii români, ci și cei ai Organizației Atlanticului de Nord, precum și cei ai Uniunii Europene, din momentul în care țara noastră va fi și ea parte a acestei organizații.

Deși Legea nr.187 a intrat în vigoare în anul 1999, practic, prevederile ei nu au fost puse în aplicare, deoarece începând cu anul 2000, după cum bine știți, Partidul Social Democrat a reușit, din păcate pentru România, să câștige nu numai alegerile, ci și să-și instaleze din nou fidelii slujitori în funcțiile importante ale statului, între care și cea a conducerii CNSAS-ului.

În aceste condiții, s-a făcut tot ce era posibil pentru ca cei care au slujit cu devotament securitatea, până în 1989, să nu fie deconspirați, dintr-un motiv cât se poate de simplu și de-a dreptul pueril: majoritatea acestor informatori se regăsea, sau mai bine zis se regăsește încă, în rândurile acestui partid și, din păcate, nu doar a lui, bine așezați în locuri călduțe și nu lipsite de importanță.

Nu putem să ne mai mirăm acum, doamnelor și domnilor deputați, că au făcut tot ce le-a stat în putință pentru a se proteja unii pe alții, pentru a se acoperi, iar azi, cu atât mai mult, ne dorim să schimbăm această situație, practic să intrăm în normalitate, așa cum e de așteptat de noi, românii, cât și de Uniunea Europeană.

Destul timp am fost arătați cu degetul și puși la colț pentru simplul fapt că în ochii puterilor europene, și nu numai, am continuat să protejăm securiștii, acei comuniști de care de mult ar fi trebuit să ne debarasăm. Prea mult timp am purtat după noi, de-a lungul timpului, această umbră care n-a făcut altceva decât să ne așeze, și la acest capitol, în coada listei fostelor țări din blocul comunist, care a scăpat doar teoretic de aceștia.

Cred că a sosit timpul ca, în sfârșit, să facem ceea ce trebuia făcut de 16 ani.

În capitolul referitor la drepturile celui care solicită eliberarea dosarului, regăsim și salutăm două lucruri deosebit de importante pe care orice solicitant le poate pune în aplicare și care până în prezent n-au fost recunoscute:

  1. Solicitantul va putea efectua xeroxarea actelor aflate la dosar, lucru care până acum nici nu putea fi pomenit.
  2. Va putea fi făcută nominalizarea persoanelor care au făcut acte de spionaj împotriva solicitantului.

Sunt doar două lucruri pe care doresc să le salut cu acest prilej și care cred că vor fi salutate de mulți alți cetățeni care au avut de suferit.

Sper, la fel ca mulți dintre dumneavoastră și ca mulți alți cetățeni români, că această nouă echipă ce se va angaja să slujească în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, să aducă în instituție reforma pe care cu toții o așteptăm și, nu în ultimul rând, transparența pe care până acum nu a avut-o niciodată.

Dacă stăm să privim numărul celor care au slujit porțile securității până în 1989, ajungem să ne îngrijorăm de cât de întinsă și de bine pusă la punct era rețeaua acestei instituții. Nu mai puțin de peste 2000 ofițeri de securitate au lucrat sub acoperire, au slujit în timpul dictaturii comuniste, mulți dintre aceștia fiind în prezent "mari" în România. Aleși "pe sprânceană" dintre absolvenții de facultate cei mai promițători, bine îndoctrinați, aceștia au fost propulsați, după '89, în funcții de conducere în diferite instituții.

Cum să mai putem vorbi de reforme în perioada P.S.D.-ului? Reforme făcute de cine? De securiști care ne-au persecutat părinții, rudele, cunoștințele, vecinii sau prietenii? Imposibil de folosit acest cuvânt până acum. Sperăm că, de acum înainte, vom putea vorbi de schimbare în acest domeniu, vom putea să vedem cine sunt vinovații ce trebuie trași la răspundere. Acesta este și motivul pentru care SRI-ului îi este cerut să pună la dispoziția CNSAS-ului nu doar documentația pe care o deține, ci și toate tipurile de suport folosit.

În acest moment nu dorim altceva din partea Consiliului decât să devină acea instituție condusă de oameni care să nu pună pe primul loc privilegiile sau alte interese, să fie una născută din adevăr și dreptate, care să aibă în slujba sa oameni morali, drepți, neșantajabili și care să fie dispuși să-și pună la dispoziția cetățenilor energia. Oameni fără datorii către un anumit partid sau persoană.

Avem, însă, o altă datorie, mult mai importantă, pe care trebuie să o respectăm: față de toți cetățenii care au avut de suferit din cauza acestui flagel, față de cei asupra cărora s-au comis crime în regimul comunist, față de supraviețuitorii și familiile martirilor, a celor care au luptat împotriva comunismului și care n-au fost puțini, doamnelor și domnilor.

Lor le suntem încă datori.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 4:23
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro