Plen
Ședința Senatului din 2 mai 2006
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/12-05-2006

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2006 > 02-05-2006 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 2 mai 2006

3. Informare cu privire la situația existentă ca urmare a creșterii debitelor fluviului Dunărea și acțiunile întreprinse de structurile sistemului național pentru situații de urgență - prezentată de domnul Vasile Blaga, ministrul administrației și internelor.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Vă reamintesc că, săptămâna trecută, în două rânduri, colegii senatori au solicitat o informare din partea Executivului cu privire la situația existentă ca urmare a creșterii debitelor fluviului Dunărea și acțiunile întreprinse de structurile sistemului național pentru situații de urgență. Sigur, reamintesc, domnul senator Ion Vasile a fost promotorul acestei solicitări, la care s-au raliat mai mulți colegi senatori.

Domnul ministru Vasile Blaga este prezent, astăzi, în plenul Senatului, pentru a oferi un răspuns, sperăm, calificat, în legătură cu situația gravă care se manifestă în foarte multe județe din țară.

Vă invit la tribună și vă ofer cuvântul, domnule ministru!

Vă rog, aveți cuvântul!

Domnul Vasile Blaga - ministrul administrației și internelor:

Domnule președinte de ședință, doamnelor și domnilor senatori.

Eu am prezentat domnului președinte de ședință un dosar complet, inclusiv dispunerea resurselor, forțe și mijloace pe întregul parcurs al Dunării, așa încât îl puteți avea în întregime la dispoziție.

Lunile martie și aprilie ale acestui an au fost marcate de debite ridicate ale apelor Dunării, care au afectat grav localitățile aflate pe malul fluviului și au pus în fața unor situații dificile pe cetățenii acestor zone.

Nivelurile ridicate ale apelor s-au menținut pe parcursul a mai multor săptămâni, începând cu a doua decadă a lunii martie, iar vârful de sarcină a prilejuit înregistrarea debitului istoric de 15.800 metri cubi pe secundă la intrarea fluviului în țară.

În acest context, intervenția autorităților a avut, în principal, următoarele obiective: evitarea producerii unor pierderi de vieți omenești, atenuarea suferințelor la care au fost supuse persoanele afectate prin crearea unor condiții cât mai umane de găzduire și hrănire a acestora în urma evacuării, limitarea pagubelor economice și inițierea măsurilor necesare pentru reconstruirea zonelor afectate.

Aceste obiective au fost, în cea mai mare parte atinse, iar cel mai important succes al intervențiilor autorităților îl constituie faptul că, în perioada viiturii, nu s-au înregistrat victime omenești.

Situația la zi, evaluarea provizorie a pagubelor:

Potrivit raportului de azi dimineață de la ora 8.00, realizat de Ministerul Administrației și Internelor, situația în cele 12 județe tranzitate de Dunăre se prezintă după cum urmează:

Dublarea debitelor fluviului, față de valoarea medie multianuală, a avut drept consecință afectarea a 156 de localități; a fost necesară evacuarea a 15.000 de persoane, azi dimineață mai erau 14.200, ca urmare atât a inundațiilor produse, cât și ca măsuri de prevedere față de pericolul depășirii cotelor digurilor de apărare; cetățenii au fost cazați în tabere de corturi, organizate prin grija unităților de jandarmi și militare, la rude, în unități școlare, sanitare și pontoane plutitoare.

Potrivit datelor comunicate de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, au fost inundate 2499 de locuințe, iar un număr de 651 de case au fost distruse. Au fost inundate 5389 de gospodării și anexe gospodărești, iar un număr de 2892 de fântâni nu mai pot fi utilizate în prezent, în condiții normale de igienă.

Capacitatea funcțională a infrastructurii localităților afectate de inundații a fost diminuată prin avarierea a 8,4 kilometri drumuri naționale, peste 600 de kilometri drumuri județene și comunale, iar un număr de 45 de poduri și 221 de podețe sunt impracticabile.

Ridicarea nivelului fluviului Dunărea a determinat inundarea a aproximativ 66.000 hectare teren arabil, 12.400 hectare păduri, 17.000 hectare pășuni și fânețe. Suprafețele care au fost inundate controlat însumează 21.000 de hectare.

Revărsarea apelor Dunării a afectat un număr de 113 obiective social-economice. Instituțiile prefectului din județele limitrofe fluviului Dunărea au primit dispoziții să procedeze la evaluarea pagubelor produse de inundații. De asemenea, operațiunile de evaluare vor fi realizate de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, corespunzător retragerii apelor din localitățile inundate, urmând să fie transmise Ministerului Administrației și Internelor.

Principalele măsuri de intervenție:

Activitatea desfășurată de comitetele județene și locale pentru situații de urgență, pentru limitarea efectelor inundațiilor produse de Dunăre și pentru gestionarea situațiilor generate de acestea, a fost susținută, în principal, de forțe și mijloace ale Ministerului Administrației și Internelor, Ministerului Apărării Naționale, Inspectoratului General pentru Situații de Urgență.

La acțiunile desfășurate în localitățile afectate sau amenințate au participat, zilnic, peste 4.000 de militari, direct la activități de consolidare a digurilor și indirect alte 3.000 de persoane ca forțe de rezervă și grupuri operative. Aceștia au fost sprijiniți de peste 650 de mijloace de intervenție, respectiv, autocamioane, autobasculante, vole, șalupe, bărci cu motor, elicoptere, tractoare cu remorci, cifroane, escavatoare și așa mai departe.

În această perioadă, s-a acționat pentru protejarea populației, a bunurilor și a animalelor, desfășurându-se peste 3.000 de intervenții, circa 150 de operațiuni, zilnic. Au fost salvate 125 de persoane cu elicopterele Ministerului Administrației și Internelor și ale Ministerului Apărării Naționale, iar 18 persoane au fost salvate de la înec, utilizându-se bărcile din dotare.

În ceea ce privește derularea intervenției, principalele momente au fost următoarele:

În ziua de 15 martie 2006, a fost organizată o întâlnire de lucru, privind activitatea de apărare împotriva inundațiilor, cu prefecții, directorii Apelor Române și a Sistemului de Gospodărire a Apelor, unde s-a analizat concret situația existentă la nivelul fiecărui județ, fiind stabilite acțiunile și măsurile comune de prevenire, protecție și diminuare a efectelor unei eventuale inundații. S-au prezentat, cu această ocazie, punctele critice ale digurilor pentru fiecare județ, în mod deosebit pentru cele de pe Dunăre.

În data de 28 martie 2006, s-a transmis o circulară către toate prefecturile, în vederea implicării comitetelor locale pentru situații de urgență în elaborarea, completarea și reactualizarea planurilor locale de apărare.

Instituțiilor prefectului din județele riverane fluviului Dunărea li s-a solicitat aplicarea măsurilor conform planurilor de apărare împotriva inundațiilor, a sistemelor hidrotehnice de pe Dunăre, având în vedere că digurile sunt supuse presiunilor determinate de creșterea debitelor Dunării, iar conform prognozelor hidrologice, nu se estimau tendințe de normalizare a situației.

În baza prognozelor hidrometeorologice emise de specialiști, Comitetul Național pentru Situații de Urgență a hotărât, în 3 aprilie, ca Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Mediului și Administrația Națională a Îmbunătățirilor Funciare și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență să verifice, în permanență, starea digurilor.

Totodată, s-a stabilit ca, la nivelul comitetelor județene și locale pentru situații de urgență, să fie luate măsurile necesare pentru inventarierea și completarea stocurilor de materiale de intervenție specifice necesare în situația producerii de inundații.

Verificările cu privire la starea digurilor au fost realizate de către prefecții județelor riverane Dunării și directorii sucursalelor societăților de administrare a îmbunătățirilor funciare, a societăților naționale ale Administrației Apele Române.

În momentul în care Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a prognozat importante creșteri ale debitelor Dunării, pe perioada de topire accelerată a zăpezii în bazinul superior al fluviului, Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor a elaborat un prim scenariu privind localitățile potențial a fi inundate, la un debit de 13.600 de metri cubi pe secundă.

Varianta de acțiune prezentată în Comitetul Național pentru Situații de Urgență, pentru debite de 14.500 de metri cubi pe secundă, a fost analizată în data de 6 aprilie 2006, în sistem de videoconferință cu prefecții.

Unitățile Ministerului Administrației și Internelor din județele riverane fluviului au aplicat, din data de 7 aprilie 2006, măsurile cuprinse în gradul I al capacității de intervenție. Evoluția rapidă a cotelor Dunării, ca urmare a cantităților de apă colectate de la afluenții săi din Ungaria și Serbia, care au fost cu aproximativ 60% mai mari decât cele înregistrate în perioadele comparabile, au impus elaborarea de noi simulări pentru 14.500 de metri cubi pe secundă, 15.500 metri cubi pe secundă și, în cele din urmă, 16.000 de metri cubi pe secundă, cu propunerea de măsuri clare pentru protejarea localităților și a obiectivelor importante pe tot sectorul românesc, până la Deltă.

Ca urmare a acestor prognoze, în 13 aprilie, unitățile Ministerului Administrației și Internelor au trecut la aplicarea gradului II.

De asemenea, este de precizat că toate unitățile Ministerului Administrației și Internelor din toată țara sunt, oricum, în gradul I de intervenție.

Creșterea accentuată a debitelor Dunării și presiunea exercitată de ape asupra digurilor a impus adoptarea de către Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în cadrul ședinței din 12 aprilie, a unor măsuri organizatorice menite să contribuie la mai buna organizare și gestionare a posibilelor situații de urgență, respectiv: monitorizarea aeriană a digurilor de-a lungul fluviului, funcționarea permanentă a centrelor operative în toate ministerele, verificarea modului de organizare de către comitetele județene pentru situații de urgență a activităților de prevenire și intervenție, organizarea intervenției pe tipuri de riscuri, pe care le organizează fiecare minister cu atribuții în managementul situațiilor de urgență, introducerea serviciului de permanență la nivelul tuturor autorităților publice implicate, începând cu 12 aprilie.

Amploarea fenomenelor produse și necesitatea aplicării unor măsuri organizatorice, prin care să fie vizate pierderile de vieți omenești și de bunuri materiale, a determinat Comitetul Național pentru Situații de Urgență să adopte hotărâri privind declararea stării de alertă în cele 12 județe de la Dunăre, începând cu 14 aprilie.

Pentru apărarea localităților și comunităților locale, au fost luate, printre altele, următoarele măsuri: supravegherea permanentă, consolidarea și supraînălțarea digului în Noianul Chișcani din Brăila; consolidarea digului Brateșul de Jos din județul Galați de pe râul Prut, unde existau și există încă creșteri importante prin fenomenul de remu; de asemenea, s-a menținut, cu acordul proiectantului, debitul evacuat din acumularea stângă la Costești, la valoarea de 180 de metri cubi pe secundă, față de 360 metri cubi, conform Regulamentului de exploatare aprobat de Comisia Mixtă Româno-Moldoveană; supraînălțarea și consolidarea digurilor localităților din Delta Dunării, Mila 23, Sulina, Gorgova, Caraorman și Crișan; închiderea în timp util a breșei produse în digul Ciulineți-Isaccea din județul Tulcea, evitându-se inundarea gospodăriilor; deschiderea controlată a unei breșe în cordonul Litoral - Sulina - Sfântul Gheorghe, în zona Canalului Împuțita pentru a urgenta evacuarea apei spre Marea Neagră și protejarea în acest fel a localităților Sulina, Crișan și Caraorman; închiderea în timp util a breșei produse în digul de apărare a orașului Măcin, din județul Tulcea, evitându-se inundarea locuințelor și obiectivelor social-economice din localitate; Supraînălțarea și consolidarea digului comunei Borcea, din județul Călărași, pentru a preveni inundarea localității; consolidarea digului Tavina, decompartimentarea incintei Oltenița-Surlani-Dorobanțu pentru a evita inundarea orașului Oltenița, și putem continua cu o serie de măsuri luate în continuare. Acumularea unui presiuni exercitate constant și pe o durată mare de timp a apelor fluviului Dunărea a condus la cedarea digurilor longitudinale ale incintelor Ghidici-Rast-Bistreț-Bechet-Dăbuleni, din județul Dolj, Oltenița-Surlani-Dorobanțu, din Călărași, Oltina din Constanța, Ostrov-Peceneaga și Ciulinați-Isaccea din județul Tulcea. Acumularea unui volum mare de apă în incinta Ghidici-Rast-Bistreț a condus la avarierea gravă a digului de compartimentare spre incinta Bistreț-Nedeea-Jiu. Au fost afectate localitățile Rast, Bistreț și Cârna. Intrarea apelor fluviului în incinta Bistreț-Dăbuleni a determinat afectarea localității Bechetul de Jos, iar cedarea digului de compartimentare dintre incintele Bechet-Dăbuleni și Potelu-Corabia a condus la inundarea terenurilor agricole din zona localităților Ianca, Potelu, Gojdibodu, Orlea și Corabia. În incinta Oltenița- Surlani-Dorobanțu au fost evacuate localitățile Spanțov, Stancea, Chiselet și Mânăstirea. Prin cedarea digurilor Ostrov-Peceneaga a fost afectată parțial zona joasă a localității Ostrov. Prin depășirea coronamentului digurilor din zonele joase au fost grav afectate localitățile Pătlăgeanca, Plauru, Tudor Vladimirescu, Ghilgani, din Delta Dunării. Au fost inundate controlat incintele Călărași-Râul, în județul Călărași și Făcăieni-Vlădeni, în județul Ialomița, în zilele de 16 și 17 aprilie 2006. În cadrul ședinței Comitetului Național pentru Situații de Urgență din 18 aprilie s-au stabilit măsuri de responsabilitate a fiecărei instituții componentă a Comitetului Național specifică domeniului său de activitate.

Ministerul Administrației și Internelor, Ministerul Apărării Naționale și autoritățile publice locale din județul Dolj să organizeze evacuarea persoanelor din zona mare de risc: Bistreț-Nedeea-Jiu pe aliniamentul Berca-Bechea-Segarcea.

Ministerul Sănătății să întreprindă măsuri necesare asigurării de ambulanțe în localitățile din care vor fi evacuate persoane și să aplice măsurile necesare pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă.

Administrația Națională a Rezervelor de Stat să ia măsurile necesare scoaterii și transportului de alimente de primă necesitate în localitatea Rast. Totodată, Administrația Națională a Rezervelor de Stat a întocmit un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost analizată în ședința de Guvern din 19 aprilie, în vederea achiziționării unor produse alimentare necesare pentru 14.000 de persoane sinistrate.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale să întrețină măsurile necesare monitorizării, consolidării și supraînălțării digurilor, pentru că din cei 1.195 de km de diguri de pe Dunăre, 1.100 km sunt în gestionarea Ministerului Agriculturii și nu Ministerului Mediului. Numai 95 de km are Ministerul Mediului.

Prin grija Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și a Serviciului de Informații Speciale, Ministerul Administrației și Internelor să pună la dispoziția primarilor și a consilierilor din localitățile dispuse în zonele de risc, aflate în proprietatea fluviului, cu titlu gratuit, terminale mobile și stații de emisie-recepție pentru comunicații.

Evoluția situației în județele limitrofe fluviului Dunărea, afectate de inundațiile produse și concluziile desprinse în urma analizelor efectuate de instituțiile componente ale Sistemului Național pentru Situații de Urgență au determinat adoptarea de măsuri, în cadrul ședinței din 21 aprilie, a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență din 25 aprilie a hotărât ca pentru prevenirea unor situații deosebite la compartimentul III din incinta Borcea de Jos, o echipă de specialiști din cadrul Administrației Naționale "Apele Române", Administrației Naționale de Îmbunătățiri Funciare și Serviciului Național de Îmbunătățiri Funciare și Cadastru să inspecteze digurile din componentele 1,2 și 3, în vederea stabilirii măsurilor care se impun și să emită un punct de vedere comun, în ceea ce privește inundarea controlată. În baza concluziilor, astăzi am decis că această inundare controlată nu poate fi aprobată.

Măsuri de prevenire derulate în perioada anterioară viiturii.

În acest cadru general trebuie subliniat faptul că potrivit analizelor efectuate și deciziilor adoptate în anul 2005 de Comitetul Național pentru Situații de Urgență, în perioada 1 septembrie - 30 noiembrie 2005, s-au desfășurat la nivelul fiecărui județ acțiunea de verificare a stării tehnice și funcționale a construcțiilor hidrotehnice de pe râurile interioare și de la Dunăre cu rol de apărare împotriva inundațiilor, indiferent de deținător. Totodată, având în vedere că lipsa capacităților de pompare a creat probleme deosebite în anul 2005, s-a dispus grupurilor de suport tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență, generate de inundații, din cadrul Comitetelor județene pentru situații de urgență, să treacă la verificarea modului de funcționare a stațiilor de pompare pentru desecare și a modului în care este asigurată scurgerea prin rețeaua de canale colectoare. În vederea îmbunătățirii capacității de răspuns, autoritățile publice locale au fost elaborate și aprobate, prin ordin comun al ministrului administrațiilor și internelor și a ministrului mediului "Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență" și "Manualul primarului...". În lunile februarie și martie 2006, s-au desfășurat instruiri ale prefecților și primarilor din toate județele țării, pe baza prevederilor acestor manuale, instruiri organizate pe comitete de bazin hidrologic, în scopul abordării și tratării unitare a aspectelor.

În perioada în care sunt emise avertizări hidrologice și meteorologice au fost luate măsuri pentru efectuarea de pre-goliri a lacurilor aflate în administrarea Companiei Naționale "Apele Române" și "Hidroelectrica" S.A., astfel încât să fie disponibile volume suplimentare pentru atenuarea acestor debite care vor fi aduse de viituri; desfășurarea corelată la nivel de bazin în perioada de ape mari a lacurilor și barajelor, a sistemelor de desecare, indiferent de deținător, astfel încât să se realizeze eficiența maximă a acțiunilor de apărare împotriva inundațiilor. De asemenea, monitorizarea lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor.

Ajutoare umanitare aprobate de Guvern pentru persoanele afectate de inundații.

Până în acest moment, valoarea totală a ajutorului acordat de Guvern este de 420 miliarde lei...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule ministru, numai puțin, vă rog. Rog colegii senatori să facă liniște în sală. Este o chestiune deosebită, vă rog să ascultăm informarea prezentată de domnul ministru Blaga.

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulțumesc.

Autorităților administrației publice locale li s-a pus la dispoziție peste 300 tone carburanți - motorină și benzină - pentru alimentarea mijloacelor de transport, a echipamentelor și utilajelor utilizate la evacuarea bunurilor. La solicitarea prefecților, Guvernul a aprobat acumularea în regim de urgență a unor cantități de alimente pentru intervenții operative în valoare de 21 miliarde lei. Pentru fiecare membru din familiile evacuate din propria locuință se va acorda 1.500.000 lei ca sprijin acordat de către Ministerul Muncii, în baza unor anchete sociale. De asemenea, fiecare elev va primi suma de 800.000 lei din partea Ministerului Educației și Cercetării. De acest sprijin va beneficia fiecare membru din familiile sinistrate din cele 9 județe: Brăila, Caraș-Severin, Călărași, Constanța, Dolj, Ialomița, Mehedinți, Olt și Tulcea. O altă măsură luată de Guvern vizează acordarea de ajutoare umanitare în valoare de 350 miliarde lei vechi populației sinistrate din zonele afectate de inundații, care vor fi scoase cu titlu gratuit din rezerva de stat.

Alocări suplimentare de fonduri bugetare în anul 2006 pentru realizarea lucrărilor de combatere a inundațiilor

Pentru a preveni producerea unor noi pagube materiale în urma unor inundații au fost inventariate punctele critice la lucrările hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor aflate în responsabilitatea Administrației Naționale "Apele Române". Guvernul a alocat o parte din aceste fonduri necesare demarării lucrărilor în punctele critice, respectiv, 150 miliarde lei, conform Hotărârii Guvernului nr. 373/2006. Au fost inventariate punctele critice la lucrările cu rol de apărare de la Dunăre, transmițându-se deținătorilor solicitările de luare a măsurilor de prevenire necesare. Pentru remedierea acestor puncte critice, Guvernul a aprobat prin Hotărârea nr. 360/2006 suma de 55 miliarde lei vechi. În acest an, pentru punerea în siguranță a lucrărilor cu rol de apărare existente, dar și pentru executarea unor lucrări noi sunt prevăzute a se efectua lucrări cu rol de apărare împotriva inundațiilor, în valoare totală de 2.170 miliarde lei proveniți din alocații bugetare și cofinanțare, precum credite externe, aprobate de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei și Banca Mondială.

În încheiere, aș vrea să remarc faptul că în contextul experienței dobândite cu ocazia valurilor succesive de inundații care au afectat România în cursul anului trecut, autoritățile au reacționat în acest an cu mai multă promptitudine și eficiență, mai ales, în condițiile eforturilor făcute pentru îmbunătățirea nivelului de dotare materială și de pregătire a reacției în cazul unor astfel de evenimente. Aș vrea să vă spun că am suplimentat de circa 22 ori mai mult bugetul pentru dotări, în cursul anului 2005, față de bugetul inițial alocat. De asemenea, în acest an sunt alocate 635 miliarde lei vechi, adică de trei ori mai mult față de anul 2005, pentru dotări, necesare Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Deci, de 100 ori mai mult decât în 2004. În ciuda acestor suplimentări, bugetele necesare dotărilor materiale, dar și resursele umane aflate la dispoziție rămân la un nivel absolut insuficient. Procentul dotărilor care au norma de cazare depășită a scăzut de la 99%, cât erau la 1 ianuarie 2005, la 97% la 1 ianuarie 2006, ceea ce reprezintă un progres infim raportat la necesități. Acest aspect se va afla și în cursul acestui an, precum și în anii următori în atenția Ministerului Administrației și Internelor și a Guvernului. Totodată, recentele evenimente dovedesc încă o dată necesitatea și oportunitatea introducerii sistemului asigurării obligatorii a locuințelor, în vederea asigurării unei protecții mai eficiente a populației, în cazul producerii de catastrofe naturale. Această inițiativă a Guvernului va fi materializată începând cu luna ianuarie 2007, și promit că până la sfârșitul acestei sesiuni parlamentare proiectul de lege va intra în Senat. Nu în ultimul rând, viitura produsă de Dunăre și efectele acesteia atrag din nou atenția asupra imperativului de a asigura modernizarea întregului sistem de protecție în fața inundațiilor. În condițiile în care este de așteptat ca anii viitori să prezinte aceleași caracteristici, din punct de vedere meteorologic, adaptarea acestui sistem de protecție trebuie să constituie una din principalele priorități ale României și a tuturor forțelor politice, indiferent dacă sunt la putere sau în opoziție. Vă mulțumesc. (aplauze)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru pentru informarea amplă pe care ați prezentat-o plenului Senatului. De altfel, în documentul pe care mi l-ați înaintat în urmă cu o jumătate de oră, aveți mult mai multe date concrete, pe care nu le-ați mai prezentat în plen. Există și acest plan de măsuri pentru situația actuală. Voi dispune ca el să fie multiplicat și înaintat tuturor senatorilor.

Stimați colegi, să-i mulțumim domnului ministru pentru informarea prezentată în plenul Senatului, în conformitate cu prevederile art. 166 din Regulamentul Senatului, să sperăm că situația va intra într-un normal și că, efectiv, măsurile luate de Executiv vor fi atât cele necesare, cât, mai ales, salvatoare, atât pentru cetățenii din cele 12 județe, cât și pentru autoritățile publice. Vă rog, microfonul 8.

Domnul Vasile Blaga:

Aș vrea să vă spun că situația este în continuare destul de serioasă. Nu vom ieși din cote de inundații decât cel mai devreme la sfârșitul lunii mai. Deci, datorită faptului că în continuare debitele se situează la peste 13.000 metri cubi, iar în săptămâna care urmează, în 8 mai vor crește, din nou, la 13.700 m.c., cred că, undeva, spre 2 iunie vom scăpa și vom intra sub cotele de inundații pe Brăila și Galați.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule ministru

Stimați colegi, dumneavoastră știți foarte bine că, potrivit Regulamentului Senatului, în urma unei informări nu urmează dezbateri. În situația în care ...

Din sală: Întrebări...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, întrebările pe care le-ați formulat, au determinat prezența domnului ministru și răspunsul domniei-sale în plenul Senatului. În situația în care apreciați că informarea prezentată este insuficientă, este incorectă sau este împotriva a ceea ce s-a întâmplat în realitate în țară, aveți posibilitatea, în conformitate cu Regulamentul, să transformați această solicitare inițială de informare, într-o moțiune simplă, într-o moțiune de cenzură și așa mai departe, dar pe o informare venită din partea Executivului, nu există o procedură regulamentară care să permită dezbateri pentru colegii senatori.

Deci, eu vă propun să nu ieșim din cadrul regulamentar pentru că, altfel, nu vom reuși să mai intrăm în cadrul regulamentar. Dumneavoastră, după cum ați observat, stimați colegi, domnul ministru Blaga a răspuns în numele întregului Guvern, dar ați văzut că, din însuși preambulul intervenției domniei-sale, sunt cel puțin patru ministere diferite implicate, nominalizate de dânsul în legătură cu acest Comitet de urgență. Eu vă propun să-i mulțumim domniei-sale, să analizăm împreună, în grupurile parlamentare, informarea pe care ne-a prezentat-o, iar în situația în care vom aprecia că răspunsurile nu sunt cele corecte, avem posibilitatea să promovăm fie o moțiune simplă, fie o moțiune de cenzură. Vă mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi, vă propun să revenim la ordinea de zi. La începutul ședinței nu am putut supune votului dumneavoastră atât programul de lucru, cât și ordinea de zi din cauza lipsei cvorumului. Vă consult dacă aveți observații în legătură cu programul de lucru al Senatului, respectiv lucrări în plen până la ora 19,30. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra programului de lucru al Senatului. Rog senatorii să voteze.

Cu 64 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru a fost aprobat de plenul Senatului.

În legătură cu ordinea de zi, dacă aveți observații de la staful tehnic, întrucât înainte de ședința de plen am avut o ședință de Birou permanent și există o solicitare venită din partea Comisiei speciale pentru modificarea și completarea Regulamentului Senatului, în sensul prelungirii hotărârii de depunere a unui raport, până la data de 31 august 2006. Vă solicităm să includem și acest lucru în ordinea de zi. Dacă aveți și alte intervenții? Dacă nu mai sunt alte intervenții ... Vă rog, doamna senator Vedinaș.

Doamna Verginia Vedinaș:

Da, vă mulțumesc, domnule președinte! Mă bucură această intervenție care s-a făcut, pentru că eu anunțasem deja în grupul parlamentar că voiam să aduc în discuția plenului Senatului faptul că această comisie, teoretic, pe hârtie, printr-o hotărâre a plenului Senatului, a fost constituită, dar că ea nu și-a demarat încă lucrările și voiam să subliniez necesitatea ca acest lucru să se petreacă, având în vedere că trebuie să punem de acord Regulamentul cu decizia Curții Constituționale, astfel încât, sper că acest lucru să se întâmple cât mai repede cu putință. Vă mulțumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc. La același lucru a reflectat și domnul senator Radu Berceanu, care a propus o notă Biroului permanent. Biroul permanent a aprobat-o și o supunem aprobării plenului.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti marți, 30 noiembrie 2021, 17:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro