Plen
Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.43/07-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 28-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 28 martie 2006

6. Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea art.30 și art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor (rămas pentru votul final).
 
consultă fișa PL nr. 76/2006

 

Domnul Bogdan Olteanu:

  ................................................

Trecem la pct.11. (Propunerea legislativă pentru modificarea art.30 și art.46 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor.)

Inițiatorul? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă pe care v-am propus-o este o inițiativă deosebit de importantă și în totală concordanță cu Constituția.

Vreau, de la bun început, să subliniez acest lucru, pentru că știu că s-au născut probleme pro și contra. Adică, în primul rând, a apărut un aspect, și anume: Consiliul Superior al Magistraturii dă aviz favorabil; Comisia pentru muncă și protecție socială dă aviz favorabil; toată lumea, în principiu, deși această inițiativă legislativă este a mai multor deputați de la diverse partide, deci P.R.M., dar și P.S.D., și P.N.L. și P.D. Și totuși din partea Guvernului apare un aviz nefavorabil care, de fapt, se transformă în avizul nefavorabil a Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

La ce aș dori să mă refer sau care este obiectul acestei inițiative legislative pe care doresc să o discutăm? Este vorba de statutul magistraților și judecătorilor, care la art.30 spune: "În cazul examenelor de capacitate, - respectiv, la art.46 -, în cazul examenelor de promovare pe funcții, la egalitate de medii, prioritate are candidatul care cunoaște limba în care se discută cu precădere în zona respectivă".

Eu aș dori să subliniez aici o idee: nu discutăm aici aspecte legate de legea și statutul minorităților. Discutăm aspecte legate de statutul majorității, dacă-mi permiteți să spun așa. Pentru că problema se pune cam în felul următor: în marea majoritate a țării, românii sunt cei majoritari.

Ce-ar însemna, atenție, vă rog frumos să rețineți acest aspect, ce-ar însemna ca un candidat, un jurist care dorește să ia examenul de capacitate, respectiv de promovare pe post, minoritar, să plece de la început discriminat, că la egalitate de puncte candidatul român are dreptul să ocupe postul respectiv?

Deci, propunerea noastră, inițiativa noastră legislativă este cât de poate de clară și de simplă, și anume: care este criteriul care totdeauna trebuie să domine în această țară? Păi, simplu, criteriul valorii. Cum se poate pune în evidență acest criteriu al valorii? Prin concurs.

Deci, în cazul de față, și aceasta este propunerea pe care o facem, și anume la medii egale se vor organiza examene de departajare la care participă candidații care au optat pentru acel post. Ce poate să fie mai corect decât acest punct de vedere?

Întrebarea s-ar putea pune și în felul următor: dar câte concursuri de departajare? Câte vor fi necesare, exact așa cum pot să fie și în cazul UEFA, la meciurile de fotbal, dacă e vorba de prelungiri, dacă este vorba de lovituri de la 11 metri și, în final, cineva, cel care este mai bun, va reuși să se impună.

Eu cred și sper că în acest fel, de fapt, se face și un anumit sprijin care se acordă și tineretului, cu această ocazie, pentru că, în felul acesta, tineretul poate să se stabilească oriunde în țară. Atenție, din acest punct de vedere, și susțin aici și faptul că Constituția României, la art. 25 alin. 1, spune că dreptul la liberă circulație este garantat pe teritoriul țării, iar la alin. 2 spune că fiecărui cetățean îi este asigurat dreptul de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra ș.a.m.d.

Deci, în felul acesta, nu i se pun bețe în roate cetățeanul respectiv, deci, magistratului acesta tânăr și de valoare (că valoarea este cea ca impune, n-am făcut nici referiri la doctorate obținute cândva, n-am făcut referire decât la valoarea care se poate demonstra prin examen).

Stimați colegi,

Alte argumente, nu știu... Poate că voi mai reveni pe parcurs și, la dezbateri generale sau după cuvântul reprezentantului Guvernului, poate, voi mai lua cuvântul.

Eu vă rog să vă gândiți și v-aș ruga frumos să credeți și să susțineți acest punct de vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, dacă există alte intervenții?

Inițiatorul, vă rog? Dumneavoastră sunteți inițiatorul, mă scuzați.

Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Distinsă Cameră,

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul negativ, trecut prin filtrul mai multor considerente.

În primul rând, este de remarcat faptul că un examen de capacitate este un examen foarte dur. Într-adevăr, acolo se filtrează dacă vei fi definitivat pe funcția de judecător sau procuror și exigențele sunt crescute în materie, dovadă este rezultatul care s-a văzut la examenele de capacitate din anii anteriori, cât de mulți nu au reușit să le absolve.

Și atunci, se pune o întrebare firească: dacă noi supunem acei candidați, care e posibil să fi avut o medie chiar foarte mare la acest examen, încă o dată, să treacă prin acest filtru, numai ca să-i departajăm, cât este de discriminator, față de ceilalți, care probabil că au obținut doar medie de trecere, cea de 7, și sunt numiți în funcție și stau liniștiți și cuminți în banca lor?

De aceea, acesta este primul argument pentru care noi apreciem că nu poți supune o persoană de două ori la aceeași, să zicem noi, încercare, destul de solicitantă.

Dar, al doilea argument pe care îl avem, nu este singurul criteriu de departajare și în înșiruire ocupă ultimul loc criteriul cunoașterii limbii minorităților, care se axează pe argumentele care au fost expuse.

Primul criteriu este locul unde își desfășoară activitatea. Este firesc să existe acest criteriu și este și cel bun, dat fiind faptul că există niște obligații date prin Legea nr. 303, de a asigura locuință de serviciu; în caz că nu, de a-i deconta chiria și alte facilități și este util să păstrezi magistratul, și pentru continuitate, și judecătorul, și procurorul, în locul unde el, până atunci, și-a desfășurat activitatea de stagiatură.

Al doilea criteriu, care este tot un criteriu absolut obiectiv, este vechimea în magistratură, care, iarăși, poate departaja.

Deci, este foarte posibil ca în practică să nici nu fie necesar să aplici acest al treilea criteriu, pentru a veni și a bulversa un sistem foarte serios pus la punt pentru examenul de capacitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

Domnul Sergiu Andon:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu scuze pentru neatenția de data trecută, când urmam unul din sfaturile dumneavoastră, dar cu mai puțin succes, și anume să îndreptăm și cu ajutorul presei activitatea noastră și mă lăsam sedus la telefon de o doamnă teleastă.

Deci, asupra acestui proiect de lege, al cărui obiect a fost pe larg expus de unul dintre reprezentanții inițiatorilor, comisia vă învederează următoarele:

În primul rând că, într-adevăr, inițiatori sunt mai mulți deputați, din mai multe partide, inclusiv din partea Partidului Social Democrat, Partidului Conservator, Partidului Democrat.

Comisia a beneficiat de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, de avizul favorabil al Consiliului Superior al Magistraturii.

Punctul de vedere al Guvernului, cum se anunța, a fost de nesusținere.

Suntem primă Cameră sesizată față de acest proiect.

La dezbateri au participat 19 deputați din cei 25 de membri ai comisiei.

Ca invitat, Ministerul Justiției a fost reprezentat de doamna ministru Monica Luiza Macovei.

Și, în urma discuțiilor, comisia a hotărât, cu 11 voturi pentru, 6 contra și 2 abțineri, să propună plenului respingerea propuneri legislative.

În raport cu obiectul și conținutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă la dezbateri generale există intervenții? Domnul Cristian Dumitrescu, din partea Grupului PSD.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule președinte,

Ca să-l parafrazez pe domnul președinte al Comisiei juridice, trebuie să spun că pe mine argumentele doamnei ministru nu m-au sedus. Și vreau să vă spun că, în opinia mea, acest text și mai ales ultima parte, cea cu privire la posibilitatea diferențierii pe un criteriu care ține de cunoașterea unei limbi a unei minorități are locuiește în zona respectivă nu este un criteriu european, nu este un criteriu care să poată fi luat în considerare. Pentru că introduce în fals (pentru că nu cred că acesta a fost intenția inițiatorului legii, vorbesc de legea care urmează a fi modificată), ca, la un moment dat, să se poată face semnul egalității între naționalitatea minorității respective, sau, în sfârșit, etnia limbii respective.

În al doilea rând, este un argument inexact, legat de faptul că noi am mai discutat de foarte multe ori și a fost o discuție întreagă chiar și în Comisia juridică, în legătură cu una din garanțiile procesuale însemnate, legată de dreptul de a avea, cel care participă la un proces, traducere în limba sa de referință.

Or, acest lucru ne-a pus încă de atunci problema calificării. Pentru că suntem aici la o discuție legată de un concurs care privește ocuparea unei funcții și vorbim de o competiție și vorbim de pregătire profesională.

Și atunci, s-a ridicat problema care trebuie să fie nivelul e calificare, și o întreb și eu pe doamna ministru, ce înseamnă "cunoașterea limbii unei minorități din zona respectivă"? Care este gradul: scris și vorbit, vorbit, descurcat?

Or, noi știm că în proces, atunci când se cere, este obligatorie traducerea, indiferent dacă cel care conduce procesul respectiv sau judecă procesul respectiv este vorbitor de limba respectivă.

În aceste condiții, eu cred că criteriul acesta nu este corect introdus și sunt de acord cu colegii mei care vor să amendeze legea. Ar fi putut să fie un criteriu acela al cunoașterii unei limbi de circulație internațională, atestate conform unei forme de atestare. Nu este acesta un criteriu de competiție, poate fi însă utilizat ca atare. Însă, această introducere îmi pare mie că vrea să acopere altceva și nu cred că este cazul să creăm măcar iluzia unei discriminări pozitive. Mai ales în ceea ce înseamnă domeniul justiției. Din aceste considerente, cred că textul propus de colegii noștri se impune.

Sigur că - trebuie să recunosc - și argumentul Guvernului, acela potrivit căruia o dublă examinare pentru departajare este un lucru care se opune sistemului de promovare prin concurs și nu este uzual din acest punct de vedere, pentru că niciodată condițiile unui concurs nu se mai pot reface a doua zi, în ziua respectivă, ai fost pe fază, ai fost bun, a doua zi sunt alte condiții, nimeni nu este o persoană care să se comporte identic în condiții identice și vorbim de șanse egale.

Dar, din păcate, și argumentele dumneavoastră, așa cum am expus, nu țin la cel de al treilea criteriu. Aș fi de acord cu primele două, țin de politica în domeniul justiției. Haideți să-l scoatem pe al treilea și am scăpat de o grijă!

Propun eliminarea celui de al treilea criteriu, dacă se mai poate.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Conservator, domnul deputat Sergiu Andon.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pragmatic, dar cred că nici eu și nici alții nu ne orientăm votul numai după considerente de pragmatism imediat, înțelegând prin acesta scorul electronic, nu ar trebui să mă asociez favorabil acestui proiect, văzând, așa, și compoziția sălii și cunoscând și anumite prejudecăți pe care, din păcate, le avem și față de unii dintre semnatarii inițiativelor legislative. Spun asta pentru că, adesea, sunt confruntat în comisie sau chiar și eu încurajez întrebări de felul: "Cine a inițiat un proiect de lege?", când, în realitate, ar trebui să ne intereseze numai substanța lui.

Am făcut această introducere pentru că se pare că proiectul a pornit puțin dezavantajat, datorită, cel puțin, unuia dintre semnatari. Ba chiar am auzit discuții de felul, dacă nu-i cutare sau mă înscriu eu proiectul acesta ar trebui să treacă, și așa este. Încât revin la un principiu de viață pe care mi l-au insuflat înaintașii mei, și anume, ce-i drept și lui Dumnezeu îi place. Iar acest proiect de lege nu numai că este drept, dar readuce o reglementare care ne-a scăpat în pachetul de legi privind reforma în justiție și care, indiferent ce ar fi zis Curtea Constituțională, este neconstituțională. Această prevedere din art. 29 al legii, repet, este neconstituțională, în călcând în mod direct și evident art. 16 din Constituție în mai multe din prevederile sale, și anume articolul egalității de șanse.

Dacă la înscrierea în concursuri ar figura în programa concursului și cunoșterea limbii din zona respectivă, alta ar fi situația. Dar dacă în programa concursului nu figurează un asemenea criteriu și doi candidați sau mai mulți candidați ajung la rezultate egale, ca să se introducă un criteriu de departajare, altul decât cel avut în vedere la pornirea în cursă, este discriminatoriu față de prevederile constituționale și de textul constituțional, care prevede expres că accesul la funcțiile publice se face în condiții de deplină egalitate. Deci, este o hibă a pachetului de legi care poate fi îndreptată prin această reglementare.

Eu m-am abținut în Comisia juridică, dar am reflectat asupra proiectului, am citit atent Constituția și consider că el este necesar. Și-mi exprim speranța că, indiferent de rezultatul votului, cândva va reveni această reglementare și legea va fi îndreptată, pentru că nu se poate ca în sistemul nostru, privind tocmai magistrații începători, să introducem elemente de neegalitate și, respectiv, de neegalitate de șanse.

Aș vrea să închei combătând un argument al distinsei doamne secretar de stat Katalin Kibedi, și anume că examenul de departajare ar repune în cursă și candidații care nu s-au dovedit competitivi în primul tur. Eu nu asta înțeleg din reglementare, înțeleg din reglementarea propusă că vor participa finaliștii, deci va fi un examen de departajare la care vor participa cei care au obținut acele medii egale de vârf, cu condiția cealaltă prevăzută de reglementare, candidând pentru același post.

Deci, propunerea mea, pe care o adresez și colegilor din Grupul parlamentar conservator, este să votăm împotriva propunerii de respingere a proiectului de lege, respectiv, în favoarea inițiativei legislative.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Árpád Márton, din partea Grupului UDMR.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Nu aș fi dorit să intervin la această discuție, dacă nu aș fi auzit două susțineri care m-au surprins neplăcut.

În primul rând, trebuie să spun acelora care caută pe la art. 16 rezolvarea constituționalității acestui text de lege, un text de lege care, după cum ați și spus, aparține acelui Guvern pe care îl susțineți, și nu în cap. VI - autoritatea judecătorească art. 128, care vorbește despre folosirea limbii în justiție.

Acesta este sediul materiei, stimați colegi, care, într-adevăr, în alin. 1, spune așa: "Procedura judiciară se desfășoară în limba română".

 

Domnul Mircea Costache (din sală):

Bravo! Așa este!

Domnul Francisc Árpád Márton:

Așa este, corect!

Hai să citim și alin. 2: "Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice". Deci, va trebui să avem o lege organică, care ne va spune cum.

Ia să mai citim și alin. 3, și atunci vedem dacă este neconstituțională acea prevedere pe care tocmai doriți să o eliminați: "Modalitățile de exercitare a dreptului prevăzut la alin. 2, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traducere - deci, și alte modalități - se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați". Iată, tocmai o soluție: dacă dintre doi concurenți egali unul are în plus o competență. Și e o problemă de competență pe care dumneavoastră doriți să o atribuiți numai persoanelor care aparțin unei comunități sau alteia. Nu, cunoașterea unei limbi e o competență, indiferent dacă această limbă este cea engleză, cea germană sau cea maghiară sau cea sârbă.

Aceasta este cunoașterea unei limbi care, în conformitate cu prevederile altor legi și ale Constituției României, în circumscripția respectivă e posibil să fie folosită de către petenți în fața instanței.

Și atunci, cea mai bună soluție este ca dintre cei doi care sunt la egalitate perfectă să alegem persoana care are în plus această competență, pentru că prin faptul că persoana respectivă cunoaște limba acelor persoane care au acest drept conform legii, de a se adresa în instanță în limba proprie, va înțelege mai bine ceea ce spune persoana în justiție, în limba sa maternă. Și mi se pare corectă această delimitare.

Poate, după soluțiile dumneavoastră, ar fi bine, într-adevăr, poate și mai bine ar fi, ca în acele situații să avem un element în plus, un concurs în limba respectivă. Noi nu am solicitat așa ceva, noi am propus altceva, acest proiect propune altceva, dar nu e contrar Constituției, cum s-a susținut, ci v-am demonstrat interpretarea corectă a art. 128 este aceasta, cred eu, este conform Constituției.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Mircea Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discuția de față comportă o abordare ceva mai largă, și anume ideea de concurs în general. Până la concursul pe care ni-l propune onor Ministerul Justiției, la care se bagă și un al treilea element de departajare, care nu are nimic cu competența și cu pregătirea de specialitate a unui viitor magistrat care se prezintă la un concurs.

Dar constatăm un lucru, cu toții și cu toți concetățenii noștri: se organizează concurs pentru ocuparea postului de director de școală și câștigă, devin dintr-o dată buni manageri și buni oameni pregătiți numai dintr-o zonă; organizăm concurs pentru inspector școlar general și sunt numai de o culoare politică și restul devin dintr-o dată decrepiți, se deprofesionalizează, nu mai au nici un fel de competență profesională; organizăm concurs pentru prefecți și se întâmplă că alții n-au curajul să se ducă și câștigă și devin inteligenți și buni profesional numai și numai oamenii dintr-o zonă; și mai venim acum cu concurs în zona justiției, un domeniu în suferință, pe care alții îl consideră acum urcând culmile gloriei, iar eu îl văd undeva pe fundul prăpastiei diferență de vederi, de optică, venim și aici și în loc să departajăm la capacitate profesională, să vorbim despre carte, dăm concurs la limba de acasă. Ca și când ne-ar interesa că un cetățean român de altă limbă maternă, turcă sau tătară, care vrea să profeseze magistratura în România, ce mai face el pe acasă...

A introduce astfel de elemente în discuție înseamnă să perpetuăm de 16 ani un abuz, o discriminare, care nu duce niciodată la o conviețuire și la o performanță și la o emancipare a societății românești.

Vecinii noștri bulgarii, pe care unii îi iau în râs câteodată, zicând că au capul tare, "tucăna glava", au un standard foarte clar și precis, toți cetățenii bulgari recunosc că există de fapt două categorii: cetățeni bulgari de limbă bulgară și cetățeni bulgari de altă limbă maternă. Să le fie de bine! Avem și noi cetățeni români de limbă română și cetățeni români de altă limbă maternă. Să lăsăm limba lor maternă să și-o cultive în familie, să și-o păstreze, le dăm și sume enorme (dacă vreți să știți, numai Asociația Comunitas, a UDMR-ului, consumă 80 de miliarde și 200 de milioane, ca să-și păstreze în acest an, 2006, datina, portul popular, obiceiul, și e un lucru frumos, pe care ar trebui să-l mai învățăm și noi, ca majoritari, că am abandonat această practică) și să ne dăm seama că a introduce în justiție, de la care se așteaptă lecuirea societății românești, dar nu justiția de la televizor și circul mediatic perpetuu, ci justiția adevărată, la care aspirăm cu toții, să se practice de către oameni care știu carte și care vor să facă magistratură în România.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar liberal, domnul Petre Ungureanu.

Domnul Petre Ungureanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Sigur, punctul nostru de vedere, al Grupului parlamentar PNL este foarte clar, el s-a exprimat și în comisie și a apărut și în raport ca atare, noi vom vota împotriva proiectului de lege și conform raportului comisiei. Altul, însă, este motivul pentru care am ținut să iau cuvântul.

Poate că dintr-o întâmplare nefericită, azi dimineață, declarația mea politică se intitulează: "De ce nu avem încredere în justiție?" Și, tot astăzi, sper, la această oră, în Consiliul Superior al Magistraturii, să se discute, la cererea mea, o posibilitate a modificării regulamentului de susținere a examenului pentru promovarea pe funcții de conducere a magistraților. Dacă nu știți, în această perioadă, au loc examene, concursuri pentru ocuparea posturilor de conducere în instanțe. Legea, așa cum a fost modificată, a fost generoasă, în sensul că a spus că orice funcție de conducere se ocupă prin concurs. Însă Consiliul Superior al Magistraturii a golit de conținut această prevedere și a organizat un concurs în baza căruia poate câștiga sau pierde oricine, fără să știe de ce.

Nici un fel de argument, nici un fel de explicații, modul cum este alcătuită comisia, nici un fel de regulă despre cum se întocmește testul psihologic. Ca atare, vreau să vă explic, au fost organizate în cursul acestui an trei categorii de legi de admitere în magistratură, la toate a fost același test psihologic pe care îl găsești pe internet, este tradus din limba engleză. Niciodată, nici un concurent, și după ce a făcut contestație, nu a știut de ce a picat.

Mă veți întreba ce legătură are asta cu proiectul de lege? Are, pentru că nu întâmplător Consiliul Superior al Magistraturii a dat aviz favorabil acestui proiect de lege, așa cum a dat și la cel precedent. Și nu întâmplător, ori de câte ori punctul de vedere al Guvernului este într-un fel, al CSM-ului este contrar.

De aceea, deplâng ideea că CSM-ul nu este garantul libertății justiției și cred că în examenele de departajare, examenele de promovare în justiție ar trebui să fie criteriul să știi bine limba română și oricâte alte limbi dorești și să fii foarte competent. Criteriul introdus aparent astăzi - sper să nu fie introdus - este adiacent și cred că ar trebui să nu ne referim la el.

De aceea, și pentru celelalte argumente, și pentru acesta, vă rog să votați împotriva proiectului de lege.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulțumesc.

Dacă mai există alte intervenții? Nu. Mulțumesc.

Din partea Guvernului, atunci.

Doamna Katalin Barbara Kibedi:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori doar să aduc o corectură, eu nu am susținut că trebuie, din nou, fiecare candidat să dea examen. Tocmai acest lucru, din punctul nostru de vedere, este absolut injust, ca doi candidați care, de pildă, au obținut media 9,50 să intre și să fie supuși la un nou examen, pe când cel care a avut norocul și șansa că abia cu 7,01, departajat de 7,02, să fie numit la locul lui, unde dorește, și-a luat definitivatul și este definitivat pe funcția de judecător sau procuror. Este injust ca pe celălalt, care, într-adevăr, a transpirat atât de mult să obțină o medie atât de mare, să-l supui unui nou examen. Este corectura pe care doream să o aduc.

Iar celelalte argumente, vizavi de acest criteriu ultim, repet, trebuie cumpănite, dacă s-ar putea întâmpla în practică să nu se departajeze, raportat la alte criterii obiective: locul unde își desfășoară activitatea și vechimea pe care o are în magistratură.

Mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc.

O să vă dau cuvântul la sfârșit, ca inițiator.

Dacă de la comisie e necesară vreo completare, în urma dezbaterilor? Nu.

Inițiatorul, dacă dorește să aibă un cuvânt final?

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Față de cele ce s-au discutat aici, stimați colegi, aș avea de precizat unele aspecte sau să le trecem un pic în revistă referitor la ceea ce au spus diverșii susținători dinainte.

Punctul 1, pentru că aș dori să sistematizez această luare de cuvânt. În primul rând, doresc să mulțumesc domnului președinte al Comisiei juridice, domnului Sergiu Andon, pentru modul în care dânsul a prezentat un anumit punct de vedere atât al dânsului personal, cât și al partidului pe care-l reprezintă aici, în Cameră.

Punctul 2, referitor la cele spuse de către doamna secretar de stat. În primul rând, este vorba de două concursuri; este vorba și de concursul de capacitate și este concursul de promovare pe post. La concursul de promovare pe post, postul este bine stabilit într-o anumită zonă și atunci este normal ca, în acest caz, să se găsească candidatul care este cel mai bun. Este normal ca, în acest caz, să fi fost o medie egală, deci este foarte bine, dar, la un moment dat, trebuie făcută o departajare în favoarea calității iar examenul îl reprezintă calitatea. Examenul a fost dur dar și acestea vor fi în continuare.

Pe de altă parte, eu aș dori să o întreb, în mod retoric, bineînțeles, pentru că nu o să mai aibă cuvântul astăzi, dar întrebarea este retorică: cine stabilește cunoștințele de limbă ale candidatului respectiv? Este stabilit undeva, în vreo lege acest aspect? Nu. Deci, dintr-o dată, se ridică un anumit semn de întrebare. Nu avem această posibilitate.

Și, atunci, am să fac o referire și la un alt aspect pe care mă gândeam să-l pun punctul 3, și anume că este foarte bine dacă un candidat care vrea să ocupe un post știe și o anumită limbă. Așa este, este foarte bine. Dar, după câte știu eu, în Uniunea Europeană se discută foarte mult pe limba engleză. De asemenea, se discută despre limba franceză. Se discută despre o altă limbă de mare circulație, limba spaniolă, sau altele, limba italiană. Întrebarea este: pe acestea nu le punctăm cumva, stimați colegi? Și acesta este un criteriu, în acest caz, dacă ar fi vorba de calitate. Deci nu se pune problema...

Punctul 4 ar veni acum. Este în legătură cu acest aspect, și anume art. 128 din Constituție: "Procedura judiciară se desfășoară în limba română."

Deci, care este concluzia? Indiferent de limba pe care o vorbesc părțile care sunt în discuție...

 

Domnul Costache Mircea (din bancă):

Acasă!

Domnul Adrian Moisoiu:

... da, acasă, cum spune colegul meu din bancă. Dar, procedura judiciară se desfășoară în limba oficială a statului, în limba română. Grefierul de ședință scrie procesul-verbal al ședinței în limba română. Deci este automat necesar ca atât procurorul, cât și judecătorul și președintele de instanță să cunoască și să poată să își dicteze părerea sa în limba statului, în limba în care se desfășoară acest proces.

Deci este mai mult decât clar și acest aspect.

Pe de altă parte, punctul 5 aș spune. Dar dacă - aș întreba-o iarăși, retoric, pe doamna secretar de stat - candidatul respectiv, și este o posibilitate, locuiește chiar în zonă. Deci dumneavoastră făceați referiri la faptul că acest candidat ar veni dintr-o zonă într-alta. Dar eu cunosc foarte multe cazuri de cetățeni ai acestei țări care locuiesc într-o anumită zonă, unde trăiește o minoritate, au părinții acolo, au averea acolo, au locuința acolo, dar nu cunosc limba minorității respective. Sau nici nu mai facem referire la faptul că poate să se ducă... S-a dus într-o excursie și a văzut o anumită zonă, i-a plăcut modul cum trăiesc cetățenii în zona respectivă și-și spune: acolo vreau să-mi mut reședința, acolo vreau să trăiesc.

De cheltuieli a mai fost amintită aici o chestiune. Dar aceste cheltuieli de limbă, de examen de limbă, nu ar putea să fie?

Și, în sfârșit, ultimul argument, și anume cel care s-a amintit aici de minoritatea maghiară. N-am vrut să mă refer la minoritatea maghiară cu această inițiativă legislativă, dar pun întrebarea: de ce să-l dezavantajez eu pe un cetățean român de naționalitate maghiară care dorește să se stabilească la Giurgiu, în București, poftim, îi place în București - a venit în București, a făcut facultatea de drept în București, vrea să rămână în București - și, în felul acesta, eu îl dezavantajez în fața colegului său român care, de fapt, a avut aceeași medie în concurs.

Mi se pare că proiectul de lege este deosebit de bine gândit și spre ca dumneavoastră să votați pentru respingerea propunerii comisiei, respectiv în favoarea proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Au luat sfârșit dezbaterile generale.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este de respingere. Întrucât legea are caracter organic, votul se va exercita la momentul voturilor finale.

Ținând seama că ședința a început astăzi, conform programului de lucru, la ora 10 fix, va fi 12,30 peste exact un sfert de oră.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 6:45
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro