Plen
Ședința Senatului din 2 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/12-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-10-2021
26-10-2021
25-10-2021
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 02-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 mai 2006

2. Declarații politice prezentate de senatori:

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

  ................................................
 

Din partea grupurilor parlamentare, la declarații politice, s-au înscris din partea Grupului Alianței D.A., domnii senatori Arion Viorel și Radu Câmpeanu; din partea Grupului parlamentar PSD, domnii senatori Anghel Tâlvăr și Adrian Păunescu; din partea Grupului parlamentar PRM, domnul senator Mihai Ungheanu; din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul senator, profesor Dan Voiculescu.

 
Viorel Arion - Sărbătorirea zilei de 1 Mai de către fruntașii PSD-iști.

Invit la tribună primul coleg înscris, domnul senator Arion Viorel. Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Viorel Arion:

Mulțumesc, domnule președinte!

Stimați colegi,

Deși credeam că anul acesta ziua de 1 Mai va fi scoasă de sub semnul politicului, iată că fruntașii PSD-iști nu s-au dezmințit nici acum, oferindu-ne spectacole cu mici și bere gratis, celor pe care dânșii cred că-i reprezintă, adică, pensionarii și oamenii nevoiași. Regizate la București de către președintele PSD și, respectiv, la Ploiești de către inițiatorul așa-zisului pol social, Ion Iliescu, aceste gesturi populiste nu conțin, în esența lor, nimic condamnabil. Ceea ce mă uimește, însă, este faptul că din 1990 încoace, de când PSD se află, fie la guvernare, fie în opoziție, nu observă un lucru elementar: că naivii se împuținează, iar electoratul evoluează, adesea, mai rapid decât își imaginează liderii PSD-iști. Băile de mulțime constituie de mulți ani un exercițiu pentru care domnul senator Ion Iliescu nu mai are nevoie de antrenament. Și în acest an, ca un adevărat campion al moralității și modestiei, domnia-sa a dorit să le demonstreze oamenilor că problemele lor îl preocupă și că dorește să le fie alături de sărbătoarea muncii. În locul acestor serbări câmpenești cu bere, mici și spectacole, în direct, ale diverselor formații de muzică ușoară, domnii de la PSD, care tot acuză Guvernul de nepăsare față de pagubele provocate de inundații, ar fi trebuit să se îndrepte către cei care au avut de suferit de pe urma calamităților. Și asta pentru că, deși se află în opoziție, ar fi trebuit să știe că solidaritatea umană nu are culoare politică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Angel Tîlvăr - Invățământul românesc afectat de mediocritatea guvernanților.

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar PSD, domnul senator Angel Tîlvăr. Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință!

"Învățământul românesc afectat de mediocritatea guvernanților". Trăim într-o țară aflată, teoretic, la finele procesului de integrare în Uniunea Europeană. Cetățenii României asistă neputincioși la modul în care guvernarea actuală periclitează atât prezentul, prin scăderea dramatică a nivelului de trai, cât și viitorul, prin aruncarea în haos a sistemului de învățământ. Unul după altul, cei doi miniștri ai educației și cercetării, de după decembrie 2004, au reușit să bulverseze total sistemul de învățământ. Dacă Mircea Miclea a avut demnitatea să se retragă datorită lipsei sprijinului unui Guvern neputincios, domnul Hărdău se află într-un permanent conflict între viziunea sa asupra învățământului și realitatea școlii românești. În acest moment, aceasta agonizează din cauza lipsei unor strategii coerente, a insuficientei folosiri a fondurilor pentru investiții, a proliferării, fără precedent, a violenței în școli, precum și a politizării învățământului. O explicație a stării de spirit care domnește în rândul cadrelor didactice o dă inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Vrancea, care, într-o declarație dată cotidianului "Monitorul de Vrancea" de vineri, 28 aprilie 2006, admite că în învățământul vrâncean există o stare tensionată pe care și-o explică și prin "interese politice sau mai puțin politice". Domnul Bogoiu crede că în ceea ce privește implicarea profesorilor în politică "se aplică mai degrabă proverbul românesc, - te faci frate cu dracul până treci puntea". Cine este dracul, rămâne la latitudinea fiecăruia dintre dumneavoastră să decidă. Pentru a vă da seama de diferența enormă care există între faptele și vorbele celor care gestionează acest domeniu, am să dau citire unui scurt pasaj din mesajul ministrului Hârdău, publicat pe site-ul MEC, în care acesta declara următoarele: " Anul 2006 va fi pentru educație un an al proiectelor, un an hotărâtor ce va arăta, înainte de integrarea în Uniunea Europeană, capacitatea noastră de a atrage fonduri pe baza proiectelor". Aștept în continuare răspuns la interpelarea mea de la începutul lunii aprilie, vizavi de stadiul elaborării proiectelor, după care mă voi pronunța și în această speță. În ceea ce privește, însă, alocarea a 4 milioane de Euro pentru un proiect care vizează dotarea școlilor din mediul urban cu materiale didactice, justificarea sa este discutabilă și dovedește o profundă necunoaștere a realităților din teren, pentru că altfel nu se poate explica argumentația nefericită pe care purtătorul de cuvânt al Guvernului, a dat-o în cadrul unui briefing de presă, susținut la finalul ședinței Executivului, în care s-a decis alocarea celor 4 milioane de Euro. Citez: "Decizia a fost luată pentru că în ultimii ani majoritatea programelor de modernizare a dotărilor au favorizat mediul rural, lăsând de-o parte școlile din mediul urban". Cu toate acestea, în toate luările sale publice, de poziție, domnul ministru nu face altceva decât să paseze responsabilitatea neîndeplinirii acestor angajamente altor instituții, uitând, însă, că funcția pe care o ocupă îl obligă să gestioneze și să-și asume responsabilitatea pentru toate problemele apărute în domeniul educației. Faptul că interesul sporit de care s-ar fi bucurat învățământul din mediul rural este o adevărată utopie este demonstrat și de următoarele exemple. Astfel: conform unui sondaj efectuat de către Unitatea județeană de implementare a proiectelor Vaslui, peste 80% dintre elevii din mediul rural din acest județ nu au atins, sau chiar nu au văzut în viața lor un calculator, iar 20% dintre cadrele didactice calificate sau necalificate, sunt în aceeași situație. Situații similare se înregistrează și în județele Ialomița, Buzău sau Prahova, unde există unități școlare din mediul rural, în care lipsa tehnicii de calcul sau a profesorilor specializați a făcut ca asimilarea cunoștințelor din domeniul informatic, să fie la un nivel foarte scăzut. Un alt exemplu care dovedește preocuparea "deosebită" pentru învățământul din mediul rural este cel legat de existența a numeroase semnale, cum ar fi și cele venite din județele Galați și Teleorman, potrivit cărora bursele pentru copiii din mediul rural nu sunt plătite sau au fost plătite cu întârziere. Starea jalnică a învățământului din mediul rural este reliefată și de situația existentă în comuna vrânceană Poiana Cristei, unde 140 de copii din satele Macriu, Petreanu și Târâtu învață în condiții mai mult decât precare și sunt nevoiți să parcurgă, zilnic, aproape 10 km pentru a ajunge la cursuri. De asemenea, procesul de reabilitare al școlilor afectate de inundații nu a decurs în condiții bune, iar una din explicații, alături de managementul defectuos al responsabilităților din învățământ este că în foarte multe cazuri, acest tip de lucrări a fost atribuit unor firme pe criterii clientelare. Ministerul Educației și Cercetării din perioada aceea a spus că va declanșa o anchetă cu privire la atribuirea lucrărilor, dar nu s-a făcut nimic în acest sens. Poate că va face acest lucru actualul ministru. Sunt, însă, neîncrezător în dorința domnului ministru Hărdău de a afla cum s-au derulat contractele de reparații ale unităților școlare. Rezultatele notabile ale activității ministrului educației și cercetării, Mihail Hărdău, continuă cu creșterea numărului de elevi care abandonează cursurile școlilor. Numai în județul Vrancea, după primul semestru al anului școlar 2005-2006, peste 900 de elevi au renunțat la frecventarea cursurilor, rate înalte de abandon școlar fiind înregistrate și în județele Călărași, Brașov sau Ilfov. Iar acest fenomen va avea, cu certitudine, importante consecințe economico-sociale la nivelul comunităților din care fac parte acești copii. Un element care demonstrează că haosul din sistemul conduce în mod nemijlocit la scăderea calității procesului educațional și a performanțelor elevilor este reprezentat de rezultatele obținute de copiii care au participat la recentele simulări pentru examenele de capacitate și bacalaureat. Există județe, ca Iași, Vaslui și Buzău, în care procentul de promovabilitate a fost de sub 40%. Rezultatele de la examenul de bacalaureat din anul acesta ne vor spune, însă, cu certitudine, dacă avem motive să fim nemulțumiți sau mulțumiți de prestația actualului și, sperăm, nu a ultimului ministru al educației și cercetării din Guvernul Tăriceanu. Spun acest lucru încă de pe acum, pentru că, după greva cea mai lungă din tot învățământul românesc, și recuperările la sfârșit de săptămână a orelor pierdute, este greu de crezut că perfomanțele copiilor vor fi cele dorite. Această scurtă trecere în revistă a ceea ce a însemnat până acum mandatul domnului ministru Hărdău, nu poate stârni decât îngrijorare, iar acest sentiment se intensifică în condițiile în care nu se întrevăd nici un fel de elemente care să indice o îmbunătățire a acestei stări de lucruri. De altfel, în acest moment, domnul ministru nu se mai bucură nici măcar de sprijinul propriilor colegi, iar ceea ce s-a întâmplat, nu cu mult timp în urmă, în plenul Camerei Deputaților, ilustrează perfect acest lucru. Ministrul educației și cercetării a reușit ca, prin mediocritatea sa, să-l exaspereze până și pe primul-ministru, Călin Popescu Tăriceanu, care se vede, însă, din cauza echilibrului precar de forțe din cadrul Alianței, să-l mențină în funcție. În încheiere, aș dori să-i reamintesc domnului ministru că la întrebarea unui reporter de la un cotidian central "Credeți că se va urni ceva până la sfârșitul acestui an?", a dat următorul răspuns "În mod sigur, mă bazez pe intuiție". Eu cred că intuiția ar trebui să-i spună ministrului educației și cercetării că pentru binele sistemului de învățământ românesc, pentru viitorul milioanelor de elevi, pentru a nu mai periclita dreptul de a trăi în demnitate a sute de mii de dascăli, trebuie să se urnească din scaunul de ministru și să lase locul altei persoane, capabile să gestioneze cu realism și profesionalism destinul învățământului românesc. Vă mulțumesc. (Aplauze în sală)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator!

 
Dan Voiculescu - Efortul național de aderare.

Îl invit la tribună pe domnul senator Dan Voiculescu. Domnule președinte, aveți cuvântul!

 

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule președinte, v-aș ruga să vedem dacă avem cvorum. Eu cred că, conform Regulamentului, trebuie să avem cvorum. Dacă nu, îmi amân declarația politică pentru când vom avea cvorum.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule președinte, de regulă, potrivit unei cutume din Parlament, în această fază, a dezbaterilor, cvorumul nu este necesar. Da. Îl rog pe domnul secretar Gavrilă Vasilescu să facă apelul.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Apostol Neculai - prezent
- Arcaș Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - euroobservator
- Basgan Ion - învoit
- Berceanu Radu Mircea - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Bobeș Marin - prezent
- Cazacu Cornelia - prezent
- Câmpeanu Radu-Anton - prezent
- Cârlan Dan - prezent
- Chelaru Ioan - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Ciornei Silvia - prezent
- Cioroianu Adrian Mihai - euroobservator
- Cismaru Ivan - prezent
- Copos Gheorghe - prezent
- Cozmâncă Octav - absent
- Corodan Ioan - prezent
- Crețu Corina - euroobservator
- Crețu Ovidiu Teodor - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaș George Sabin - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - Guvern
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Dinescu Valentin - prezent
- Dîncu Vasile - euroobservator
- Duca Viorel Senior - euroobservator
- Dumitrescu Ion Mihai - prezent
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - prezent
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabo Andras Levente - prezent
- Filipescu Teodor - absent
- Florescu Ion - prezent
- Flutur Gheorghe - Guvern
- Frunda György - prezent
- Funar Gheorghe - prezent
- Găucan Constantin - prezent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Ilușcă Daniel - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iorga Nicolae - prezent
- Iorgovan Antonie - prezent
- Ioțcu Petru Nicolae - delegație
- Ivănescu Paula Maria - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Loghin Irina - absent
- Lupoi Mihail - delegație
- Maior George Cristian - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - prezent
- Markó Bela - prezent
- Meleșcanu Teodor Viorel - prezent
- Mereuță Mircea - prezent
- Mihăescu Eugen - euroobservator
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezent
- Moraru Ion - absent
- Morțun Alexandru Ioan - euroobservator
- Neagoe Otilian - absent
- Neagu Nicolae - prezent
- Nemeth Csaba - prezent
- Nicolae Șerban - prezent
- Nicolai Norica - absent
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Pete Ștefan - prezent
- Petre Maria - euroobservator
- Petrescu Ilie - prezent
- Popa Aron Ioan - prezent
- Popa Dan Gabriel - prezent
- Popa Nicolae-Vlad - euroobservator
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Ionel - prezent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Puskas Valentin Zoltan - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - prezent
- Rădulescu Cristache - prezent
- Roibu Aristide - absent
- Sabău Dan - prezent
- Sârbu Ilie - învoit
- Silistru Doina - prezent
- Simionescu Aurel Gabriel - prezent
- Sogor Csaba - prezent
- Solcanu Ion - prezent
- Stan Petru - prezent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezent
- Stoica Ilie - absent
- Strătilă Șerban-Cezar - prezent
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Karoly Ferenc - prezent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șerbu Gheorghe Vergil - prezent
- Șereș Ioan Codruț - Guvern
- Ștefan Viorel - absent
- Șter Sever - prezent
- Talpeș Ioan - prezent
- Tănăsescu Claudiu - prezent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Toma Ion - prezent
- Tudor Corneliu Vadim - prezent
- Țâbuleac Mihai - prezent
- Țicău Silvia Adriana - prezent
- Țîrle Radu - euroobservator
- Ungheanu Mihai - prezent
- Ungureanu Vasile Ioan Dănuț - prezent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vărgău Ion - prezent
- Vedinaș Verginia - prezent
- Verestóy Attila - prezent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent
- Vraciu Jan - prezent

 
 

Domnul Attila Verestoy (din sală):

Citiți absenții.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Domnule președinte de ședință, îmi permiteți să mai citesc încă o dată absenții?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Gavrilă Vasilescu:

- Antonie Ștefan Mihail - absent
- Cozmâncă Octav - absent
- David Gheorghe - absent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - absent
- Filipescu Teodor - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Ilașcu Ilie - absent
- Iliescu Ion - absent
- Loghin Irina - absent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Nicolai Norica - absent
- Onaca Dorel Constantin - absent
- Oprescu Sorin Mircea - absent
- Popescu Dan Mircea - absent
- Popescu Irinel - absent
- Roibu Aristide - absent
- Sârbu Ilie - învoit
- Stoica Ilie - absent
- Șerbănescu Verginia - absent
- Șereș Ioan Codruț - guvern
- Văcăroiu Nicolae - absent
- Vosganian Varujan - absent

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Îl invit la tribună pe domnul președinte Dan Voiculescu. Vă rog dacă doriți să interveniți în legătură cu declarația politică pentru care v-ați înscris.

 
 

Domnul Dan Voiculescu (din sală):

Suntem în cvorum?

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem în cvorum, sigur. Suntem chiar foarte mulți. Urmați în rândul 2, domnule Câmpeanu. Mai sunt doi colegi din primul tur.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 
 

Domnul Dan Voiculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Săptămâna trecută, PC a lansat public ideea introducerii unei taxe suplimentare de 3% pe profiturile societăților comerciale. Noi am intitulat-o "Efort național de aderare".

Propunerea PC are la bază un adevăr economic simplu și anume: ca să primești, trebuie să dai. România va trebui, prin urmare, să devină un contributor important la bugetul Uniunii Europene, pentru a putea să se bucure, în timp, de avantajele de membru.

Propunerea noastră a avut și un scop socio-politic. Am vrut să atragem atenția că integrarea în Europa nu va aduce automat râuri de lapte și miere pe străzile României. Va trebui să facem un efort național important. Va trebui să muncim de 1000 de ori mai bine, mai responsabil, va trebui să fim mult mai profesioniști pentru a putea face față aderării. Bună sau rea, inteligentă sau stupidă, binevenită sau nu, propunerea era și este un apel la luciditate, un apel la realism, un apel la dialog și la reflecție.

La toate propunerile noastre, ministrul integrării europene ne-a răspuns că încercăm să introducem în România o stare de panică. Dacă ar mai fi trăit, probabil că și Nicolae Ceaușescu ne-ar fi răspuns la fel. Distinsei oficialități din timpurile noastre, dar perfect desprinsă de realitate, îi amintim că panica este specifică mai ales oamenilor neinformați. Din păcate, nu noi, ci doamna ministru menține sub un clopot de liniște premisele, costurile și efectele integrării. Noi suntem pentru transparență și pentru progresul obținut prin confruntarea de idei.

Avem o viziune deschisă și pragmatică de oameni veniți din mediul de afaceri, din viața reală și nu din politica de tip ipocrit. Așa se și explică faptul că, spre deosebire de doamna ministru, am rămas cu picioarele pe pământ.

Doamnelor și domnilor senatori,

În viziunea Partidului Conservator, 1 ianuarie 2007 înseamnă pentru România o șansă istorică de efort național pentru prosperitate, și nu o pomană europeană, grandioasă, de prosperitate fără muncă.

Îi asigurăm pe toți românii că Partidul Conservator își dorește enorm integrarea la timp în Uniunea Europeană. Pentru această integrare am și intrat la guvernare, asigurând stabilitatea politică a României. Considerăm, însă, că nu avem voie vreodată să fim ipocriți cu românii. Noi credem că este de datoria fiecărui om politic onest să le spună cinstit românilor că performanța economică este cea care ne va ține în Uniunea Europeană, și nu strângerile de mâini și zâmbetele oficialităților.

Doamna senator... Doamna senator... (Se adresează doamnei senator Paula Maria Ivănescu.)

 
 

Doamna Paula Maria Ivănescu (din sală):

Nu aud.

 
 

Domnul Dan Voiculescu:

V-aș ruga să nu stați cu spatele, doamna senator. (intervenție neinteligibilă a doamnei senator Paula Maria Ivănescu)

Sărut mâna!

De aceeași performanță vorbesc și semnalele financiare recente, venite dinspre Bruxelles. Aceste semnale ne spun că se dorește o Românie cu mai mulți bani la buget, capabilă să facă față provocărilor naționale și europene.

Dragi colegi,

Să nu ne ascundem după deget. Bugetul mai are nevoie de bani. Întrebarea care se pune este: de unde îi luăm? Din veniturile tuturor salariaților sau din câștigurile patronilor?

Noi credem că toți cei care au reușit să ajungă la prosperitate pot oferi un sprijin țării în care trăiesc. Până la urmă, așa este cinstit. După integrare, cele mai mari oportunități le vor avea tot oamenii de afaceri, oamenii care călătoresc, care își permit să se bucure de o Europă tot mai globalizată.

Îi chem, de aceea, la diminuarea propriului profit pe toți colegii patroni din România, inclusiv pe colegii parlamentari. Nu vă aduc aminte că există o judecată de apoi ori o judecată a propriei conștiințe. Sunteți liberi să aveți orice convingeri religioase sau morale pe care le credeți de cuviință, dar vă atrag atenția că este în interesul nostru, al patronilor, să cedăm o părticică din profitul nostru, pentru a asigura un mediu economic și social mai favorabil pentru inițiativele noastre.

Vă chem la un test de responsabilitate față de România și față de români, un test pe care, sunt convins, vom reuși să-l trecem împreună.

Stimați colegi,

Recunoaștem că nu mică ne-a fost mirarea ca, după lansarea propunerii noastre privind efortul național, să fim taxați imediat drept populiști, lucru cu atât mai amar, cu cât primii pe care îi vizează acest efort suplimentar greu de digerat sunt chiar membrii și simpatizanții Partidului Conservator.

Presa a relatat de multe ori că topul primilor zece parlamentari bogați din România este dominat de conservatorii veniți din mediul de afaceri. Majoritatea membrilor noștri sunt oameni de afaceri. Electoratul nostru provine, în mare măsură, din clasa de mijloc și, cu toate acestea, am decis să lansăm acest proiect național, pentru că avem o extraordinară încredere în maturitatea electoratului nostru și în viziunea pragmatică și realistă a acestuia asupra viitorului României.

Considerăm vitală lansarea unui parteneriat asumat de clasa de mijloc și de clasa bogată din România cu păturile sărace ale populației și vă propun tuturor să lansăm împreună parteneriatul pentru prosperitate. Acest parteneriat va fi valabil pentru următorii trei ani. El va trebui să includă asumarea de către cei bogați a plății efortului național de aderare și evitarea tensiunilor sociale în România.

Partidul Conservator va trimite tuturor - Guvernului, partidelor parlamentare, patronatelor, sindicatelor - o invitație pentru a realiza împreună parteneriatul pentru prosperitate.

Vă amintiți că domnul președinte Traian Băsescu spunea, în campania electorală, să ieșim din minciună. Eu vă rog, astăzi, în special pe cei care au cunoscut prosperitatea în România, să ne asumăm adevărul și să dovedim - și pentru spălarea, dacă vreți, într-o mare măsură, a imaginii omului politic și a omului de afaceri - solidaritatea cu cei care, cu sau fără voia lor, nu au reușit.

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
Eckstein Kovacs Peter - Apel adresat administrației centrale și locale pentru încetarea distrugerii pădurii Băneasa și eliberării avizelor de construcție nefondate; - Aplicarea deontologiei parlamentare.

Îl invit la tribună pe reprezentantul Grupului parlamentar UDMR, domnul senator Eckstein Peter Kovacs.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Eckstein Kovacs Peter:

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea, în mod paradoxal, este o declarație nepolitică. Nepolitică, în sensul că nu caut responsabilități, nu dau glas unui partizanat politic, pur și simplu, doresc să ridic două chestiuni, care, pentru mine, cel puțin, sunt de interes.

Una ar fi raportarea noastră la moștenirea culturală construită și la mediul în care trăim. Eu sunt clujean, dar să vorbim acum de București, pentru că, totuși, o bună bucată din viață, o trăim în Capitală.

Eu, personal, am fost oripilat când s-a început construcția unui centru comercial, cred, lângă Biserica Armenească. Niciunde, într-o țară civilizată, o bijuterie arhitecturală, cum este Biserica Armenească, nu s-ar pune în umbră printr-o construcție modernă, care nu se împacă cu stilul bisericii și eclipsează, practic, această construcție.

Foarte recent, am fost oripilat de tăierea pădurii... cred că e pădurea Băneasa. Vorbesc despre zona verde de la intrarea în București dinspre Ploiești.

București-ul nu are canale, nu are un fluviu important, dar una dintre frumusețile care au fost apreciate de toți cei care au intrat pe acest drum în Capitală, a fost acea oază verde, destul de bine întreținută, care întotdeauna a făcut o încântare ochiului. Această pădure a fost distrusă și nu știu, nu înțeleg ce fel de autoritate locală a putut să dea aprobare pentru construcțiile comerciale care s-au ridicat, dar, mai ales, pentru tăierea pădurii, a zonei verde. Este ceva de neiertat!

Înțeleg că acum sunt iarăși două proiecte, care mie mi se par mai mult decât discutabile. Unul ar fi ridicarea unei construcții pe lângă biserica Sfântul Iosif, unde nu este loc pentru o construcție înaltă, chiar la zidurile bisericii, indiferent dacă afectează sau nu afectează fundația, indiferent de ce rit ar fi biserica, dar este de nepermis să se ridice acolo un spațiu comercial foarte înalt. Al doilea proiect este în Piața Revoluției, care este, de asemenea, o bijuterie, o comoară a București-ului. Spații comerciale, slavă Domnului, sunt și, dacă vor mai fi, sunt foarte binevenite, dar nu stricând aspectul centrului Capitalei.

Așa că, apelul meu este pentru cei din administrația centrală și locală, nu știu în ce sector sunt, cine este primarul, dar să avem grijă de moștenirea noastră culturală, pentru că trebuie să o lăsăm urmașilor noștri.

A doua problemă este una, practic, de deontologie parlamentară.

Am avut șansa de a fi coleg de Parlament cu parlamentari ca Rene Radu Policrat, Dan Amadeo Lăzărescu, Dan Marțian, ca să spun numai câteva nume care nu mai sunt printre noi și care, întotdeauna, au încercat să se impună prin forța argumentelor. Nu avem fiecare dintre noi elocința acestor parlamentari, de o calitate intelectuală extraordinară, dar, totuși, de aici, până a se adresa colegilor cu invective, de a ajunge, uneori, chiar la bruscarea colegilor din Senat, cred că este răspunderea liderilor de grup și a conducătorilor ședințelor de plen să atragă atenția, de fiecare dată, să ne încadrăm într-un cadru de civilizație, care să onoreze Senatul României.

Mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Radu Anton Câmpeanu - Aduce la cunoștința plenului comunicatul doamnei senator Norica Nicolaei, în legătură cu incidentul din 26 aprilie 2006.

Îl ivit la tribună pe domnul senator Radu Câmpeanu, reprezentantul Grupului parlamentar Dreptate și Adevăr PNL-PD.

Vă invit, domnule senator Câmpeanu. Aveți cuvântul.

 

Domnul Radu-Anton Câmpeanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

De data asta, eu am să vă vorbesc foarte scurt și o fac dintr-o conștiință de om și de senator.

Am fost solicitat de colega noastră, doamna senator Norica Nicolai, să vă aduc la cunoștință comunicatul și explicația dumneaei în legătură cu incidentul regretabil, care s-a produs acum câteva zile, în această sală.

Dacă-mi dați voie să citesc acest comunicat.

"Aș fi dorit să fiu prezentă în plenul Senatului, pentru a face o declarație politică în legătură cu incidentul petrecut în sala de ședințe a acestei Camere a Parlamentului, în ziua de 26 aprilie. Din păcate, urmare acestei situații, starea sănătății mele s-a deteriorat, iar diagnosticul de "cardiopatie ischemică și angor", ce poate fi confirmat prin certificat medical, nu-mi permite să particip la lucrările plenului de astăzi, 2 mai 2006.

Doresc, însă, să precizez că îmi asum vina și regret faptul că am acceptat prezența unei persoane străine în plenul Senatului. Totodată, prezint scuze colegilor senatori pentru faptul că gestul meu a adus atingere imaginii Parlamentului."

Iscălit, Norica Nicolai.

Așa cum vă spuneam, omenește vorbind, și ca senator, am considerat necesar și din partea mea să vă aduc la cunoștință această explicație, pentru un fapt care - o declar categoric - este reprobabil, dar nu este incriminabil, rugându-vă ca dumneavoastră să socotiți, să definiți lucrurile care trebuie să se întâmple pe viitor, în funcție de adevărata lor dimensiune, fără să exagerăm mai mult decât trebuie o greșeală care a produs, cum se vede, consecințe profunde în conștiința acelui om.

Așa că, eu doresc ca Senatul să înțeleagă și omenește, și din punct de vedere senatorial, această poziție și explicație a doamnei Norica Nicolai și vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Adrian Păunescu - punctul de vedere al domnului senator asupra unor evenimente din ultimele 2 săptămâni.

Îl invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu, Grupul parlamentar PSD.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 

Domnul Adrian Păunescu:

Grele timpuri a ajuns conștiința noastră, dacă a trebuit să-l ascultăm pe acest adevărat clasic al liberalismului românesc, care este domnul Radu Câmpeanu, luându-i apărarea, într-o chestiune, într-adevăr, neincriminabilă, unei colege, pe care și eu simt exact aceeași nevoie s-o apăr. Mi se pare că trăim vremuri grele, pentru că apăsăm foarte mult asupra celor loviți. Nu e cel mai moral dintre obiceiurile noastre, să apăsăm asupra celor loviți. Cei loviți sunt, și așa, loviți.

Am trecut, în această viață, care, oricând, se poate încheia, cum s-a încheiat viața fostului nostru coleg Ulm Spineanu - Dumnezeu să-l ierte! - prin toate, de la faptul că n-am putut să intru în facultate, ca fiu al unui deținut politic, până la faptul că îmi circulă numele ca lustrabil, în epoca nouă, pentru că am fost utecist și am condus "Flacăra. Le-am îndurat pe toate, mai ales atunci când ele aveau încărcătura de obiectivitate a trăsnetului, lipsa de logică și încărcătura trăsnetului, care alege după logica lui, și nu după a noastră.

Faptul că apăsăm așa de mult și insistăm așa de mult, și însângerăm așa de mult o cicatrice, ca și când datorită doamnei Norica Nicolai și acelei fete, care era în sală, atunci, s-ar fi petrecut ultimele două războaie mondiale, arată cât de puțin știm să punem în ecuație adevărurile cu care ne întâlnim.

Așa se explică faptul că, într-adevăr, pentru cei mai loviți dintre oameni care sunt sclavii sorții, ai mizeriei umane și ai uitării noastre, facem atât de puțin încât ei primesc noile inundații, din 2006, cu casele nepuse pe picioare de la inundațiile din 2005 și mare minune să nu aflăm că, între timp, nici cele din 1970 nu sunt gata. Ne pasă foarte puțin de adevăruri și ne interesează foarte mult poza.

Suntem justițiari. Vrem să o călcăm în picioare pe Norica Nicolai. Am prins-o cu o greșeală și vrem să facem din acea greșeală un mod de a face dreptate pe lume. Nu e nici o dreptate în acest fapt despre care eu cred că trebuie să se termine curând și să trecem și în această privință la lucrurile pe care le avem de făcut. Mă simt, pur și simplu, rușinat. Transpartinic. Nu are nici o legătură ce spun cu apartenența mea la un partid sau altul. Dar nu se poate în felul acesta. Ajungem, pur și simplu, să ne urâm sincer. Ca și căscatul, ura se ia. Ne prefacem la nesfârșit că ne urâm, încât ajungem chiar să ne urâm. Pentru acel lucru care la dimensiune istorică este un fleac. Nu e adevărat că omul care acceptă o cartelă străină, o cartelă lângă el, să funcționeze fără proprietar, e în stare să accepte și o trădare. Astea sunt bancuri proaste. Gata. Îmi cer iertare eu de la doamna Norica Nicolai pentru insistența aceasta pe care nu o observăm că dânsa o resimte în toată rușinea, în toată tristețea, în toată umilința. Nu ne credem unii altora. Cronicarul spunea: "Crede vremii și cumplitelor valuri, gândește-te pe ce vremi am scris și cât am scris". Nu ne credem unii altora și e chemat la Direcția de Cercetări Penale un admirabil om al cetății, fostul țărănist Ulm Spineanu care, ca ministru, (vă spun eu, eram atunci într-o dublă opoziție) ca ministru, s-a purtat de parcă nu a primit niciodată acel titlu și a fost corect și s-a zbătut pentru omenie.

Și e chemat la Direcția de Cercetări Penale Ulm Spineanu și nu mai rezistă. Și nu vor mai rezista mulți în această țară pe care anumite minți bolnave vor să o transforme într-o boxă ca să-și facă ei datoria verbală, datoria demagogică față de un Bruxelles iluzoriu. Nicăieri în lume nu s-a eradicat corupția. Noi vrem să eradicăm și mormintele părinților celor corupți de azi, și nepoții celor care astăzi sunt considerați corupți.

Acest spectacol dizgrațios trebuie să înceteze și trebuie să trecem la faptele esențiale care sunt cele de care suferim - și observăm că suferim - în momentul în care e nevoie ca statul să se înfiripeze și să dea un ajutor celor nenorociți. Acolo se vede cât de slab stat e statul român. Ferească Dumnezeu să-l mai putem vedea și în cealaltă situație, la război. Nu suntem în stare, deși, oameni care să se dedice cauzei sunt destui și, poate, cel mai elocvent caz este ministrul Vasile Blaga, nu suntem în stare să rezolvăm situații care, în orice țară, de pe continentul nostru, se rezolvă de către autoritățile locale.

Nu avem nici o putere și nu avem nici o putere pentru că nu acumulăm la timp nici o putere. Pentru ca să putem exercita puterea noastră trebuie să fim capabili ca, la vreme normală, să muncim, să percepem și să dăm impozite, să dezvoltăm activități pentru care se percep și impozite. O ecuație simplă. Nu ne preocupă economia și consecințele sunt evidente. Suntem un stat slab care nu e în stare să rezolve nici situația comunei Rast, și nici a comunei Bistreț. Am auzit că se pronunță, mai nou, Bis-treț și Bé-chet! nu știu, se pronunță invers, cum mai toate sunt invers.

Ei bine, asta este esența lucrurilor. Și noi suntem, ca parlamentari, atrași în tot felul de diversiuni. Am vrut să vă spun, la un moment dat, apărându-mă pe mine, că suntem atrași în diferite diversiuni, dar nu aș fi fost atât de credibil, cum sper să fiu acum când iau apărarea unui coleg cu care nu am nici o legătură, ne salutăm din trimestru în trimestru, dar pe care simt nevoia să-l apăr pentru că este nedreptățit. Una e să spui că a făcut o eroare și alta e să-l calci în picioare și să-i faci viața imposibilă. (Domnul senator Viorel Arion vorbește la telefonul mobil în primul rând al sălii)

De dragul de a-l auzi pe colegul meu Arion de la Hunedoara(care vorbește la telefon în sală!), trebuie să mă dau mai încet.

Iată, acum, circulă teoria că nu trebuia ca România să aibă diguri.

Numai cine nu a trăit în realitate, și cred că sunt puțini cei care nu au trăit într-o realitate adevărată, ca să mă exprim cât mai pleonastic, numai acela poate spune "nu trebuiau diguri".

Eu am trăit chiar în comuna Cârna. Tatăl meu a fost învățător și acolo. Și, anual, venea Dunărea. Asta e deosebirea între 1950-1960 și 2005-2006. Atunci, venea, anual.

Sigur că schimbarea naturii, schimbarea cu forța a naturii nu este un fapt de dorit. Dar dacă ar fi așa, eu știu o țară în Europa sub nivelul mării. Una, Olanda. Ar însemna că, de mâine, în zori, puterile executive și legislative ale Olandei ar trebui să ia hotărârea de a termina cu digurile, cu ridicarea Olandei la un nivel la care să poată face și cea mai performantă agricultură și să dea drumul apelor. Dar nu e totuși mai bine să profităm de faptul că avem oameni de știință, pe care-i disprețuim, pe care-i lăsăm, undeva, într-un țarc, îi izolăm și să întrebăm, că nu suntem noi deștepți în toate, să stăm de vorbă, să aflăm prin dezbateri adânci și contradictorii ce anume e de făcut? Și aici să contribuim și la iluminarea lumii. Pentru că nu suntem singurii inundabili, dar ceea ce se întâmplă la noi sporește și datorită faptului că ni s-a dat norocul de a primi Dunărea la sfârșitul carierei ei și avem și uriașa șansă că suntem săraci, șansă pe care ne-o dezvoltăm noi înșine cu o extraordinară aplicație.

Slăbiciunea statului român este poate un subiect mai interesant de discutat decât chiar problemele care apar atunci când statul român e slab și se vede că e slab.

Totuși, vă dau și câteva vești bune.

Elevii români au câștigat locul I pe națiuni la Balcaniada de matematică din Cipru, tinerii reușind să obțină șase medalii de aur, trei de argint și una de bronz. Ce va fi cu ei mâine?

Competiția anuală de proiecte de stații spațiale organizate de NASA a fost câștigată, pentru al treilea an consecutiv, de o echipă de elevi ai Centrului de excelență din Constanța, echipă coordonată de profesorul de fizică Ion Băraru. La Congres au participat 95 de lucrări, create de 533 de elevi din Belgia, Hong-Kong, Nepal, Pakistan, România, Turcia, Marea Britanie și Statele Unite. Câștigătorii concursului primesc ca premiu o vizită la NASA, însă administrația americană nu le asigură transportul până în Statele Unite, pentru că administrația americană ține minte că și România are o administrație. Așa circulă pe la Washington zvonul, că România are capitală, imn, granițe, școală și administrație. Ei, acest zvon ne privează de capitolul bani pentru drum. Administrația americană, din acest punct de vedere, e, oarecum, să spunem așa, e prea directă. Nu e bine, să crezi orice zvon. Nu. Căci administrația românească nu există, nu poate face nimic pentru copiii aceștia români supradotați. Și atunci ei rămân acasă. Și pofta de a se remarca a următoarei promoții va fi puțin mai mică și, încet-încet, părinții vor afla că trebuie să-și nască puii direct în străinătate. Să nu mai fie obligați să facă drumul la NASA, că nu-i bagă administrația românească în seamă pe acești amărâți de geniali. Asta e situația reală, situația tristă, situația tristă și reală.

Fac apel de la acest microfon către oamenii care pot arăta că în România există instanțe la fel de productive, de executive și de puternice, ca și guvernul ideal pe care ar trebui să-l aibă această țară: să finanțeze echipa copiilor din Constanța.

În vremea asta, însă, noi, acum, mă rog, trebuie să ne pregătim de noua ediție a Congresului secuilor. Asta e treaba noastră. Trebuie luate toate măsurile. Să meargă și președintele Băsescu pe acolo și să vadă ce mai poate rezolva, să mai convingă pe secuii hotărâți să fie mai puțin hotărâți, să fie mai multă milă față de statul român și față de poporul român și să terminăm cu această gravă neînțelegere a nevoii ca România să fie făcută bucăți. Cu asta ne ocupăm și probabil că la aceasta ne și îndeamnă viitorul. Mai ales că încep să dispară toate sectoarele cercetării, în afară de cele penale. Alea merg înainte. Domnul Flutur a anunțat la Suceava că va face un proiect de lege pentru restructurarea cercetării agricole. Și asta să se ducă. Să mergem înapoi la dudăi, la buruieni. Ele să se exprime în mod liber. Și ce iese printre buruieni și este, eventual, grâu, eventual, secară, să fructificăm. Eu nu zic să nu fructificăm. Dar să credem în condiția naturală a plantelor.

Dacă se desființează și aceste cercetări, dacă sunt dispute în Alianță (fostul ministru al Agriculturii, Valeriu Tabără, spune că acest proiect vizează politizarea cercetării, prin numirea în funcțiile de șefi ai acestor instituții a unor clienți politici) ne-ntrebăm: nu e prea lung drumul clientelismului? Mai bine direct, decât toată această reformă care va duce la dezastru cercetarea, încă un domeniu al cercetării.

Mai sunt multe de spus.

Mai semnalez un fapt. Nu sunt atât de entuziasmat de propunerea domnului Dan Voiculescu făcută, aici, acum, nici nu sunt în poziția de a putea participa, cumva, prin acel impozit nou la intrarea corectă în Europa. Semnalez însă un alt fapt.

Într-o noapte de aprilie am auzit un dialog, Dan Voiculescu - Ion Cristoiu, care mi-a pus deodată în față, un om politic adevărat, care se numește Dan Voiculescu.

Îmi pare rău că dumnealui are 7.435 de trepte, până să îi poți adresa un cuvânt la telefon. Eu vroiam doar să-i spun că este excepțional cum s-a comportat Dan Voiculescu acolo. A avut și norocul unui teleast de superclasă, Ion Cristoiu. Dar el pur și simplu nu a contenit să arate (pentru prima oară fără sfială) că este un personaj politic valabil și că toți cei care cred că îl au în mânecă se înșeală. Este un tip care va face politică în continuare în România. Sunt de acord cu dumnealui și, de data aceasta, cu domnul Boc într-un anumit fel, și cu senatorii democrați care au sprijinit această propunere a lui Dan Voiculescu, pe care PSD și PRM o vântură de mult, dar, iată, până acum, nu s-a putut concretiza, de a se reduce la principalele alimente TVA-ul împovărător și insuportabil. Că este împovărător știm prea bine de multă vreme, dar insuportabil ar trebui să înțelegem că a devenit. Acum 10-12 ani, Ilie Verdeț susținea în numele PSM această idee simplă și corectă: TVA mic la bunurile vitale.

Domnul Boc a spus acum ceva și a sărit toată lumea. "Ce caraghios e!"

Nu a fost deloc caraghios, a spus ceva foarte serios, că TVA-ul trebuie redus la categoriile sărace și asta se poate face înmânându-le categoriilor sărace, om de om, atunci când primesc pensia pentru o anumită sumă un bon de alimente, o anumită dovadă că pot, cu acel bon, să-și ia alimente cu un TVA mai mic. Dar asta este o chestiune urgentă!

Este o chestiune, repet, pe care o salut, o consider foarte demnă, o consider foarte, foarte nimerită și, repet, foarte urgentă!

Mi-am închipuit, până să văd ce s-a întâmplat în Franța săptămânile trecute, că societatea în care am intrat, capitalismul, are multe defecte, dar are o calitate: își rezolvă în sine și la vreme contradicțiile! Din păcate, lucrurile nu stau așa, nimic nu se rezolvă de la sine!

De aceea trebuie să punem umărul pentru a grăbi rezolvarea situațiilor grele prin care trece această țară, situații care conduc la împovărarea nevinovaților sau a unor mici vinovați și despovărarea marilor vinovați.

Din acest punct de vedere, cred că soluția este intrarea noastră, ca oameni ai legislativului, mai adânc în viața reală, în viața punctuală, în viața căreia nu-i putem oferi numai soluții de principiu, ci trebuie să-i oferim și asistență medical-socială, zi de zi.

Trebuie, adică, să nu ne mărginim cu faptul că facem legi, ci să încercăm să-i ajutăm pe colegii din Executiv să și obțină din acele legi profitul uman cel mai înalt.

Încă e timp! (Aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tăracilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Corneliu Vadim Tudor - Crearea unui partid prezidențial și procentele false și reale ale sondajelor. </ul>

Invit la tribuna Senatului pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor, Grupul parlamentar PRM.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Au fost abordate multe subiecte astăzi, l-am auzit pe venerabilul coleg, Radu Câmpeanu, dar și pe colegul Adrian Păunescu, apărând-o pe Norica Nicolai, eu am apărat-o acum o oră în Biroul permanent al Senatului.

Nu-mi place vânătoarea de oameni, când au venit primii ucenici lângă Isus Hristos, el le-a spus: vă voi face pescari de oameni, nu vânători de oameni!

Nu mai vânați oameni, stimați colegi mai tineri din presă!

Ați vânat-o destul pe Irina Loghin până ați băgat-o în Spitalul Militar! A făcut 25 cu 13 tensiune!

Aveți o slăbiciune la femei lipsite de apărare!

Norica Nicolai nu are nici o vină în chestiunea respectivă!

Vânați-mă pe mine, de altfel, "Realitatea TV" pregătește pentru ora 17.00 o emisiune "bombă" în stilul lui Sorin Ovidiu Vântu, care conduce țara asta, să nu-și facă Băsescu iluzii că el conduce țara, Vântu o conduce!

"Limbajul suburban al lui Vadim și al lui Becali"

Am să vorbesc pentru mine: care este limbajul meu suburban?

Am vorbit suburban la microfon? Vorbesc suburban cu presa?

A, a, a! Presa e liberă, am și eu două publicații și mai mânuiesc reteveiul din când în când, pamfletul este un gen literar din antichitate, iertați-mă, dar rușine postului "Realitatea TV"!

Când Vântu va intra în pușcărie, nu știu unde o să lucrați!

Însă pentru altceva am venit a acest microfon, vreau să vă prezint o notă pe care au elaborat-o niște specialiști foarte bine informați și cred că bănuiți că nu sunt genul de om să se joace cu vorbele, până și "Săptămâna Financiară" a lui Voiculescu - unde a dispărut Voiculescu? - îmi dă dreptate pentru că publică un serial împotriva unui mafiot arab, Hassan Awdi care a pus mâna pe "RODIPET". Presa română este în mâna unui mafiot arab care acum blochează și publicațiile trustului condus de familia lui Dan Voiculescu.

Prin urmare, nu mă joc deloc cu vorbele!

Iată, scenariu!

E bine că este și ministrul de interne aici care știe bine că îl prețuiesc pentru munca lui.

Să vedem ce ne așteaptă în politică, pentru că suntem toți angajați în politica activă!

Iată la ce se lucrează la ora actuală:

  1. Pentru a-și demonstra loialitatea față de Traian Băsescu, directorul SRI, Radu Timofte, și generalul Marin Ionel au elaborat un plan de intoxicare a opiniei publice, care are susținerea consilierilor prezidențiali Claudiu Săftoiu și Sergiu Medar.
  2. Cei doi consilieri prezidențiali au promis conducerii SRI (Timofte și Marin Ionel) că dacă planul va avea finalitatea scontată, vor fi menținuți în funcție până în 2009, iar în cazul obținerii unui nou mandat prezidențial de către Traian Băsescu, până în 2014... Vă dați seama că mult ne vom distra noi, dacă Traian Băsescu va fi... hăt, până în 2014, ce reper internațional va deveni Restaurantul "Golden Blitz", va fi mai cunoscut decât sediul ONU din New York! Asta o spun tot cu simpatie, bineînțeles!
  3. În mare, planul are ca scop obținerea de către Băsescu a unui nou mandat de 5 ani la alegerile din 2009.
  4. Pentru că toate analizele dau ca sigur eșecul constituirii unui mare partid prezidențial, de care Comunitatea Internațională este îngrijorată, asta v-o spun pentru că am dialogat cu oameni care au responsabilități în cancelariile occidentale, partid structurat în jurul Partidului Democrat, s-a concluzionat că Băsescu trebuie să se detașeze cât mai mult de Guvern și să ia pe cont propriu campania prezidențială din 2009.
  5. S-a luat în calcul și varianta înlocuirii lui Emil Boc din funcția de președinte PD. În acest sens s-au demarat discuții cu liderii PSD ai "Grupului de la Cluj", în speță, Ioan Rus, fost ministru de interne pentru a apropia de Băsescu măcar o facțiune din PSD. S-a ajuns la concluzia că nu este necesară o înlocuire a lui Mircea Geoană de la conducerea PSD, întrucât el este un adversar extrem de comod pentru Băsescu, care l-a mai învins o dată, detașat, la alegerile pentru Primăria Capitalei și ar fi de preferat să-l înfrunte din nou la prezidențialele din 2009.
  6. Pornind de la aceste premise, se va face o pregătire a opiniei publice pentru o finală prezidențială Băsescu-Geoană, evitându-se o luptă deschisă cu principalul favorit, Corneliu Vadim Tudor, se scrie în notă!
  7. Modalitatea aleasă pentru pregătirea opiniei publice în vederea fraudării alegerilor prezidențiale din 2009 este bombardamentul mass-media.
  8. În bătălia mass-media pentru manipularea opiniei publice se consideră că sondajele de opinie reprezintă principala cale.
  9. Pentru elaborarea sondajelor "aranjate" în SRI, și aici îi atrag atenția, cu toată deferența, colegului nostru Radu Stroe, președintele Comisiei parlamentare de control SRI, să nu se mai amestece SRI-ul în politica țării, să nu mai intoxice populația, să-și vadă de treaba lor! Consumă sume extraordinar de mari de la buget, bani publici într-o vreme în care țara e sub ape și e înfometată și nu au prins nici un spion, să-mi arate și mie un spion. Au prins acum 5 ani, un amărât de arab cu o plasă de plastic și cu niște teniși sparți în picioare de l-au plimbat două zile și două nopți! Atunci trebuia dați toți afară și băgați în anchetă! Ce Dumnezeu, în ce țară din lume se mai bagă serviciile secrete în politica de partide?

S-a înființat, atenție stimați colegi și Radu Stroe, s-a înființat Agenția de Cercetare Sociologică, dar de când are un serviciu secret o Agenție de Cercetare Sociologică, cu ce bani o întreține și în ce scop, sub comanda doamnei colonel Adelina Palade. Uite, ce nume frumos de cântăreață de operă, Adelina Patti.

Uite cu ce se ocupă madam' Palade!

În acest sens, au fost înființate diverse ONG-uri și fundații subvenționate de SRI, printre care și ATLE - Asociația pentru Transparență și Libertate de Expresie. Astfel, anumite fundații ale așa-zisei "societăți civile" sunt subvenționate de SRI, a se vedea Cazul APADOR-CH.

Ce bani deversează SRI de la bugetul de stat către APADOR-CH și în ce scop?

Pentru păstrarea, întreținerea legăturii cu "societatea civilă" Agenția de Cercetare Sociologică realizează săptămânal Conferințe de Presă, simpozioane sau cocktail-uri cu reprezentanți aleși pe sprânceană ai mass-media. În cadrul acestor întâlniri societatea civilă prezintă sondaje primite de la colonelul Adelina Palade ca fiind cercetări sociologice proprii.

De regulă, sondajele arată în felul următor, invariabil veți vedea, și vă spun asta ca sociolog, pe mine nu mă înșeală, îmi dau seama că este un centru unic de comandă.

În ce scop? Fraudarea alegerilor!

Alianța "DA": 41-49%, PSD: 18-23%, PRM 11-15%, PNG 4-6% etc. La prezidențiabili nu se prezintă niciodată intenția de vot, ci numai așa-zisa popularitate sau încredere - de fapt, notorietate, în urma aparițiilor la televiziune: Băsescu 52-60%, Geoană 20-28%, Vadim 16-20% și așa mai departe!

Dacă ziariștii nu au dosare la SRI, atunci sunt beneficiarii unor "atenții": bani, excursii, burse, studii etc. - firește, cei aleși de care vorbeam, nu toată presa, nu generalizăm - pentru a da publicității aceste sondaje și au și obligația de a le prezenta ca fiind reale. Institutele de sondare a opiniei publice, prin directorii lor, sunt obligate să-și însușească sondajele SRI, să păstreze tăcerea asupra lor, sau, în cazul în care sunt "agățate" cu ceva, chiar să le confirme veridicitatea. Loialitatea institutelor de sondare este "întărită" cu diverse comenzi din bani publici, pentru cercetări reale, dar mai ales fictive.

  1. O frecvență constantă la evenimentele Agenției de Cercetare Sociologică ale SRI o are Liviu Mureșan, fost și actual ofițer al Serviciilor Secrete, fost secretar executiv al FSN.
  2. Adelina Palade este adusă în București de la una din Secțiile din Moldova. Întrucât soțul ei, V. Lozeanu, este inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Onești... în campania electorală îmi aduc aminte că Traian Băsescu vitupera împotriva fraudelor de la RAFO. De ce a înmormântat acea chestiune? E inculpat într-un dosar penal privind RAFO-Onești, ziceam, alături de Ovidiu Tender și Marian Iancu.

La ordinul lui Radu Timofte ea a fost divorțată formal. În prezent, ea locuiește, în continuare, cu Lozeanu. Să fie sănătoși, dar s-au băgat în jocuri foarte periculoase!

Înainte de 1989, decembrie, Lozeanu a fost în atenția UM 0110, anti-KGB a Securității, se pare că la fel ca și domnul Radu Timofte.

De asemenea, se cunosc legăturile strânse dintre cuplul Lozeanu-Palade și generalii SIE, Irinescu și Gheorghe Rotaru, fost director la Întreprinderea de Comerț Exterior Dunărea".

Am terminat de reprodus această notă și, în încheiere, dați-mi voie să vă citesc adevăratul sondaj IMAS.

Stimați colegi de la PSD, nu putem colabora bine, pe viitor, dacă mai țineți în sânul vostru sau nu-l aduceți la ordine pe un infractor de opinie numit Alin Teodorescu. Nu se poate să-și vândă și creierii din cap pentru o sticlă de votcă. Nu se poate așa ceva.

Un lucru e bun cu dosarele securității. Dați-le să vedeți câți sunt de genul acesta, o să-l vedeți și pe Alin Teodorescu ce agent este, și al securității vechi și al unui serviciu, undeva, peste graniță, nu mai intru în amănunte. Să vină el aici, să aibă curajul să dea ochii cu mine.

Ați văzut ce scoruri dă Alin Teodorescu, el în umbra IMAS-ului. Eu am datele reale. Nu uitați că eu sunt, totuși, a doua promoție de sociolog, postbelică, în 1971 am terminat sociologia, când Alin Teodorescu încă nu descoperise tăria și gradația sticlei de votcă, el încă bea cico, era mititel.

Eșantion 1257, marjă de eroare ± (plus/minus) 1,8%, nu ± (plus/minus) 2,9%.

Merg la amănunte și la metodologie, știu exact despre ce vorbesc și nu vreau să vă îmbete cu apă chioară, că sunteți un partid mare, important și eu cred în revenirea voastră.

Deci, interviurile au fost făcute față în față, la domiciliu, cel mai bun tip de sondaj, nu telefonic, nu alte metode și au fost luați numai hotărâții, nu și cei: nu știu, nu răspund, nu vorbesc, nu mă lasă mama, chestiuni de genul acesta.

Iată care sunt scorurile și astea sunt reale:

  • Pe locul 1, Alianța D.A., normal, 33,4%;
  • Pe locul 2, PRM, 26,3%;
  • Pe locul 3, PSD, 15,8%. Nu aveți 24%. Nu vă îmbătați cu apă chioară, vă spun cu toată prietenia și chiar cu dragostea, am colaborat în momente bune și rele, aveți 15,8%;
  • Pe locul 4, PNG (Partidul Noua Generație), 4,3%;
  • Pe locul 5, UDMR, 4,1%;
  • Pe locul 6, Partidul Conservator, 2,3%;
  • Următoarele: PPCD (Partidul Popular Creștin Democrat), 2,1%;
  • PIN (Partidul Inițiativa Națională), 1,8%;
  • Și altele: 9,9%.

Cu asta închei, aducându-vă aminte de un verset biblic: Veți cunoaște adevărul și adevărul vă va elibera!

Vă mulțumesc. (aplauze)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc și eu, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi, toți cei care s-au înscris la cuvânt - în nume propriu sau în numele grupurilor parlamentare - au prezentat declarațiile politice, până în acest moment.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 27 octombrie 2021, 23:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro