Dan Claudiu Tănăsescu
Dan Claudiu Tănăsescu
Sittings of the Senate of March 27, 2006
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.42/06-04-2006

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2006 > 27-03-2006 Printable version

Sittings of the Senate of March 27, 2006

  1. Declarații politice prezentate de senatori:
  1.10 Claudiu Tănăsescu - "Dezastrul economic din județul Dâmbovița"  

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ultima luare de cuvânt, dar nu cea din urmă, domnul senator Dan Claudiu Tănăsescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Claudiu Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi, declarația mea aș putea-o intitula Dezastrul economic în județul Dâmbovița.

Speranțele celor mai mulți dintre locuitori, dar și dintre salariații județului Dâmbovița se îndreaptă, în momentele actuale, spre Senatului României. Cu siguranță, numai Parlamentul mai are curajul să atace, într-un fel, starea jalnică în care se află județul Dâmbovița, stare cauzată de hienele care au guvernat, după teribilul Decembrie 1989, dată de referință a apogeului economic înregistrat în România. Poate că numai prin intermediul Parlamentului, strigătul de disperare al cetățenilor din Dâmbovița ar putea fi auzit. Sindicatele s-au unit, cu mulți ani în urmă, și au format o asociație intitulată Alianța Intersindicală Dâmbovița, care se luptă din răsputeri să scoată la lumină adevărul din negura căzută peste economia din jurul Chindiei.

Combinatul de oțeluri speciale Târgoviște, unitate de referință a României, a fost măcinat de cei care au guvernat, apoi, tot ei, au dat marele combinat pe mâna unor ruși, care îi pregătesc sfârșitul sinistru. În cadrul unui dialog social, de față cu toate sindicatele, inclusiv parlamentari din coaliție, directorul slav a anunțat că Uniunea Europeană îl determină să dea, în această vară, 2000 de oameni afară din cei 5000 existenți, oferind salariaților plăți compensatorii de 5.000.000 de dolari, știind că tot combinatul l-a cumpărat cu 2.000.000 de dolari. De unde acești bani? Simplu. Din vânzarea, bucată cu bucată, a acestui combinat.

Județul Dâmbovița, extrem de puternic în 1989 din punct de vedere industrial, însuma aproximativ 200.000 de salariați dintr-o populație de 500.000 de persoane. Acum, au mai rămas câteva zeci de mii, după ce, unitate cu unitate, a fost rasă de pe harta industrială, pentru a pregăti terenul de intrare în Uniunea Europeană, gata ecologizat, unde oamenii vor supraviețui, probabil, în rezervații, aruncându-li-se din elicopterele Uniunii Europene, când și când, hrană și cazane cu apă fiartă.

La Moreni, Fabrica de armament, excelent dotată și care, după 1990, a avut comenzi enorme, și ca valoare, și ca volum, a fost redusă până aproape de lichidare. Schela de foraj desființată, cea de extracție, așijderea, iar Uzina de utilaj scoasă din circuit. Șomajul, la Moreni, a ajuns la 80%, în schimb, din pricina sărăciei, cimitirele orașului s-a extins spre răcoarea pădurii dinspre apus, iar crucile dau năvale spre Târgoviște. La Titu a amuțit aproape totul, lăsând oamenii să trăiască din te miri ce și cum. Uzina de utilaj petrolier din Târgoviște exporta, în 1989, în 35 de țări din 5 continente și aducea valută cu nemiluita, având peste 11.000 de salariați.

Norul radioactiv al marii privatizări a redus numărul salariaților la 3000, după care, ministrul finanțelor, Mircea Ciumara, în cârdășie cu alții, a vândut, la ofertă publică, pe mai nimic, acțiunile fără contract de vânzare, unei echipe de foști sovietici. La început, UPET-ul era așezat la marginea orașului, dar, de-a lungul anilor, a crescut forța de muncă și cadrele de pregătire pentru mai târziu. Apoi, s-au construit alte platforme industriale, SARO-ul, ROMLUX-ul și așa mai departe. În jurul UPET-ului s-a dezvoltat orașul, uzina rămânând în mijlocul său. De aici începe marea dramă a celor aproximativ 2000 de salariați, pentru că proprietarii ruși au început să vândă hale, terenuri colaterale și utilaje de fier vechi. Și disperarea vine de la faptul că, anul acesta, producția nu este acoperită cu contracte, salariile se dau cu întârziere și, în curând, se va intra în șomaj, mai ales că autoritățile locale invocă autorizația de mediu, care, bineînțeles, nu va fi obținută niciodată, fiindcă aceasta ar fi - vezi, Doamne! - drumul spre Uniunea Europeană. Ba, mai mult, se știe că se vor construi pe vechile amplasamente ale UPET-ului, în afară de actualul magazin XXL, încă două mari supermarket-uri. Dar neregulile s-au tot ținut lanț în județul Dâmbovița. Vă dau un singur exemplu: când s-a început modulul 2 la Cernavodă, au fost comandați în străinătate robineți din fabricația UPET. La nivelul unui singur an, s-au importat robineți nucleari de 187.000.000 de dolari, care ar fi costat la UPET doar 40.000.000 de dolari. Este de știut că UPET a fabricat, înainte de 1989, toți robineții pentru hidrogenul sulfurat necesar apei grele de la Drobeta și pe cei de la Cernavodă și, iată că, aceștia au funcționat 30 de ani, precum ceasurile elvețiene, iar acum nu se mai poate? Așa se luptă cu corupția? Ia să-i căutăm pe cei care au atras importuri de 4 ori mai scumpe?

Dar despre corupție vă mai dau câteva exemple: Fabrica de strunguri, exportatoare pe toate continentele, de strunguri automate, semiautomate, cu comandă-program, cu tehnică de ultimă oră, a fost cumpărată de un american cu mare fast sau cu focuri de artificii de Ziua Americii,cu invitați de onoare, precum James Rosapepe, și a dispărut prima de pe platforma industrială. Ce-i drept, americanii au fost mai sârguincioși și au terminat mai repede.

ROMLUX-ul, Fabrica de becuri și corpuri de iluminat, a câștigat licitațiile pentru multe orașe din țară, cu prețuri corecte. Apoi, licitațiile au fost anulate și firme conduse de Dispeceratul iluminatului public sau alți aligatori, au obținut lucrările cu oferte de 5 ori mai scumpe. Cum să mai poată exista o firmă românească performantă exportatoare în tot județul, dacă este ocolită pentru o altă încărcătură de interese meschine, care foarte des este, de fapt, o firmă de apartament? Nimeni nu mai comentează la televizor starea socială a națiunii, în schimb, asistăm cum se porcesc, seară de seară, pe banii poporului, tot soiul de neaveniți.

La Dialogul Social din sala Prefecturii Dâmbovița, președintele Consiliului județean, Gheorghe Ana, a anunțat clar, de față cu presa, că județul Dâmbovița este închis economic. Ar exista o rată de salvare, ca toți parlamentarii de Dâmbovița să se unească și să ceară Guvernului continuarea autostrăzii București-Sinaia prin Târgoviște. Drumul este început de Guvernul PSD și construit doar până la Tărtășești. Drumul acesta, care ar traversa județul, ar aduce, în primul rând, investitori, cum au adus cele din Prahova, Brașov și Argeș. Așa, nu vom mai duce lipsă, pentru o vreme, de locuri de muncă, iar ponderea economică s-ar sălta oleacă. Să se lase orgoliile de partid, pentru că drumul este al cetățeanului, nu este al nici unui partid. Spun asta întrucât actuala putere a sugrumat proiectul cu pricina, lăsând totul baltă, de parcă acea cale ar fi luată în moștenire de PSD.

Să se renunța odată la tot soiul de ambiții care sunt în detrimentul oamenilor și poate că a sosit momentul ca guvernarea actuală să pună poporul la muncă, fiindcă numai așa putem scăpa de sărăcie și de dezastrul creat în ultima vreme.

Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, încheiem aici declarațiile politice.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania sunday, 18 april 2021, 6:18
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro