Plen
Ședința Senatului din 27 martie 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.42/06-04-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 27-03-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 27 martie 2006

Declarații politice prezentate de senatori:  

Ședința începe la ora 15.30.

Lucrările ședinței sunt conduse domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Gheorghe Funar și Gavrilă Vasilescu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Vă propun să începem cu declarațiile politice.

 
  Cornelia Cazacu - Discreditarea și discriminarea femeii în politică

Invit la microfon pe doamna senator Cornelia Cazacu, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Urmează domnul senator Adrian Păunescu.

Doamna senator, vă rog, aveți cuvântul.

   

Doamna Cornelia Cazacu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Doresc să încep declarația mea politică de astăzi prin a releva faptul că între socialism și democrație nu există decât un singur punct comun, și anume egalitatea.

Dar, în timp ce democrația înseamnă egalitatea în șanse și incapacitatea de a crea, socialismul înseamnă egalitatea în mizerie...(rumoare)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator, numai o secundă.

Rog fotoreporterii să părăsească sala.

Îmi cer scuze pentru întrerupere.

Aveți cuvântul.

 
   

Doamna Cornelia Cazacu:

Din păcate, în calitate de femeie, înainte de funcția politică, am constatat cu regret că încă mai sunt persoane care trăiesc astfel.

Nu mai departe de zilele trecute, afirmații ca, citez, "femeile nu trebuie să treacă mai întâi prin patul șefului lor pentru a obține funcții de conducere", vin să întărească afirmațiile de mai sus.

Stimate colege, stimați colegi,

Aceste afirmații venite chiar din partea unor colegi de-ai noștri sunt lipsite de profesionalism, de bun simț, sunt gesturi care distrug și nu construiesc.

În societate, drepturile individului și egalitatea sunt garantate de Constituție. Principiul egalității între bărbat și femeie este stabilit și reglementat prin normele dreptului comunitar european.

Dreptul fiecărei persoane la egalitate în fața legii și la protecție împotriva discriminărilor constituie un drept universal recunoscut prin Declarația drepturilor omului, prin Convenția Națiunilor Unite privind eliminarea tuturor formelor de discriminare față de femei, prin Pactul Națiunilor Unite privind drepturile civile, politice, economice, sociale și culturale, precum și prin Convenția europeană de apărare a drepturilor omului și libertăților fundamentale semnate de toate statele membre.

Nu pot să nu iau atitudine în astfel de situații în care prin nominalizări jignitoare se observă cu ochiul liber intenția de marginalizare și de discriminare a femeii. Chiar dacă reprezentarea femeilor în funcțiile de decizie, în instituțiile statului, este mai mică decât reprezentarea dumneavoastră, stimați domni, nimănui nu-i este permis să discrediteze activitatea doamnelor din mediul politic care au pus suflet, muncă, speranță în ceea ce au întreprins și întreprind.

În acest sens, ne vom baza în continuare pe suportul și colegialitatea dumneavoastră, înainte de a face astfel de declarații.

Vă mulțumesc foarte mult. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu - 88 de ani de la Unirea Basarabiei cu România; Procesul de dezindustrializare și distrugere a țării

Invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Se pregătește domnul senator Eugen Mihăiescu. Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Aproape că nu există, domnule președinte, sărbătoare pe care să nu o încolțească și să nu o umbrească problemele de fiecare zi.

Mi-aș așeza sufletul pe calendarul acestei țări și aș spune cât de importantă rămâne, la 88 de ani de când s-a petrecut, unirea Basarabiei cu restul României. Astăzi, sunt 88 de ani de la întoarcerea Basarabiei acasă.

Avem multe, foarte multe complicații în viața de fiecare zi și basarabenii au la rândul lor nenumărate alte complicații. Asta nu înseamnă că nu ar trebui măcar atât, să ne aducem aminte de această zi măreață. Această zi măreață a gloriosului an, 1918, când România a devenit întreagă.

Astfel, de la tribuna Senatului României, ridic glasul meu și transmit omagiul meu Basarabiei eterne, parte a României eterne. Dar problemele de fiecare zi ne biruie treptat. Pregătim parcă o sărbătoare de Paști cu foarte multe necazuri. Mereu prohodul premerge Învierea. Avem știri noi, parcă potrivite pentru a fi comunicate Senatului, pentru a fi comentate și respinse.

Premierul ne-a anunțat că vor crește prețurile la gaze de la 1 aprilie și că nu va fi totuși atât de rău precum ne așteptăm. Dar cifrele sunt dezastruoase. Ministerul Finanțelor Publice vorbește în mod explicit despre modificarea și completarea capitolului din Codul Fiscal referitor la accizele armonizate. Ce cuvinte frumoase pentru niște realități înfiorătoare! Auziți: Accizele armonizate... Aproape că ar urma să înceapă o simfonie. Nu începe nici o simfonie. Continuă un dezastru. Accizele pentru electricitate, benzina cu plumb, gazele naturale, alcoolul etilic și țigărilor vor fi majorate începând cu 1 iulie. Astfel, în cazul energiei electrice utilizate în scop comercial, probabil se exceptează scaunele electrice, acciza va urca de la 0,14 la 0,26 euro, o creștere de 85,7%, iar în cazul energiei electrice destinată populației, de la 0,30 la 0,52 euro pe megawatt/oră. Creștere de 73%. Acești termeni sunt cei reali și văd că nu stă în puterea nimănui să potolească puțin dezastrul. Să mai amâne incendiul. Acciza pentru benzina cu plumb va crește cu 14%, de la 480 euro pe tonă, la 547 euro pe tonă.

Pentru prima dată, se introduce accizarea gazelor și a celorlalți combustibili utilizați pentru încălzirea locuințelor. Ce premieră de coșmar! Ce batjocură cinică! A devenit, probabil, un lux încălzirea locuințelor dacă se introduce acciza și la gaze, și la ceilalți combustibili, gaze și combustibili scumpiți până acum pe celelalte căi. Acciza la alcool etilic va crește cu 18%, iar pentru țuică și rachiurile destinate consumului în gospodărie se va achita o taxă de 275 euro pe hectolitru pentru o cantitate de maximum 50 de litri.

Firește, aceste creșteri uriașe de prețuri nu se pot însoți decât cu măsuri, în continuare, de dezindustrializare. Combinatul de la Tg. Mureș, Azomureș, își încetează activitatea de producție. Asistăm la premiere sinistre. Cel mai important obiectiv economic din județ va trimite acasă 3.000 de oameni. Care nu sunt niște necalificați. Sunt niște meseriași, ei au făcut până acum treabă din care au câștigat și ei, a câștigat și industria în care lucrau, a câștigat și țara. A câștigat și județul lor. 3.000 de oameni, încă 3.000 de oameni, pe drumuri, iar bugetul local va pierde lunar peste 800 milioane lei. Degeaba vrea acționarul principal, care-i turc, și cu care văd că bunul-simț se înțelege mai degrabă, degeaba vrea acționarul turc să continue treaba, n-are ce face, trebuie să meargă în altă parte, eventual, în Egipt, pentru că prețul gazului în dolari la mia de metri cubi este acolo sub jumătate față de cel din România.

În acest timp, în afară de dezindustrializare, continuă opera de jupuire a țării în toate felurile. Liderul UDMR anunță că va discuta cu partenerii din Coaliție modificarea unui act normativ din 1945, tot pentru restituiri. Pe colegul nostru nu pare a-l interesa foarte mult ce se întâmplă cu Fundația și cu Casele Gojdu ale României de la Budapesta. Dar o nouă restituire din partea și așa vlăguitei Românii îl interesează, deși țara vecină nu a făcut asemenea gesturi nici pentru români și nici pentru alți cetățeni care au avut și au bunuri neretrocedate în Ungaria.

Tot acest proces de dezindustrializare, de jupuire, de distrugere a țării, conduce la o foarte adâncă înstrăinare a fraților de dincolo de Prut, a românilor de pretutindeni care ar avea ceva de făcut acasă.

Ar fi important să-i regăsim și să ne regăsim întru același destin.

Din păcate, condițiile grele în care se trăiește, condițiile cumplite în care se anunță că se va trăi nu îngăduie nici un vis.

Voi încheia declarația mea politică dedicată pe de o parte sărbătoririi a 88 de ani de la întoarcerea Basarabiei acasă și, pe de altă parte, grijii față de problemele de fiecare zi ale industriei românești și, deci, neapărat, ale societății românești - cu câteva versuri dedicate dragostei față de Basarabia.

"Săracă soră basarabă,
Tu, cea mai tristă dintre toate,
Zadarnic mama te întreabă
Dacă trăiești în libertate.

Tu știi mai bine decât dânsa
Ce s-a pierdut și ce există,
Singurătatea ei, prea plânsa,
Pe tine te găsește tristă.

Tu, Basarabie română,
Cu fierul roșu într-un clește,
Mereu le-ai fost la îndemână
Cu-o deportare în rusește.

Mereu o dramă se petrece
La un hotar al țării noastre,
E când prea cald, e când prea rece,
Sunt două feluri de dezastre.

Și nu putem, măcar o vreme,
S-alegem calea norocoasă
Și mama-n juru-i să ne cheme
Și toți să ne găsim acasă.

Să spunem: "Sărut mâna, mamă,
Noi suntem cei ce te adoră
Și, de la cea din urmă vamă,
Venim cu trista noastră soră."

Și-n vremea asta, sora noastră
Își duce lanțul mai departe,
În chip de Daniil Sihastră
Și de bolnavă fără moarte.

Căci sora noastră e bolnavă
De-atâta temniță străină,
De-atâta crimă și gâlceavă,
De-atâta vină fără vină.

Singurătățile se cheamă
Și între ele se imploră:
"Adună-ne la tine, mamă,
Bine-ai venit acasă, soră."

Furată soră basarabă,
Tu, cea mai sfântă dintre toate,
Zadarnic mama te întreabă
Dacă trăiești în libertate". (Aplauze)
 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Eugen Mihăescu - Retragerea calității de observator al Parlamentului European senatorului Viorel Duca Senior, fost membru PRM

Invit la microfon pe domnul senator Eugen Mihăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare și se pregătește domnul senator Zoltan Valentin Puskas.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Eugen Mihăescu:

Dragi colegi, mi-e foarte greu să încerc să spun câteva cuvinte după colegul Păunescu.

Mă gândesc că, poate, de-acum încolo, ar fi bine, înainte de a vorbi, să vă distribui câte un mic desen, tras la xerox, care să spună aceleași lucruri frumoase sau percutante pe care le spune o poezie.

Aș fi vrut astăzi să vorbesc, între patru ochi, cu domnul președinte Văcăroiu, am să vă iau însă și pe dumneavoastră martori la ceea ce aș fi vrut să-i spun.

Aș fi vrut să vorbesc despre traseismul nostru politic, despre ce se întâmplă cu onoarea noastră trecând dintr-un partid în altul sau, pentru un moment, devenind independenți.

Demisionând din partid, fostul meu coleg Duca, a demisionat, în consecință, din toate funcțiile în care a fost numit de partidul al cărui membru era.

El nu mai poate fi, după părerea mea, reprezentantul Partidului România Mare în Parlamentul European, ca observator.

În Parlamentul European nu există observatori independenți, deci, el nu mai reprezintă pe nimeni dacă nu mai reprezintă Partidul România Mare.

Această problemă nu am luat-o în discuție atunci când s-a negociat plecarea observatorilor noștri în Parlamentul European.

Am avut o discuție particulară cu un om pe care am onoarea să-l cunosc și îndrăznesc să-l numesc prieten, domnul Joseph Borrell, președintele Parlamentul European.

Domnul Borrell mi-a spus că "Senatul..., Parlamentul României care l-a trimis acolo pe observator, este în drept să rezolve această chestiune, în conformitate cu interesele României și cu algoritmul folosit la numirea acestora."

Aș vrea să vă spun un lucru, Regulamentul observatorilor este diferit, domnule președinte, de Regulamentul Deputaților Europeni, și am încercat să vă explic, pe scurt, în ultima mea intervenție ce se întâmplă cu noi, ca observatori la Parlamentul European.

Există aici mai multe puncte de întrerupere a mandatului de observator:

Punctul 1 - în caz de deces;

Punctul 2 - în caz de demisie din Parlamentul European;

Punctul 3 - în caz de încetare a mandatului observatorului în Parlamentul său național... Aici vorbim de onoare!

Eu, dacă s-ar fi întâmplat, Doamne ferește, să părăsesc viața politică, aș fi demisionat din Senatul României, lăsând partidului meu dreptul ca, următorul pe listă, să îmi ia locul, pentru că nu am fost ales pe numele Eugen Mihăescu, ci am fost ales pe numele Partidului România Mare și pe numele senatorului Corneliu Vadim Tudor.

Punctul 4, stipulează: "În caz de incompatibilitate de funcții, președintele Parlamentului național în cauză - sau observatorul -informează președintele Parlamentului European, care constată încetarea mandatului observatorului".

În baza punctului 4, consider că președintele Senatului, poate chiar într-o ședință comună, pentru că vor mai fi și alte schimbări - sunt colegi parlamentari observatori care, din cauza cursului politicii naționale, vor să fie în țară, pentru că nu pot să fie în două părți, și observatori și tot timpul prezenți la lucrările Parlamentului Român.

Trebuie precizat că observatorii nu au același statut cu parlamentarii europeni, care sunt aleși de către electorat, au mandatul din mâna electoratului...În cazul nostru, mandatul vine din mâna partidelor, în urma unui algoritm.

Aș vrea să-l rog pe domnul președinte Văcăroiu ca, împreună cu președintele Partidului România Mare, să ia o decizie asupra acestei probleme care, totuși, din punctul de vedere al onoarei, e supărătoare.(Aplauze)

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult, domnule senator.

Vă aștept la mine în cursul zilei de mâine, dacă sunteți, și vom discuta în detaliu această problemă.

 
  Puskas Valentin Zoltan - Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură și ajutorarea agricultorilor

Invit la microfon pe domnul senator Puskas Valentin Zoltan, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România. Se pregătește domnul senator Cucuian Cristian.

   

Domnul Puskas Valentin Zoltan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat,

Ne apropiem de data de 1 ianuarie 2007 când, după speranțele noastre, vom fi în Uniunea Europeană. Sunt câțiva ani de când ne tot străduim să îndeplinim anumite criterii care sunt necesare pentru a ne vedea, în sfârșit, în Uniunea Europeană și, la rândul ei, Uniunea Europeană ne ajută cu anumite fonduri care, din păcate, sunt folosite doar într-un procent redus la noi, din această cauză nici pregătirea noastră, a oamenilor de fiecare zi, a agenților economici, a agricultorilor și așa mai departe, nu este suficientă la ora actuală și, dacă rămâne așa, nu o să facem față sau o să facem față greu concurenței care ne așteaptă odată cu intrarea în Uniunea Europeană.

Am ridicat aceste probleme având în vedere că o nouă problemă a apărut, problemă care birocratizează excesiv accederea la unele fonduri europene și pune pe drumuri pe cei cărora li se adresează aceste fonduri.

Este vorba de Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură care, și acum, dar și în viitor, va primi sume importante pentru a veni în ajutorul agricultorilor pentru a-și dezvolta activitatea.

Și acest fapt că trebuie să vină în ajutorul agricultorilor este foarte important, pentru că agricultorii, în marea lor majoritate, sunt la țară, în sate, în comune, iar Guvernul, printr-o hotărâre de Guvern, a decis că aceste sume, care sunt adresate agricultorilor, pot fi virate de către Agenția de Plăți și Intervenții pentru Agricultură numai în conturile deschise la Băncile Comerciale.

După cum știm, aceste bănci, în marea lor majoritate, se află în orașe, în mediul rural își desfășoară activitatea Cooperativele de Credit care, conform Ordonanței de urgență nr.97/2000, pot efectua operațiuni bancare, inclusiv pot deschide conturi "IBAN", și oamenii pot lucra ca și cu orice altă instituție financiară, au voie să-și desfășoare activitatea ca o instituție financiară și de credit.

Nu știu de ce când a fost organizată această activitate a Agenției de Plăți și Intervenții nu s-au gândit și la omul care, în sfârșit, va primi o sumă anume pentru dezvoltarea activității pe care o desfășoară, anume să aibă voie să lucreze prin aceste Cooperative de Credit care sunt acolo, în satul lor, în comuna lor, nu trebuie să meargă 20 - 30 - 40 km până la Banca Comercială care poate accesa aceste fonduri.

Eu am și adresat o întrebare în acest sens domnului premier Călin Popescu Tăriceanu și, cu această declarație politică, vreau să vin în sprijinul celor care locuiesc la sate și care vor accesa aceste fonduri, ca să schimbe domnul premier prevederile Hotărârii de Guvern nr.1853/2005, în care se specifică faptul că numai Băncile Comerciale pot accede la aceste fonduri, să introducă deci și Cooperativele de Credit, care sunt la sate, la țărani...

Sper ca intervenția mea să fie primită cu aceeași bună-voință cu care am spus-o aici, și de către Executiv.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Cristian Cucuian - Situația taberelor școlare din județul Bacău

Invit la microfon pe domnul Cucuian Cristian, din partea Alianței PNL-PD, se pregătește domnul senator Ion Moraru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Cristian Cucuian:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Situația taberelor școlare din județul Bacău este delicată, existența lor fiind pusă sub semnul unei continue degradări.

Dacă până în 1989 taberele aparțineau de Inspectoratul Școlar, prin Hotărârea Guvernului nr.86/1999, ele au trecut la Agenția Teritorială a Taberelor și Turismului Școlar.

Mutarea sub o altă gestiune a avut un efect nefast, din punctul de vedere al investiției în infrastructura taberelor. În afara unor reparații minore, nu mai exista, practic, program de investiții.

De anul trecut, taberele școlare au încetat să mai fie doar oaze de relaxare a elevilor și asta deoarece în aceste baze de agrement, special amenajate pentru tinerii din cadrul instituțiilor de învățământ, au acces și cei care au încheiat socotelile cu tot ceea ce înseamnă mediul didactic și a căror limită de vârstă este de 35 ani.

Această schimbare se datorează unei hotărâri guvernamentale care a intrat în vigoare la începutul anului 2005, prin care Autoritatea Națională pentru Tineret este împroprietărită cu administrarea taberelor școlare.

Vestea că în taberele școlare organizate vor avea acces toți tinerii, indiferent dacă sunt incluși sau nu într-un program de învățământ, a născut controverse atât în rândul celor care și-au propus să-și trimită copiii în aceste baze de agrement, cât și în rândul dascălilor.

Cât timp a existat Agenția Națională pentru Tineret, regimul construcțiilor era ținut sub control unic, la nivelul național al baremurilor stabilite pentru unitățile educației.

Din cele șase tabere existente pe teritoriul județului Bacău, autorizația de funcționare pentru anul 2006 o au doar două, "Sărătuc" și "Valea Budului".

La fața locului, priveliștea este dezolantă. Tabăra "Geamăna" este o tabără bună pentru sportivi, oferind condiții foarte bune de antrenament. În acest an au rămas fără autorizație în urma gravelor inundații de anul trecut.

ANT Bacău nu poate, din motive financiare, să cupleze o stație de epurare, de menționat că în această tabără a început să fie ridicată o altă clădire dar, de câți va ani, lucrările au încetat. Tabăra "Sărătuc", cu toate că are posibilități de agrement interesante și o capacitate de 125 locuri de cazare, nu este prea frecventată, deoarece este amplasată în zona de la baza Barajului de acumulare de la Poiana Uzului.

Tabăra Valea Uzului, de obicei, funcționa pe perioada sezonului cald. Datorită peisajului, aici a funcționat mulți ani Tabăra de ecologie SOS - Natura.

Din păcate, Tabăra din Valea Uzului nu are autorizație de funcționare, îi trebuie o stație de epurare care costă însă câteva miliarde lei.

Cea mai frumoasă tabără din județul Bacău este Tabăra "Castel"Dărmănești, amplasată într-un vechi castel care a aparținut prințului Gheorghe Știrbei.

Aici deveniseră tradiționale Taberele de matematică și diverse obiceiuri de iarnă, castelul a fost însă retrocedat.

Probabil, cea mai degradată tabără pentru tineret este cea de la Poiana Sărată, construită prin anii 1960. Pentru a funcționa numai pe perioada sezonului cald, tabăra nu a primit autorizație de funcționare, motivele sunt destule: "mobilier stricat, cazare, spații de cazare neigienizate, grupuri sanitare aflate în afara clădirii.

La Poiana Sărată era tradițională Tabăra de Pictură și Sculptură "George Apostol", imposibil de întreținut în condițiile actuale.

Punctul de rezistență al Agenției pentru Tineret Bacău este tabăra de la Valea Budului, care funcționează doar pe perioada sezonului cald. Tradițională este și tabăra pentru cursurile pentru limba engleză, având ca animatori studenți din Marea Britanie.

După cum spuneam, doar două tabere au primit aviz de funcționare, astfel că anul acesta locurile în taberele școlare sunt sensibil mai mici, este adevărat că interesul și disponibilitățile financiare ale băcăuanilor sunt limitate.

Conducerea ANT Bacău a precizat că nu se dorește nicidecum închiderea vreunei tabere, însă rezolvarea vine tot din crearea unor parteneriate publice - private pentru că statul nu are bani pentru realizarea investițiilor. Estimările preliminare pentru aducerea clădirilor la condiții normale de funcționare și pentru a le dota corespunzător ar costa ANT Bacău multe miliarde de lei, în condițiile în care sumele anuale prevăzute la buget sunt destul de anemice.

O a doua soluție propusă pentru taberele închise este transferarea lor în administrarea consiliilor locale, pentru a le orienta și folosi în funcție de necesități.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Ion Moraru - Legislația actuală din domeniul achizițiilor publice

Invit la microfon pe domnul senator Ion Moraru din partea Grupului parlamentar PSD. Se pregătește doamna senator Verginia Vedinaș.

   

Domnul Ion Moraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a aborda tema pe care mi-am propus să v-o prezint astăzi, aș vrea să mă declar de acord cu intervenția doamnei senator Cazacu, fără însă să nu menționez sau să nu fac o remarcă. Cred că ar fi fost foarte bine ca doamna senator să fi avut aceeași atitudine critică și atunci când domnul Traian Băsescu a trimis-o pe Lavinia Șandru pe linia de centură.

În sfârșit, revenind la tema propriu-zisă a intervenției mele, aș vrea să remarc faptul că nimeni nu poate contesta că problema corupției a devenit punctul principal de pe agenda publică, dezbătut uneori de pe poziții prea partizane, pentru a nu da de gândit, de toți cei implicați în vreun fel sau altul în viața publică: presă, partide, organizații neguvernamentale, observatori străini.

Nu puțini sunt cei care consideră corupția ca fiind principalul obstacol în calea aderării noastre la Uniunea Europeană. Alții folosesc această temă, dar ca pe o modalitate confortabilă de atac asupra adversarilor politici care, inevitabil, sunt mai corupți sau, dacă este o campanie profesionistă, chiar unicii deținători ai corupției din România.

Să nu uităm, chiar președintele Băsescu spunea că, de prea multe ori, mafia a ajuns pe masa Guvernului.

Din păcate, în toată această vâltoare mediatică, de prea multe ori, afirmații dure, tranșante rămân doar la nivelul generalității, fără a se veni cu nimic concret, ceea ce nu ajută deloc la eliminarea cauzelor.

Tocmai de aceea vă propun să vedem care sunt, concret, unele dintre principalele căi prin care se manifestă corupția în sectorul public.

Dacă ar fi să facem un top, bazat și pe frecvența materialelor din presă, atunci pe primele trei locuri am găsi, detașat, achizițiile publice. Nu degeaba România trebuie să elaboreze un nou set legislativ în domeniul achizițiilor publice, pe care-l așteptăm cu nerăbdare și care sperăm că va fi adoptat în urma unei dezbateri publice serioase și nu prin ocolirea Parlamentului, așa cum, din păcate, ne-a obișnuit actualul Guvern.

Dintre toate metodele de a încălca legislația privind achizițiile publice cea mai interesantă, dar și cea mai periculoasă din punctul de vedere al credibilității Guvernului, este metoda legală și anume să încalci legea printr-o hotărâre a Guvernului. Și, pentru a nu ne limita iarăși la generalități, iată un exemplu concret: în ședința sa din 5 mai 2005, Guvernul Tăriceanu a adoptat Hotărârea Guvernului nr.411/2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.461/2001 pentru aprobarea normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice și pentru modificarea art.3 din Hotărârea Guvernului nr.841/1995 privind procedurile de transmitere fără plată și de valorificare a bunurilor aparținând instituțiilor. În spatele acestei denumiri tehnic neutre se ascund unele prevederi pe care nu mă sfiesc să le numesc scandaloase. Printre numeroasele prevederi ale acestui act normativ, a fost strecurat și punctul 19 care prevede, nici mai mult, nici mai puțin decât că, citez: "Punctul 3.1 - Autoritatea contractantă are dreptul de a prelungi contractele de furnizare sau de servicii cu caracter de regularitate încheiate în anul precedent și - atenție ! - a căror durată normală de îndeplinire a expirat la data de 31 decembrie, dacă se îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții..." Sunt mai multe condiții prevăzute. Eu aș vrea să mă refer numai la cele prevăzute la lit.d) și anume: "Prelungirea contractului inițial nu poate depăși o durată de 4 luni de la data expirării duratei de îndeplinire a acestuia".

Stimați colegi, în traducere liberă, înseamnă că unele contracte de achiziții publice care legal nu mai există, sunt înviate și produc efecte juridice în baza acestei hotărâri a Guvernului Tăriceanu. Este vorba de o încălcare flagrantă a legii, căci discutăm despre contracte care nu mai există și care continuă senin să producă efecte.

Consecința - pe cale legală, se evită discret organizarea de licitații pentru atribuirea contractelor.

În aceste condiții, solicit următoarele:

  • Abrogarea de către Guvern a acestor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.411/2005 și reintrarea în legalitate. În cazul în care Guvernul nu va abroga aceste dispoziții, vom ataca în contencios administrativ această hotărâre de Guvern și vom solicita anularea prevederilor ilegale.
  • Centralizarea de către Ministerul Finanțelor publice, prin organismul său de resort, a situației contractelor de achiziții publice prelungite în temeiul acestor prevederi și transmiterea acestei situații la Parlament, inclusiv valoarea fiecărui astfel de contract. Acest lucru este absolut necesar pentru a se vedea clar cine a profitat de pe urma acestei aberații juridice.

Stimați colegi, eu cred că, pentru a elimina portițele legislative care permit acte de corupție, avem nevoie, desigur, de o legislație de calitate în domeniul achizițiilor publice.

Iată de ce declar că Partidul Social-Democrat nu va accepta ca legile esențiale în acest domeniu să fie adoptate altfel decât prin dezbatere parlamentară deschisă.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea opoziției)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

 
  Verginia Vedinaș - Declarația domnului senator Marko Bela, membru al Guvernului României, referitoare la necesitatea cunoașterii limbii maghiare de către funcționarii din administrația publică

Invit la microfon pe doamna senator Vedinaș Verginia și se pregătește domnul senator Mario Ovidiu Oprea.

Doamna senator, din partea Grupului parlamentar România Mare, aveți cuvântul!

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Distins Senat, țin să precizez de la început că o declarație în care am abordat probleme învecinate celor pe care le voi aborda astăzi am avut și săptămâna trecută, însă condițiile în care s-a petrecut acest lucru și gravitatea faptelor abordate mă determină să revin asupra lor.

Am în vedere declarația făcută de domnul Markó Béla care nu este un simplu parlamentar, nu este un simplu membru al Guvernului, este liderul unei formațiuni aflate la guvernare, guvernare în care domnia-sa este unul dintre cei mai importanți oameni, fiind ministru de stat sau, cum se exprimă impropriu în limbajul cotidian, vicepremier.

Domnia-sa declara: "Funcționarii de la ghișee care nu cunosc limba maghiară, trebuie să-i punem să învețe, și polițistul, și poștașul, toți cei ce mănâncă pâinea noastră, fiindcă de acum așa trebuie să vedem lucrurile - cel care e funcționar aici, în Ținutul secuiesc, mănâncă pâinea noastră, își ia salariul din impozitul nostru. Atunci ar trebui să învețe limba noastră sfântă maghiară, dacă nu - subliniez - să părăsească ținutul nostru. Trebuie să trecem la fapte pentru a ne câștiga libertatea și pământul nostru", am încheiat citatul.

Mă întreb, retoric, firește, cum se împacă o asemenea declarație cu statutul celui care a făcut-o, care ca senator a jurat pe Constituție, care ca membru al Guvernului a jurat pe Constituție, Constituție care proclamă România ca stat național, suveran, unitar, independent, indivizibil, care proclamă ca limbă oficială în stat limba română ?

Vă reamintesc sau vă precizez, domnilor colegi, că la puțin timp după adoptarea, în 1923, a Constituției către care ne îndreptăm ca și către un reper democratic, s-a adoptat o lege privind statutul funcționarilor publici care obliga toți funcționarii aflați la post să dea examen de limbă română, iar, dacă nu promovau examenul, puteau să repete de două ori și, dacă nici a treia oară nu reușeau, erau destituiți din funcție. Și actuala lege privind statutul funcționarilor publici prevede, printre condițiile generale de ocupare a unei funcții, cunoașterea limbii române. Aceasta este o condiție care trebuie respectată de toți funcționarii, inclusiv de cei de altă etnie.

Limba oficială înseamnă limba în care vorbesc și scriu autoritățile și se derulează raporturile cetățean - autoritate. Existența unor situații speciale, prevăzute prin legi organice, nu permite transformarea excepției în regulă.

Grave sunt și afirmațiile referitoare la Ținutul secuiesc, pâinea secuiască, la faptul că "trebuie să trecem la fapte pentru a câștiga libertatea și pământul nostru". Ce înseamnă aceasta, decât îndemn la separatism teritorial, la sciziune pe criteriul apartenenței la o anumită minoritate națională ?

Vă amintesc, domnilor colegi, că art.30 alin.7 interzice, printre altele, îndemnurile la separatism teritorial și la ură națională. Vă mai amintesc că Guvernul, din care face parte și declarantul respectivelor afirmații, are misiunea, potrivit art.102 din Constituție, să asigure realizarea politicii interne și externe a țării.Să înțelegem că politica actualului Guvern este cea care rezultă din declarația pe care am abordat-o ?

În final, vă mai amintesc că tot în Constituția țării se află chiar printre primele articole unul intitulat "Unitatea poporului român și solidaritatea cetățenilor".

Prin declarația făcută, domnul Markó Béla se plasează în afara Constituției pe care a jurat, de două ori în decembrie 2004, să o respecte. Teritoriul la care se referă domnia-sa că trebuie recucerit este românesc, nu secuiesc, cum românească este și pâinea pe care o mâncăm, și limba pe care o vorbim noi și autoritățile statului. Vă reamintesc - și nu voi obosi să o fac cât voi fi parlamentar - că prevederile constituționale, și astăzi invocate, reprezintă limite ale revizuirii Constituției sustrase prin 152 posibilități de a fi revizuită.

Apreciem că declarația făcută îl pune pe domnul Markó Béla într-o stare de incompatibilitate cu statutul de parlamentar și de ministru de stat și ne rezervăm dreptul de a cere declanșarea procedurilor constituționale pentru ca membrii Guvernului României să nu mai declare și să nu mai acționeze împotriva intereselor statului român și împotriva Constituției României.

Vă mulțumesc. (aplauze din partea Grupului parlamentar PRM)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Vă anunț că Grupul parlamentar România Mare mai are la dispoziție 5 minute.

 
  Mario-Ovidiu Oprea - Pregătirea autorităților locale pentru prevenirea inundațiilor din 2006

Dau cuvântul domnului senator Mario-Ovidiu Oprea, din partea Alianței D.A PNL-PD. Se pregătește domnul senator Ion Florescu.

   

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cunoscând faptul că trăim în țara unde se poate întâmpla orice, cred că nu mai este o glumă faptul că aceste vorbe devin o realitate cotidiană pe zi ce trece.

Astfel, ca țară care dorește să se integreze în Uniunea Europeană se pune întrebarea când unele autorități locale, prin mentalitățile arhaice pe care încă le au, vor fi pregătite de adaptare la standardele comunitare ?

Într-o societate în care tragediile, dramele cauzate de inundațiile de anul trecut, precum și de alte catastrofe naturale sunt speculate de tot felul de oportuniști care văd o afacere din suferințele oamenilor sau din mediatizarea lor în scopuri propagandistice, strategiile guvernamentale și programele europene de reconstrucție a zonelor afectate de intemperii sunt tratate cu superficialitate de către liderii locali care sunt îndreptățiți să le aplice.

Efortul Guvernului, stimați colegi, este blocat, în acest sens, de astfel de atitudini și Executivul este găsit țap ispășitor de primarii și de președinții de consilii județene obișnuiți cu beneficiile, avantajele și laudele de pe urma eforturilor altora.

Conform datelor meteo de la sfârșitul lui 2005, anul acesta se previzionează a fi la fel de afectat de inundații, în multe județe din țară, ca anul trecut. Se pune întrebarea: cum sunt pregătite anumite autorități locale, în special cele reticente la ajutoarele guvernamentale sau care preferă să critice sau să se plângă că nu au fonduri, în loc să găsească soluții după evenimentele de anul trecut? Răspuns: la fel! De ce? Din obișnuință, comoditate sau concepții de secretari de partid care așteaptă mură în gură ca cei de la centru să le rezolve problemele locale.

Colegi parlamentari, ne așteaptă vremuri ploioase, iar cei care gestionează afacerile publice locale din multe județe ale țării, nu sunt în stare să se adapteze la cerințele actuale. În fiecare an, indiferent de catastrofele naturale care apar, din incompetență și lenevie, zeci de primari sau președinți de consilii județene din țară se plâng că nu sunt sprijiniți financiar de Guvern sau nu au fonduri europene necesare pentru a face față stihiilor naturii. Dar, când este vorba de gospodărirea banului public, de eficiență și de buna conducere a lucrărilor privind infrastructura publică, de poduri, de diguri, drumuri, șanțuri, apeducte, se prefac că nu se pricep sau îl iau pe nu pot în brațe și ei strecoară sume din finanțările venite de la diferite instituții naționale și internaționale. Această atitudine face loc lipsei de răspundere în finalizarea unor lucrări necesare comunității pe care o conduc.

Doamnelor și domnilor colegi, consider greu de calificat atitudinea unora dintre autoritățile locale, care nu se pregătesc administrativ de inundațiile ce ne vor aștepta în această vară, cu efecte dezastruoase în economia țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Florescu - Economia românească în derapaj, nivelul de trai al românilor, în picaj

Invit la microfon pe domnul senator Ion Florescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Urmează domnul senator Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Ion Florescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, declarația mea politică se intitulează Economia românească în derapaj, nivelul de trai al românilor în picaj.

Când actuala Putere se afla în opoziție nu scăpa nici un prilej de a lua atitudine publică, criticând fosta guvernare de toate relele din lume. Cu șiroaie de lacrimi, invocau tragismul vieții românilor, invocau drepturile ciuntite ale cetățenilor. Loviți brusc de amnezie, după preluarea puterii, măsurile pe care le întreprind nu au nimic comun cu îmbunătățirea vieții, ci, dimpotrivă, duc la înrăutățirea ei.

După ce președintele țării, Guvernul, Executivul în ansamblul său au promis, în campania electorală că, în România, în anii ce urmează, inclusiv anul 2005, vor curge râuri de lapte îndulcit cu miere, munți vor fi de pâine și dealuri de cozonac, realitatea este reflectată printr-un tablou în culori sumbre. Competitivitatea economiei, cât era ea, a scăzut dramatic, inflația s-a inflamat și nu dă semne de dezumflare, la fel, deficitul de cont curent. Activitatea industrială a scăzut, creșterea PIB-ului s-a înjumătățit, cota unică de impozitare a fost și rămâne o reglementare cu efecte benefice pentru cei bogați, iar fondurile lipsă de la buget se adună la cei săraci.

Politicile economico-financiare ale unei guvernări așa-zis liberală au dus la derapajul tuturor indicatorilor macro-economici, nepriceperea în a gestiona bugetul țării au dus la o spirală aberantă a fiscalității. Creșterea economică, echilibrele macroeconomice, țintirea inflației, transporturile, sănătatea, învățământul, calitatea vieții, în general, sunt serioase motive de îngrijorare. Creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, coroborate cu scăderea față de leu a valutelor euro și dolar, duc la falimentarea exporturilor din construcțiile de mașini, industria sticlei, industria lemnului, textile, confecții, a exporturilor, în general, dar, mai ales, a celor consumatoare de gaze, generând alte mari și greu de suportat costuri sociale.

Altfel spus, caracteristicile dezvoltării economice pe anul 2006 sunt departe de așteptările electoratului:

  1. Cea mai mică creștere economică din ultimii ani;
  2. Acțiunile guvernamentale nu au legătură cu angajamentele din Programul de guvernare;
  3. Activitatea se desfășoară în virtutea inerției, fără inițierea de proiecte importante, vitale pentru economia românească;
  4. Reducerea volumului de activități economice și blocarea unor proiecte anterioare în mai toate sectoarele economiei.

Fondul Monetar Internațional, Comisia europeană constată și exprimă îngrijorare față de acest gen de probleme. Ceea ce simte cetățeanul român este efectul realității economice, un adevăr trist care nu se poate ascunde după cuvinte, cât ar fi ele de euforice. Introducerea cotei unice a dus la scăderea veniturilor bugetare. Încercând să compenseze o parte din ele, s-a procedat la majorarea cotelor de accize în avans față de înțelegerile fostului guvern cu Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. Aceste creșteri s-au reflectat în prețuri, cu efect în lanț asupra tuturor produselor și serviciilor. Reducerea veniturilor bugetare nu a permis indexarea pensiilor, a alocațiilor de stat pentru copii, a ajutoarelor sociale și a altor drepturi acordate de la buget în raport cu noua evoluție a prețurilor și tarifelor, astfel încât cetățeanul să facă față, fără scăderea dramatică a nivelului de trai. Realizarea unor venituri reale mai mici rezultă și din evoluția economiilor populației, care, în termeni reali, ca rată lunară, au scăzut la 0,3 în prezent, față de 1,7% în 2004.

Rezultă clar și indubitabil că economia țării este într-un grav impas și nici nu sunt speranțe de mai bine în viitorul apropiat. La aproape o treime din mandat, Puterea actuală a oferit, în loc de trai decent cetățenilor, circ, circ și iar circ. Pâine, în schimb, din ce în ce mai puțină. Țara toată asistă la un spectacol mai sumbru și mai înfricoșător ca oricând. Principala preocupare a celor care sunt, acum, la guvernare a fost și rămâne lupta pentru un loc situat cât mai aproape de ciolanul politic, suculent și gustos. Atât.

Se schimbă partidele precum mijloacele de transport în comun, se metamorfozează doctrinele într-o noapte, adormi social democrat și te trezești dimineața popular. S-au uitat promisiunile. Nu vă interesează, în mod sigur, altceva decât satisfacerea clientelei politice proprii. Interesul public, dorința pentru propășirea țării, bunăstarea omului de rând, a alegătorului au rămas doar lozinci de campanie electorală și atât. Românul devine tot mai sărac și fără nici o perspectivă în propria țară.

Față de această situație socială deosebit de gravă, cu indicii că viața românilor va avea costuri tot mai ridicate, însă fără venituri pe măsură, se impun de la sine întrebările: de ce, onorat Guvern? Până când, domnule ministru?

Eu, unul, nu aștept răspuns, dar aștept, în schimb, împreună cu cetățenii pe care-i reprezint în Senatului României, soluții viabile pentru redresarea economiei românești.

Deocamdată, noua CDR-PNL, PD, PC + UDMR, față de vechea Convenție Democrată, a reușit doar "performanța" trecerii de la strânsul curelei, principiul promovat de guvernul Ciorbea, la strânsul șurubului, recomandat de Guvernul Tăriceanu, singura realizare, din păcate.

Mulțumesc. (aplauze)

 
  Claudiu Tănăsescu - Dezastrul economic din județul Dâmbovița

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultima luare de cuvânt, dar nu cea din urmă, domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, declarația mea aș putea-o intitula Dezastrul economic în județul Dâmbovița.

Speranțele celor mai mulți dintre locuitori, dar și dintre salariații județului Dâmbovița se îndreaptă, în momentele actuale, spre Senatului României. Cu siguranță, numai Parlamentul mai are curajul să atace, într-un fel, starea jalnică în care se află județul Dâmbovița, stare cauzată de hienele care au guvernat, după teribilul Decembrie 1989, dată de referință a apogeului economic înregistrat în România. Poate că numai prin intermediul Parlamentului, strigătul de disperare al cetățenilor din Dâmbovița ar putea fi auzit. Sindicatele s-au unit, cu mulți ani în urmă, și au format o asociație intitulată Alianța Intersindicală Dâmbovița, care se luptă din răsputeri să scoată la lumină adevărul din negura căzută peste economia din jurul Chindiei.

Combinatul de oțeluri speciale Târgoviște, unitate de referință a României, a fost măcinat de cei care au guvernat, apoi, tot ei, au dat marele combinat pe mâna unor ruși, care îi pregătesc sfârșitul sinistru. În cadrul unui dialog social, de față cu toate sindicatele, inclusiv parlamentari din coaliție, directorul slav a anunțat că Uniunea Europeană îl determină să dea, în această vară, 2000 de oameni afară din cei 5000 existenți, oferind salariaților plăți compensatorii de 5.000.000 de dolari, știind că tot combinatul l-a cumpărat cu 2.000.000 de dolari. De unde acești bani? Simplu. Din vânzarea, bucată cu bucată, a acestui combinat.

Județul Dâmbovița, extrem de puternic în 1989 din punct de vedere industrial, însuma aproximativ 200.000 de salariați dintr-o populație de 500.000 de persoane. Acum, au mai rămas câteva zeci de mii, după ce, unitate cu unitate, a fost rasă de pe harta industrială, pentru a pregăti terenul de intrare în Uniunea Europeană, gata ecologizat, unde oamenii vor supraviețui, probabil, în rezervații, aruncându-li-se din elicopterele Uniunii Europene, când și când, hrană și cazane cu apă fiartă.

La Moreni, Fabrica de armament, excelent dotată și care, după 1990, a avut comenzi enorme, și ca valoare, și ca volum, a fost redusă până aproape de lichidare. Schela de foraj desființată, cea de extracție, așijderea, iar Uzina de utilaj scoasă din circuit. Șomajul, la Moreni, a ajuns la 80%, în schimb, din pricina sărăciei, cimitirele orașului s-a extins spre răcoarea pădurii dinspre apus, iar crucile dau năvale spre Târgoviște. La Titu a amuțit aproape totul, lăsând oamenii să trăiască din te miri ce și cum. Uzina de utilaj petrolier din Târgoviște exporta, în 1989, în 35 de țări din 5 continente și aducea valută cu nemiluita, având peste 11.000 de salariați.

Norul radioactiv al marii privatizări a redus numărul salariaților la 3000, după care, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara, în cârdășie cu alții, a vândut, la ofertă publică, pe mai nimic, acțiunile fără contract de vânzare, unei echipe de foști sovietici. La început, UPET-ul era așezat la marginea orașului, dar, de-a lungul anilor, a crescut forța de muncă și cadrele de pregătire pentru mai târziu. Apoi, s-au construit alte platforme industriale, SARO-ul, ROMLUX-ul și așa mai departe. În jurul UPET-ului s-a dezvoltat orașul, uzina rămânând în mijlocul său. De aici începe marea dramă a celor aproximativ 2000 de salariați, pentru că proprietarii ruși au început să vândă hale, terenuri colaterale și utilaje de fier vechi. Și disperarea vine de la faptul că, anul acesta, producția nu este acoperită cu contracte, salariile se dau cu întârziere și, în curând, se va intra în șomaj, mai ales că autoritățile locale invocă autorizația de mediu, care, bineînțeles, nu va fi obținută niciodată, fiindcă aceasta ar fi - vezi, Doamne! - drumul spre Uniunea Europeană. Ba, mai mult, se știe că se vor construi pe vechile amplasamente ale UPET-ului, în afară de actualul magazin XXL, încă două mari supermarket-uri. Dar neregulile s-au tot ținut lanț în județul Dâmbovița. Vă dau un singur exemplu: când s-a început modulul 2 la Cernavodă, au fost comandați în străinătate robineți din fabricația UPET. La nivelul unui singur an, s-au importat robineți nucleari de 187.000.000 de dolari, care ar fi costat la UPET doar 40.000.000 de dolari. Este de știut că UPET a fabricat, înainte de 1989, toți robineții pentru hidrogenul sulfurat necesar apei grele de la Drobeta și pe cei de la Cernavodă și, iată că, aceștia au funcționat 30 de ani, precum ceasurile elvețiene, iar acum nu se mai poate? Așa se luptă cu corupția? Ia să-i căutăm pe cei care au atras importuri de 4 ori mai scumpe?

Dar despre corupție vă mai dau câteva exemple: Fabrica de strunguri, exportatoare pe toate continentele, de strunguri automate, semiautomate, cu comandă-program, cu tehnică de ultimă oră, a fost cumpărată de un american cu mare fast sau cu focuri de artificii de Ziua Americii,cu invitați de onoare, precum James Rosapepe, și a dispărut prima de pe platforma industrială. Ce-i drept, americanii au fost mai sârguincioși și au terminat mai repede.

ROMLUX-ul, Fabrica de becuri și corpuri de iluminat, a câștigat licitațiile pentru multe orașe din țară, cu prețuri corecte. Apoi, licitațiile au fost anulate și firme conduse de Dispeceratul iluminatului public sau alți aligatori, au obținut lucrările cu oferte de 5 ori mai scumpe. Cum să mai poată exista o firmă românească performantă exportatoare în tot județul, dacă este ocolită pentru o altă încărcătură de interese meschine, care foarte des este, de fapt, o firmă de apartament? Nimeni nu mai comentează la televizor starea socială a națiunii, în schimb, asistăm cum se porcesc, seară de seară, pe banii poporului, tot soiul de neaveniți.

La Dialogul Social din sala Prefecturii Dâmbovița, președintele Consiliului județean, Gheorghe Ana, a anunțat clar, de față cu presa, că județul Dâmbovița este închis economic. Ar exista o rată de salvare, ca toți parlamentarii de Dâmbovița să se unească și să ceară Guvernului continuarea autostrăzii București-Sinaia prin Târgoviște. Drumul este început de Guvernul PSD și construit doar până la Tărtășești. Drumul acesta, care ar traversa județul, ar aduce, în primul rând, investitori, cum au adus cele din Prahova, Brașov și Argeș. Așa, nu vom mai duce lipsă, pentru o vreme, de locuri de muncă, iar ponderea economică s-ar sălta oleacă. Să se lase orgoliile de partid, pentru că drumul este al cetățeanului, nu este al nici unui partid. Spun asta întrucât actuala putere a sugrumat proiectul cu pricina, lăsând totul baltă, de parcă acea cale ar fi luată în moștenire de PSD.

Să se renunța odată la tot soiul de ambiții care sunt în detrimentul oamenilor și poate că a sosit momentul ca guvernarea actuală să pună poporul la muncă, fiindcă numai așa putem scăpa de sărăcie și de dezastrul creat în ultima vreme.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, încheiem aici declarațiile politice.

 
Aprobarea ordinii de zi.  

Invit pe domnul secretar Vasilescu să facă apelul, cu speranța că vom reușim să întrunim cvorumul. Vă amintesc că astăzi vom supune la vot legi organice.

Domnule secretar, aveți cuvântul.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulțumesc, domnule președinte. Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori.

- Antonie Ștefan Mihail - prezent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - delegație
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - prezent
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar observator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - Guvern
- Corodan Ioan - prezent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Crețu Corina - prezent
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - concediu
- Dina Carol - prezent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - europarlamentar observator
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitru Constantin - prezent

 
   

Domnul Viorel Dumitrescu (din sală):

Pe mine nu m-ați strigat ?

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Dumitrescu Viorel?! V-am văzut, mă scuzați, v-am pus prezent, domnule senator.

- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - prezent
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - delegație
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - delegație
- Iliescu Ion - prezent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - delegație
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - prezent
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - delegație
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - prezent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morțun Alexandru Ioan - europarlamentar observator
- Neagoe Otilian - prezent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - prezent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - prezent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - învoit
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - europarlamentar observator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - europarlamentar observator
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - prezent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - prezent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Silistru Doina - delegație
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - prezent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - prezent
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - prezent
- Ștefan Viorel - prezent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - absent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - europarlamentar observator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

Domnilor colegi,

V-am văzut... (discuții în sală)..., am văzut. Aș avea o rugăminte, domnule președinte, vă rog să fiți de acord: eu o să urmăresc în sală și trec pe absolut toată lumea.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai strigați o dată absenții, vă rog.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mai strig o dată. Câștigam timp.

- Cioroianu Adrian Mihai - europarlamentar observator
- Copos Gheorghe - Guvern
- Filipescu Teodor - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Loghin Irina - absent
- Marinescu Marius - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - învoit
- Rădoi Ovidiu - absent
- Silistru Doina - delegație
- Solcanu Ion - absent
- Tudor Corneliu Vadim - absent

Cam asta este tot. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

În conducerea lucrărilor voi fi ajutat de cei doi colegi, domnul secretar Vasilescu Gavrilă și domnul secretar Gheorghe Funar.

Din totalul de 137 de senatori și-au anunțat prezența un număr de 97 colegi senatori.

Avem 27 de colegi absenți motivat. Aveți ordinea de zi în mape. Vă fac o propunere la ordinea de zi. Punctele 6, 7 și 8 de pe ordinea de zi să le introducem după punctul 15, astfel încât să putem supune votului proiectele de lege care au termene cu aprobare tacită în ziua de astăzi.

Dacă mai sunt și alte intervenții la ordinea de zi? Supun votului dumneavoastră această corecție, deci, pct. 6, 7 și 8 de pe ordinea de zi să le introducem după punctul 15.

Vă rog să votați, stimați colegi. Vă rog să votați.

Cu 70 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere, ordinea de zi a fost aprobată.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi, stimați colegi. Vă rog, numai un moment. Da, domnule senator Ungheanu, vă rog. Microfonul 2.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Am examinat ordinea de zi și aici sunt trei legi: pct. 9, 10, 11, una e și prioritate de integrare, care au termen de trecere tacită și suntem în pericol, astăzi, dacă nu le mutăm în față să nu ajungem să le discutăm.

S-a votat ordinea de zi și am intervenit la ordinea de zi.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator, am programat, de asemenea natură încât să le supunem votului astăzi.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Bun. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, voi supune votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votați.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivă, 2 abțineri, ordinea de zi a fost aprobată.

 
Aprobarea programului de lucru.  

Programul de lucru: până la orele 19,30. Supun votului dumneavoastră programul de lucru. Vă rog să votați.

Cu 76 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, 4 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea și gestionarea fluxurilor migratorii în scop lucrativ, semnat la Roma, la 12 octombrie 2005.  

Primul proiect din ordinea de zi, proiectul de Lege privind ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Italiene privind reglementarea și gestionarea fluxurilor migratorii în scop lucrativ, semnat la Roma, la 12 octombrie 2005.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială... Domnul senator Păcuraru... Mulțumesc.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Dănilă. Microfonul 10, vă rog. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă: secretar de stat, coordonator al activității de dialog social și relații cu Parlamentul în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Acest acord conține dispoziții referitoare la desemnarea autorităților competente pentru punerea în aplicare a acordului, anume Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, precum și facilitarea recrutării și integrării cetățenilor celeilalte părți contractante pe piața internă a muncii. Va exista, de asemenea, posibilitatea facilitării accesului cetățenilor pe piața muncii, precum și schimbul de informații, posibilitatea participării potențialilor candidați la cursul de formare profesională și de limbă, iar modalitățile de aplicare și de realizare a acestor chestiuni vor fi stabilite printr-un protocol de aplicare a acestui Acord. Față de aceste argumente, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Fac un apel la colegi să păstreze liniștea. Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile și să păstrați liniștea.

Dau cuvântul domnului secretar Paul Păcuraru pentru a prezenta raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Paul Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Acordul semnat la 12 octombrie 2005 între cei doi miniștri privind fluxurile migratorii dintre România și Italia a fost discutat în comisie pe 14 martie. S-a întocmit raport de admitere favorabil, fără amendamente. Comisia îl propune plenului Senatului spre aprobare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, vă rog, dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt luări de cuvânt. Suntem în fața unui raport, fără amendamente. Voi supune votului dumneavoastră, atât raportul, cât și proiectul de lege. Vă rog să votați, stimați colegi.

Domnule Berceanu, poate și votați...

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 8 abțineri, au fost adoptate atât raportul, cât și proiectul de lege.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la București, la 1 noiembrie 2005.  

Trecem la punctul 3, proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind navigația pe căile navigabile interioare, semnat la București, la 1 noiembrie 2005.

Comisia economică, domnul președinte Claudiu Tănăsescu, vă rog să luați loc. Dau cuvântul domnului secretar de stat Alexandru Galiatatos. Aveți cuvântul. Microfonul 10.

   

Domnul Alexandru Galiatatos - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Tratatul internațional semnat la nivel guvernamental este un Acord bilateral prin care se convin reglementări referitoare la activități ce țin de modul de folosire a teritoriului de stat, navigația în apele interioare, care fac parte din interiorul României, statutul navelor, echipajelor, persoanelor și mărfurilor aflate la bord, cărora le acordă tratamentul național: înființarea de agenții, probleme de percepere de taxe și transfer de valută, precum și de impozitare, reglementate prin Convenția pentru evitarea dublei impuneri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Invit pe domnul președinte Claudiu Tănăsescu să ne prezinte raportul Comisiei economice.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească un raport favorabil. Aș vrea să specific că această lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este Cameră decizională.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenții, stimați colegi? Dacă sunt întrebări? Nu sunt. Avem un raport favorabil, fără amendamente. Supun votului dumneavoastră, atât raportul, cât și proiectul de lege în forma prezentată de către Guvern. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 2 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii de la rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG-TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.  

Trecem la punctul 4, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2006 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2005 privind aprobarea scoaterii de la rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, complexurile energetice Craiova, Rovinari și Turceni, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala "ROMAG-TERMO" și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale.

Comisia economică... Este domnul președinte Claudiu Tănăsescu.

Domnul secretar de stat Alexandru Mircea, microfonul 10, vă rog. Aveți cuvântul.

   

Domnul Alexandru Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege supus dezbaterii se propune aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2006. Prin această ordonanță, prin derogare de la prevederile art. 5 alin. 2 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat a fost aprobată scoaterea din rezerva de stat, cu titlul de împrumut, pe termen de 180 de zile a cantităților de 3.162.004 tone cărbune energetic și 197.305 tone păcură pentru a fi acordate Societății Comerciale de Producere a Energiei Electrice și Termice "Termoelectrica" - S.A. și filialelor sale care sunt trecute în anexă. Vă rog să aprobați această ordonanță prin lege. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dau cuvântul domnul președinte Claudiu Tănăsescu pentru a prezenta raportul Comisiei economice. Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Ținând cont de necesitatea asigurării consumului de energie electrică și agent termic pentru populație, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să întocmească raport favorabil, fără amendamente.

Specific că această lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt dezbateri generale? Dacă doriți să interveniți, stimați colegi?

Înțeleg că nu. Supun votului dumneavoastră raportul favorabil al Comisiei economice, fără amendamente și proiectul de lege. Vă rog să votați.

Cu 66 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 3 abțineri, raportul și proiectul de lege au fost adoptate.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 430 din 25.10.2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994 din 28.10.2004.  

Stimați colegi, trecem la punctul 5, propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 430 din 25.10.2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate de alimentare cu energie termică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 994/28. 10. 2004

Comisia economică este aici. Vă rog, inițiatorul dacă este prezent? Nu este prezent? A fost anunțat, da? Bine. Domnule președinte Claudiu Tănăsescu, vă rog să prezentați raportul comisiei.

   

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de un raport la propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 430 din 25.10.2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2004 pentru adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației, pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum, prin sisteme publice centralizate. După destule dezbateri, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport favorabil, cu două amendamente aflate în anexă. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și prima Cameră sesizată este Senatul. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, vă rog, dacă sunt intervenții pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt intervenții. Avem două amendamente admise. Vă consult dacă sunt obiecțiuni la cele două amendamente? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră raportul cu cele două amendamente admise. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, raportul a fost adoptat.

Voi supune votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom opera cele două amendamente pe care tocmai le-am aprobat. Vă rog să votați.

Cu 73 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 2 abțineri, proiectul de lege a fost adoptat.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.  

Stimați colegi, trecem la votul pe legi organice.

Pct. 9. Proiect de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.

Avem raport comun: Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru drepturile omului, culte și minorități. Vă rog. Domnul senator Eckstein, domnul senator Frunda. Dau cuvântul doamnei ministru Monica Macovei pentru susținerea proiectului de lege. Microfonul 8, vă rog.

   

Doamna Monica Macovei - ministrul justiției:

Vă mulțumesc.

Această ordonanță de urgență adoptată în decembrie 2006, a avut drept scop reglementarea unor chestiuni din mai multe prevederi legislative care erau necesare în procesul de integrare europeană. Unele, de pildă, reglementările finale ale executorilor judecătorești se aflau pe rolul Parlamentului, dar era nevoie pentru raportarea de sfârșit de an să le îndeplinim, în raport cu termenele din planul de acțiune. Sunt amendamente referitoare la titularul stabilirii numărului de executori judecătorești și aceasta pentru că executarea hotărârilor în România este o problemă. Sunt foarte multe hotărâri care nu se execută cu anii, sunt hotărâri de condamnare la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a României, din acest motiv. De altfel, și în Raportul de țară din octombrie 2005 se menționează că nu s-a realizat nici un progres cu privire la executarea hotărârilor judecătorești. O altă modificarea se referă la Legea contenciosului administrativ. Pentru a înlesni activitatea de judecată și activitatea procurorilor și pentru că, totuși, procurorii, care sunt specializați în urmărire penală, nu au atribuții în ceea ce privește procesele de contencios administrativ, am eliminat prezența obligatorie a procurorului la aceste ședințe de judecată din contenciosul administrativ. De asemenea, am introdus o modificare ...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna ministru, numai o secundă! Stimați colegi, vă invit să luați loc. Rog să părăsească sala cei care au intrat fără accept aici! Vă rog să vă ocupați locurile și să păstrați liniștea! Domnul Codruț Sereș, vă rog foarte mult! Aveți cuvântul, doamna ministru!

 
   

Doamna Monica Macovei:

Mulțumesc. O altă modificare se referă la recunoaștere, ca mijloc de probă, a unui act de constatare făcut de Garda Financiară la solicitarea procurorului. Există, de asemenea, prevederi referitoare la competența sub aspectul urmăririi infracțiunilor de proprietate intelectuală. Am să mă opresc aici. V-aș ruga să aprobați această ordonanță de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult. Dau cuvântul domnului președinte Eckstein Kovacs, pentru a ne prezenta raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină și validări...

 
   

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte! Raportul este de admitere, cu amendamentele cuprinse în anexa 1. Totodată, aveți la dispoziție și amendamentele care au fost respinse și care se regăsesc în anexa 2. La lucrările celor două comisii au participat reprezentanții Ministerului Justiției, ai Uniunii Executorilor Judecătorești și ai Uniunii Notarilor Publici, care au fost de acord cu amendamentele adoptate. Proiectul se încadrează în categoria legilor organice, iar Senatul este prima Cameră sesizată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale, vă rog. Dacă sunt întrebări? Luări de cuvânt? Domnul senator Chelaru, microfonul 3.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Mulțumesc, domnule președinte!

Am analizat la Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări, pe îndelete, fiecare din prevederile acestei ordonanțe și, din păcate, am fost nevoiți să facem o serie de amendamente la categoria celor care au fost admise de comisie, pentru că noi susținem, în continuare, că, așa cum este, așa cum a fost promovată, ordonanța încalcă câteva principii de drept. În primul rând, mărește în mod nepermis atribuțiunile ministrului justiției și îl imixtionează pe acesta în reglementarea unei profesii liberale și trebuie să recunoaștem, că ne place sau nu ne place, după modificările legilor justiției, prevăzute în Legea nr.247/2005, asistăm la o amplificare nepermisă a acestor atribuțiuni care înseamnă, implicit, o imixtionare clară a politicului în justiție. Mai mult decât atât, actul normativ discutat aduce modificări Codului de procedură penală, respectiv, mijloacelor de probă prevăzute în Codul de procedură penală. Și dacă discutăm despre o asemenea constatare ca mijloc de probă, veți urmări în Cod că ea nu este reglementată în acest mod. Înțelegem să susținem și să votăm ordonanța, dar numai în condițiile în care ea va trece, cu amendamentele adoptate de către Comisia juridică, de numiri, disciplină și validări și Comisia pentru drepturile omului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Imediat vă dau cuvântul! Pentru a clarifica un pic lucrurile, întreb pe doamna ministru Monica Macovei dacă este de acord cu cele două amendamente admise de cele două comisii?

 
   

Doamna Monica Macovei:

Sunt mai multe amendamente aduse de comisie. Nu sunt de acord cu primul amendament, și anume, stabilirea numărului executorilor și, de asemenea, nu sunt de acord cu amendamentul de la punctul nr.9, referitor la actele de constatare ale Gărzii Financiare. Pot să argumentez acum?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu! O să intrăm atunci. Numai pentru informarea colegilor, deocamdată! Dau cuvântul domnului senator Berceanu. Microfonul 2, vă rog!

 
   

Domnul Radu Berceanu:

Domnule președinte!

Stimați colegi,

Această ordonanță, așa cum știm cu toții, este deja în vigoare și produce efecte, cu prevederile care sunt acum incluse în ordonanță. Colegii noștri juriști au introdus o serie de amendamente la care aș vrea să mă refer în calitate de utilizator al unora dintre chestiunile care au provocat atâtea probleme. Și cred că toți ceilalți, care nu sunt neapărat juriști, nu înseamnă că nu trebuie să se pronunțe pe aceste lucruri pentru că, până la urmă, cu toții ajungem, noi, sau eu știu, cunoscuți de-ai noștri, să beneficiem, între foarte multe ghilimele, de activitatea notarilor publici care au devenit o castă despre care se poate spune orice, numai că este foarte liberală, nu!, pentru că eu cred că o activitate liberală înseamnă, în primul rând, concurență și aici nu mai este concurență, dar nu ne referim la aceasta, ne referim acum la executorii judecătorești. Sunt foarte, foarte multe procese finalizate și hotărârile nu sunt puse în practică din lipsa executorilor judecătorești. Înțeleg că în București sunt 33, mari și lați, executori judecătorești. Și atunci, sigur că cei care s-au adresat justiției și care ar vrea să li se facă dreptate, nu se pot mulțumi cu hârtia care le dă dreptate, și anume, hotărârea, ci ei vor să-și recapete bunurile sau să ajungă în situația ca dreptatea să fie executată, să fie pusă în practică! Or, cu numărul mic de executori judecătorești care există la ora actuală, niciodată nu o să ajungem să facem curățenia în această zonă. Sunt întrebați, de obicei, despre cum trebuie să funcționeze executorii judecătorești, bineînțeles, executorii judecătorești care, în mod natural, nu doresc să fie prea multă competiție! Dacă s-ar putea, fiecare executor judecătoresc să aibă un teritoriu cât mai larg și tot ceea ce înseamnă procese pe teritoriul acela să vină la el, ar fi cu atât mai bine. Eu nu cred în această idee, pentru că așa o să ajungem să facem asociația... să dau un exemplu din domeniul meu, a inginerilor de aviație, și să stabilim că numărul inginerilor de aviație din țara aceasta, trebuie să fie unul, pe care-l stabilim noi, dacă se poate foarte mic, ca toată lumea să aibă nevoie de noi și, eventual, să avem niște câștiguri foarte grase. Așa cum, repet, s-a întâmplat la notari, chiar dacă sunt notari aici, printre noi, nu cred că ei au neapărat un cuvânt de spus, ci cei care utilizează serviciile lor trebuie să aibă un cuvânt de spus, iar noi, în calitate de aleși trebuie să-i ajutăm pe cei care beneficiază și trebuie să beneficieze, la prețuri corecte, și la o celeritate în ceea ce înseamnă punerea în aplicare a hotărârilor judecătorești. De aceea, cred că, având în vedere criteriile care sunt foarte clar stabilite aici, numărul executorilor judecătorești trebuie stabilit, eventual, așa cum este propus prin ordonanță, într-o relație între minister și Asociația executorilor judecătorești. Dar, dacă lăsăm ca executorii judecătorești, ei singuri, să-și stabilească numărul, atunci vă spun sigur că ei, totdeauna, vor merge pe ideea de a stabili un număr mic, pentru ca să fie în larghețe. Drept urmare, Grupulparlamentar PNL-PD a luat în dezbatere toate aceste lucruri și nu va vota aceste două amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Vă rog, dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Doamna senator Verginia Vedinaș. Mai sunt înscrieri? Domnul Vasilescu, domnul Frunda. Microfonul 2, vă rog, pentru doamna senator Vedinaș.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte!

Domnilor colegi,

Aș vrea să mă refer mai întâi la o susținere pe care a făcut-o domnul vicepreședinte Berceanu, referitoare la faptul că noi trebuie să avem în vedere că ordonanța de urgență produce deja efecte, astfel cum a binevoit s-o adopte Guvernul. Și, cu alte cuvinte, nu și-ar mai găsi rostul nici un fel de intervenție a noastră, prin amendamente. Dacă ar fi să urmăm filozofia domnului vicepreședinte, ar însemna că noi, senatorii, nu avem posibilitatea să amendăm în nici un fel ordonanțele de urgență care, oricum, am căzut cu toții de acord că sunt prea mult și că afectează rolul Parlamentului, de unic organ legiuitor... Dacă nici măcar să le amendăm nu avem posibilitatea, atunci dați-mi voie să am serioase rezerve cu privire la democrația regimului actual. Vreau să mai spun, de asemenea, că în urma revizuirii Constituției, a fost soluționată o problemă pe care versiunea inițială a Constituției nu o prevedea, în sensul că în cazul respingerii sau adoptării unei ordonanțe, legea de aprobare sau respingere va cuprinde și măsurile cu privire la efectele deja produse. Deci, dacă se întâmplă situația în care noi, parlamentarii, să aducem modificări prin amendamente, acesta nu este un capăt de țară, se poate reglementa prin legea de aprobare sau de respingere. O altă chestiune pe care vreau să o abordez este faptul că această reglementare, această Ordonanță de urgență care poartă denumirea "realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană" modifică, printre altele, și Legea contenciosului administrativ. Domnilor colegi, aș vrea să vă rețin atenția asupra faptului că doctrina de specialitate, de peste un secol, este de acord cu faptul că această instituție a contenciosului administrativ este întruchiparea unui drept pe care noi îl calificăm ca și drept garanție, adică unul din drepturile fundamentale ale cetățeanului, prevăzut la art.52 din Constituție, care prin misiunea pe care o are, face în așa fel încât să se garanteze și celelalte drepturi fundamentale. Vă spun aceste lucruri pentru că modificarea unei legi care reglementează un drept garanție printr-o ordonanță de urgență este o chestiunea care, în opinia mea, este în mod categoric discutabilă, având în vedere că art.115 alin.4 și 5 interzice ordonanțelor de urgență să afecteze drepturile și libertățile fundamentale. În ceea ce privește participarea procurorului, vreau să vă spun ca om care am fost implicat în elaborarea proiectului de lege al actualei Legi 554/2004, că, la noi, la Catedra la drept public s-a lucrat foarte mult pe această materie. Noi am avut în vedere rolul procurorului care este nu numai acela de a face cercetare și urmărire penală, ci și de a asigura, de a garanta drepturi și libertăți fundamentale, ordinea de drept în România. Pe această dimensiune am marșat noi, atunci când am consacrat participarea și a procurorului în astfel de litigii, pentru că fiind vorba despre un drept fundamental, în opinia noastră era necesară, cum este în continuare, consider, participarea procurorului. Acestea sunt câteva argumente de ordin personal, dacă vreți, științifice, de specialist, care mă determină să fac observațiile respective cu privire la conținutul ordonanței de urgență. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Cred că trebuie să-i așteptăm pe colegii noștri. Au foarte multe lucruri să-și spună după o săptămână și după un week-end. Așteptăm. Nu este nici o problemă. Domnule Petrescu! Vă așteptăm să terminați discuția. Domnule Petrescu! Vă așteptăm să terminați discuția cu domnul Blaga. Ne face o deosebită plăcere. Poate veniți la tribună și ne spuneți și nouă. (rumoare, discuții)

Vă rog foarte mult să vă ocupați locurile. Are cuvântul domnul senator Frunda din partea UDMR. Vă rog să păstrați liniștea.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamna ministru,

Sincer, îmi pare rău, doamna ministru, că nu am reușit să discutăm aceste amendamente la nivelul comisiei sau mai înainte, pentru a evita dezbaterile pur tehnice, care, de multe ori, nu sunt pe placul Senatului. (discuții)

Doamnelor și domnilor senatori, din câte observați, am făcut câteva amendamente doar la capitolul privind executorii judecătorești. Când am făcut aceste amendamente am avut în vedere acele principii adoptate în comun, care vizează descentralizarea și ca activitățile profesionale să fie lăsate la nivelul conducerii acestor profesii, mai ales atunci când vorbim despre profesii liberale, cum ar fi: avocatura, notarii și executorii judecătorești.

Observațiile distinsului meu coleg, senatorul Radu Berceanu, sunt pertinente și corecte. Într-adevăr, în plaja de activitate a notarilor, executorilor judecătorești există o lacună, faptul că există prea puțini notari, prea puțini judecători, prea puțini executori. Datorită acestui lucru, onorariile pe care și le stabilesc sunt prea mari. Executorii își iau onorariile chiar înainte de a-și desfășura activitatea și și-au format o castă închisă unde nu pot intra oamenii.

Evident, este rolul legislativului de a deschide aceste porți ferecate și de a accepta o mai mare pătrundere a celor care doresc să devină notari sau, în speța noastră, executori, dar fără a implica ministerele de specialitate și fără ca activitățile notarilor și executorilor să fie la latitudinea Ministerului Justiției. (discuții)

În dezbaterile pe care le-am avut în ședința celor două comisii reunite și în care amendamentul de la pct.1 a fost admis în cvasiunanimitate - un singur coleg a votat împotrivă, iar ceilalți, indiferent de culoarea politică, au votat pentru acest amendament - are o motivație foarte simplă: nu trebuie Ministerul Justiției să hotărască câți notari vor intra în fiecare județ...

Din sală: executori... (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

... mă scuzați, executori, nu notari.

Deci, nu Ministerul Justiției să hotărască de câți executori judecătorești este nevoie la nivelul fiecărui județ, ci acest lucru să se facă de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în funcție de numărul locuitorilor din județul respectiv, în funcție de numărul dosarelor de la instanțele care își desfășoară activitatea pe raza teritorială a județului respectiv, de numărul de dosare care se află în execuție. (rumoare, discuții)

Dacă doriți, nu am făcut altceva decât să iau modelul Uniunii Europene și dacă este să spunem lucrurilor pe nume, nicăieri în Uniunea Europeană nu intervine ministrul justiției să impună un număr de executori judecătorești. Regula e simplă și ea s-a impus în toate țările Uniunii Europene, pornind de la modelul german.

În Germania, în funcție de numărul de locuitori, în funcție de numărul de dosare în execuție este nevoie de un număr minim de executori judecătorești și cred eu că în aplicarea acestei legi, prin niște norme de aplicare, ministerul poate spune că la 25.000 de locuitori avem nevoie un executor judecătoresc, la 30.000 de locuitori sau la mai puțin, 10.000 de locuitori, avem de nevoie de un notar public, și atunci restul sistemului se echilibrează prin pârghiile concurenței care reglează aceste activități liberale.

Dar nu sunt de acord, și nu cred că este bine, să permitem ministrului justiției sau instituției să stabilească niște limite minime sau maxime de executori judecătorești care să lucreze. Creăm un precedent care ne va duce la pasul următor, la notari, în pasul al treilea ne va duce la avocați și aceasta înseamnă înfrângerea exercitării libere a profesiilor ce deservesc justiția.

Într-adevăr, sunt foarte multe scurtcircuite.

Taxele de justiție sunt foarte mari. O taxă de timbru este cam 10%. Un avocat ia cam tot 10%, notarul ia cam tot 10%. Executorul ia tot 10%, iar perdantul inechivoc este cetățeanul sau necetățeanul care apelează la justiția din România și care de multe ori nu-și poate permite material să aibă un acces liber la justiție.

Care este soluția, doamnelor și domnilor colegi? Să centralizez iar și să merg spre Ministerul Justiției ca să-i dau pârghiile de reglementare a profesiilor liberale sau să oblig, prin lege, aceste profesii să-și deschidă porțile, să fie concurență și oamenii să aibă acces? (discuții)

Iată, de exemplu. În cazul avocaților am deschis ușile larg, rând pe rând: nu mai aparțin de Ministerul Justiției, nu mai există examene naționale, nu mai există număr minim sau maxim de avocați, nu mai există barierele date de semnăturile avocaților, avem la nivel național cam de 8-10 ori mai mulți avocați decât aveam în 1990.

Care este rezultatul? Dacă acum 10 ani trebuia să prindem cu arcanul un avocat pentru a face serviciile din oficiu pentru un arestat, astăzi sunt liste de așteptare la instanțele de judecată în care avocații așteaptă să lucreze și din oficiu, deoarece concurența i-a adus acolo să aibă nevoie de aceste cazuri. (discuții)

Quod erat demonstrandum! Mărim numărul profesioniștilor, în speță a executorilor, dar nu prin număr minim stabilit de minister, ci obligând prin legea pe care o stabilim noi - vă spun, la 20.000 de oameni să fie minim un executor judecătoresc - și problemele se rezolvă de la sine.

Și a doua greșeală. Dacă o lăsăm la aprecierea Ministerului Justiției vom ajunge iarăși - posibil și practica înainte de 1990 - în situația când va veni omul din Carei să dea examen, ia nota 8,30 cu care nu va ajunge să fie executor acolo unde vrea el și unde își are casa, ci îl duc la Constanța sau așa ceva.

Iată că nu se poate. Aceste lucruri sunt contraproductive și de aceea eu insist, prin amendamentul pe care l-am propus și a fost acceptat. Nu cred că asta împiedică. (rumoare, discuții)

Doamna ministru, cu mare atenție... mă scuzați că vă deranjez, doamna ministru. Am citit cu mare atenție ceea ce a fost în directiva Uniunii Europene și nu am văzut, legat de exercitarea profesiei de executor judecătorești, ceva care să fie un argument contra amendamentului meu.

De aceea, eu cred că, în interesul unei mai bune aplicări a hotărârilor judecătorești civile, comerciale și penale din România sau a celor de contencios administrativ, vă rog să admiteți amendamentul meu.

În legătură cu susținerea doamnei senator care a vorbit înaintea mea, privind participarea procurorului în ședințele de contencios administrativ, aici trebuie să apăr cu fermitate poziția ministerului și să spun doamnei ministru că procurorul sau parchetarul - care este denumirea clară - nu reprezintă interesele cetățeanului, ci el este un magistrat care apără interesele generale ale societății, apără societatea. Numai în perioada comunistă era o doctrină de fațadă ca procurorul să apere interesele inculpatului. În 30 de ani de avocatură eu nu am văzut un singur caz când procurorul să apere cetățeanul, ci întotdeauna încearcă să-l bage la pușcărie cât mai rău posibil.

Nu uitați că până în 1990 dacă un rechizitoriu era respins, chiar și parțial, procurorul era sancționat. Astăzi, dacă un procuror nu-și trece rechizitoriul este nu numai blamat din punct de vedere etic, dar este criticat pe linie profesională.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate restrângeți, domnule senator.

 
   

Domnul Frunda Gyorgy:

Deci cred că trebuie să trecem de perioada respectivă și trebuie să acceptăm că interesul este al cetățeanului și, pe baza principiului disponibilității, care este principiul fundamental al dreptului civil, inclusiv al contenciosului administrativ, doar partea are dreptul să-și susțină interesele, nu procurorul care reprezintă interesele sociale. Vă mulțumesc. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator. Vă rog eu să încercați să restrângeți expunerile pe care le faceți pentru că avem foarte puțin timp și multe legi de adoptat astăzi.

Din partea Grupului Conservator, domnul senator Vasilescu Gavrilă. (rumoare, discuții)

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte, nu cred că din partea Grupului Conservator. Nu m-am consultat cu colegii mei. Eu vorbesc în numele meu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Foarte bine faceți. Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnilor, am făcut parte din comisia care a lucrat la acest proiect de act normativ și dați-mi voie să vă spun un lucru care cred că este foarte important și trebuie înțeles de toată lumea. Actul de justiție nu s-a consumat decât în momentul în care hotărârea judecătorească este adusă la îndeplinire. Degeaba am o hotărâre judecătorească definitivă, irevocabilă, atunci când trebuie să umblu și să caut executorul judecătoresc, care să fie și dispus să treacă la executarea hotărârii respective.

Gândiți-vă că sunt extraordinar de multe hotărâri judecătorești, date cu ani de zile în urmă, și încă nu sunt aduse la îndeplinire de către executori.

Ați făcut aici o comparație cu altă profesie liberală. Sunt singurul de aici care sunt notar public. Vreau să vă spun că lucrurile nu seamănă în nici un fel între cele două. Ele sunt profesii liberale. Acolo este o justiție fără conflict și voi informa pe cei care au spus că sunt puțini. Nu mai sunt așa de puțini. Au pornit 400 și sunt 1400.

În toate țările Uniunii Europene, unde dorim să intrăm, să știți că notarii au un număr fix. El este fixat împreună... în Legea notarilor publici, ministrul justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici este cel care stabilește anual, și doamna ministru este aici, așa este în Legea nr.36/1995, ministrul justiției stabilește, anual, numărul de locuri care sunt vacante, atât pentru stagiari, cât și pentru ceilalți. Așa se procedează și cred eu că și pentru executori, mai ales că notarii au deja 10 ani, în momentul acesta, iar executorii au început puțin mai târziu. Nu le-ar strica o perioadă de timp să se implice și Ministerul Justiției pentru stabilirea numărului de locuri până se vor așeza și până vor ajunge și ei la un număr suficient - ceva în jurul, așa cum sunt și notarii publici - așa cam vreo 1400-1500 de executori judecătorești, după care putem renunța la prevederea ca ministrul justiției să mai stabilească numărul maxim de locuri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am încheiat dezbaterile generale. Înțeleg că domnul Șerban Nicolae are o întrebare. Atât, că de luat cuvântul nu puteți. Dar de pus o întrebare, puteți. Microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Fără să iau cuvântul, dar trebuie să iau cuvântul ca să pun întrebarea.

Am o singură întrebare. Această ordonanță spune că a fost dată pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.

Având în vedere expunerea de motive și preambulul ordonanței, care sunt documentele europene care au impus modificări la nivelul admiterii profesiei de executor judecătoresc și care sunt documentele europene care au impus modificări în regimul Gărzii Financiare?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc. Dau cuvântul doamnei ministru Macovei, microfonul 8, pentru a răspunde la întrebare. La întrebarea pusă, doamna ministru, că pe urmă intrăm pe amendamente.

 
   

Doamna Monica Macovei - ministrul justiției:

Bun. Răspund la întrebări.

Presupun că toată lumea este familiarizată cu rapoartele de țară ale Comisiei Europene. În toate rapoartele, de când se monitorizează România, se scrie foarte clar că neexecutarea hotărârilor în România este o mare problemă. Această mențiune o găsim și în ultimul raport din octombrie 2005.

Prin urmare, Guvernul trebuie să ia măsuri pentru ca să remedieze această situație.

Am operat modificări la Codul de procedură civilă în faza de executare și am luat această măsură pentru a mări numărul executorilor judecătorești, pentru că, din analiza efectuată, una din cauzele pentru care nu se execută hotărârile este numărul mic al executorilor.

În ceea ce privește actele Gărzii Financiare, este vorba de eficientizarea activității procurorilor și nu mai este nevoie să amintesc că justiția și lupta împotriva corupției sunt nu numai o cerință, ci și una din clauza de salvgardare. Statul are obligația de a-și adopta măsurile interne pentru a remedia ceea ce nu merge în aceste două domenii.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. (discuții în sală)

Stimați colegi, cred că o să luăm măsura să angajăm doi funcționari publici, care să păzească intrarea.

Rog aparatul tehnic să părăsească sala!

Domnule Tănăsescu, dați-ne o mână de ajutor. Lăsați-o pe doamna, că avem treabă, Vă rog frumos!

Stimați colegi, avem 3 amendamente respinse. Consult autorii dacă mai susțin aceste amendamente, prin ridicare de mâini. Înțeleg că nu.

Bine, vă mulțumesc.

Avem 9 amendamente admise, la care înțeleg că reprezentantul Guvernului, doamna ministru Macovei, are obiecții și mă refer, în primul rând, la amendamentul de la pct.1, cu referire la art.13 alin.2.

O rugăm pe doamna ministru să-și justifice poziția. Microfonul 8, vă rog.

 
   

Doamna Monica Macovei:

Mulțumesc.

Executarea hotărârilor judecătorești, așa cum s-a spus mai devreme, este o parte a procesului și este obligația statului. Așa cum statul trebuie să creeze procurori, poliție, instanțe de judecată, trebuie să creeze și un sistem ca acea hotărâre judecătorească să nu rămână o simplă hârtie, ci să fie executată. Fiind atributul statului... Și este un serviciu public pe care îl datorăm oamenilor care au hotărâri judecătorești.

În anul 2000, statul a decis să liberalizeze această profesie și, practic, să dea sectorului privat executarea hotărârilor judecătorești. Realitatea ultimilor 5 ani arată că lucrurile nu merg bine, că hotărârile judecătorești în România nu se execută la timp și corect și una dintre cauzele pentru care nu se execută este și numărul mic de executori.

Înainte de modificarea din decembrie, deci înainte de modificarea operată prin ordonanța de urgență, Uniunea Națională a Executorilor era cea care stabilea numărul și suntem în situația în care numărul este foarte mic. Ca atare, este obligația noastră, a tuturor, să intervenim și să creștem acest număr, în funcție de anumite criterii care sunt în ordonanța de urgență, tocmai pentru a face să funcționeze acest serviciu public, care a fost liberalizat, dar tot serviciu public rămâne.

Vreau să vă spun că astăzi, în București, sunt 33 de executori, în Cluj - 7, în Constanța - 9, în Craiova - 7, în Târgu Mureș - 6, în Iași - 6, în Ploiești - 6.

Am luat doar câteva orașe mari. Sunt absolut insuficienți.

Domnul senator Frunda a spus că profesia trebuie să-și deschidă porțile. Dimpotrivă, prin amendamentul propus de dânsul, profesia își închide porțile, pentru că executorii sunt cei care stabilesc numărul, așa cum a fost și în ultimii ani, și au arătat că au interesul ca numărul să rămână mic. De ce? E foarte simplu. Ca toată executarea să se concentreze în mâna unui număr mai mic de persoane.

S-a afirmat aici că asta este regula în Uniunea Europeană. Nu este adevărat. În cele mai multe state ale Uniunii Europene, de pildă, în Germania, executarea hotărârilor judecătorești este în sarcina Ministerului Justiției, iar executorii sunt parte din Ministerul Justiției.

Nu o să-i preluăm din nou la Ministerul Justiției, s-a liberalizat în 2000, dar avem obligația să intervenim atunci când, după cinci ani, constatăm că nu merge bine, inclusiv din cauza faptului că profesia dorește să-și mențină un număr mic de persoane.

Așa cum am spus, în raportul din octombrie 2005, dar nu numai, dar este ultimul, ni se spune clar că nu există nici o evoluție în România în materia executării hotărârilor judecătorești. Am spus că unul dintre motive este acesta - numărul foarte mic de executori. Gândiți-vă că sunt orașe în țară în care este unul singur. Dacă se îmbolnăvește, dacă nu vrea, dacă n-are chef, dacă cere prea mult, ce se întâmplă, cine execută hotărârile în acel loc?

Pot să vă spun că din decembrie, de când este în vigoare ordonanța, am făcut o evaluare pe baza criteriilor din ordonanță și am mărit cu 113 numărul existent la acea dată, cerând de la fiecare instanță de judecată ce număr de hotărâri s-au executat, uitându-ne la încărcătură, la populație, deci, pe bază de criterii, nu în mod aleatoriu.

Am să mă opresc, dar am să insist asupra faptului că este o profesie liberală, dar care servește un interes public - executarea hotărârilor judecătorești - și nu poate fi lăsată nereglementată. Nu se compară nici cu activitatea de avocatură, nici cu cea notarială, pentru că în acest caz, al executării hotărârilor, statul are obligația să asigure executarea hotărârilor. Și dacă profesia liberală organizată în 2000 nu și-a făcut bine treaba și nu merge, evident că statul, noi, împreună, trebuie să intervenim.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, ați ascultat argumentele pentru care doamna ministru ne propune ca, la art.13 alin.2, să păstrăm reglementarea din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.190/2005.

Vă rog, dacă sunt intervenții pe acest subiect? Nu.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Eu am voie să intervin?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ba da, domnule Șerban Nicolae. Cum să nu aveți voie? Vă rog, nu v-am văzut, domnule senator.

Microfonul 3, vă rog.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi, am ascultat și eu cu atenție expunerea de motive a doamnei ministru și nu am înțeles, dacă tot am liberalizat o profesie, acum să o preluăm sub controlul ministrului justiției. De precizat că această liberalizare s-a făcut în anul 2000, deci nu putem fi acuzați noi, cei de la PSD, că am fi intervenit în vreun fel într-o astfel de chestiune.

Dar dincolo de acest lucru, exercitarea de către ministrul justiției a controlului privind numărul de profesioniști într-o astfel de situație nu mărește numărul, nici nu-i face mai responsabili, și nici nu micșorează onorariile.

De altfel, repet, eu nu cred că există vreun document european - și asta era întrebarea mea, la care nu s-a răspuns -, care să stabilească că, printr-o lege, trebuie să reglementăm mercuriarul onorariilor de executori judecătorești.

De altfel, din acest punct de vedere, dacă noi considerăm că activitatea de executor judecătoresc este legată de activitatea instanțelor, de punerea în executare a sentințelor, atunci să vedem dacă nu cumva o astfel de competență trebuie să revină Consiliului Superior al Magistraturii, care, prin activitatea judecătorească, este mult mai direct interesat de punerea în aplicare a sentințelor.

Eu nu cunosc să fie un număr foarte mare de plângeri la CEDO, legate de faptul că oamenii nu și-au putut pune în executare hotărârile judecătorești din cauză că nu au fost suficienți executori. Au fost motive legate de altceva, au fost motive legate de faptul că nu au vrut, că au cerut onorarii prea mari, dar, în nici un caz, nu cred că acești oameni au spus "întoarceți această profesie sub controlul ministrului justiției, că altfel nu ne mai descurcăm". Și nu cred că o profesie exercitată în mod liber poate să fie mai eficientă dacă este pusă sub controlul ministrului justiției, pentru că ministrul justiției, până la urmă, nu are atribuții - ne mai uităm încă o dată în legea privind organizarea acestei instituții - nu are atribuții în legătură cu procesele, cu desfășurarea lor, cu punerea în executare a hotărârilor judecătorești.

Altminteri, să spunem că are atribuții și în legătură cu deschiderea dosarelor, și cu instrumentarea lor, și cu darea sentințelor, și cu punerea în executare. Dar eu nu cred că asta este soluția pentru o profesie liberă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții aici? Domnul senator Berceanu. Microfonul 2, vă rog.

 
   

Domnul Radu Mircea Berceanu:

Domnule președinte, eu nu am să revin la argumentele pe care deja le-am spus. Aș vrea, însă, numai două răspunsuri să dau.

În primul rând, colega Verginia Vedinaș s-a referit la faptul că eu am spus că ordonanța este deja în vigoare. Asta am și încercat să spun, că ordonanța este în vigoare, noi putem s-o amendăm - iată că s-au făcut atâtea amendamente, admise, respinse - dar pe problema asta nu s-au produs, în perioada asta, nici un fel de efecte adverse. Deci, de când a intrat în vigoare ordonanța și până în prezent, nu au fost probleme că putea ministrul justiției să stabilească numărul. Nu că nu avem noi dreptul să modificăm ordonanța.

În legătură, însă, cu ce a spus colegul Șerban Nicolae, trebuie să spun că, probabil, nu s-a informat îndeajuns. La CEDO nu se primește o astfel de cauză. Așa că ar fi fost și culmea să fie un număr foarte mare de cauze într-o direcție în care nu se primesc. CEDO primește cauze atunci când se pune problema felului în care a fost administrată justiția, dar în nici un caz nu te poți duce la CEDO să spui "Iată, mi s-a dat dreptate, dar încă nu mi s-a pus în aplicare această dreptate". Nu se primesc astfel de cauze la CEDO și, de aceea, bineînțeles că numărul este zero.

Eu cred că trebuie să mergem pe varianta în care numărul este stabilit într-o corelație între Ministerul Justiției, ministrul justiției și asociația profesională respectivă, pe baza unor criterii foarte clare, care sunt stipulate, nu e nici un fel de problemă, iar în ceea ce privește examenele, amendamentul care s-a făcut și care precizează ceva mai bine că examenele se dau la nivel regional îl susținem, nu este nici o problemă cu el, așa că, în felul acesta, suntem convinși că se poate mări progresiv numărul de executori judecătorești, fără să se facă rabat la calitatea profesională pe care o au aceștia și care va fi verificată prin examen.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule, faceți o adevărată pasiune. Eu credeam că numai juriștii iau cuvântul aici, că sunt mai în temă.

Domnul senator Attila Verestoy. Microfonul 2.

 
   

Domnul Verestoy Attila:

Mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Doamna ministru,

Sigur că administrația justiției trebuie să aibă cât mai puține piedici. De aceea noi considerăm că această posibilitate de stabilire a numărului de executori de către minister, sigur, într-o corelare, într-o discuție, într-un angrenaj cu asociația profesională, este un pas binevenit.

În acest sens, mai dorim să subliniem că e de susținut, așa cum a arătat și onoratul antevorbitor, această posibilitate de a da examenele pe criteriu regional. În același timp, precizez că e de dorit să nu se facă excepții și examinarea să fie valabilă pentru oricine este în sistem. În acest sens, credem că, ulterior, va mai exista posibilitatea îmbunătățirii cadrului legislativ, dar, în acest moment, e de susținut, cu aceste precizări, poziția exprimată de Guvern și de minister, prin ordonanța de urgență.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții? (Domnul senator Nicolae Șerban solicită cuvântul.)

Domnule Șerban, ați luat cuvântul. Vă rog! Vă rog foarte mult...

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Doar pentru o replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Lăsați replica, vă rog, luați loc! Domnule senator, vă rog foarte mult! (Intervenție neinteligibilă din sală a domnului senator Nicolae Șerban)

Vă rog să luați loc.

 
Aprobarea prelungirii programului legislativ.  

Stimați colegi, am avut o rugăminte la dumneavoastră, nu s-a respectat. Vă propun, înainte de a supune la vot amendamentul, să fiți de acord cu prelungirea programului de legiferare cu o oră, până la ora 19.00, pentru că avem 10 legi organice, care au termen de aprobare tacită astăzi și trebuie să le parcurgem.

Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.  

Vă rog, haideți să depășim momentul.

Doamna ministru, mai aveți de dat un răspuns pe acest amendament? Vă rog, microfonul 8.

   

Doamna Monica Macovei:

Mulțumesc.

Ca o replică la ceea ce s-a spus, repet, statul are atribuții în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești și nu se compară cu activitatea de avocatură. Dacă eu vreau să-mi angajez un avocat, treaba mea, îmi iau un avocat sau nu-mi iau un avocat, sau un avocat scump sau unul ieftin. Aici, statul nu intervine. Dar ca să-mi execut o hotărâre, statul trebuie să-mi asigure executarea hotărârii, fără să mă pună sub presiunea unui onorariu foarte mare sau a unui număr foarte mic de executori judecătorești.

Deci, repet, executarea hotărârilor intră în atribuția statului. Pe cine tragem la răspundere dacă hotărârile nu se execută pentru că sunt prea puțini executori? Nu avem pe cine, în clipa asta. Uniunea Executorilor este o organizație neguvernamentală, nu se poate întâmpla nimic.

Deci, trebuie să fie cineva tras la răspundere și acesta este ministrul justiției. Și, pentru că s-a spus că intervine în actul de justiție, vreau să subliniez că nu are nici o legătură cu actul de justiție. Vorbim de hotărâre definitivă și irevocabilă, care trebuie executată.

Aș mai vrea să fac o corecție, numai de dragul corectitudinii - și îmi cer iertare față de domnul senator Berceanu. La Curtea Europeană a Drepturilor Omului sunt, repet, multe cazuri privind neexecutarea hotărârilor judecătorești, pentru că executarea hotărârii face parte din noțiunea de proces. Și atunci, dacă ai o hotărâre în mână, pe hârtie, și nu ți-o poți executa, ți s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, garantat în art.6 al Convenției. Este deja o hotărâre de câțiva ani - Ignaccolo versus România.

Există hotărâri și plătim în continuare, dar problema este să putem reglementa, iar intervenția statului, prin ministrul justiției, este numai la număr, atât, nu la altceva.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles, doamna ministru. Mulțumesc mult de tot. (Domnul senator Nicolae Șerban solicită dreptul la replică.)

Deci, înțeleg că vreți un drept la replică. Aveți un minut. Microfonul 3.

 
   

Domnul Șerban Nicolae:

Mulțumesc. Nu e nevoie de un minut, este foarte scurt.

Domnul Berceanu ne-a convins încă o dată că mai bine rămânea la avioane. Chiar doamna ministru a subliniat faptul că a spus un lucru absolut incorect. Putea să întrebe, că nu era nici un fel de supărare, comunicăm ca doi colegi și i-aș fi spus că există numeroase plângeri în legătură cu executarea hotărârilor judecătorești, dar aș vrea să mai subliniez faptul că profesia de avocat, în mod obligatoriu, trebuie să se regăsească în sistemul judiciar românesc, pentru că în Constituție am obligația de a asigura asistență judiciară. Și asta nu înseamnă că statul are obligația de a stabili un număr de judecători, cât și de avocați. Deci, această obligație a statului nu se convertește în număr.

Vă rog să observați criteriile după care se stabilește numărul, rămân aceleași, și dacă e stabilit de consiliul profesiei, și dacă e stabilit de ministrul justiției. Câtă vreme criteriul rămâne același, eu cred că numărul trebuie să aparțină profesiei. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, suntem la amendamente admise, poziția 1, art.13 alin.2.

Supun votului dumneavoastră textul adoptat de cele două comisii, atenție, respins de către doamna ministru Macovei, în numele Guvernului.

Deci, votând "da", votați cu cele două comisii împotriva Guvernului, ca să fie mai clar.

Vă rog să votați.

Votând "da", sunteți de acord cu ce a propus comisia.

Votând "nu", sunteți de acord cu menținerea reglementării din ordonanță.

Cu 34 voturi pentru, 47 de voturi împotrivă și 7 abțineri, amendamentul a fost respins. Se păstrează amendamentul prevăzut în ordonanță.

Intrăm pe poziția 9 cu referire la art.4 din ordonanță, art.VII, problema cu Garda Financiară.

Vă rugăm, vă ascultăm, doamna ministru.

 
   

Doamna Monica Macovei:

Vă rog să respingeți și acest amendament prin care se abrogă textul introdus și am să reiau textul.

"La solicitarea procurorului, Garda Financiară poate să efectueze constatări cu privire la faptele care constituie încălcări potrivit dispozițiilor pe baza cărora funcționează Garda Financiară".

Aceasta este o măsură de creștere a eficienței activității de urmărire penală. Ce se întâmplă? Garda Financiară este organul specializat al statului în materie de taxe și impozite.

În acest moment, dacă procurorii, deci, înainte de adoptarea acestei prevederi, în ordonanța de urgență, dacă procurorii aveau nevoie de o constatare referitoare, de o constatare, nu e învinuire, nu e amendă, nu e titlu, nu e nimic, e o constatare legată de taxe și impozite, nu putea să solicite Gărzii Financiare. Gărzii Financiare îi poți solicita numai un control de fond de la data ultimului control, deci, pe câțiva ani de zile, ceea ce durează foarte mult și poate să treacă chiar de un an, doi ani de zile, cum arată practica. Și în practică, procurorii se îndreptau spre experți. Avem corpul experților, dar orice expertiză trebuie plătită.

Deci, eram în situația paradoxală în care instituția statului specializată în taxe și impozite nu putea face o constatare, dar procurorul putea apela la un expert, pe expert însă trebuie să-l plătească evident din bugetul Parchetului, adică din banii publici.

Cu această modificare am dat dreptul procurorului să ceară Gărzii Financiare să facă o constatare pe o anumită chestiune punctuală într-un dosar. Dacă persoana cercetată nu e de acord cu această constatare, o poate contesta și poate cere expertiză judiciară.

Deci, această constatare a Gărzii nu are nici o valoare probatorie mai mare decât orice alt mijloc de probă. Doar îi dăm voie Gărzii Financiare să facă un act care să fie în dosar și care, repet, poate fi constatat de învinuit, de inculpat, de persoana cercetată ca orice alt mijloc de probă.

De asemenea, insist asupra faptului că nu e singurul mijloc de probă dintr-un dosar. Se coroborează cu toate celelalte.

Prin urmare, am considerat necesar acest amendament și vreau să vă spun că l-am făcut la cererea practicienilor atât din corpul procurorilor, cât și ai Gărzii Financiare tocmai pentru a-i ajuta în muncă pentru că, repet, dacă procurorii, că nu au bani să plătească expertize în toate dosarele, cer Gărzii Financiare să facă o constatare, înainte de această modificare nu se putea face, Garda făcea un control de fond pe un an, doi, trei care ținea nu știu cât. Or, procurorul poate să aibă nevoie de o chestiune punctuală într-un anumit dosar. Repet, poate fi contestată de persoana cercetată, doar îi dăm valoare actului Gărzii Financiare ca orice altă probă în dosar.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc, doamna ministru.

 
Aprobarea prelungirii programului legislativ.  

Stimați colegi, revin la propunerea pe care am făcut-o.

Supun votului dumneavoastră prelungirea programului legislativ, întrebările și interpelările nu sunt radiodifuzate, până la ora 18.30.

Deci, programul de legiferare să continue, până la ora 18,30, ca să putem vota legile cu aprobare tacită.

Vă rog să votați, stimați colegi, prelungirea programului de legiferare, până la ora 18,30.

Cu 69 de voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a aprobat.

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.190/2005 pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană.  

Doamna senator Norica Nicolai, care este autoarea amendamentului. Aveți cuvântul. Microfonul 2, vă rog.

   

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte, am propus acest amendament pentru că textul care ne-a fost propus prin ordonanță încalcă prevederile art.112 și 113 din Codul de procedură penală. A solicita constatări în cadrul procesului penal este o chestiune care este reglementată de actualul Cod, însă în niște condiții strict prevăzute de lege care vizează existența unui pericol de dispariție a unor mijloace de probă sau de schimbarea unor situații de fapt și este necesară lămurirea urgentă a unor fapte sau împrejurări ale cauzei.

În aceste condiții, deci, printr-o cale de excepție, legiuitorul dă posibilitatea ca în procesul penal să se facă o serie de constatări care, sigur, au o valoare probantă în procesul penal, în raport de celelalte probe existente în cauză.

Art.113 din Codul de procedură penală vizează modul în care se reglementează această constatare tehnică, științifică în care s-ar putea încadra și expertiza Gărzii Financiare, pe chestiuni care țin de aplicarea Codului fiscal, de regimul taxelor și impozitelor, activități reglementate strict de Codul de procedură fiscală.

Dar același Cod de procedură penală prevede că celui însărcinat cu efectuarea constatării nu i se pot delega și nici acesta nu-și poate însuși atribuții de organ de urmărire penală sau de organ de control.

Spune doamna ministru că este posibilă contestarea de către părțile implicate în procesul penal a acestui act. La fel de posibilă este și respingerea contestației și o valoare probantă certă pentru astfel de acte, în condițiile în care nu s-au admis prin modificările de la Codul de procedură penală o serie de garanții procesuale, care să vizeze un proces echitabil corect, și o serie de acte, care să poată duce la contestarea actelor și dispozițiilor procurorului în instanță.

Credem că independența celor care fac constatări, independența experților este o garanție procesuală generată și solicitată de aplicarea strictă a Convenției europene a drepturilor omului, și mă refer la art.6. Ea încalcă dreptul la un proces echitabil, pentru că despre ce echitate poate fi vorba, atunci când un organ abilitat să facă, în conformitate cu legea, controale tematice pe regimul taxelor și impozitelor, care sunt stabilite, controale ale căror rezultate sunt stabilite prin procese verbale, ce pot fi atacate în instanțele judecătorești pentru nelegalitate sau netemeinicie, eu dau valoare probantă unei astfel de constatări în cadrul unui proces penal.

Noi credem să se impune ca justiția să fie administrată de parchet, în nume, ca titular al acțiunii penale a statului, dar de justiție, ca a treia putere în stat, ca o garanție a unui drept de proces echitabil. Și de aceea am susținut eliminarea acestui text.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rugămintea este că degeaba am stabilit o jumătate de oră, știu că dumneavoastră, juriștii, ne puteți ține o disertație, fiecare, de câte patru-cinci ore.

Vă rog eu să sintetizați. Domnul senator Chelaru. Microfonul 3. Dau cuvântul la toată lumea.

 
   

Domnul Ioan Chelaru:

Domnule președinte, promit că o să fiu succint și nu va dura decât două minute.

Dacă privim problema așa cum este pusă în ordonanță, pare suficient de isteț pusă ca să cădem în această cursă. Până vine Garda Financiară, este trimis de procuror să constate o evoluție financiară sau o anumită problemă.

Eu ridic două probleme, vizavi de împrejurarea că este nevoie de abrogarea acestui text.

  1. Procesul-verbal de constatare al Gărzii Financiare nu este un act definitiv. Judecarea asupra lui poate dura doi ani de zile și discutăm de un proces penal în care este nevoie de obligativitatea asigurării unei celerități într-o cauză penală. Dacă eu vin cu acest mijloc de probă, care este contestat la instanță, care este forța sa probantă și până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești?
  2. Este vorba de un procuror care este specialist în penal. Greutatea unei asemenea probe poate fi extraordinar de mare. Noi discutăm aici de procesul penal și de echilibrul, de forța probantă a unor probe în procesul penal. În momentul în care iei în mână și urmărești un asemenea proces-verbal, știi că este făcut de un specialist, considerând că este de bună credință, știi că este făcut de un specialist într-o materie în care tu nu ești specialist, sigur că are o greutate specială.

Din acest punct de vedere, creăm un dezechilibru al probelor în procesul penal în defavoarea unei persoane. Or, acest lucru, într-adevăr, nu duce la un proces echitabil. Este motivul pentru care noi susținem amendamentul propus de domnul Nicolae.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții din partea celorlalte grupuri? Nu mai sunt.

Comisia dorește să ia cuvântul? Nu.

Doamna ministru Macovei, mai doriți să adăugați ceva? Microfonul 8.

 
   

Doamna Monica Macovei:

Vă mulțumesc.

S-a spus că încalcă Codul de procedură penală. Îmi permit să contrazic această afirmație. În citatul din 112, 113, Codul de procedură penală, se menționează, între altele, posibilitatea efectuării unei constatări atunci când este necesară lămurirea unei situații.

Referindu-mă la celelalte argumente care s-au dat, aș vrea să mai spun câteva lucruri. Acest act de constatare dă procurorului un indiciu. Nu este singurul mijloc de probă. Nu are cum să creeze o debalansare a probelor. Îi dă un indiciu. Poate că de la indiciul acesta se oprește și nu merge mai departe.

De ce să facă un control de fond sau de ce să plătească un expert din banii publici când instituția specializată în taxe și impozite îi poate face această constatare? Mai departe. Procesul-verbal al Gărzii Financiare este atacat în instanță atunci când el stabilește contravenții, de pildă. Aici, nu stabilește nimic, nici contravenție, nici infracțiune, nu dă nici amenzi, nu este nici titlu, ci o constatare de specialitate.

Deci, nu are de ce să fie comparat cu acel proces-verbal care stabilește o contravenție și care e cu totul altceva, merge pe o altă răspundere și e atacată în instanță.

Repet, suntem în situația paradoxală în care plătim din banii publici experți ca să facă constatări și nu permitem să facă organului care este specializat pe constatări pe taxe și impozite să facă o constatare. Este un proces-verbal care se pune în dosar, nu are nici un valoare mai mare decât atât. E coroborat cu celelalte probe.

Repet, am ajuns la această măsură la solicitarea practicienilor, și știți ce se întâmpla înainte de această modificare? Garda Financiară făcea o constatare, procurorul se uita la ea și nu o putea pune în dosar, scotea bani din bugetul public ca să comande expertize ca să refacă și să ajungă la aceeași concluzie cu Garda Financiară.

Asta se întâmplă dacă îl eliminați.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumim foarte mult.

Doamna ministru ne-ați băgat într-o ceață teribilă, știam că întotdeauna instituția expertului autorizat este cea care...

 
   

Doamna Monica Macovei:

Dar se plătește.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

... poate să dea, dar, mă rog, nu mă bag, că nu mă pricep!

Stimați colegi, vă rog, să nu deviem! Trebuie să supun la vot, dacă vrem să continuăm dezbaterile dar, pentru că trebuie să luăm o decizie, rugămintea este, să ne încadrăm în două minute.

Domnul Tărăcilă, după care domnul Eckstein, pentru că, totuși, trebuie să votați în cunoștință de cauză, aceasta este singura problemă.

Microfonul 3, vă rog!

 
   

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Mulțumesc, domnule președinte.

Promit doar un minut, de altfel sunt și bolnav, nu pot să vorbesc!

Am fost nevoit însă, să vin la microfon, datorită afirmațiilor făcute de doamna ministru în plenul Senatului, în sensul că, potrivit textului de lege care ni se cere să fie votat, ar fi vorba de o simplă verificare făcută de Garda Financiară.

  1. Eroare! Ca procurorul să poată dispune, ar trebui să ne găsim în prezența unui proces penal pentru că altfel ar fi un abuz din partea unui procuror să-și permită să dea dispoziții Gărzii Financiare, să verifice un agent economic.
  2. Ați înscris în text, și vă rog să observați în partea finală, că acest proces-verbal nu reprezintă un simplu indiciu, ci "...din Ordonanță, procesul-verbal..." întocmit de gardian, "...întocmind proces-verbal care constituie mijloc de probă, potrivit legii."

Dacă dumneavoastră apreciați că un astfel de proces-verbal este doar un indiciu, atunci spuneți-o expres în lege "constituie doar indicii care trebuie să fie coroborate de către... cu alte mijloace de probă", să vă vedem, dacă puteți să faceți lucrul acesta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 7, vă rog.

 
   

Domnul Eckstein Kovács Péter:

O singură lămurire, domnule președinte, cu privire la discuțiile care s-au purtat în comisie și, într-adevăr, s-a prelevat, practic, această latură financiară a cauzei că s-ar putea să aducă economii statului, or textul ordonanței este pentru realizarea unor măsuri necesare în procesul de integrare europeană și cred că simpla economisire a unor fonduri, nu cred că este o măsură necesară în procesul de integrare europeană.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră acest alin.11 de la art.7, poziția 9 la "Amendamente admise", legat de solicitarea Gărzii Financiare de către procuror.

Cele două comisii ne-au propus abrogarea acestui alin.11. Ați ascultat toate argumentele aduse aici.

Doamna ministru Macovei solicită să rămână această formulă.

Voi supune votului, domnilor colegi!

Votând "DA", votați cu textul propus de cele două comisii, votând "NU", votați cu punctul de vedere al doamnei ministru Macovei.

Vă rog, să votați!

Cu 51 voturi pentru amendament, 36 voturi împotrivă, nici o abținere, se abrogă acest alin.1 1.

La celelalte mai sunt intervenții, doamna ministru?

 
   

Doamna Monica Macovei:

Nu.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, nu mai avem alte intervenții. Atenție, legea are caracter organic.

Voi supune votului dumneavoastră raportul cu cele opt amendamente admise.

Un amendament a fost respins, l-am și votat, au rămas practic șapte amendamente.

Vă rog să votați raportul comisiei, stimați colegi. Legea are caracter organic, rog toată lumea să voteze! Vă rog să votați! (discuții, rumoare în sală)

Stimați colegi, prea multă gălăgie în sală.

Reiau votul, vă rog foarte mult să lăsați telefoanele mobile, domnilor colegi. Reluăm votul pe raport, cu amendamentele admise. Numai o secundă, pentru că trebuie să reintroducem în calculator.

Supun votului dumneavoastră raportul celor două comisii, cu amendamentele admise, mai puțin amendamentul de la poziția 1.

Vă rog să votați! Rog toți colegii să voteze! Vă rog să votați!

Cu 83 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 5 abțineri, a fost adoptat.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați, stimați colegi!

Rog toți domnii senatori să voteze!

Cu 67 voturi pentru, 16 voturi împotrivă și 7 abțineri, proiectul de lege de aprobare a ordonanței a fost respins.

Votați raportul, nu votați legea, mă rog!

Din sală: Listă!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare!

Doamna ministru, vă mulțumim foarte mult!

 
Respingerea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.  

Trecem la punctul 10 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății.

Suntem în faza votului pe raport.

Vă rog, votul pe raport, domnilor colegi. Legea are caracter organic. (Discuții, rumoare în sală.) Vă rog să luați loc, în bănci și să mă urmăriți, stimați colegi.

Vă rog să votați!

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele pe care le-am admis. Vă rog să votați! Legea are caracter organic, am discutat-o, am dezbătut-o, au fost 5 amendamente admise, 20 amendamente respinse.

Cu 66 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, 4 abțineri, raportul a fost respins.

   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Procedură, domnule președinte!

Vă rog, aș dori sa iau cuvântul numai puțin!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, pe procedură! Domnul Vasilescu, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu (de la tribună):

Doamnelor și domnilor senatori, v-aș ruga, este vorba despre o lege organică!

Vă rog, suntem 90 persoane, s-a arătat că au votat 77 persoane și v-aș ruga foarte mult să fiți de acord să refacem votul respectiv.

Este o lege organică, la punctul nr.10 din ordinea de zi.

Din sală: Nu s-a auzit!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu s-a auzit?

 
   

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Punctul 10 din ordinea de zi.

Un argument în plus, domnule președinte, pentru că nici nu s-a auzit, colegii nu au fost atenți. Vă rog foarte mult să refacem votul pe acest raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi... acum se aude?

Din sală: Da.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Urmăriți-mă, vă rog!

Suntem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.209/2005 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul proprietății, lege organică. A avut în spate 5 amendamente admise, 20 amendamente respinse, le-am dezbătut pe fiecare dintre ele.

Avem de dat vot final pe raport și vot final pe lege.

Voi supune votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele pe care le-am acceptat.

Vă rog să votați!

Cu 71 voturi pentru, 15 voturi împotrivă, 3 abțineri, s-a adoptat.

Supun... (Discuții, rumoare în sală.)

Domnule Chelaru, vă rog foarte mult să mă urmăriți cinci minute... Nu vă cer mult! Nu vă cer prea mult, cinci minute!

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Ați votat raportul.

Vă supun votului proiectul de lege, domnilor colegi! Vă rog să votați!

Cu 65 voturi pentru, 18 voturi împotrivă, 8 abțineri, proiectul de lege a fost respins.

Din sală: Liste!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare, vă rog.

 
Adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului.  

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.195/2005 privind protecția mediului. Vă atenționez că legea are caracter organic.

Avem vot final pe raport și vot final al legii.

Am avut 32 amendamente admise, 72 amendamente respinse, dintre care s-au mai acceptat unele în dezbateri.

Supun votului dumneavoastră raportul, cu amendamentele admise, legea are caracter organic. Vă rog să votați!

Domnule Simionescu, vă rog să votați! Domnule Neagoe, vă rog să luați loc în bancă.

Cu 73 voturi pentru, 12 voturi împotrivă și 6 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom opera aceste modificări, legea are caracter organic.

Domnule senator Puiu Hașotti, vă rog!

Vă rog să votați, stimați colegi!

Cu 69 voturi pentru, 23 voturi împotrivă, 3 abțineri, a fost adoptat.

Din sală: Listă!

Respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea unor prevederi privind funcția publică.  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la punctul 12 din ordinea de zi, propunerea legislativă pentru modificarea și completarea unor prevederi privind funcția publică, lege organică. Am avut raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Votând respingerea, votați și respingerea legii. Vă rog să votați!

Liste pentru liderii grupurilor parlamentare, vă rog!

Cu 86 voturi pentru, 7 voturi împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat raportul de respingere, legea a fost respinsă.

Adoptarea raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări asupra cererii de reexaminare, la solicitarea președintelui României, a Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației.  

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației, avem reexaminare.

Suntem pe vot final favorabil. Mai aveți de adăugat ceva?

Nu mai sunt dezbateri, dar dacă doriți, într-un minut, vă rog să ne puneți în temă, aveți cuvântul.

Microfonul 6, vă rog!

   

Domnul Irinel Popescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori doar o simplă notă din partea comisiei, vă rog!

În anexa cu amendamentele admise la raportul comun, la poziția 5 din raport, art.19 alin.7, în coloana a treia "Text adoptat de comisii", se va scrie "text nemodificat", în loc de "se elimină".

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Este raport favorabil, cu 16 amendamente admise și cu această corecție care s-a menționat. Înțeleg că toată lumea a fost de acord aici.

Supun votului dumneavoastră raportul.

Vă rog să votați, stimați colegi, calitatea educației.

Cu 85 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 4 abțineri, raportul a fost adoptat și se va introduce cererea de reexaminare.

 
Adoptarea raportului de respingere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări asupra cererii de reexaminare, la solicitarea președintelui României, a Legii pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.  

La punctul 14 din ordinea de zi, avem Legea pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.99/2005 pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului.

Avem raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere, deci inclusiv respingerea legii.

Vă rog să votați. Vă rog să votați raportul de respingere, deci inclusiv respingerea legii.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat raportul de respingere. Legea a fost respinsă.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.  

Stimați colegi, trecem la propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

A, 15, este tot organică. Scuzați-mă.

Respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș.  

Trecem la punctul 15 - Propunerea legislativă privind înființarea comunei Pesac, județul Timiș.

De fapt, domnul Sârbu și-a retras această inițiativă, dar, întrucât a intrat pe procedură, supun votului dumneavoastră raportul de respingere, deci inclusiv respingerea legii.

Vă rog să votați. Vă rog să votați raportul de respingere.

Cu 82 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 2 abțineri, s-a adoptat raportul de respingere, deci legea a fost respinsă.

Dezbaterea și adoptarea propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.  

Trecem la punctul 8, propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital - raport comun.

Propunerea legislativă dorește s-o susțină domnul academician Basgan.

Domnule președinte, vă salutăm. Foarte pe scurt, vă rog !

Aveți cuvântul, domnule Basgan.

   

Domnul Ion Basgan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorat Senat,

Propunerea legislativă are ca obiect reglementarea modificării art.10, în sensul de a majora cuantumul indemnizației lunare brute a membrilor academiei la 3000 RON. Legea este avizată de Guvern, de forul legislativ, comisiile de specialitate.

Legea are caracter ordinar.

Este o problemă în legătură cu amendamentele. Suntem de acord cu amendamentele propuse de comisie, cu excepția amendamentului de la art.10 punctul 4, la care solicităm eliminarea acestuia.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Domnule președinte Vosganian, vă rog să prezentați raportul comun.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Domnule președinte, doresc să amintesc plenului că această inițiativă este rodul unui acord între toate grupurile parlamentare și, în consecință, printre inițiatori, veți regăsi reprezentanți ai tuturor grupurilor parlamentare. Am convenit o seamă de amendamente cu Guvernul și cu Academia Română. Suntem de acord cu această propunere făcută de grupul de inițiatori și însușită și de academie, și de Guvern, legată de eliminarea unuia dintre amendamentele pe care le-am inclus în raport.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt ? Nu sunt.

Domnul senator Mihai Ungheanu. Microfonul nr.2, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Ungheanu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Iau cuvântul doar pentru a spune că a fost un act de voință colectivă a Senatului. Liderii s-au înțeles între ei. Numai că, dacă noi vom lăsa acel amendament de la art.10 alin.4, înseamnă că inițiativa a fost făcută degeaba. Este un amendament care anulează buna intenție a Senatului și a liderilor grupurilor parlamentare. Asta voiam să spun.

Este binevenită poziția noastră, dar acest amendament poate să dizolve tot ceea ce am încercat.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt intervenții ? Nu mai sunt.

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, de unde reiese că atunci când cer eu cuvântul nu mai e nimeni ?

Sunt, împreună cu dumneavoastră toți, de acord cu această inițiativă. Ea este un semn pozitiv, târziu, dar pozitiv, în respect pentru cel mai înalt for științific al țării. Absolut de acord și cu observația domnului senator Ungheanu că amendamentul însușit trebuie respins și aș zice ca legea să intre în vigoare de la 1 iulie 2006, nu de la 1 ianuarie 2007. Și când spun asta, mă gândesc cu deosebire la vârsta celor pentru care e făcută legea. La ei vârsta e atât de înaintată, la acești oameni bravi, la acești eminenți cetățeni ai României, încât cred că este obligatoriu ca dreptatea să vină cât mai curând. Nimic nu ne-ar împiedica să punem această dată: 1 iulie 2006.

Și, repet, sunt de acord cu scoaterea amendamentului la care s-a referit și domnul Vosganian.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă atenționez că mai avem 4 minute să votăm această lege.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În aceste 4 minute, domnule președinte, voi găsi vremea unei respirații pozitive, afirmative de solidaritate cu această lege inspirată.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Domnul Vosganian... Un minut, vă rog.

 
   

Domnul Varujan Vosganian:

Stimați colegi, în legătură cu termenul 1 ianuarie 2007 a fost un amendament pe care noi l-am respins și socotim corect ca legea să intre în vigoare în momentul când va fi promulgată.

Și, în încheiere, aș vrea să felicit pe reprezentanții Academiei. Se sărbătoresc zilele următoare 140 de ani de la înființarea acestui for științific.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Da, domnule Mihăescu. Vă rog, aveți cuvântul! Vă rog, foarte pe scurt.

 
   

Domnul Eugen Mihăescu:

Stimați colegi, foarte mulți dintre dumneavoastră, probabil, în curând, o să stați pe băncile academiei. Nu pentru asta vă rog să susțineți această propunere, ci pentru faptul că cei care sunt academicieni sunt, într-adevăr, eminența culturii românești. Iar acest articol 10 alin.4 trebuie neapărat respins pentru că, punând oamenii aceștia în vârstă să plătească CAS, le luăm ceea ce le dăm, o să aibă mai puțin decât au astăzi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Mai sunt luări de cuvânt ?

Domnul președinte Eugen Simion. Microfonul nr.8.

 
   

Domnul Eugen Simion - președintele Academiei Române:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Nu vreau să spun decât o singură propoziție: sunt atât de satisfăcut și de mulțumit că v-ați mișcat atât de repede și mai ales că în sprijinul Academiei toate partidele parlamentare au concurat și s-au armonizat. Eu vă mulțumesc foarte mult înainte de vot și după aceea vă mulțumesc din nou.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, vă consult dacă se mai susține amendamentul respins ? Nu se mai susține.

Stimați colegi, avem 4 amendamente admise. Vă rog foarte mult să mă urmăriți.

Avem un amendament la poz.3, art.10, la care s-a referit și inițiatorul și dumneavoastră, în luările de cuvânt. Este vorba de poz.3, art.10 alin.4. Propunerea inițială era următoarea: "Indemnizațiile prevăzute la alin.1 și 3 se iau în calculul pensiei de stat", iar amendamentul făcut era că asupra indemnizațiilor prevăzute se datorează contribuția de asigurări sociale de stat.

Eu o să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, pentru că este obligația mea, deci alin.4 - asupra indemnizațiilor se plătește CAS, ca să fie mai clar. Dacă votați pentru acest amendament, rămâne această formulare. Dacă votați împotrivă, nu se plătește CAS și rămâne formularea inițială, "indemnizațiile prevăzute se iau în calculul pensiei de stat".

Deci supun votului dumneavoastră acest amendament de la alin.4. Votând "DA" - votați pentru această impozitare, votând "NU", votați împotrivă.

Vă rog să votați.

Cu 12 de voturi pentru, 67 de voturi împotrivă și 3 abțineri, a fost respinsă formularea comisiei de la alin.4 art.10 și a rămas forma prevăzută de inițiator.

Acum, supun votului dumneavoastră raportul comisiei cu amendamentele admise.

Din sală: Și amendamentul acela ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultimul a fost respins. Este acela respins.

Din sală: Și când intră în vigoare ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Va intra în vigoare la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial.

Vă rog să votați. Vă rog să votați raportul.

Cu 69 de voturi pentru, 1 vot împotrivă și 4 abțineri, s-a adoptat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege. Vă rog să votați proiectul de lege, stimați colegi. Vă rog să votați.

Cu 74 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 5 abțineri, s-a adoptat.

Vă rog să rămâneți în bănci. Mai avem 2 minute.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.  

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 3/2006 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

Rog Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul Aron Popa.

Domnul secretar de stat Cătălin Dănilă. Microfonul nr.10, vă rog! Aveți un minut să faceți o prezentare sinteză.

   

Domnul Cătălin Ionel Dănilă - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor senatori, supunem spre aprobare Senatului proiectul de Lege privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2006 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit anexelor nr. II și III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Domnule președinte Aron Popa, vă rog să prezentați raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Domnule președinte, noi am întocmit un raport suplimentar pentru că, după ce am dezbătut pe fond proiectul de lege, au apărut câteva neconcordanțe între salarizarea dirijorilor și instrumentiștilor.

De asemenea, a fost o propunere ca viceliderii grupurilor parlamentare și secretarii grupurilor parlamentare să fie salarizați la nivelul vicepreședinților și secretarilor de comisie. Noi am întocmit acest raport suplimentar și avem un aviz favorabil din partea comisiei.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi nu avem amendamente, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Funar (din sală):

Ba da, sunt.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

N-avem amendamente admise. Domnul Funar.

 
   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș vrea să vă informez că am depus în jur de 30 de amendamente la acest proiect de lege. Se face referire în raportul comisiei, dar ele nu v-au fost prezentate și, ca atare, nu le putem dezbate. Respectându-se Regulamentul Senatului, vă propun, domnule președinte și onorat Senat, să votați pentru retrimiterea la comisie, să se analizeze și aceste amendamente, să se vină în fața dumneavoastră. Acestea privesc inclusiv câștigurile membrilor Guvernului și a altor categorii de bugetari.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Aron Ioan Popa.

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Onorat Senat,

Noi am primit amendamentele la acest proiect de lege în termenul prevăzut de Biroul permanent. În momentul în care l-am discutat pe fond, aici, în plenul Senatului, o colegă a noastră, doamna senator Maria Petre, a solicitat retransmiterea la comisie, pentru a corela salariul dirijorului cu salariile instrumentiștilor.

De asemenea, a făcut propunerea în plen, avem stenograma, ca indemnizația viceliderilor și secretarilor de grup parlamentar să fie la nivelul vicepreședinților și secretarilor de comisie. Aceste două solicitări ne-au fost transmise de către Biroul permanent, le-am luat în discuție și nu am revenit cu amendamentele pe care le-au depus ceilalți colegi senatori, pentru că erau cu termenul stabilit și acest termen a fost depășit.

Plenul a aprobat retransmiterea la comisie pentru două obiective, cele pe care vi le-am enumerat, de aceea n-au fost luate în calcul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, domnule președinte, întrebarea este următoarea: s-au făcut, înțeleg - domnul senator Gheorghe Funar îmi spune - 30 de amendamente care nu se regăsesc în Anexă. Așa este?

 
   

Domnul Aron Ioan Popa:

Domnule președinte, pe 22 februarie era termen de depunere a amendamentelor. Conform Regulamentului, am luat în dezbatere toate amendamentele depuse până la această dată, am întocmit un raport, iar plenul, când s-a discutat pe fond, a solicitat retransmiterea la comisie pentru două lucruri: corelarea la dirijori și la vicelideri. De asta nu am luat în calcul amendamentele, că, altfel, de câte ori se retransmite la comisie pentru un obiectiv sau două, luăm în calcul zeci de amendamente.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă înțeleg. Suntem într-o situație delicată. Nu putem decide acum, nu avem soluție. (discuții și vociferări în sală) Este dreptul senatorului, a făcut amendamente, trebuie să se regăsească în Anexă și să fie discutate. Este adevărat că domnul senator Funar - cum a operat? - a luat Anexele și a spus: unul 12.000, altul 15.000 și altul nu știu ce... Este foarte complicat, pe o scară de acest gen. (discuții și vociferări în sală, discuții la prezidiu)

Domnul senator Gheorghe Funar a acceptat, va mai analiza încă o dată și, dacă e cazul, vine cu o inițiativă...

Supun votului dumneavoastră raportul favorabil, fără aceste amendamente. Deci, votând raportul suplimentar, votați și proiectul de lege. (discuții și vociferări în sală)

Vă rog să votați, stimate colege și stimați colegi.

Cu 66 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, o abținere, s-au adoptat, și raportul, și proiectul de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatori:  

Trecem, stimate colege și stimați colegi, la întrebări, interpelări. (discuții și vociferări în sală)

Invit pe domnul senator Dan Gabriel Popa, din partea Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD. Are o întrebare. Este aici?

Din sală: Nu, domnule președinte.

   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine, așteptăm două minute. (discuții la prezidiu)

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să ne lăsați să continuăm lucrările! Deci, nu puteți sta cu servieta în mână. Ori plecați, ori rămâneți să puneți întrebări și să faceți interpelări. Vă rog foarte mult!

Vreau să vă anunț încă o dată, vă rog să mă urmăriți: tot Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD are la dispoziție 10 minute pentru întrebări și interpelări; Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat - 9 minute. Așadar, la întrebările și interpelările, pe care le formulați, trebuie să vă încadrați în 9 minute, Grupul parlamentar al Partidului România Mare - 5 minute, Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 3 minute, Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 3 minute, independenții - 2 minute.

Vă spun acest lucru, deoarece câte un coleg vine cu câte două, trei odată și ocupă tot acest timp.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu

Domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, aveți două întrebări. Foarte pe scurt, o jumătate de minut, ca să nu ocupați timpul celorlalți.

   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Pe drumul național Vârșani de Brad, la mijlocul localității Sintea Mare, județul Arad, se găsește un pod care produce, an de an, inundații. Fenomenul a apărut odată cu asfaltarea drumului național. S-au făcut mai multe măsurători topografice, din care a reieșit că ar fi vorba de niște necorelări de cote.

Domnule ministru, întrebarea mea este: când se va rezolva această situație de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale, Secția Arad, astfel încât apele să nu mai inunde gospodăriile din vecinătatea podului din mijlocul comunei Sintea Mare.

A doua întrebare este adresată doamnei ministru Sulfina Barbu.

An de an, proprietarii de terenuri agricole și păduri de pe raza comunei Sintea Mare, județul Arad, se confruntă cu o problemă deosebit de gravă legată de creșterea apelor râului Teuz. Cauza acestor inundații dese este lipsa unei porțiuni din digul de pe partea dreaptă a râului Teuz, de la Sintea Mare spre Șerpăuși, pe o lungime de circa 2 kilometri. Toate demersurile făcute de locuitori și autorități în decursul timpului de construire a acestui dig s-au soldat cu un eșec.

Doamna ministru, întrebarea mea este: când și cum va interveni ministerul, pe care îl conduceți, în construirea digului de pe malul drept al râului Teuz, în zona Sintea Mare.

Solicit răspuns scris și oral la ambele întrebări. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat mai are 8 minute.

 
  Dan Gabriel Popa

Domnul Dan Gabriel Popa, Grupul parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD, microfonul 2, vă rog.

   

Domnul Dan Gabriel Popa:

Mulțumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al sănătății, Eugen Nicolăescu.

Spitalul municipal Argeș, din municipiul Pitești, s-a numărat printre spitalele la care, în urma controalelor comisiilor mixte MS-CNAS din luna decembrie 2005, s-a revocat atât Consiliul de administrație, cât și Comitetul director. Principalul motiv pentru care s-au luat aceste măsuri, apreciate pozitiv la momentul respectiv, a fost existența unei datorii impresionante de circa 20.000.000 RONI, în condițiile acordării de servicii medicale spitalicești, fără ca unitatea respectivă să dețină autorizație sanitară de funcționare.

Noua echipă de conducere a analizat în amănunt cauzele care au dus la această situație, întocmindu-se un plan de măsuri pentru o mai bună funcționare a spitalului.

La data de 15 martie 2006, Spitalul municipal Argeș înregistrează datorii în sumă de 19.115.760 RONI, preponderente fiind datoriile cu medicamente, materiale sanitare și reactivi.

Domnule ministru, pentru aceste motive, vă adresez întrebarea: dacă și în ce formă legală poate beneficia Spitalul municipal Argeș de acordarea unei sume suplimentare pentru achitarea datoriilor din anii precedenți. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ilie Petrescu

Domnul senator Gheorghe Funar, întrebare. (discuții la prezidiu)

Domnul senator Ilie Petrescu, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, aveți 5 minute tot grupul și sunt vreo 20 de întrebări și interpelări, dar pe care să le încadrați în 5 minute. Asta-i viața! Vă rog!

   

Domnul Ilie Petrescu:

Am o întrebare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

În localitatea Runcu, județul Gorj, din cauza alunecărilor de teren din ultima perioadă, situația localnicilor este deosebit de grea. Au fost afectate foarte multe case, sunt oameni care nu dispun de o situație materială foarte bună și necesită un ajutor pentru refacerea gospodăriilor, alunecările de teren afectând, în continuare, localitățile județului și nu s-a făcut nimic pentru stoparea acestui fenomen.

Domnule ministru, vă solicit să reanalizați situația creată în localitatea sus-menționată și să mă informați în legătură cu măsurile pe care intenționați să le luați pentru rezolvarea situațiilor localnicilor din Runcu. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Angel Tîlvăr

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnul senator Angel Tîlvăr, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, microfonul 3.

   

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări, prima adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul Educației și Cercetării.

Inspectoratul școlar județean Vrancea a întocmit și a transmis, spre aprobare, Ministerului Educației și Cercetării o listă cu 74 de dascăli vrânceni, cu rezultate meritorii, în vederea acordării unor premii în bani. Având în vedere că aceeași listă a fost trimisă către Ministerul Educației și Cercetării și în anul 2005, când, din cauza fondurilor insuficiente, profesorii cu rezultate notabile nu au putut fi premiați, vă întreb: pentru a evita producerea unei situații similare celei care a avut loc în anul 2005, aveți în vedere alocarea în acest an a unor fonduri pentru suplimentarea bugetelor unităților de învățământ pentru acordarea acestor premii? Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris.

Mai am o întrebare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor, căruia îi mulțumesc pentru promptitudinea cu care mi-a răspuns până acum: conform declarațiilor publice ale prefectului județului Vrancea, Ion Oprea, în acest moment, autoritățile publice din județ nu pot face față unui nou val de inundații. Motivul este dotarea absolut insuficientă, existentă la nivelul sistemului de gospodărire al apelor Vrancea, al Inspectoratului județean pentru situații de urgență Vrancea, precum și al primăriilor din județ.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, vă întreb: care sunt măsurile concrete, pe care le aveți în vedere, pentru îmbunătățirea urgentă a dotării cu mijloace de intervenție specifice a instituțiilor care au responsabilități în domeniul prevenirii și al intervenției în caz de calamități naturale.

Solicit răspuns scris. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului, domnul Gheorghe Dobre.

Vă solicit să-mi comunicați care este strategia de dezvoltare a turismului în perioada 2006-2008, la nivelul întregii țări și în județele din Transilvania.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care a fost gradul mediu de ocupare a hotelurilor din județele menționate în această întrebare.

Cea de-a doua întrebare este adresată ministrului economiei și comerțului, domnului Ioan-Codruț Șereș, vă solicit să-mi comunicați, pe fiecare an în parte din perioada 1990-2005, ce cantitate de bușteni și cherestea s-a exportat în Ungaria?

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați care firme românești sau cu capital româno-maghiar s-au situat în primele 50 în ceea ce privește exportul de material lemnos în Ungaria.

Solicit răspunsurile în scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Aurel Gabriel Simionescu

Domnul senator Aurel Gabriel Simionescu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, microfonul 3.

   

Domnul Aurel Gabriel Simionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată președintelui AVAS, domnul Răzvan Orășanu, și vizează activitatea post-privatizare la SC Celhart Donaris S.A., dacă s-a analizat această activitate și care sunt concluziile. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ioan Corodan

Domnul senator Ioan Corodan, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, vă rog, microfonul 1.

   

Domnul Ioan Corodan:

Mulțumesc. Am o întrebare adresată domnului Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Legea nr.290/2003 privind acordarea de despăgubiri și compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate personală rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herței, deși normele metodologice pentru aplicarea acestei legi au fost elaborate în august 2004, nici până în acest moment nu poate fi pusă în aplicare, pe motiv că ministerul de resort nu a stabilit încă prețurile pentru evaluarea terenurilor.

Când credeți că se vor finaliza prețurile terenurilor și detaliile necesare pentru aplicarea Legii nr.290/2003?

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
  Ion Toma

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Ion Toma, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, vă rog, microfonul 4.

   

Domnul Ion Toma:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Domnule ministru, în prezent, în unitățile sanitare cu paturi, normarea personalului medical se face conform Ordinului Ministerului Sănătății nr. 208/17.05.2003, de exemplu, pentru o secție de O.R.L. normarea este de un medic la trei paturi și un asistent la opt paturi.

În Uniunea Europeană nu există acest gen de normare, medicii și asistenții medicali sunt angajați în funcție de necesitățile specialității și de eficiența structurii respective. Există o normare generală care permite unui manager să decidă unde are nevoie de personal și când.

Angajarea personalului se face prin contracte individuale de muncă, pe termene determinate, contribuind la economisirea de fonduri.

Noțiunea de "medicul X are Y paturi", trebuie înlocuită cu "medicul X are Y bolnavi".

Vă întreb, domnule ministru, când se va modifica acest gen de normare la numărul de paturi, care aduce grave prejudicii activității din spitale și încadrării cu personal, crescând nejustificat cheltuielile ?

Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Petru Stan

Domnul senator Petru Stan, Grupul parlamentar PRM. Microfonul nr. 1.

   

Domnul Petru Stan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu Tăriceanu.

Conform principiului transparenței înscris în Programul de guvernare, vă solicit să-mi comunicați dacă sunt sau nu adevărate informațiile apărute, recent, în presa centrală, cu privire la ultimul tun, respectiv la preocupările Guvernului legate de vânzarea multor imobile aflate în administrarea Regiei Autonome a Patrimoniului și Protocolului de Stat.

În cazul în care se confirmă știrile apărute în presă, vă solicit să-mi comunicați care imobile sunt pregătite pentru a fi vândute, cui vor fi vândute, la ce prețuri și prin ce procedură legală ? Vă mulțumesc.

Petru Stan, circumscripția electorală Sălaj.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Petre Daea

Domnul senator Petre Daea, o întrebare. Microfonul nr. 3, vă rog.

   

Domnul Petre Daea:

Mulțumesc, domnule președinte al Senatului.

Întrebarea mea este adresată domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale.

Cu respectul cuvenit, domnule ministru, vă adresez următoarea întrebare: care sunt realizările din Programul Național de Îmbunătățire a Pajiștilor, din anul 2005, și ce măsuri sunt prevăzute pentru anul 2006.

Solicit răspuns scris și oral. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Verginia Vedinaș

Doamna senator Verginia Vedinaș este?!

   

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, microfonul nr. 1.

 
   

Doamna Verginia Vedinaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebările mele sunt adresate domnului ministru delegat pentru lucrări publice și amenajarea teritoriului, Borbely Laszlo, și vizează o situație dintr-o comună din județul Bihor, comuna Pomezeu.

Într-o primă întrebare îi solicit domnului ministru să îmi comunice și să mă sprijine, în același timp, în ceea ce privește soluționarea unor probleme cu care a fost sesizat printr-o adresă, din data de 4 ianuarie 2006, privind modernizarea unui drum comunal, alimentarea cu apă și prelungirea unei coloane existente în sate aparținând comunei.

Printr-o altă întrebare îi solicit aceluiași domn ministru să ne sprijine pentru soluționarea unui aspect legat de construirea unei săli de sport în comuna Pomezeu, solicitare care a fost adresată Companiei Naționale de Investiții și pentru care, până acum, nu s-a primit nici un răspuns. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu

Domnul senator Adrian Păunescu.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Sunt, domnule președinte, mai multe lucruri care ne frământă și una dintre întrebări este aceasta:

Am aflat că România este țara care exportă energie electrică la un preț foarte scăzut, prin Societatea "Hidroelectrica".

Întrebarea mea este dacă nu cumva ar fi mai inteligent din partea noastră să reimportăm energia electrică pe care o exportăm la prețuri mici, spre a putea veni și noi mai aproape de prețul firesc al energiei electrice pe piața Estului ?

O a doua întrebare. Zilele trecute, într-un dialog cu ascultătorii, la o emisiune radiodifuzată, am aflat, de la mai mulți profesori din țară, că, până în acest moment, nu s-a finalizat plata restanțelor bănești cuvenite dascălilor.

Care este, domnule prim-ministru, situația de fapt a acestor restanțe, cine poartă vina pentru privarea corpului profesoral de drepturile care i se cuvin și când se va finaliza plata acestor drepturi ? Cât îi vom mai batjocori pe acești apostoli ai credinței?

Pot să pun și problemele tip interpelare ?

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneți-le, vă rog, vă ascultăm, intrăm pe interpelări.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

În urmă cu mai mulți ani, profesorul Radu Rey a pus bazele, în cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Agenției Naționale a Muntelui, instituție pe care a condus-o cu succes, în scopul de a contribui la protejarea muntelui românesc, la îmbunătățirea condițiilor de viață ale celor ce locuiesc în aceste zone și, nu în ultimul rând, pentru o mai bună cunoaștere, în afara granițelor țării, a potențialului turistic și economic al Carpaților.

În acest moment, toate eforturile depuse de Radu Rey, după circa patru decenii de dăruire față de această cauză, în condițiile tuturor sistemelor sociale care au existat în România, se văd irosite din cauza faptului că Agenția pe care a condus-o a fost desființată iar el marginalizat total.

Care este, domnule prim-ministru, strategia Guvernului cu privire la protejarea și dezvoltarea zonei montane din România ? Inundațiile de la șes nu sunt chiar lipsite de legătură cu situația muntelui.

De asemenea, care este situația instituțională a forului care se ocupa, până nu demult, de "problemele muntelui" ? Ce ați făcut cu omul remarcabil Radu Rey, cel ce și-a dăruit viața acestei cauze a muntelui românesc ?

Și ultima interpelare: Raportul Word-Travel&Tourism Council menționează că turismul românesc se află pe locul 162, din 174 de țări, din punctul de vedere al contribuției acestui sector la produsul intern brut.

Același raport subliniază că "percepția României ca destinație turistică a fost subminată de imaginile cu săraci, orfani și degradarea mediului".

Care este, domnule prim-ministru, strategia actualului Guvern de relansare a turismului românesc?

Și o ultimă întrebare pe care o adresez direct domnului ministru al administrației și internelor Vasile Blaga, față de faptul că am o simpatie specială pentru dumnealui: cum se poate, domnule ministru ieși din acest coșmar pe care l-am trăit cu toții la Constanța, ieri ?!

Nu se poate spune că nu au făcut nimic oamenii aceia, au făcut rău. Nu se poate spune, însă, că jandarmii s-au oprit la timp.

Mi se pare că toate aceste imagini de coșmar ar trebui avute în vedere și prevenite.

O altă situație este de neîngăduit...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți că ați epuizat tot timpul grupului. Puneți interpelarea și..., asta-i viața, ce să facem ?! Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Mda.

Și ultima întrebare: când scăpăm de tirani ?! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Mulțumesc foarte mult. Grupul mai are 40 de secunde.

 
  Viorel Dumitrescu

Domnul Viorel Dumitrescu, Grupul parlamentar PRM care mai are un minut și jumătate. Vă rog, microfonul nr. 2.

   

Domnul Viorel Dumitrescu:

Întrebarea este adresată Ministerului Mediului și Gospodării Apelor, doamnei ministru Sulfina Barbu.

În legătură cu lucrările care au fost executate după inundațiile catastrofale din anul trecut, vă rog să-mi comunicați ce lucrări de îndiguire s-au realizat în anul 2005, pe județe, și ce diguri au fost supraînălțate, pe ce lungime și în ce județe ?

A doua întrebare, adresată Ministerului Administrației și Internelor, domnului ministru Vasile Blaga.

Având în vedere, pe de o parte faptul că anul trecut s-au înregistrat multe valuri de inundații, în aproape toate județele României, iar, pe de altă parte, au existat foarte, foarte puține bărci, vă rog să-mi comunicați câte bărci cu motor au fost achiziționate, în anul 2005, de către Ministerul Administrației și Internelor, de către fiecare consiliu județean și de către consiliile locale.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Mihail Ștefan Antonie

Domnul senator Ștefan Mihail Antonie. Microfonul nr. 2, vă rog.

   

Domnul Mihail Ștefan Antonie:

Mulțumesc. Interpelare adresată domnului Mihail Hărdău, ministrul educației și cercetării.

Domnule ministru, în contextul integrării europene, pregătirea tehnicienilor și specialiștilor în științe agricole este tratată cu superficialitate de legislația actuală, mai ales că în acest domeniu trebuie o tratare adecvată a pregătirii preuniversitare pentru cei care vor lucra în agricultură sau silvicultură, respectând standardele și cerințele pieței europene.

În acest sens, supun atenției dumneavoastră un caz prin care școala agricolă românească nu mai pregătește, pentru moment, specialiști în domeniul agricol prin învățământ liceal.

Astfel, HG nr. 721/2004 privind aprobarea nomenclatoarelor calificărilor profesionale se modifică prin HG nr. 844/2002 privind aprobarea nomenclatorului ocupațiilor meseriilor și specializărilor pentru care se asigură pregătirea profesională prin învățământ preuniversitar, precum și durata de școlarizare.

Această modificare normativă are rolul de a scoate din nomenclatoarele de meserii profilele de tehnică agricolă, alimentație publică, agromontană și veterinară, ce sunt necesare pentru un CV educațional la nivelul dezvoltării activităților din zonele rurale și silvice.

Pentru o exemplificare mai detaliată vă atașez un memoriu al Colegiului Agricol "Traian Săvulescu", din Târgu-Mureș, referitor la situația actuală a învățământului agricol românesc și consecințele imediate ale aplicării HG nr. 721/2004.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns oral și scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Viorel Arcaș

Domnul senator Viorel Arcaș. Microfonul nr. 4, vă rog.

   

Domnul Viorel Arcaș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se adresează domnului ministru al educației și cercetării Mihail Hărdău.

Permiteți-mi să vă informez că am primit numeroase sesizări privind proiectele de investiții în infrastructura școlară ce urmează a fi adresate Ministerului Educației și Cercetării.

Sesizările ce le-am primit și care sunt confirmate de situații similare prezentate de colegi ai mei, arată că nu a existat o transparență, față de unitățile școlare, din partea inspectoratelor școlare județene.

Domnule ministru, afișarea pe site-ul Ministerului Educației și Cercetării și al Inspectoratelor Școlare Județene este insuficientă pentru adevărata informare a rețelei de învățământ.

Vă ofer spre reflecție cazul județului Sibiu. Verificați, vă rog, câți bani sunt propuși spre alocare pentru capitala de județ, ce buget are Consiliul local al municipiului Sibiu și câți bani sunt alocați pentru restul județului.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Gheorghe Funar

Domnul senator Gheorghe Funar, o interpelare.

   

Domnul Gheorghe Funar:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată primului ministru, domnul Călin Constantin Anton Popescu Tăriceanu.

Am constatat că ordonanțele de urgență, ordonanțele de guvern, proiectele de lege și punctele de vedere ale Guvernului în legătură cu propunerile legislative, de la începutul anului 2005 și până în prezent, nu sunt semnate de către dumneavoastră, fiind încălcate prevederile Legii nr. 24/2000.

În locul semnăturii primului ministru cineva, probabil persoană însemnată, a aplicat pe actele normative menționate mai sus, o ștampilă sau o parafă.

I-am adresat premierului în această interpelare, nouă întrebări ușoare, fac referire doar la a șaptea: din ce dată v-ați propus, domnule prim-ministru, să respectați prevederile legale, inclusiv să lecturați ordonanțele de urgență, proiectele de lege, punctele de vedere în legătură cu propunerile legislative și, ulterior, să semnați aceste documente, ca să înlocuiți zicala: "semnează ca primarul", cu "semnează ca premierul" ?! Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
  Ion Toma

Domnul senator Ion Toma, din partea Grupului PSD. Vă rog, dacă vă mișcați un pic mai repede, dacă nu spuneți că nu puteți.

   

Domnul Ion Toma:

Interpelarea este adresată domnului Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Domnule ministru,

Pachetul de legi privind reforma în sănătate, la art. 172, Titlul VII - "Spitale", definește noțiunea și tipurile de spitale. Se regăsesc noțiunile de spital județean și spital de specialitate, așa cum sunt definite și în Legea nr.270/2003, actuala Lege a spitalelor. În județul Olt există trei astfel de spitale.

În anul 2004, actualul director general, precum și ceilalți membri ai comitetelor directoare ale spitalelor au susținut concursuri pentru ocuparea acestor funcții și au fost declarați câștigători. În urma acestor concursuri, au încheiat contracte de administrare pe o perioadă de 4 ani, fiind evaluați periodic de către ministrul sănătății sau prin Direcțiile de Sănătate Publică județene. Evaluarea a fost realizată pe baza indicatorilor de performanță stabiliți de minister și, în majoritatea cazurilor s-a constatat realizarea acestora.

Legislația civilă și administrativă în vigoare, în special Legea contenciosului administrativ, referitoare la contracte, prevede că un contract se poate rezilia înainte de expirarea valabilității, numai în cazul neîndeplinirii unor cauze contractuale.

Vă întreb, domnule ministru, în condițiile în care s-a constatat respectarea și îndeplinirea clauzelor cuprinse în contractul...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate reușiți să sintetizați. Vă rog foarte mult.

 
   

Domnul Ion Toma:

Sunt la întrebare, domnule președinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, sunteți la întrebare, dar pe 10 secunde nu puteți vorbi 5 minute.

 
   

Domnul Ion Toma:

Cum considerați că puteți schimba actuala conducere a spitalelor prin prisma dreptului administrativ? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Ultima interpelare.

 
  Ilie Petrescu

Din păcate, s-a depășit timpul, dar mai mergem cu o interpelare. Domnul senator Ilie Petrescu. Și pentru 10 secunde, domnul senator Georgescu Radu.

   

Domnul Ilie Petrescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată Ministerului Economiei și Comerțului, domnului Ioan Codruț Șereș.

Situația nou creată în sectorul minier prin disponibilizări masive de personal, caz în care unii mineri pot beneficia de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 8/2003, dar o mare parte din aceștia nu pot beneficia de ea, mă determină să vă prezint ca soluții pentru rezolvarea situației minerilor următoarele probleme: specialiștii din minister să elaboreze un proiect de act normativ pentru modificarea Legii minelor, în sensul introducerii unui articol care să prevadă adoptarea unui statut al minerilor. Acest statut să fie similar cu Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, Legea nr. 179/2004, Legea nr. 16/2001. Mulți din cei disponibilizați nu se pot reîncadra într-o activitate productivă, iar familiile lor nu beneficiază de nici o sursă de venit. Sunt persoane, bărbați și femei, care au vârsta în jur de 40 de ani, și care au muncit în industria minieră 10, 15, 20 de ani sau mai mult, și care nu pot beneficia de pensie, din cauza faptului că nu îndeplinesc criteriul de vârstă.

În viitorul statut al minerilor să se introducă prevederea ca aceștia să beneficieze de dreptul la pensie anticipată de serviciu, cu penalitățile prevăzute, în conformitate cu vechimea în muncă și cu condițiile în care și-au desfășurat activitatea.

Vă solicit, domnule ministru, să dispuneți analiza situației create în domeniul mineritului și posibilitatea adoptării soluției propuse. Vă mulțumesc.

Solicit răspuns scris și oral.

 
  Radu Cristian Georgescu

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Georgescu Radu, ultima interpelare.

   

Domnul Radu Cristian Georgescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelare adresată domnului ministru Gheorghe Barbu.

Stimate domnule ministru, doresc să supun atenției dumneavoastră situația unui grup de pensionari din municipiul Târnăveni, județul Mureș, care au fost angajați în cadrul secțiilor de carbit sau bricomat ale Combinatului Chimic Târnăveni. În cadrul acestor secții au fost încadrate în muncă circa 1.500 de persoane care, datorită condițiilor specifice de activitate, s-au pensionat după 20 de ani de activitate, adică la vârsta de 50 de ani. În urma recorelării pensiilor, 95% dintre aceștia, nu beneficiază de majorare de pensie, ba, mai mult, pentru cea mai mare parte dintre aceștia a reieșit o pensie în plată mai mică cu 400, respectiv, până la 1.200.000 lei vechi. Vă rog să-mi comunicați modul în care veți soluționa problema semnalată. Am atașat interpelării și lista cu cei care mi-au sesizat respectiva problemă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

 
Din partea Guvernului au primit răspunsuri senatorii:  

Trecem la răspunsuri.

  Aurel Ardelean - de la Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății;

Vă rog, dintre cei doi miniștri, care este cel mai în grabă? Domnul Nicolăescu.

Domnule ministru Eugen Nicolăescu, domnului Gheorghe David îi dați răspunsul în scris, deoarece nu este prezent. Domnul senator Aurel Ardelean de la PRM are o întrebare legată cu Fabrica SANEVIT Arad, vă rog.

   

Domnul Eugen Nicolăescu - ministrul sănătății:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

V-am făcut un răspuns pe mai multe pagini. Acum, în plenul Senatului, am să vă spun numai câteva lucruri care consider eu că sunt foarte importante, și anume că în acest moment, după cum știți, capitalul social la SANEVIT este subscris și vărsat în proporție de 84,7%, reprezentat de Ministerul Sănătății, și 15,3% la AVAS. Ce perspective are din punctul de vedere al Ministerului Sănătății, care a dispus Consiliului de administrație să verifice situația prezentată de dumneavoastră? Datorită stocului foarte mare de seringi și ace, producția de seringi și ace a fost oprită, în baza Hotărârii Consiliului de administrație din luna octombrie 2005, dar dacă este nevoie, producția poate fi reluată în 24 de ore.

De asemenea, datorită caracteristicilor specifice unei piețe libere, Ministerul Sănătății nu poate interveni pe piață cu politici restrictive de achiziții. Ca atare, nu poate să îngrădească libera concurență. În același timp, conducerea societății, sub recomandările Consiliului de administrație, a luat o serie de măsuri, prin care se încearcă eficientizarea activității, transmiterea de oferte și prospecte, în general, dacă vreți, acest prim punct, care se compune din trei elemente, se gândește un marketing agresiv, un marketing care să poată să ducă la vânzarea stocurilor, de asemenea, restrângerea activității societății, pe perioada cât stocurile de seringi și ace sunt foarte mari, și reorganizarea acestei secții în mod deosebit. S-a decis de către Consiliul de administrație, să se mute sediul societății din strada Aron Cotuș, chiar în incinta societății, iar spațiul disponibilizat să fie închiriat și să producă venituri suplimentare pentru societate. S-a dispus analiza consumurilor de materii prime și materiale, în vederea stabilirii cât mai corecte ale acestora, deoarece influențează, după cum se cunoaște direct, costurile și prețul de livrare; s-a atenționat împreună cu OTVM-ul, pe baza contractului existent, să se realizeze un audit pentru certificare, conform normelor IZO 9001 și, de asemenea, s-au dispus efectuarea de studii tehnice pentru asimilarea în producție și a seringilor cu două elemente, astfel încât să crească gradul de atractivitate pe piață.

De asemenea, societatea este în negociere cu mai mulți potențiali colaboratori din Uniunea Europeană, dintre care unul este interesat să preia integral stocul de seringi. Consiliul de administrație, la dispoziția Ministerului Sănătății, va face o nouă analiză, la sfârșitul semestrului I 2006, atunci când va lua o decizie: continuarea activității sau realizarea unei înțelegeri cu AVAS, în vederea privatizării societății.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Dacă doriți să mai ridicați vreo problemă aici, domnule Ardelean?

 
   

Domnul Aurel Ardelean (din sală):

Sunt mulțumit de răspuns.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, bine. Mulțumesc foarte mult.

 
  Adrian Păunescu - de la Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor;

Domnul ministru Vasile Blaga. Vă rog să luați loc acolo. Nu vă complicați, că aveți de răspuns la două-trei întrebări.

Aveți microfoanele 8 și 9, unde vreți dumneavoastră... Deci, rugămintea care este? Aveți o întrebare a domnului senator Ungureanu, referitor la jocul "Alba-Neagra", aveți o întrebare a doamnei senator Silvia Adriana Țicău, care este în sală, aveți o interpelare a domnului senator Otilian Neagoe, care este aici, în sală, cu asigurarea pazei. Domnului Vărgău, vă propun să-i trimiteți răspunsul în scris, nefiind aici.

Deci, la cele trei: două întrebări și o interpelare, în ordinea care doriți dumneavoastră. Vă ascultăm. Microfonul 8.

   

Domnul Vasile Blaga - ministrul administrației și internelor:

Dacă-mi permiteți, aș începe cu răspunsul la întrebarea domnului senator Păunescu.

Într-adevăr, sunt și eu la fel de preocupat ca și domnia-sa. Am avut o astfel de discuție și azi-noapte, și astăzi cu colegii, pentru că ce s-a întâmplat la Constanța nu e în regulă. Era cât pe aici să se întâmple, de altfel, și la meciul Steaua cu Politehnica, dar s-au găsit modalități prin care lucrurile s-au rezolvat.

Vreau să vă spun doar că fără a justifica intervenția jandarmilor, pentru că, pe de o parte, acolo unde punctual pot fi făcute interpretări, noi am luat decizia de a analiza punct cu punct toată evoluția evenimentelor, pot să vă spun că este vorba de aceeași galerie, Dinamo Nord, care a făcut prăpăd și în Bulgaria, distrugând stații de benzină și unii dintre noi luându-le partea, ca și cum bulgarii ar fi avut ceva cu ei.

Nu-i adevărat, au distrus o stație de benzină și au plătit pentru asta. Este vorba de aceeași galerie care a făcut prăpăd și în Varșovia, aceeași galerie, Dinamo Nord, pentru că, din păcate, nu-i o mândrie pentru noi. Cele mai mari probleme le are jandarmeria cu galeria Clubului Dinamo, dar vom fi extrem de atenți, pentru că vizavi de modalitățile de intervenție, știu că este o problemă conjugată. Jandarmeria nu a vrut să lase să intre pe teren această galerie, dar legea spune că, atunci când se constituie în galerie, la cerința clubului care-l susține, trebuie să-i lași pe stadion. Din păcate, ei erau în stare de ebrietate când au intrat pe stadion. Deci, a fost un concurs de împrejurări.

Nu întâmplător, am promovat prin ordonanță de urgență, nu atât ca să aliniez și din acest punct de vedere România la acquis-ul comunitar, dar, practic, am identificat 26 de oameni din respectiva galerie, cei care, practic, au provocat și escaladat lucrurile, urmând ca la a doua abatere, să mergem cu ei în fața instanței, pentru că de fiecare dată, știți foarte bine, am promis ca atunci când se pune problema de a lua măsuri, decizia trebuie să fie a instanței, și nu a structurilor Ministerului Administrației și Internelor. Suntem într-o altă etapă în care "noi centram, noi dădeam cu capul". Scuzați-mi formularea! I-am identificat, iar la a doua manifestare de acest gen, vom merge cu ei în instanță și, pe o perioadă de timp, li se va interzice accesul pe stadioane. Dar, repet, acolo unde vom vedea, analizând punct cu punct toată evoluția, că au fost abuzuri, vom lua măsuri.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Și eu, și să știți că sunt extrem de atent, mai ales, că dăm un examen, săptămâna aceasta, la un meci extrem de important, unde sunt convins că nu vor fi probleme, ținând cont de precedentele create de galeriile Rapid și Steaua, după părerea mea, până în acest moment, cel puțin, sunt mai cumpătate și mai elegante. Îmi pare rău să spun lucrul acesta, culmea, despre galeria Dinamo, fiind ministru de interne.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi vă mulțumim foarte mult.

 
  Vasile Ioan Dănuț Ungureanu - de la Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor;

Vă rog să sintetizați, că mai avem puțin până la 7,30.

   

Domnul Vasile Blaga:

Domnul senator Ungureanu are o întrebare legată de jocul "Alba-Neagra". Într-adevăr, conform punctului 5, art. 2 din Legea nr. 61/1991, constituie contravenție organizarea, îngăduirea sau practicarea de jocuri de noroc. Art. 6 din lege precizează că lucrurile care au servit la săvârșirea acestui gen de contravenție sau care au fost dobândite prin săvârșirea acestuia sunt supuse confiscării.

În vederea prevenirii unei astfel de fapte, la nivelul IPJ Arad,și v-aș ruga să luați legătura cu domnul inspector șef Dascălu, a fost elaborat un plan de măsuri încă din 27 noiembrie anul trecut. În baza lui, au fost întreprinse, numai anul trecut, 60 de acțiuni: 15 până acum, anul acesta, fiind deja sancționate contravențional 274 de persoane.

Noi vă stăm la dispoziție cu toate măsurile propuse, știm unde sunt și motivele pentru care ele se produc. Apropo de tot ceea ce înseamnă prevenție, ele se produc cu concursul păgubiților. E o anumită doză, aș zice eu, de dorință de înavuțire imediată și aici trebuie să acționeze Ministerul Administrației și Interne, pe partea de prevenție față de ele, pentru că măsurile le luăm. Eu vă stau la dispoziție exact cu tot planul de acțiuni pe care-l avem și am dispus inspectorului șef de la Arad, Dascălu, să ia legătura cu dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ungureanu, microfonul 3.

 
   

Domnul Vasile Ioan Dănuț Ungureanu:

Mulțumesc pentru răspuns. Ideea revenirii, pe care am făcut-o, după o întrebare, pe care am pus-o și anul trecut, este că nimic nu s-a îmbunătățit. Ideea este că în jurul acestor jocuri de "Alba-Neagra", dacă motivăm cu ideea de câștig a păgubiților, nu se va ajunge la nici o soluție. Dacă credeți că trebuie intervenit mai ferm prin încriminarea ca faptă penală, pe de o parte, iar pe de altă parte, măsurile trebuie să fie mult mai eficiente, pentru că există o complicitate, și eu afirm pornind de la presă, ce spune presa despre această activitate care nu poate fi stârpită. Eu nu știu ce fel de complicitate există, dar nu se poate stârpi acest fenomen, nici la ..., nici în gară, nici în autogară.

Deci, sunt astfel de infractori voiajori. Asta e toată problema și trebuie făcut ceva specific. Eu nu știu ce, poate dumneavoastră rezolvați. Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Și eu, și vă promit că voi lua legătura cu dumneavoastră... Nu cred că trebuie să asprim condițiile legale, ci să le aplicăm în momentul acesta.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

 
  Silvia Adriana Țicău - de la Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor;

Vă rog să răspundeți doamnei Silvia Adriana Țicău cu privire la inundațiile din comuna Piscu, județul Galați

   

Domnul Vasile Blaga:

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, vizavi de comuna Piscu, satul Vameș, unde locuințele a 10 familii și sediul vechi al școlii au devenit inutilizabile din cauza inundațiilor din 2005, vă comunicăm următoarele: pânza freatică în care sunt amplasate imobilele la care faceți referire are un nivel foarte ridicat și degradarea a început în urmă cu 12 ani, fiind accentuată de inundațiile din 2005. Din cauza acestui fenomen au fost afectate și școala generală, instalația de alimentare cu apă, precum și alte obiective din zonă.

În 1999 specialiștii din cadrul structurilor cu atribuții în domeniu au efectuat o analiză a situației din zona respectivă, iar după verificări s-a propus organelor de specialitate, care administrau lucrările de hidroameliorații din zonă, dispunerea unor măsuri de natură să asigure condițiile necesare pentru înlăturarea factorilor care favorizau fenomenul. Valoarea lucrărilor a fost estimată, la acea dată, la 750 milioane ROL, însă demararea procesului în discuție nu s-a putut face din cauza imposibilității de identificare a resurselor financiare. Pentru cele 10 familii ale căror locuințe au fost afectate, Consiliul local Piscu a pus la dispoziție locuri de case în cartierul înființat după inundațiile din 2005, deci, pe deal, în dreapta, sus. Potrivit informațiilor transmise de Instituția prefectului, județul Galați, majoritatea proprietarilor locuințelor în discuție și-au exprimat acordul cu privire la strămutare.

Deci, în sfârșit, sunt de acord, pentru că nu au fost de acord să fie strămutați, sub rezerva obținerii unor ajutoare constând în resurse financiare și materiale de construcție. Aspectele la care faceți referire au fost comunicate prefectului și urmează ca, dacă își dau acordul scris, să identificăm, doamnă, resurse de a-i ajuta ca și pe ceilalți. Cum am făcut patruzeci și ceva de case, mai găsim soluții și pentru ei, dar cu dorința lor expresă de a fi strămutați. Până acum nu au fost de acord.

 
   

Doamna Silvia Adriana Țicău:

Mulțumesc, domnule ministru pentru răspuns și mulțumesc pentru prezența dumneavoastră! Aș dori, de asemenea, să vă întreb dacă aveți în vedere la o posibilă rectificare bugetară, alocarea măcar parțial a unor fonduri pentru efectuarea acelor lucrări care înțeleg că sunt mai complexe și nu vizează doar cele 10 case. De aceea am și adresat întrebarea, întrucât problema este de durată, este complexă și cred că ar trebui s-o aveți în vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Vă spun cu toată responsabilitatea că da, avem în vedere și o să propunem la rectificarea bugetară care cred că ar urma să aibă loc în 4 aprilie.

Deci, cât de curând, nu neapărat pentru comuna Piscu, pentru că vreau să vă spun cu toată responsabilitatea că sunt județe mult mai afectate. După părerea mea, o spun încă o dată, cel mai afectat județ a fost Vrancea, unde este nevoie de resurse mult mai mari. Deci, în Galați, să zic așa, lucrurile sunt sub control, totuși, în cea mai mare parte voi cere majorarea fondului pus la dispoziția Guvernului, tocmai pentru astfel de intervenții.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Bani să avem!

 
  Otilian Neagoe - de la Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor;

Vă rog să-i răspundeți domnului senator Otilian Neagoe referitor la asigurarea pazei și ordinei la obiectivele de interes județean!

   

Domnul Vasile Blaga:

Nu am la mine acest răspuns la întrebarea domnului Neagoe. Efectiv, nu o aveam trecută, dar o să vă prezint scris, dacă ați făcut-o, mâine dimineață, domnule senator. Oricum, vizavi de paza obiectivelor de interes județean, dacă este vorba de paza cu jandarmi, vreau să vă spun că nu! Nu mai asigurăm paza la obiective de interes județean, ținând cont de faptul că de la 1 ianuarie 2007, România nu va mai încorpora militari în termen. În această situație, am transmis și tuturor ministerelor de linie că inclusiv de la obiectivele Ministerului de Interne reduc paza, urmând ca să asigurăm doar la obiective strict de interes național: baraje și alte lucruri de acest fel. România nu-și mai poate permite acest lucru, pentru că un jandarm ne costă între 15 și 20 milioane lei, reangajat, pe când o firmă de pază costă 4 milioane. Din acest punct de vedere, nu ne mai putem permite să asigurăm paza obiectivelor de interes local. În funcție de tema exactă a întrebării vă prezint mâine, scris, domnule senator.

 
   

Domnul Otilian Neagoe:

Domnule ministru, era vorba de înființarea, la nivelul județelor, a serviciilor de pază și ordine. Ele s-au înființat prin hotărâri ale consiliului județean și funcționează cu foști gardieni publici care nu au avut studiile corespunzătoare ca să devină funcționari publici. Problema pe care o pun ei este că nu au dotarea materială corespunzătoare, nu au uniforme ...

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Am răspunsul, nu l-am adus, vi-l dau mâine! Așa este! Vreau să vă dau o veste bună. S-ar putea ca prin ordonanță de urgență, foarte curând, să ridicăm, dumneavoastră ați fost prefect, de la 47, la 51% cota din impozitul pe venit, care rămâne la dispoziția autorităților locale.

Ne-am înțeles cu Ministerul de Finanțe în acest punct și dăm drumul Legii poliției locale care asigură, inclusiv, paza obiectivelor de interes județean, urmând ca zona de armament să fie doar în partea de ordine publică iar cealaltă, nearmată, diferența de bani urmând a fi acoperită între cei care, acum, sunt în subordinea primăriilor și a consiliilor locale, față de cei care au regim special, tocmai prin ridicarea de la 47 la 51%. Am răspunsul pregătit, îl veți primi mâine dimineață!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sigur că preocuparea de bază este cum să apărăm obiectivele de interes național: baraje, lacuri de acumulare ...

 
   

Domnul Vasile Blaga:

Acestea numai cu jandarmi!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rad pe o suprafață mare tot ce este în mișcare. Mulțumesc, domnule ministru!

 
   

Mergem mai departe.

Domnul ministru Gheorghe Flutur a avut de dat răspunsuri la două întrebări. I-am trimis scris, nefiind aici nici domnul Ion Vărgău, nici domnul Flutur. De asemenea, Petru Stan a primit răspunsul scris și s-au înțeles, de la domnul Gheorghe Flutur.

 
  Viorica Georgeta Pompilia Moisuc - de la Anton Niculescu, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe;

Domnul secretar de stat Anton Niculescu este aici, da? Vă rog să treceți în fața unui microfon, acolo! Aveți o întrebare din partea doamnei senator Moisuc, referitor la moștenirea Gojdu. Aceeași interpelare, tot pe aceeași temă, de la doamna Moisuc. Domnului Răzvan Theodorescu, vă rog să-i trimiteți scris convenția asupra protecției promovării diversității, întrucât nu mai este aici.

   

Domnul Anton Niculescu - secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe:

Domnul senator a primit răspunsul în scris și mi-a spus că este mulțumit cu răspunsul pe care l-a primit.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Foarte bine! Răspundeți-i doamnei Moisuc. Întrebare, interpelare - moștenirea Gojdu.

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte!

Doamnelor și domnilor senatori,

Amândouă întrebările se referă la problematica Gojdu. Încerc să spun cât mai scurt posibil. Propunerea de înființare a Fundației publice româno-ungare Gojdu a fost discutată în mai multe rânduri cu Fundația Gojdu, de la Sibiu. Reprezentanții Fundației Gojdu de la Sibiu au participat și la negocierile româno-ungare. Fundația Gojdu de la Sibiu a fost reprezentată, cu această ocazie, de profesor Aurel Pavel, președintele Fundației Gojdu, cu sediul la Sibiu, și de reprezentantul Mitropolitului în fundație, cât și de profesor doctor Cornel Simirean, președinte executiv. Fundația Gojdu de la Sibiu nu se confundă cu Fundația publică româno-ungară și nu periclitează atingerea scopurilor specifice și activitatea Fundației de la Sibiu.

Acordul semnat la 20 octombrie 2005, cu prilejul ședinței comune a Guvernelor român și ungar, nu înlătură nimic din drepturile existente prin tranșarea unui litigiu care are ca obiect drepturile Fundației Gojdu la Sibiu, ci constituie cadrul pentru realizarea unor proiecte în amintirea lui Emanuil Gojdu, în Budapesta. Fundația publică româno-ungară Gojdu își va focaliza atenția asupra acordării de burse tinerilor cu rezultate de excepție la învățătură. În ce privește Acordul din 1937, poziția Ministerului Afacerilor Externe este cunoscută, partea română consideră acest Acord în vigoare.

Autoritățile ungare au invocat, însă, Convenția privind reglementarea pretențiilor reciproce încheiată de Guvernul Petru Groza cu Guvernul Republicii Ungare în 1953, considerând că Guvernul Groza a renunțat la toate pretențiile sale, inclusiv la cele prevăzute în Acordul din 1937. Partea română a exprimat, în esență, poziția potrivit căreia statul român nu putea renunța la bunuri care nu-i aparțineau lui, ci unei persoane juridice, private. Ideea centrală a proiectului Fundației publice create prin Acordul din 20 octombrie 2005 este cinstirea lui Emanuil Gojdu.

Dincolo de exemplul concret al unei cariere politice și profesionale de succes prin opera, exemplul și viziunea sa, Gojdu a demonstrat că apropierea, înțelegerea, toleranța și cooperarea sunt posibile. Prin aceasta, Gojdu a fost nu numai un mare român dar și un profund european. De asemenea, prin aplicarea Acordului din 20 octombrie 2005 va crește prezența românească în centrul Budapestei.

Anexăm un material care conține clarificări cu privire la chestiunile cel mai frecvent ridicate în dezbaterile privind problematica Gojdu. Și mai este o întrebare, domnule președinte!

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A cui?

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Tot de la doamna senator Viorica Moisuc, adresată domnului secretar de stat Leuștean, și domnul secretar de stat m-a rugat să răspund în câteva cuvinte.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog!

 
   

Domnul Anton Niculescu:

Stimată doamnă senator, dacă-mi permiteți să răspund în locul colegului meu, care nu este în București?

Prima dumneavoastră întrebare pornește de la o preluare trunchiată dintr-o gazetă care, la rândul ei, din rea voință, mi-a prezentat, scoase din context, unele afirmații făcute în cadrul Comisiei juridice, de numiri, disciplină și imunități a Camerei Deputaților.

În ce privește Acordul din 1937, poziția Ministerului Afacerilor Externe este cunoscută. Partea română consideră că acest Acord va rămâne în vigoare, cum am citit și în răspunsul dat la precedenta întrebare. Statul român și cel ungar se află pe poziții divergente în privința interpretării Acordurilor din 1937 și 1953, însă aceste divergențe, ca și Acordul din 2005, nu împiedică Fundația Gojdu, de la Sibiu, să revendice, pe cale judecătorească, bunurile din Budapesta, care aparțin Fundației antebelice. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Doamna senator Moisuc, vă rog frumos, dacă sunteți mulțumită de răspuns? Microfonul 1.

 
   

Doamna Viorica Georgeta Pompilia Moisuc:

Domnule președinte, vreau să observați că am pus această întrebare unui ministru de la Externe, care nu a găsit timpul necesar, să vină să ne prezinte punctul său de vedere în legătură cu această afirmație, deși o serie întreagă de colegi ai domniei-sale, ca domnul ministru de interne și alții vin personal să susțină și să răspundă interpelărilor noastre.

Acest lucru, din partea domnului Leuștean, îl consider de două ori o jignire la adresa mea: unu, în calitate de profesor universitar, cu state mult mai bogate ca domnia-sa; în al doilea rând, ca senator. Trebuia să vină și să discute cu mine acest lucru, aici.

În al treilea rând, aș vrea să vă spun că întrebările pe care le-am pus domnului ministru de externe, Răzvan Ungureanu, erau altele decât acelea la care dumneavoastră ați dat răspuns. Erau niște întrebări punctuale la care nu mi-ați dat răspuns.

Prin urmare, nu sunt mulțumită de aceste răspunsuri și doresc și invit pe cei doi miniștri, să vină în fața Senatului și să susțină o convorbire, o discuție liberă cu noi, în aceste probleme.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog!

 
   

Domnul Anton Niculescu:

O să transmit această rugăminte și chiar îmi cer scuze, în numele colegilor mei. Domnul ministru este în străinătate, însă răspunsul este și scris, să știți că v-am răspuns la toate întrebările punctuale. Este vorba de peste 10 pagini. Nu-mi permit să le citesc aici pe toate.

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, vă rog să-i dați răspunsul scris doamnei senator! Dacă rămâne valabilă, o să reluăm toată povestea aceasta.

 
   

Domnul secretar de stat Marius Bălan, aveți, numai o secundă, vă rog să mă urmăriți! Deci o întrebare ... a doamnei Vedinaș. Nefiind prezentă, vă rog să-i transmiteți, în scris, răspunsul!

Domnul secretar de stat Virgil Crecană este aici, da? Aveți de dat un răspuns, deci Ministerul Economiei, către domnul senator Cristian Georgescu Radu, referitor la situația Azomureș, Tg.Mureș. Îi dați răspunsul, de asemenea, scris, dânsul nefiind prezent. Și închidem acest subiect.

Domnul Dumitru Miron, secretar de stat, este? Îi dați răspunsul scris domnului senator Ion Toma de la PSD, nefiind prezent, și închidem subiectul.

 
  Ilie Petrescu - de la Dumitru Miron, secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării

Domnul secretar de stat Dumitru Miron, microfonul 9, aveți de răspuns domnului senator Ilie Petrescu. Vă rog să-i răspundeți, legat de cazul profesorului Ardeiu Teodora, de la Motru.

   

Domnul Dumitru Miron - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Domnule senator,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: în conformitate cu prevederile Ordinului Ministerului Educației și Cercetării, prin care se aprobă calendarul mișcării personalului didactic din învățământul preuniversitar pentru anul școlar 2006-2007, cadrele didactice titulare, care solicită continuarea activității de învățământ, în conformitate cu Legea nr.128/1997 privind Statutul personalului didactic, pot fi menținute ca titulare, în funcția didactică peste vârsta standard de pensionare, indiferent de nivelul unității de învățământ, numai în situația în care postul sau catedra ocupate, nu îndeplinesc condițiile pentru a fi vacante pentru concurs, și dacă a fost asigurat numărul necesar de posturi - catedre didactice vacante pentru soluționarea restrângerilor de activitate.

Din păcate, la școala menționată, unde se produce și o restrângere de activitate, nu a fost posibilă menținerea doamnei profesor în activitate, în continuare, din cauza faptului că la nivelul Consiliului de administrație al ISJ Gorj s-a luat în considerare faptul că doamna profesor Albeci Luminița, titulară a unității, are nevoie, pentru a-și menține norma de acele activități didactice.

Noi am apreciat foarte mult - și Inspectoratul județean și Ministerul Educației - devotamentul pe care doamna profesoară l-a arătat și acest lucru este confirmat și de un număr foarte mare de elevi care au solicitat, împreună cu părinții lor, menținerea în activitate a acestui dascăl devotat meseriei și vocației pentru care s-a format.

S-a avut în vedere posibilitatea încadrării, prin cumul sau plata cu ora, a personalului didactic pensionat și Inspectoratul Județean Gorj va recomanda conducerii instituției de învățământ să încadreze cu prioritate în anul școlar următor, prin plata cu ora, pe doamna Ardeiu Teodora la clasa a V-a B, în cazul în care orele respective vor fi vacante la începutul anului școlar, având în vedere că...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, vă rog să-i dați răspunsul scris. Înțeleg că este o probleme strict la obiect. Înțeleg că s-a rezolvat cazul și dacă mai sunt probleme, reveniți după aceea în contact cu domnul secretar de stat, da?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Adrian Ciocănea, secretar de stat. Vă rog să-i trimiteți scris domnului Viorel Dumitrescu de la PRM, să-i dați răspunsul scris, și considerați că ați răspuns. Nefiind aici, este problema lui, și nu a dumneavoastră.

Domnul Ionel Dănilă, secretar de stat, este? Este. Îi trimiteți domnului Viorel Arion, PNL, răspunsul scris pe problema pensionarilor din grupa I de muncă. De asemenea, lui Viorel Dumitrescu, PRM, "erori în recalcularea pensiilor", tot scris și considerați că ați răspuns.

Doamnei senator Verginia Vedinaș, PRM, de asemenea îi trimiteți în scris în problema veniturilor administratorilor de blocuri.

Numai un moment, și revin pe urmă la domnul Funar.

Întrebarea domnului Ion Toma, PSD, "activitatea Inspectoratului Școlar în județul Olt", se solicită amânare.

Ioan Talpeș - "concesionarea unor activități în portul Constanța". Se solicită amânare.

Domnul Blaga a răspuns.

Domnul Anton Nicolescu a fost, am rezolvat.

Domnul Țapu Nazare, secretar de stat. Îi trimiteți scris domnului Ion Corodan, care nu mai este prezent, legat de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 și se consideră încheiat răspunsul.

Domnul Constantin Popescu, secretar de stat. Îi dați răspunsul scris domnului Ion Popa de la PSD - "regularizarea cursului Vedea, comuna Corbu, județul Olt".

Domnul Cătălin Doică. Îi dați răspunsul scris la interpelare domnului Ion Moraru, PSD, "prevederile H.G. nr.411/2005".

Domnul Cătălin Doică. Îi dați răspunsul, tot scris, doamnei Verginia Vedinaș - "banii depuși la CEC până în 1990".

Se solicită amânare la "legislația în domeniul energiei", interpelarea senatorului Ștefan Mihai Antonie, independent.

Se solicită amânare la "completarea art.4 la Ordonanța Guvernului nr. 15/2000", a lui Ion Corodan, de la PRM.

Acum dau cuvântul domnului secretar de stat Cătălin Doică, pentru a răspunde domnului senator Funar. Sunteți aici, da? Sau a plecat? Au și plecat?

Bun. Se reprogramează Cătălin Doică, secretar de stat, pentru a răspunde domnului senator Funar, legat de lista impozitelor și taxelor din România. Lunea viitoare.

Vă mulțumesc. Încheiem ședința noastră de astăzi. Am depășit cu 5 minute.

Închidem ședința. Vă mulțumesc.

 
   

Ședința se încheie la ora 19.35.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 aprilie 2021, 9:20
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro